Stimaţi colegi,

Domnilor preşedinţi,

Am participat şi eu la audierea menţionată a celor doi miniştri de externe şi Ministerul Muncii şi vă spun cu sinceritate că a fost o experienţă destul de traumatizantă pentru mulţi dintre membrii Comisiei, în faţa absenţei sau evitării cu orice preţ de a da răspunsuri la întrebările adevărate, în faţa incapacităţii doamnei ministru, fie de a înţelege întrebarea care îi era adresată pe tema esenţială, fie din dorinţa de a evita de a răspunde.

De altfel, cei doi miniştri, la întrebările cele mai importante, au evitat s-au n-au dorit, n-au vrut, n-au putut să dea răspunsuri, atunci când au existat contradicţii depoziţie flagrante, aşa cum a fost cea legată de existenţa sau nu a unui acord interguvernamental româno-german, dacă era necesar sau nu. Un ministru a spus într-un fel, celălalt ministru a spus că este oportun un astfel de acord, şi chiar a transmis, chiar dacă tardiv, un proiect de acord părţii germane.

Şi au fost mai multe aspecte care ne spun, în orice caz, comisia de anchetă este necesară, ea trebuie să investigheze dacă a existat o bază juridică internă pentru circuitul intern privilegiat, culoarul care a fost creat, cu încălcarea tuturor regulilor din ordonanţele militare, decrete prezidenţiale. Adăugaţi şi hotărârile Parlamentului privind starea de urgenţă.

Aşa că eu cred că e justificată şi aş încuraja colegii de la PNL să continue cu acea atitudine de transparenţă şi de deschidere pe care au demonstrat-o atunci când au fost de acord cu audierea celor doi miniştri. Se poate şi la comisia de anchetă, e un mecanism parlamentar democratic, regulamentar, care poate fi şi trebuie pus în practică.

Mulţumesc.