ORDONANŢĂ nr.22 din 31 ianuarie 2007
privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză
| Textul actului republicat în M.Of. nr. 699/19 oct. 2009 |
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale şi principalele atribuţii
Art. 1. - (1) Comisia Naţională de Prognoză se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, având rolul de a elabora studii şi prognoze pe termen scurt, mediu şi lung privind evoluţia economiei româneşti în ansamblu, pe sectoare şi în profil teritorial, sinteze macroeconomice, precum şi de a fundamenta principalele măsuri de politică economică proiectate de Guvern, în concordanţă cu Programul de guvernare.
(2) Activitatea Comisiei Naţionale de Prognoză este finanţată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice.
(3) Comisia Naţională de Prognoză are sediul în municipiul Bucureşti, str. Cristian Popişteanu nr. 2-4, sectorul 1.
Art. 2. - (1) Pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Comisia Naţională de Prognoză îndeplineşte următoarele funcţii:
(2) Activitatea Comisiei Naţionale de Prognoză se întemeiază pe principiile obiectivităţii, confidenţialităţii, transparenţei, responsabilităţii şi deontologiei profesionale.
Art. 3. - (1) Comisia Naţională de Prognoză are următoarele atribuţii principale:
(2) Comisia Naţională de Prognoză îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute în legi sau alte acte normative pentru domeniul său de activitate.
Art. 4. - (1) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Comisia Naţională de Prognoză colaborează cu ministerele şi cu celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, Banca Naţională a României, cu institutele de cercetare şi cu autorităţile administraţiei publice locale.
(2) Comisia Naţională de Prognoză este abilitată să solicite informaţii privind evoluţia activităţii economico-financiare şi sociale de la ministere, organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, Banca Naţională a României, operatori economici, precum şi de la autorităţile administraţiei publice locale, în scopul asigurării elementelor necesare fundamentării studiilor şi prognozelor, în condiţiile prevăzute de lege.
(3) Pentru domenii de cercetare specifice, unde fluxul reciproc de informaţii este intens, Comisia Naţională de Prognoză poate încheia convenţii de colaborare.
(4) Pentru realizarea de studii, analize şi prognoze macroeconomice de interes general, Comisia Naţională de Prognoză poate încheia contracte de cercetare-dezvoltare finanţate din bugetul propriu, ale căror rezultate nu sunt destinate în mod exclusiv propriului beneficiu.
(5) Atribuirea în condiţiile legii a contractelor de lucrări de cercetare-dezvoltare, prevăzute la alin. (4), se efectuează pe baza normelor elaborate de Comisia Naţională de Prognoză şi aprobate prin ordin al preşedintelui Comisiei Naţionale de Prognoză.
Art. 5. - (1) Comisia Naţională de Prognoză poate efectua cercetări, analize şi previziuni, la cerere, şi pe alte domenii şi subsectoare sau despre alţi indicatori economico-sociali decât aceia care fac obiectul activităţii sale curente.
(2) Lucrările din categoria celor prevăzute la alin. (1), efectuate la cererea persoanelor juridice private, se prestează contra cost.
(3) Preţurile şi tarifele pentru lucrările solicitate de persoanele juridice private se stabilesc prin ordin al preşedintelui Comisiei Naţionale de Prognoză, cu avizul ordonatorului principal de credite.
(4) Veniturile obţinute se varsă integral la bugetul de stat.
CAPITOLUL II
Conducerea Comisiei Naţionale de Prognoză
Art. 6. - (1) Comisia Naţională de Prognoză este condusă de un preşedinte, a cărui funcţie este asimilată din punctul de vedere al salarizării cu funcţia de secretar de stat, numit prin decizie a primului-ministru.
(2) În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele emite ordine şi instrucţiuni.
(3) Preşedintele îndeplineşte, conform legii, funcţia de ordonator de credite.
(4) Preşedintele numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul din aparatul propriu al Comisiei Naţionale de Prognoză.
Art. 7. - (1) Preşedintele reprezintă Comisia Naţională de Prognoză în raporturile cu autorităţile administraţiei publice, cu alte persoane juridice, cu persoane fizice, precum şi cu organisme din ţară şi din străinătate.
(2) Prin ordin al preşedintelui, unele atribuţii pot fi delegate, în condiţiile legii, şi persoanelor cu funcţii de conducere din compartimentele de specialitate ale Comisiei Naţionale de Prognoză.
Art. 8. - (1) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, preşedintele este ajutat de Consiliul de Coordonare a Activităţii de Previziune, organism cu caracter consultativ, fără personalitate juridică.
