DECIZIE nr.951 din 25 iunie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001
Textul actului publicat în M.Of. nr. 618/14 sep. 2009

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskás Valentin Zoltán - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Consiliul Local al Oraşului Bragadiru în Dosarul nr. 5.311/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal răspunde domnul avocat Daniel Ene, membru al Baroului Bucureşti, în calitate de apărător ales al autorului excepţiei. De asemenea, răspund, personal, şi părţile Gabriel Copălău, Adriana Radu şi Vasilica Gheorghe, lipsind partea Gheorghiţa Gheorghe, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, reiterând argumentele prezentate în notele scrise aflate la dosarul cauzei. Părţile prezente se opun admiterii excepţiei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, considerând că prevederile legale ce formează obiectul acesteia instituie o garanţie de imparţialitate în ceea ce îi priveşte pe consilierii locali, fără să contravină dispoziţiilor din Legea fundamentală invocate de autorul excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 11 decembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 5.311/3/2008, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Consiliul Local al Oraşului Bragadiru într-o cauză aflată în stadiul procesual al recursului, având ca obiect, în principal, constatarea nulităţii absolute a unei hotărâri a consiliului local.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, atunci când în cadrul şedinţelor consiliului local se supun dezbaterii mai multe probleme care urmează să fie soluţionate printr-o singură hotărâre, consilierul ar trebui să se abţină de la deliberare şi de la vot doar în ceea ce priveşte acele probleme faţă de care acesta sau rudele sale arătate în lege au un interes patrimonial. Arată că, dacă s-ar abţine şi în ceea ce priveşte celelalte probleme supuse dezbaterii, consilierul nu şi-ar mai putea duce la îndeplinire mandatul constând în apărarea şi promovarea drepturilor şi intereselor legitime ale electoratului. În plus, ar putea apărea situaţii în care Consiliul Local nu ar putea să se constituie legal în vederea rezolvării treburilor publice ale oraşului, întrucât o parte din consilieri ar trebui să se abţină de la deliberare şi de la luarea hotărârilor.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând, în acest sens, că textul de lege criticat reprezintă o adevărată garanţie a imparţialităţii autorităţilor publice respective şi a membrilor consiliilor locale, în exercitarea atribuţiilor lor.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, fiind contrară dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, dând expresie regulilor de transparenţă şi imparţialitate care trebuie să caracterizeze exercitarea funcţiilor publice.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei şi ale părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.123 din 20 februarie 2007, care au următoarea redactare:
- Art. 46 alin. (1): "(1) Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local." În opinia autorului excepţiei, sunt încălcate prevederile art. 121 alin. (2) din Constituţie potrivit cărora consiliile locale şi primarii funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi din oraşe.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr.228 din 10 septembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.734 din 8 octombrie 2002, s-a pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 47 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, în varianta anterioară republicării din anul 2007, dispoziţii care la alin. (1) aveau un conţinut normativ identic cu cel al actualului art. 46 alin. (1), instituind aceeaşi interdicţie de participare la deliberare şi la adoptarea hotărârilor a consilierului local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că dispoziţiile legale criticate reprezintă garanţii ale imparţialităţii autorităţilor publice şi a membrilor consiliilor locale în exercitarea atribuţiilor lor, iar instituirea prin lege a acestor restricţii dă expresie concretă obligaţiei statului de a asigura protecţia concurenţei loiale, conform art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie.
În spiritul acestei jurisprudenţe, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu vin în contradicţie cu norma cuprinsă în art. 121 alin. (2) din Constituţie, întrucât interdicţia menţionată nu este de natură să afecteze principiul potrivit căruia consiliile locale funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome, care rezolvă treburile publice din comune şi oraşe.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Consiliul Local al Oraşului Bragadiru în Dosarul nr. 5.311/3/2008 al Curţii de Apel Bucureşti Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 25 iunie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu

Miercuri, 23 septembrie 2026, 21:33

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.