DECIZIE nr.919 din 23 iunie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii
Textul actului publicat în M.Of. nr. 690/14 oct. 2009

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskás Valentin Zoltán - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Ioan Aurel Rus în Dosarul nr. 18.683/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal răspunde domnul Mihai Alexandru Ionescu, consilierul juridic al părţii Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, lipsind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că prin verificarea din oficiu a persoanelor care au deţinut, deţin sau candidează pentru diverse funcţii sau demnităţi nu se aduce nicio atingere dreptului acestora la propria imagine, întrucât reglementarea criticată nu tinde la angajarea vreunei răspunderi juridice, ci are ca scop "o simplă consemnare publică".
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, apreciind că nu sunt nesocotite dispoziţiile constituţionale invocate de autorul excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 20 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 18.683/3/2008, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Ioan Aurel Rus într-o cauză având ca obiect o acţiune în constatare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 nu face altceva decât să preia, sub o altă denumire, prevederile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, lege declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 51/2008.
De aceea, susţine că, mutatis mutandis, şi ordonanţa care a luat locul legii trebuie declarată neconstituţională, "în fapt aflându-ne în faţa unui artificiu legislativ prin care se dă efect juridic unor norme neconstituţionale". În acest sens, precizează că, în opinia sa, prin noua reglementare "nu se degrevează Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii de atribuţiile jurisdicţionale şi de putere judecătorească paralele"; "sub aspect probatoriu, persoana cercetată este circumscrisă unor înscrisuri care emană de la CNSAS şi de la fosta poliţie politică, fără a se oferi posibilitatea administrării unui probatoriu în limitele Codului de procedură civilă"; "rolul instanţei de judecată chemată a confirma sau infirma o propunere a Colegiului CNSAS bazată pe înscrisuri care emană de la această instituţie este unul formal, încălcând grav principiul accesului liber la justiţie".
În ceea ce priveşte prevederile art. 3 şi art. 5 din ordonanţă, se susţine că sunt nesocotite prevederile art. 124 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi, prin aceea că, "trecând peste noţiunea de informaţii de interes public, aşa cum este aceasta reglementată de dispoziţiile Legii nr. 544/2001, realizează o enumerare limitată şi fără justificarea unui criteriu obiectiv a persoanelor ce pot fi din oficiu cercetate de CNSAS. În mod evident, examinarea calităţii de fost colaborator al Securităţii a persoanelor care au deţinut, deţin sau candidează la funcţiile publice este de natură să creeze acestora un enorm prejudiciu de imagine şi deci o piedică nejustificată în exercitarea dreptului de a fi ales garantat de Constituţie".
Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstitu ţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 3 şi art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 sunt constituţionale, întrucât nu înlătură în niciun mod posibilitatea părţilor interesate de a-şi angaja un avocat şi de a se prevala de toate garanţiile care condiţionează desfăşurarea unui proces echitabil.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 3 şi art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.800 din 28 noiembrie 2008. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 3: "Pentru a asigura dreptul de acces la informaţii de interes public, orice cetăţean român, cu domiciliul în ţară sau în străinătate, precum şi presa scrisă şi audiovizuală, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite, autorităţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European, precum şi a persoanelor care ocupă următoarele demnităţi sau funcţii:
a) Preşedintele României;
b) deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European;
c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern şi din ministere, director în minister şi asimilaţi ai acestor funcţii, Comisar European;
d) secretarii generali şi secretarii generali adjuncţi ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidenţiali şi de stat;
e) prefecţii, subprefecţii, secretarii generali ai consiliilor judeţene, secretarul general al Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
f) directori în prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, organizate la nivel local;
g) primarii, viceprimarii, consilierii judeţeni, consilierii în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consilierii locali;
h) directorul şi adjuncţii acestuia în cadrul Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi şeful şi adjunctul acestuia în cadrul structurilor judeţene ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale; h1) candidaţii pentru Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;
i) personalul diplomatic şi consular;
j) Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia;
k) membrii în Consiliul Naţional al Audiovizualului;
l) judecătorii şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv cei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, judecătorii, procurorii şi prim-grefierii de la instanţele şi parchetele civile şi militare;
m) personalul cu funcţii de conducere, cu excepţia celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative*), precum şi ceilalţi ofiţeri şi subofiţeri/agenţi din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;
n) preşedintele, vicepreşedinţii şi consilierii de conturi din cadrul Curţii de Conturi; persoanele cu funcţii de conducere, la nivel naţional şi judeţean, în Garda Financiară şi în organele vamale;
