Capitolul IV
Statutul deputatului

SECŢIUNEA 1
Imunitate parlamentară

Art. 191. - Deputaţii se bucură de imunitate parlamentară de la data eliberării certificatului doveditor al alegerii, sub condiţia validării.

Art. 192. - Potrivit art. 72 din Constituţia României, republicată, deputaţii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Art. 193. - (1) În temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul justiţiei. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie.

(3) Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili, prin raportul său, dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret.

(4) Ministrul justiţiei va înainta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaţilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz.

(5) Cererea prevăzută la alin. (2), împreună cu raportul comisiei, se înaintează grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauză. Grupul îşi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 5 zile de la data sesizării grupului.

(6) În cazul deputaţilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar, aceştia pot să depună la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere.

(7) Raportul comisiei împreună cu raportul grupului parlamentar se înaintează Biroului permanent şi se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor.

(8) Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Art. 194. - (1) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Situaţia va fi adusă de îndată la cunoştinţă ministrului justiţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

(2) Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de îndată prin ministrul justiţiei.

Art. 195. - Toate cererile privind ridicarea imunităţii parlamentare se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.

SECŢIUNEA a 2-a
Incompatibilităţi

Art. 196. - (1) Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului, precum şi cu alte funcţii stabilite prin lege.

(2) Deputaţii membri ai Guvernului nu pot deţine funcţii în Biroul permanent, în birourile comisiilor, nu pot fi membri în delegaţiile parlamentare şi nu pot fi lideri ai grupurilor parlamentare.

Art. 197. - Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcţia de Preşedinte al României şi cu cea de senator.

Art. 198. - Mandatul de deputat este incompatibil cu statutul persoanelor care, potrivit legii, nu pot face parte din partidele politice.

Art. 199. - Se interzice utilizarea numelui însoţit de calitatea de deputat în orice acţiune publicitară privitoare la o activitate care aduce profit.

Art. 200. - (1) Deputatul care se află în una dintre incompatibilităţile prevăzute la art. 196-198 va demisiona din funcţiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat în termen de 30 de zile de la data apariţiei cazului de incompatibilitate.

(2) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1) deputatul care continuă să se afle într-un caz de incompatibilitate este considerat demisionat din calitatea de deputat. Demisia se aduce la cunoştinţă Camerei Deputaţilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 201.*) - Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale dacă, până la data validării mandatului, partidul politic, alianţa politică sau alianţa electorală pentru care a candidat confirmă în scris că aparţine acesteia. Asupra legalităţii alegerii supleantului comisia de validare va prezenta Camerei Deputaţilor un raport.

*) Denumirile sunt modificate potrivit dispoziţiilor Legii partidelor politice nr. 14/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 17 ianuarie 2003, şi ale Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, publicată în Monitorul Oficial al Romăniei, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004.

Art. 202. - În cursul termenului prevăzut la art. 200, deputatul trebuie să declare în scris la Biroul permanent orice activitate pe care va continua să o desfăşoare în viitor, care se încadrează în incompatibilităţile prevăzute de lege.

Art. 203. - Schimbările intervenite în activitatea deputatului de durata exercitării mandatului se aduc la cunoştinţă Biroului permanent, în scris, în cel mult 30 de zile de la data apariţiei acestora.

Art. 204. - (1) Cazurile de incompatibilitate vor fi trimise spre examinare Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, care va întocmi un raport. Propunerile comisiei se aprobă de Cameră cu votul majorităţii membrilor săi.

(2) Dacă deputatul a făcut să înceteze cauza de incompatibilitate, după sesizarea comisiei, se va lua act despre aceasta în procesul-verbal al şedinţei; asemenea cazuri nu se trec în raportul comisiei.

SECŢIUNEA a 3-a
Exercitarea mandatului de deputat

Art. 205. - Deputaţii, reprezentanţi ai poporului, îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc îndatoririle pe toată durata legislaturii pentru care au fost aleşi.

Art. 206. - Deputaţii intră în exerciţiul mandatului, pe baza certificatului doveditor al alegerii, la data întrunirii legale a Camerei Deputaţilor, sub condiţia validării.

Art. 207. - (1) După validarea mandatelor, deputaţilor li se eliberează legitimaţia de membru al Camerei Deputaţilor, semnată de preşedintele acesteia.

(2) Deputaţii primesc un însemn distinctiv al calităţii lor de reprezentant al poporului, cu dreptul de a-l purta pe toată durata mandatului.

(3) După expirarea mandatului deputaţii pot păstra legitimaţia şi însemnul distinctiv, dar nu au dreptul să poarte respectivul însemn.

(4) Modelul însemnului se stabileşte de Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confecţionarea acestuia se suportă din bugetul Camerei Deputaţilor.

Art. 208. - Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Camerei nou-alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.

Art. 209. - (1) Deputaţii pot demisiona prin cerere scrisă, adresată preşedintelui Camerei. Acesta, în şedinţă publică, îl întreabă pe deputatul respectiv dacă stăruie în demisie, iar dacă răspunde afirmativ sau nu se prezintă în Cameră pentru a răspunde, cu toate că fost înştiinţat, preşedintele declară locul vacant.

(2) Dacă cererea de demisie a fost depusă în ultima zi lucrătoare a unei sesiuni sau în timpul vacanţei parlamentare, deputatul este considerat demisionat la data depunerii cererii. Cererea trebuie să conţină legalizarea de semnătură dată în faţa notarului sau atestarea identităţii părţilor realizată de avocat.

