DECIZIE nr.1.167 din 17 septembrie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 771 din Codul de procedură penală
Textul actului publicat în M.Of. nr. 703/20 oct. 2009

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Puskás Valentin Zoltán - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror-şef
Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 771 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Iacob Schein în Dosarul nr. 5.451/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile Legii fundamentale invocate de autorul excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 12 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 5.451/30/2008, Tribunalul Timiş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 771 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Iacob Schein.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece modalitatea de audiere, aşa cum este prevăzută de acesta, contrazice însăşi raţiunea pentru care legea procesuală penală impune reluarea administrării întregului probatoriu deja administrat în faza de urmărire penală. În baza acestui text legal, instanţa este autorizată a pronunţa o hotărâre în baza unei probe care nu a fost administrată nemijlocit în faţa acesteia, în condiţiile în care administrarea nemijlocită a probelor constituie un principiu fundamental care guvernează desfăşurarea procesului penal, garantând echitatea sa. Se invocă şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv cauzele Spânu împotriva României, 2008, şi Vidal împotriva Belgiei, 1992.
Tribunalul Timiş - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Normele criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate, ci vizează buna desfăşurare a procesului penal, fiind instituite pentru protejarea victimelor unor infracţiuni grave.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se face referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 771 din Codul de procedură penală (Modalităţi speciale de ascultare a părţii vătămate şi a părţii civile), având următorul cuprins: "În cazul în care poate fi periclitată viaţa, integritatea corporală sau libertatea părţii vătămate ori a părţii civile sau a rudelor apropiate ale acesteia, procurorul ori, după caz, instanţa de judecată poate încuviinţa ca aceasta să fie ascultată fără a fi prezentă fizic la locul unde se află organul care efectuează urmărirea penală sau, după caz, în locul în care se desfăşoară şedinţa de judecată, prin intermediul mijloacelor tehnice prevăzute în alineatele următoare.
La solicitarea organului judiciar sau a părţii vătămate ori a părţii civile ascultate în condiţiile prevăzute în alin. 1, la luarea declaraţiei poate participa un consilier de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor, care are obligaţia de a păstra secretul profesional cu privire la datele de care a luat cunoştinţă în timpul audierii. Organul judiciar are obligaţia să aducă la cunoştinţa părţii vătămate sau a părţii civile dreptul de a solicita audierea în prezenţa unui consilier de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor.
Partea vătămată sau partea civilă poate fi ascultată prin intermediul unei reţele video şi audio.
În cursul judecăţii, părţile şi apărătorii acestora pot adresa întrebări, în mod nemijlocit, părţii vătămate sau părţii civile ascultate în condiţiile alin. 1-3. Întrebările se pun în ordinea prevăzută în art. 323 alin. 2. Preşedintele completului respinge întrebările care nu sunt utile şi concludente judecării cauzei.
Declaraţia părţii vătămate sau a părţii civile, ascultată în condiţiile arătate în alin. 1-3, se înregistrează prin mijloace tehnice video şi audio şi se redă integral în formă scrisă, fiind semnată de organul judiciar, de partea vătămată sau partea civilă ascultată, precum şi de consilierul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor prezent la ascultarea acesteia, depunându-se la dosarul cauzei.
Suportul pe care a fost înregistrată declaraţia părţii vătămate sau a părţii civile, în original, sigilat cu sigiliul parchetului ori, după caz, al instanţei de judecată, se păstrează la sediul acestora.
Dispoziţiile art. 75-77 şi ale art. 865 se aplică în mod corespunzător." Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie. Se invocă şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea apreciază că aceasta este neîntemeiată.
Astfel, dispoziţiile art. 771 din Codul de procedură penală, referitoare la modalităţi speciale de ascultare a părţii vătămate şi a părţii civile, au fost reglementate în vederea asigurării pentru acestea a dreptului la viaţă, la integritate fizică şi libertate individuală, dând expresie exigenţelor constituţionale impuse de art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală. Nu poate fi primită susţinerea potrivit căreia dispoziţiile criticate ar încălca art. 16 din Constituţie, deoarece acestea se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza textului legal, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. Prin instituirea acestor modalităţi speciale de ascultare a părţii vătămate şi a părţii civile nu se încalcă dreptul la apărare al inculpaţilor, care în cursul judecăţii, personal sau prin apărătorii acestora, pot adresa întrebări, în mod nemijlocit, părţii vătămate sau părţii civile ascultate în condiţiile alin. 1-3.
În acelaşi sens, Curtea s-a mai pronunţat prin Decizia nr.38 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.88 din 13 februarie 2009, soluţia pronunţată anterior de Curte şi considerentele care au fundamentat-o fiind valabile şi în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 771 din Codul de procedură penală, excepţie invocată de Iacob Schein în Dosarul nr. 5.451/30/2008 al Tribunalului Timiş - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 septembrie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-şef,
Marieta Safta

Miercuri, 23 septembrie 2026, 07:42

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.