(2) Consiliul de Coordonare a Activităţii de Previziune are ca atribuţie principală dezbaterea proiectelor şi prognozelor macroeconomice pentru creşterea caracterului obiectiv, transparent şi ştiinţific al acestora. De asemenea, Consiliul de Coordonare a Activităţii de Previziune sprijină Comisia Naţională de Prognoză în demersurile sale de perfecţionare a metodelor şi tehnicilor de analiză şi prognoză şi de asigurare a compatibilităţii acestora cu cerinţele Uniunii Europene.
(3) Din componenţa Consiliului de Coordonare a Activităţii de Previziune fac parte reprezentanţi de prestigiu ai mediului academic şi ai societăţii civile, cu preocupări în domeniul analizei şi previziunii macroeconomice.
(4) Consiliul de Coordonare a Activităţii de Previziune este format din 7 membri, inclusiv preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, care este şi preşedintele acestuia.
(5) Membrii Consiliului de Coordonare a Activităţii de Previziune sunt numiţi prin decizie a primului-ministru, la propunerea preşedintelui Comisiei Naţionale de Prognoză, cu avizul secretarului general al Guvernului.
(6) Membrii Consiliului de Coordonare a Activităţii de Previziune beneficiază de o indemnizaţie trimestrială de participare la şedinţă egală cu 25% din indemnizaţia lunară a preşedintelui Comisiei Naţionale de Prognoză.
(7) Consiliul de Coordonare a Activităţii de Previziune se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar.
Art. 9. - (1) Secretarul general al Comisiei Naţionale de Prognoză este înalt funcţionar public, numit prin concurs sau prin examen, pe criterii de profesionalism, în condiţiile legii, şi îndeplineşte atribuţiile prevăzute de Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Secretarul general coordonează activităţile stabilite potrivit structurii organizatorice a Comisiei Naţionale de Prognoză, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă, îndeplinind şi alte atribuţii prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei ori încredinţate de preşedinte.
CAPITOLUL III
Organizarea Comisiei Naţionale de Prognoză
Art. 10. - (1) Structura organizatorică a Comisiei Naţionale de Prognoză este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă.
(2) În cadrul structurii organizatorice prevăzute la alin. (1) se pot organiza, prin ordin al preşedintelui Comisiei Naţionale de Prognoză, servicii, birouri şi compartimente, stabilindu-se numărul posturilor de conducere, potrivit legii.
(3) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu al Comisiei Naţionale de Prognoză este de 126, exclusiv demnitarul.
Art. 11. - (1) Structura organizatorică internă, circuitul documentelor, atribuţiile compartimentelor din aparatul propriu al Comisiei Naţionale de Prognoză se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al preşedintelui.
(2) Statul de funcţii şi structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ori, după caz, a raporturilor de muncă se aprobă prin ordin al preşedintelui Comisiei Naţionale de Prognoză.
(3) Atribuţiile şi răspunderile personalului se stabilesc prin fişa postului, potrivit legii.
Art. 12. - (1) Pentru activitatea de analiză şi prognoză în profil teritorial, Comisia Naţională de Prognoză poate constitui compartimente şi birouri în judeţele în care îşi au sediul agenţiile pentru dezvoltare regională, denumite în continuare compartimente regionale de prognoză.
(2) Compartimentele regionale de prognoză nu au personalitate juridică, urmând să facă parte din Direcţia analize şi prognoze regionale, prevăzută în anexă.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale asigură, în condiţiile prevăzute de lege, spaţiile corespunzătoare necesare pentru desfăşurarea activităţii compartimentelor regionale de prognoză.
(4) Comisia Naţională de Prognoză asigură, la cerere, suportul informaţional şi metodologic necesar, precum şi pregătirea profesională a specialiştilor autorităţilor administraţiei publice locale cu atribuţii în domeniul analizei şi prognozei economice.
Art. 13. - (1) Personalul Comisiei Naţionale de Prognoză se compune din funcţionari publici şi personal contractual.
(2) Personalul din cadrul Comisiei Naţionale de Prognoză se încadrează, conform legii, cu respectarea structurii organizatorice şi în limita numărului de posturi prevăzute.
(3) Drepturile salariale şi drepturile specifice ale personalului Comisiei Naţionale de Prognoză sunt identice cu cele stabilite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru personalul instituţiei în subordinea căreia se află şi al cărei conducător are calitatea de ordonator principal de credite.
CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale
Art. 14. - Numărul de autoturisme din dotarea Comisiei Naţionale de Prognoză şi consumul lunar de carburant pentru acestea se stabilesc potrivit legii.
Art. 15. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă Hotărârea Guvernului nr.757/2003 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.490 din 8 iulie 2003, cu completările ulterioare.
Art. 16. - Prezenta ordonanţă intră în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.