o) preşedintele şi preşedintele de secţie la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, ai Consiliului Naţional de Integritate, preşedintele şi vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, persoanele cu funcţii de conducere din Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului şi din Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, preşedinţii şi membrii Consiliului Concurenţei, ai Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, ai Institutului Naţional de Statistică şi ai Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară;
p) membru în consiliile de administraţie ale societăţilor publice de radio şi de televiziune, acţionar, administrator, director, redactor-şef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiştii politici şi asimilaţii acestora;
q) guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de bancă şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar;
r) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar general al Academiei Române ori, după caz, secretar al academiilor de ramură;
s) rectorul, prorectorul, secretarul ştiinţific al senatului universitar, decanul, prodecanul, secretarul ştiinţific de facultate şi şefii de catedră din instituţiile de învăţământ superior de stat şi private;
ş) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului şcolar judeţean, director de liceu ori de grup şcolar, precum şi director în instituţiile de cultură, la nivel naţional, judeţean, municipal şi local;
t) preşedinte, vicepreşedinte, secretar general şi ceilalţi membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel naţional, judeţean şi local, sau ai unei organizaţii neguvernamentale şi asimilaţii acestor funcţii;
ţ) personalul militar şi civil cu funcţii de conducere, cu excepţia celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Apărării*) şi din statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, conform nomenclatoarelor de funcţii, precum şi comandanţii de unităţi sau echivalente;
u) ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţară şi din străinătate, la cererea reprezentanţilor cultului religios de care aceştia aparţin;
v) preşedinte, vicepreşedinte şi secretar general de organizaţii patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional şi asimilaţii acestor funcţii, precum şi ceilalţi membri ai conducerilor executive respective;
w) director al direcţiei de poştă şi telecomunicaţii, şefi de serviciu de poştă şi de telecomunicaţii, şefi de centrală telefonică;
x) persoanele cu funcţie de conducere din direcţiile sanitare judeţene, din direcţiile judeţene de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti, din Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurări de sănătate, directorii de spitale, precum şi medicii psihiatri, anatomo-patologi şi legişti;
y) persoanele cu funcţii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administraţie în regii autonome, companii şi societăţi naţionale, societăţi comerciale având ca obiect activităţi de interes public sau strategic, precum şi membrii conducerii fundaţiilor, asociaţiilor şi filialelor care activează pe teritoriul României, inclusiv fondatorii acestora;
z) persoanele care deţin titlul de luptător pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989.";
- Art. 5: "(1) Persoanele care candidează, au fost alese sau au fost numite în una dintre demnităţile ori funcţiile prevăzute la art. 3 lit. b)-h1), cu excepţia celor care la data de 22 decembrie 1989 nu împliniseră vârsta de 16 ani, fac o declaraţie pe propria răspundere, conform modelului prevăzut în anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă, în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia. Verificarea calităţii de lucrător al Securităţii ori de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în demnităţile ori în funcţiile prevăzute la art. 3 lit. b)-h1), inclusiv pentru cele aflate în exerciţiul respectivelor demnităţi ori funcţii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) se depune la şeful instituţiei care numeşte sau la instituţia care validează alegerea ori la alte persoane sau instituţii, după cum urmează:
a) deputaţii şi senatorii, precum şi secretarii generali şi secretarii generali adjuncţi ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere - la preşedintele Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului României;
b) membrii Parlamentului European - la Biroul Electoral Central;
c) Comisarul European, membrii Guvernului, secretarii de stat, subsecretarii de stat, secretarul general, secretarii generali adjuncţi din Guvern şi din ministere, consilierii de stat şi personali ai primului-ministru, prefecţii şi subprefecţii, directorii generali şi directorii din Cancelaria Primului-Ministru, din Secretariatul General al Guvernului, precum şi directorii generali şi directorii din ministere şi asimilaţii acestor funcţii - la Cancelaria Primului-ministru;
d) consilierii prezidenţiali şi de stat din Administraţia Prezidenţială - la Preşedintele României; d1) persoanele care exercită demnităţi publice şi funcţii publice de autoritate din cadrul autorităţilor şi instituţiilor aflate sub control parlamentar - la persoana desemnată de secretarul general al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz;
e) directorul în prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale, organizate la nivel local - la prefect;
f) consilierul judeţean, consilierul în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti, secretarul general al consiliului judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti - la preşedintele consiliului judeţean, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti;
g) primarul, viceprimarul, consilierul municipal şi local - la primar;
h) directorul şi adjuncţii acestuia în cadrul Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Pază şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi şeful şi adjunctul acestuia în cadrul structurilor judeţene ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale - la şeful instituţiei din care fac parte aceştia.
(3) Candidaţii la funcţiile prevăzute la art. 3 lit. b) şi g) depun declaraţiile la biroul electoral competent, în aceeaşi zi cu depunerea candidaturii.
