DECIZIE nr.1.040 din 9 iulie 2009
privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 154, art. 155 şi art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor
Textul actului publicat în M.Of. nr. 614/10 sep. 2009

Cu Adresa nr. 51/3.608 din 24 iunie 2009, secretarul general al Camerei Deputaţilor a trimis Curţii Constituţionale sesizarea formulată de 52 de deputaţi, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. c) din Constituţie şi al art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în legătură cu neconstituţionalitatea art. 154, art. 155 şi art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.35 din 16 ianuarie 2006.
La sesizare a fost anexată lista cuprinzând semnăturile celor 52 de deputaţi. Potrivit acestei liste, autorii sesizării sunt următorii: Gheorghe Albu, Carmen Axenie, Valeriu Alecu, Gabriel Andronache, Mihail Boldea, Daniel-Ionuţ Bărbulescu, Adrian Bădulescu, Ioan-Nelu Botiş, Daniel Buda, William Gabriel Brînză, Constantin Chirilă, Iustin-Marinel Cionca-Arghir, Costică Canacheu, Petru Călian, Doiniţa-Mariana Chircu, Constantin Dascălu, Marius Cristinel Dugulescu, Georgică Dumitru, Adrian Florescu, Stelian Fuia, Tinel Gheorghe, Gabriel-Dan Gospodaru, Marius-Sorin Göndör, Mircia Giurgiu, Gheorghe Ialomiţianu, Stelică Iacob Strugaru, Doru Braşoan Leşe, Mircea Lubanovici, Constantin Severus Militaru, Mircea Marin, Petru Movilă, Răzvan Mustea-Şerban, Adrian Henorel Niţu, Clement Negruţ, Mihai Doru Oprişcan, Sorin Andi Pandele, Nicuşor Păduraru, Ştefan Daniel Pirpiliu, Alin Augustin Florin Popoviciu, Cezar-Florin Preda, Florin Postolachi, Mihaela Stoica, Mihai Stroe, Ştefan Seremi, Andrei-Valentin Sava, Mihai Surpăţeanu, Toader Stroian, Mihaela Ioana Şandru, Mircea-Nicu Toader, Gelu Vişan, Iulian Vladu şi Valerian Vreme.
Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. J3.074 din 24 iunie 2009 şi formează obiectul Dosarului nr. 5.051/2009.
În motivarea sesizării autorii acesteia arată, în esenţă, că, aplicând prevederile art. 154, art. 155 şi art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia de regulament şi plenul Camerei Deputaţilor au dat o interpretare neconstituţională acestor prevederi, potrivit căreia Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate solicita începerea urmării penale a unui deputat care a avut şi calitatea de ministru doar o singură dată. Această interpretare a pornit de la premisa că hotărârea plenului Camerei Deputaţilor referitoare la începerea urmăririi penale are caracter irevocabil şi definitiv, bucurându-se de autoritate de lucru judecat şi putere de lege, precum şi că o nouă cerere de avizare a începerii urmăririi penale este inadmisibilă. Or, autorii sesizării arată că o asemenea interpretare este contrară principiului separaţiei puterilor în stat, reprezentând o imixtiune a legislativului în activitatea autorităţii judecătoreşti, întrucât Camera Deputaţilor ar acţiona ca o instanţă de judecată extraordinară. De asemenea, autorii sesizării consideră că este încălcat şi principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Astfel, arată că acest principiu constituţional presupune că toate persoanele au o vocaţie egală de a fi judecate după aceleaşi dispoziţii legale, fie că sunt dispoziţii de fond sau de procedură. În consecinţă, solicită Curţii Constituţionale "să se constate faptul că în materia punerii sub urmărire penală a membrilor Guvernului, reglementată de art. 154-156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, o a doua cerere de punere sub urmărire privind aceeaşi persoană, acelaşi dosar, cu aceleaşi infracţiuni, este admisibilă, iar hotărârea de respingere a cererii de punere sub urmărire a unui membru al Guvernului nu are un caracter definitiv irevocabil şi de autoritate de lucru judecat." În conformitate cu dispoziţiile art. 27 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost trimisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, pentru a comunica punctul de vedere al Biroului permanent.
Preşedintele Camerei Deputaţilor nu a comunicat punctul de vedere al Biroului permanent.

