Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor, domnilor membri ai Birourilor permanente reunite,

Memorandumul pe care îl supunem examinării şi, sper, aprobării dumneavoastră este rezultatul activităţii şi diferitelor evaluări din cadrul comisiei speciale, armonizării cu propunerile celor două comisii pentru afaceri europene, armonizării cu diferite puncte importante care ţin de competenţa Guvernului, bineînţeles, pentru că are rolul principal în pregătirea preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene şi, respectiv, unei coordonări de succes cu structurile instituţionale competente de la Bruxelles, în principal Parlamentul European şi liderii politici de acolo.

Veţi regăsi un proiect de calendar privind principalele evenimente organizate în cadrul dimensiunii parlamentare, subliniez, a preşedinţiei române, sunt elementele care sunt clasice, standard, la care se adaugă... ne-am oprit asupra a două propuneri care ţin, în general, de libertatea fiecărei preşedinţii de a promova tematici. Noi vă propunem, în baza armonizării şi coordonării, ca tematica acestor reuniuni speciale să fie prima, cea privind viitorul Uniunii Europene. Ne interesează şi subiectul proiectului politic al Uniunii Europene, şi nu cel al Uniunii Europene cu mai multe viteze. Ne interesează şi perspectiva procesului de lărgire a Uniunii Europene, în special, nu doar Balcanii, ci şi partenerii noştri, asociaţii, începând cu Republica Moldova.

Cea de-a doua temă pe care v-am propune-o este legată de politica de coeziune şi politica agricolă comună, pentru că sunt mize uriaşe pentru statele central-est europene şi pentru România, dacă ar fi să vorbim doar de finanţare.

Subliniez: aici am lăsat un element de flexibilitate, chiar dacă lucrurile sunt armonizate, spuneam, şi cu agenda Guvernului şi cu Bruxelles-ul şi în interiorul Parlamentului, pentru că întotdeauna pot apărea elemente neprevăzute. Ştiu, de exemplu, de această discuţie privind reuniunea fixată, în baza cutumei, pentru că aşa se întâmplă în toate preşedinţiile la începutul anului, în prima decadă a lui ianuarie, reuniunea parlamentară în plen de lansare a preşedinţiei, dar dacă există, bineînţeles, alte, să spunem, comandamente, există această marjă de flexibilitate, doar că va trebui să discutăm din nou cu Bruxelles-ul.

Memorandumul mai include o serie de propuneri şi de natură tehnică, respectiv - şi aici este vorba de aspecte de o imperativitate de a avansa pe palierul organizatoric, logistic, printr-un grup de lucru mixt, comun, Camera Deputaţilor şi Senatul -, în care, bineînţeles, într-o practică care a funcţionat foarte bine anterior la organizarea de mari reuniuni internaţionale, printr-un protocol de colaborare între Cameră, Senat, secretariatele generale să se fixeze clar responsabilităţile, responsabilii pe diferitele domenii sectoriale.

Sunt şi alte propuneri pe care le regăsiţi în memorandum, nu mai insist asupra lor, dar un punct pe care îl consider important îl voi menţiona.

Am discutat în cadrul comisiei speciale cu colegii deputaţi, senatori din toate grupurile politice şi am obţinut o poziţie comună. Am discutat, de asemenea, cu colegii din comisiile de afaceri europene la momentul în care, recent, l-am audiat pe domnul ministru Negrescu cu privire la ... încă nu le numim priorităţi, sunt temele şi subtemele, viitoare priorităţi ale preşedinţiei, propunerea fiind următoarea: toate statele membre ale Uniunii Europene care au exercitat preşedinţii au construit o platformă politică internă de susţinere a preşedinţiei Uniunii Europene, ca şi proiect de ţară. Şi asta este o temă extrem de importantă, mai ales într-un climat politic care la noi este mai efervescent.

Eu vreau să salut maturitatea de care colegii au dat dovadă. Este această propunere pe care v-o facem de a încerca să separăm apele, să identificăm axele principale, temele legate de priorităţi nu sunt contencioase, vi le spun cu cea mai mare deschidere, sunt de interes pentru toate grupurile parlamentare, le-am discutat în cadrul audierii, deci să putem exprima o susţinere politică în cadrul Parlamentului, eventual printr-o declaraţie politică, pentru preşedinţia României, pentru profil şi priorităţi, ca proiect de ţară.

Şi cam asta ar fi propunerea, dar ţine de liderii politici, liderii grupurilor parlamentare să îmbrăţişeze această idee.

Vă mulţumesc.

Da. E important acordul cu privire la platforma politică de susţinere, indiferent cum am numi-o.

Eu fac doar două precizări. Este prima oară în istoria României când asigurăm preşedinţia Consiliului Uniunii Europene într-un moment în care se iau decizii care vor afecta Uniunea Europeană pe termen mediu şi lung. Şi nu e vorba doar de cadrul financiar multianual şi schimbările majore care se propun de finanţare - şi astea pot să ne afecteze foarte serios statele central-est europene, dacă se acceptă nişte propuneri, dar este vorba şi de mutaţii cu privire la modul în care centrele de putere vor face anumite chestiuni.

Deci, putem să intrăm în detalii. Din punctul ăsta de vedere e nevoie de un consens politic pentru a susţine o preşedinţie de succes, dacă vrem să aibă consecinţe pozitive, da?

În sensul ăsta l-am numit "proiect de ţară".

Mulţumesc.