Cadru general – elemente descriptive de comunicare

România aniversează, în anul 2023, 30 de ani de când este membru cu drepturi de depline al Francofoniei instituţionale.
NOTA: Francofonia instituţională a luat naştere la 20 martie 1970, prin semnarea Tratatului de la Niamey, fiind iniţial numită Agenţia pentru Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), devenită, în 1998, Agenţia Interguvernamentală a Francofoniei, şi transformată, în 2005, în Organizaţia internaţională a Francofoniei - OIF.

Sub înaltul patronaj al Preşedintelui României, aniversarea se va desfăşura pe tematica „Francofonia viitorului: educaţie şi dezvoltarea durabilă“ şi va evidenţia rolul important al României în cadrul organizaţiei, de „stat-far al Francofoniei“ în regiunea Europei Centrale şi de Est.

Aniversarea va marca importanţa apartenenţei României la Francofonie şi va pune în valoare contribuţia ţării noastre la aceasta, cu accent pe acţiunile întreprinse pentru promovarea Francofoniei şi valorilor sale.

România, în ansamblul mişcării francofone, promovează pacea, democraţia şi drepturile omului, diversitatea culturală, solidaritatea pentru dezvoltarea şi diversitatea ţărilor care au în comun limba franceză.

Totodată, România e ancorată la evoluţiile globale actuale care se reflectă şi la nivelul OIF, cu un accent particular pus pe componenta dezvoltării Francofoniei universitare şi ştiinţifice.

De asemenea, Francofonia este un element important de competitivitate strategică.

România face parte din Francofonia instituţională din 1991 (în calitate de observator), apoi, începând cu anul 1993, ca membru cu drepturi depline.

Angajamentul constant al României în cadrul Francofoniei permite, de asemenea, promovarea valorilor euro-atlantice în spaţiul francofon şi promovarea coordonatelor majore ale politicii externe a ţării noastre, inclusiv a componentei de asistenţă pentru dezvoltare, din perspectiva propriilor priorităţi de dezvoltare.

Prezentă la Bucureşti din 1994, prin Reprezentanţa Regională a OIF pentru Europa Centrală şi Orientală, Francofonia are o pondere considerabilă în această regiune. Există 21 de ţări membre cu drepturi depline - Albania, Armenia, Bulgaria, Macedonia de Nord, R. Moldova şi România, asociate – Kosovo* şi Serbia - şi observatoare – Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Estonia, Georgia, Letonia, Lituania, Muntenegru, Polonia, R. Cehă, Slovacia, Slovenia, Ucraina şi Ungaria.

Elemente centrale de comunicare

Atât tematica sub egida căreia se derulează acţiunile care marchează aniversarea a 30 de ani de la aderarea la OIF - „Francofonia viitorului: educaţie şi dezvoltarea durabilă“ / „La francophonie de l'avenir: éducation et développement durable“, cât şi sloganul Romania: 30 de ani de la aderarea la Francofonia instituţională / Roumanie: 30 ans depuis l'adhesion à la Francophonie institutionelle, constituie elementele principale care se vor regăsi în toate acţiunile de comunicare şi promovare ale evenimentelor organizate în contextul aniversării.
Astfel, acestea vor fi evidenţiate în produsele de comunicare adresate publicului larg din România şi celui extern, în spaţiul fizic şi digital.

Elemente de comunicare referitoare la Francofonie

Elementele de comunicare adresate publicului larg referitoare la Francofonie şi la relaţia României cu OIF pot viza elemente informative generale, pentru familiarizarea publicului larg cu importanţa şi relevanţa apartenenţei României la această organizaţie.

