DECIZIE nr.1.196 din 24 septembrie 2009
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
Textul actului publicat în M.Of. nr. 712/22 oct. 2009

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, excepţie ridicată de Gheorghe Hrihorisan, Vasile Lemac, Vasile Sandu Onişa, Vasile Uglea şi Erzsebet Lorinczi în Dosarul nr. 3.118/100/2007 al Tribunalului Maramureş - Secţia penală.
La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa existentă în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 24 februarie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 3.118/100/2007, Tribunalul Maramureş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, excepţie ridicată de Gheorghe Hrihorisan, Vasile Lemac, Vasile Sandu Onişa, Vasile Uglea şi Erzsebet Lorinczi în dosarul de mai sus.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2), art. 124 alin. (2), art. 129, art. 131 alin. (1) şi (2) şi ale art. 132 alin. (1), deoarece Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism nu este un parchet legal pe lângă instanţele judecătoreşti, fiind o structură specializată de urmărire, şi ca atare nu poate participa la şedinţele de judecată în reprezentarea intereselor generale ale societăţii, în numele Ministerului Public, şi nu poate exercita căi de atac. Activitatea judiciară şi exercitarea căilor de atac pot şi trebuie să fie făcute numai de procurorii din cadrul secţiei judiciare, prin procurorulşef, sub semnătura acestuia sau a prim-procurorului parchetului corespunzător instanţei care judecă.
Tribunalul Maramureş - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 508/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1.089 din 23 noiembrie 2004, introdus prin art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.131/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 508/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1.046 din 29 decembrie 2006, care au următorul conţinut: "(3) Procurorii parchetelor de pe lângă instanţele competente participă la judecarea oricărei cereri adresate instanţelor de judecată în cauzele de competenţa direcţiei, precum şi la judecarea în fond şi în căile de atac, în cauzele în care Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a sesizat instanţele de judecată, punând concluzii şi exercitând căile legale de atac, cu excepţia cazurilor în care procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism încunoştinţează parchetul de pe lângă instanţa competentă şi instanţa că vor participa în mod direct." Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr.230 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.216 din 3 aprilie 2009, a statuat că este neîntemeiată critica referitoare la încălcarea principiului egalităţii în drepturi, deoarece "acesta vizează egalitatea în drepturi în faţa legii a cetăţenilor, şi nu a procurorilor ca reprezentanţi ai Ministerului Public, calitate în care nu pot fi purtători de drepturi subiective proprii. Împrejurarea că la şedinţa de judecată participă un procuror din cadrul parchetului corespunzător instanţei competente ori un procuror din cadrul direcţiei nu este de natură să afecteze în vreun fel egalitatea justiţiabililor în faţa legii, deoarece, indiferent de structura căreia îi aparţine, reprezentantul Ministerului Public are acelaşi rol constituţional în activitatea judiciară, de reprezentant al intereselor generale ale societăţii şi de apărător al ordinii de drept, precum şi al drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
De asemenea, este neîntemeiată şi critica privind încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 131 şi 132, prin faptul că direcţia a fost concepută ca o structură cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, potrivit art. 131 alin. (2) din Legea fundamentală, «Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii», condiţii care au stat şi la fundamentarea organizării şi funcţionării Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Faptul că în art. 2 alin. (3) din lege s-a prevăzut o astfel de competenţă nu justifică susţinerea că textul de lege este neconstituţional. Dimpotrivă,
având în vedere şi prevederile art. 132 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora procurorii îşi desfăşoară activitatea pe baza principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, se poate constata că dispoziţia legală criticată nu constituie altceva decât o reflectare a principiilor constituţionale menţionate".
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, argumentele deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, excepţie ridicată de Gheorghe Hrihorisan, Vasile Lemac, Vasile Sandu Onişa, Vasile Uglea şi Erzsebet Lorinczi în Dosarul nr. 3.118/100/2007 al Tribunalului Maramureş - Secţia penală.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 24 septembrie 2009.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

Miercuri, 23 septembrie 2026, 11:11

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.