(4) Autorităţile la care se depun declaraţiile sunt obligate să trimită Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în termen de 30 de zile de la data alegerii sau numirii în funcţie, lista persoanelor care îndeplinesc funcţiile prevăzute la art. 3 lit. b)-h1), însoţită de declaraţiile pe propria răspundere. Lista trebuie să cuprindă următoarele date:
a) numele şi prenumele, inclusiv numele anterioare, acolo unde este cazul, precum şi data şi locul naşterii;
b) numele şi prenumele tatălui, numele şi prenumele mamei;
c) locul de muncă şi funcţia pe care o ocupă;
d) domiciliul din actul de identitate.
(5) Verificările se fac în ordinea stabilită la art. 3, respectându-se procedurile prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă. Se verifică cu prioritate persoanele care candidează, sunt alese sau numite în demnităţi sau funcţii la nivel naţional." Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a reţinut ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate doar prevederile art. 3 şi art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008, deşi autorul acesteia a criticat şi prevederile art. 32 şi art. 33, precum şi ordonanţa în ansamblul său. Având în vedere că actul de sesizare a Curţii Constituţionale îl constituie, potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, încheierea instanţei în faţa căreia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea nu se poate considera învestită decât cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008.
În opinia autorului excepţiei, prevederile art. 3 şi art. 5 din ordonanţă contravin celor ale art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală, care stabilesc că justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 reprezintă o concretizare a prevederilor constituţionale care consacră dreptul la informaţie, oferind cetăţenilor şi diverselor entităţi şi autorităţi publice o modalitate în plus de valorificare a acestuia, prin posibilitatea de a solicita informaţii în legătură cu existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European, precum şi a persoanelor care ocupă anumite demnităţi sau funcţii, enumerate în cuprinsul art. 3 din ordonanţă. În niciun caz nu poate fi reţinută interpretarea în mod artificial restrânsă prin care autorul excepţiei susţine că dispoziţiile legale criticate "trec peste noţiunea de informaţii de interes public, aşa cum este reglementată de dispoziţiile Legii nr. 544/2001". Dispoziţiile art. 31 din Constituţie conferă dreptului la informare o amplitudine care nu poate fi limitată la prevederile unei singure legi, şi anume cea menţionată de autorul excepţiei.
Totodată, Curtea constată că obligaţia instituită prin prevederile art. 5 din ordonanţă în sarcina persoanelor care candidează, au fost alese sau au fost numite în anumite demnităţi ori funcţii de a declara pe propria răspundere dacă au avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia dă expresie plenară principiului statuat în art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit căruia România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
De altfel, preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 definea la momentul emiterii acesteia scopul reglementării ca fiind "o continuare, într-un mecanism nou, a procesului de devoalare a activităţilor exercitate de regimul comunist", care a instaurat, în special prin intermediul Securităţii, "o permanentă teroare împotriva cetăţenilor ţării, a drepturilor şi a libertăţilor lor fundamentale". Astfel cum a reţinut în jurisprudenţa sa, concretizată prin Decizia nr.530 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.430 din 24 iunie 2009, "aceasta îndreptăţeşte accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, prin consemnarea publică a abuzurilor, şi contribuie la o mai bună înţelegere a prezentului şi la o proiectare adecvată a viitorului societăţii româneşti", iar scopul ordonanţei, enunţat în aceşti termeni, răspunde unor exigenţe politice ale societăţii româneşti.
4 În fine, Curtea constată că nu poate reţine criticile de neconstituţionalitate formulate prin raportare la dispoziţiile art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora "justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi". Aceasta, deoarece, în practica sa, de exemplu, Decizia nr.612 din 27 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.553 din 22 iulie 2008, Curtea a observat că sintagma "justiţia este unică" înseamnă că activitatea de judecată se realizează în România după aceleaşi coduri şi aceleaşi legi, precum şi de unul şi acelaşi sistem de autorităţi judecătoreşti, sintagma "justiţia este imparţială" semnifică faptul că justiţia este înfăptuită de către autorităţi special create, neutre şi fără un interes concret în procesul pe care îl judecă, iar sintagma "justiţia este egală pentru toţi" izvorăşte din principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, care se aplică tuturor părţilor din proces. Or, textele de lege ce formează obiectul prezentei excepţii nu conţin niciun fel de norme care să aibă legătură cu aplicarea acestor principii fundamentale care stau la baza înfăptuirii justiţiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 şi art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Ioan Aurel Rus în Dosarul nr. 18.683/3/2008 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 23 iunie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Valentina Bărbăţeanu

*) Conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative a fost reorganizat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, iar Ministerul Apărării a fost reorganizat în Ministerul Apărării Naţionale.

Miercuri, 23 septembrie 2026, 18:23

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.