Aceste elemente se pot referi la detalii precum:

• Francofonia instituţională a luat fiinţă în 1970, prin crearea Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică (ACCT), destinată, iniţial, promovării cu precădere a limbii franceze şi culturilor francofone. Ulterior, Francofonia instituţională a devenit cadrul cooperării politice, educaţionale, economice şi culturale între ţările membre ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF). În prezent, acestea sunt în număr de 88 (ţări membre cu drepturi depline, asociate şi observatoare).
• Francofonia cuprinde peste 300 de milioane de vorbitori de franceză, pe cinci continente
• România aniversează 30 de ani de la aderarea la Francofonia instituţională, iar această aniversare îşi propune, printre altele, să scoată în evidenţă valoarea şi diversitatea contribuţiei României în cadrul Francofoniei.
• Continentul European, SE-Europei şi state precum Canada, numeroase state de pe continentul African, inclusiv din perspectiva noilor abordări strategice în ceea ce priveşte Africa
• Spre deosebire de celelalte regiuni, unde limba franceză este, în general, fie limbă maternă, fie una din limbile oficiale, Francofonia din Europa Centrală şi de Est are o origine aparte: începând îndeosebi cu Iluminismul, unele popoare din această regiune au găsit în Franţa şi în alte ţări din Europa de Occidentală sursa de inspiraţie şi sprijinul necesar apariţiei mişcărilor politice şi culturale care au dus la naşterea ideii naţionale, apoi a statelor independente. Alt element comun şi altă trăsătură distinctivă a regiunii noastre este rolul jucat de limba franceză în perioada regimurilor opresive, comuniste. Ataşamentul faţă de limba franceză era o formă de evadare, de deschidere – poate, una dintre singurele posibile – către lumea în care libertatea de opinie şi expresie erau garantate. Predarea limbii franceze a cunoscut, astfel, o dezvoltare deosebită în România de dinainte de 1989. După căderea Zidului Berlinului în 1989, noua influenţă a Francofoniei îşi trage substanţa din angajamentul său politic, datorită valorilor pe care le împărtăşeşte în jurul promovării limbii franceză şi diversităţii culturală şi lingvistice: pace, democraţie şi drepturile omului. La aceasta se adaugă puternica atracţie pe care Francofonie o are în ceea ce priveşte educaţia, formarea, învăţământul superior şi cercetarea, precum şi cooperarea economică în serviciul dezvoltării durabile.

Elemente relevante în comunicare

✔ Francofonia nu este centrată doar pe relaţia bilaterală, politică sau culturală România – Franţa, ci constituie un cadru multilateral de cooperare, un format care reuneşte 88 de state şi promovează limba franceză, cooperarea politică, educaţională, economică şi culturală;
✔ Francofonia nu pune accentul numai pe cultura franceză, ci pe diversitatea culturală data de toate statele vorbitoare de limbă franceză care fac parte din Francofonia instituţională, fiind, în prezent, un cadru al acţiunii politice internaţionale şi de cooperare multilaterală politică, educativă, economică şi culturală între cele 88 de state şi de guverne care sunt reunite, în prezent, sub egida OIF.

Materiale de promovare

Materialele de promovare destinate aniversări a 30 de ani de apartenenţă a României la OIF cuprind 3 elemente cheie: logo, deviză şi titlu.

• Materiale de promovare (roll-ups, banners, spiders) în format fizic
• Materiale vizuale digitale
• Clip video

Logo-ul agreat pentru aniversarea a 30 de ani de la aderarea RO la OIF va fi utilizat împreună cu logo-urile Administraţiei Prezidenţiale, MAE, OIF, AUEF, GADIF, în funcţie de evenimentele din program şi de instituţiile organizatoare.

Instrumente de comunicare

Elementele centrale şi cele de detaliu, care vizează particularităţi ale fiecărui eveniment organizat în parte vor fi cuprinse în:

• Evenimente dedicate
• Discursuri publice
• Comunicate de presă
• Postări pe Facebook, Twitter şi Youtube

Cuvinte cheie dedicate

Elementele de comunicare centrale se regăsesc în toate comunicările publice din spaţiu digital: #RO30Francophonie #Roumanie30AnsFrancophonie#educaţie #dezvoltaredurabilă

În funcţie de tema comunicării se adaugă: #educaţie #dezvoltaredurabilă, #viitorulfrancofoniei #valoricomune #pace #democraţie #diversitate #solidaritate