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstituţionalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile criticate din Regulamentul Camerei Deputaţilor, raportate la prevederile Constituţiei României, şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, reţine următoarele:
Curtea este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. c) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1, 10, 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992, să se pronunţe asupra constituţionalităţii prevederilor criticate din Regulamentul Camerei Deputaţilor cu care a fost sesizată.
Obiectul sesizării îl constituie dispoziţiile art. 154, art. 155 şi art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.35 din 16 ianuarie 2006, cu modificările ulterioare, dispoziţii care au următorul cuprins:
- Art. 154: "Camera Deputaţilor are dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului.";
- Art. 155: "(1) Dezbaterea cererii prevăzute la art. 154 se efectuează pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanentă, ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile art. 71, fie de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop. Dacă ministrul are şi calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care va elabora un raport pe care îl înaintează Camerei.
(2) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se înscriu cu prioritate în proiectul ordinii de zi.
(3) Cererea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.";
- Art. 156: "În cazul în care Camera Deputaţilor decide să ceară urmărirea penală, preşedintele Camerei va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmăririi penale, potrivit legii. De asemenea, el îl va înştiinţa pe Preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută." În opinia autorilor sesizării, textele din regulament menţionate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în: art. 1 alin. (4) care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări, art. 124 alin. (2) prin care se arată că "Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi" şi art. 126 alin. (1) şi (5) potrivit cărora "Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege" şi este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare.
Examinând sesizarea de neconstituţionalitate formulată, Curtea Constituţională constată că motivarea acesteia nu are în vedere neconstituţionalitatea prevederilor art. 154, art. 155 şi art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor în sine, ci modul în care aceste prevederi au fost interpretate de către Comisia de regulament, precum şi de către plenul Camerei Deputaţilor.
Aşa fiind, Curtea apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât aspectele ce ţin de modul de interpretare şi aplicare a Regulamentului Camerei Deputaţilor nu pot fi supuse controlului instanţei de contencios constituţional.
În acest sens, sunt relevante cele reţinute de Curte în considerentele Deciziei nr.710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.358 din 28 mai 2009, prin care s-a arătat că, "potrivit art. 146 lit. c) din Constituţie, Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Camerelor Parlamentului, controlul exercitat de Curte fiind un control de conformitate cu dispoziţiile Legii fundamentale. Dacă, ignorând prevederile art. 146 lit. c) din Constituţie şi pe cele ale art. 27 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională şi-ar extinde competenţa şi asupra actelor de aplicare a regulamentelor, ea nu numai că ar pronunţa soluţii fără temei constituţional, dar ar încălca astfel şi principiul autonomiei regulamentare a Camerei Deputaţilor, reglementat de art. 64 alin. (1) teza întâi din Legea fundamentală. În virtutea acestui principiu fundamental, aplicarea regulamentului este o atribuţie a Camerei Deputaţilor, aşa încât contestaţiile deputaţilor privind actele concrete de aplicare a prevederilor regulamentului sunt de competenţa exclusivă a Camerei Deputaţilor, aplicabile, în acest caz, fiind căile şi procedurile parlamentare stabilite prin propriul regulament, după cum şi desfăşurarea procedurii legislative parlamentare depinde hotărâtor de prevederile aceluiaşi regulament, care, evident, trebuie să concorde cu normele şi principiile fundamentale." Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. c) şi ale art. 147 alin. (1) şi (4) din Constituţie, precum şi al prevederilor art. 11 alin. (1) lit. A.c), ale art. 27 şi ale art. 28 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că sesizarea de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 154, art. 155 şi art. 156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor este inadmisibilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică preşedintelui Camerei Deputaţilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 9 iulie 2009 şi la aceasta au participat: Ioan Vida, preşedinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Tudorel Toader, Puskás Valentin Zoltán şi Augustin Zegrean, judecători.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Miercuri, 23 septembrie 2026, 19:27

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.