Art. 210. - Deputaţii care sunt membri ai Guvernului vor primi indemnizaţia şi diurna de deplasare de la autorităţile la care îşi desfăşoară activitatea.

Art. 211. - Reţinerile din indemnizaţia lunară a deputatului în temeiul art. 51, art. 141 şi art. 218 se aprobă de Biroul permanent pe baza examinării lunare a situaţiei prezenţei deputaţilor la lucrările Camerei.

SECŢIUNEA a 4-a
Absenţe şi concedii

Art. 212. - (1) Nici un deputat nu poate lipsi de la şedinţele Camerei sau comisiei din care face parte decât în cazul în care a obţinut aprobarea unui concediu.

(2) Deputaţii, cu aprobarea Camerei sau a Biroului permanent, pot participa la desfăşurarea altor acţiuni parlamentare, situaţie în care nu sunt consideraţi absenţi.

(3) Prevederile alin. (2) se aplică şi deputaţilor care sunt membri ai Guvernului, în cazul în care absenţa acestora a fost determinată de exercitarea atribuţiilor funcţiei pe care o îndeplinesc.

(4) Deputaţii pot obţine concedii plătite pentru rezolvarea unor probleme personale de cel mult 8 zile în cursul unei sesiuni, cu acordul Biroului permanent. Peste această durată se pot solicita Biroului permanent concedii fără plată.

(5) Prezenţa deputaţilor, membri ai Guvernului, la lucrările în plen ale Camerei Deputaţilor este obligatorie la deschiderea şi încheierea sesiunilor, la dezbaterea şi adoptarea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative din sfera lor de competenţă, la desfăşurarea orei ministeriale consacrate întrebărilor şi răspunsurilor la întrebări, la dezbaterea interpelărilor privind politica ministerului de care răspund, la prezentarea rapoartelor şi declaraţiilor politice ale primului-ministru.

SECŢIUNEA a 5-a
Sancţiuni

Art. 213. - (1) Abaterile de la regulament atrag următoarele sancţiuni:

a) avertismentul;
b) chemarea la ordine;
c) retragerea cuvântului;
d) eliminarea din sala de şedinţe;
e) interzicerea participării la lucrările Camerei pe timp de maximum 15 zile;
f) excluderea temporară.

(2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) şi d) se aplică de către preşedintele de şedinţă, iar cele prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f), de către Cameră, la propunerea Biroului permanent.

(3) Pentru aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f) cazul se va trimite Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care va prezenta un raport asupra cercetării efectuate.

Art. 214. - La prima abatere de la regulament preşedintele de şedinţă al Camerei îl avertizează pe deputatul în culpă şi îl invită să respecte regulamentul.

Art. 215. - (1) Deputaţii care vor nesocoti avertismentul şi invitaţia preşedintelui şi vor continua să se abată de la regulament, precum şi cei care, chiar pentru prima dată, încalcă în mod grav dispoziţiile regulamentului vor fi chemaţi la ordine.

(2) Chemarea la ordine se înscrie în stenograma şedinţei.

Art. 216. - (1) Înainte de a chema la ordine un deputat, preşedintele de şedinţă al Camerei îl invită să îşi retragă sau să explice cuvântul care a generat incidente şi care ar da loc la aplicarea sancţiunii.

(2) Dacă expresia întrebuinţată a fost retrasă sau regretată ori dacă explicaţiile date sunt apreciate de preşedintele de şedinţă ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplică.

Art. 217. - În cazul în care, după chemarea la ordine, un deputat continuă să se abată de la regulament, preşedintele de şedinţă îi va retrage cuvântul, iar dacă persistă, îl va elimina din sală.

Art. 218. - (1) În cazul unor abateri grave, săvârşite de deputat în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, Camera poate aplica sancţiunea interzicerii participării deputatului la lucrările ei pe o perioadă de maximum 15 zile sau poate hotărî, la propunerea Biroului permanent, excluderea temporară a deputatului în culpă.

(2) Gravitatea abaterilor va fi stabilită de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi în cel mult 7 zile.

Art. 219. - (1) Excluderea temporară poate varia de la o şedinţă până la maximum 30 de şedinţe din aceeaşi sesiune.

(2) Aplicarea excluderii temporare are următoarele consecinţe:

a) suspendarea indemnizaţiei lunare pe timpul excluderii;
b) suspendarea drepturilor ce ţin de calitatea de deputat, cu excepţia imunităţii;
c) interzicerea participării la lucrările Camerei şi ale comisiilor.

Art. 220. - Excluderea se execută de către chestor şi, în caz de opunere, cu ajutorul forţei publice puse la dispoziţia preşedintelui Camerei.

Art. 221. - (1) Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor, preşedinţii de şedinţă ale acestora pot aplica sancţiunile prevăzute la art. 213 alin. (1) lit. a), b) şi c).

(2) În cazul în care un deputat săvârşeşte abateri deosebit de grave, preşedintele de şedinţă al comisiei va suspenda şedinţa şi va aduce cazul la cunoştinţă vicepreşedintelui Camerei în responsabilitatea căruia se află comisia respectivă, care îl va supune Camerei Deputaţilor în vederea aplicării sancţiunilor prevăzute de regulament.

Art. 222. - Sancţiunile aplicate de Camera Deputaţilor se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, şi pe site-ul Camerei Deputaţilor.