LEGE nr.23 din 18 noiembrie 1969
privind executarea pedepselor
Textul actului publicat în B.Of. nr. 132/18 noi. 1969

CAPITOLUL 1

ART. 1 - Pedeapsa inchisorii se executa in temeiul mandatului de executare, emis in baza unei hotariri judecatoresti definitive de condamnare.

Executarea pedepsei inchisorii se face in locuri de detinere denumite penitenciare, infiintate din ordinul ministerului in subordinea caruia se gasesc, iar in cazurile prevazute de art. 62 cod penal, in unitati militare disciplinare.

ART. 2 - Condamnatii sint primiti in penitenciare dupa ce li se stabileste identitatea.

La primire, condamnatilor li se aduc la cunostinta obligatiile si drepturile pe care le au, masurile disciplinare ce li se pot aplica si recompensele ce li se pot acorda pe timpul executarii pedepsei.
Atit la primire, cit si in timpul executarii pedepsei, condamnatii sint supusi perchezitiei, precum si masurilor sanitare si de igiena.

ART. 3 - Condamnatii se repartizeaza la locurile de detinere, tinindu-se seama de natura infractiunii, durata pedepsei si starea de recidiva, de comportarea si receptivitatea acestora la actiunea de reeducare.

Detinerea femeilor se face separat de barbati, iar a minorilor separat de a majorilor sau in locuri de detinere speciale.

ART. 4 - Mijloacele materiale si financiare necesare detinerii, intretinerii si reeducarii condamnatilor, precum si asistenta medicala sint asigurate de stat.

ART. 5 - Reeducarea condamnatilor se realizeaza prin munca. Condamnatii sint obligati sa presteze o munca utila pentru care sint apti.

De asemenea, reeducarea condamnatilor se realizeaza prin calificarea sau recalificarea intr-o meserie, desfasurarea unor activitati cultural- educative, precum si prin stimularea si recompensarea celor care sint staruitori in munca si dau dovezi temeinice de indreptare.

ART. 6 - Minorii condamnati vor fi supusi, in timpul executarii pedepsei, unei actiuni de educare deosebite, pentru a putea deveni cetateni utili societatii.

Minorii care de la primirea in locul de detinere mai au de executat cel putin 6 luni inchisoare vor continua invatamintul general obligatoriu si li se va asigura posibilitatea de a dobindi o pregatire profesionala potrivit cu gradul de scolarizare si cu aptitudinile lor. Daca minorii nu indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a urma cursurile profesionale, ei vor fi ajutati sa obtina o calificare intr-o meserie sau sa si-o completeze, in conformitate cu normele de calificare la locul de munca. Cadrele didactice, manualele si rechizitele vor fi puse la dispozitie de catre Ministerul Invatamintului, iar personalul si utilajul necesar pentru calificare intr-o meserie se vor asigura de penitenciare.
Minorilor condamnati la inchisoare pe o durata pina la 6 luni inclusiv li se asigura posibilitatea de a-si completa cunostintele de cultura generala, tinindu-se seama de gradul lor de scolarizare.

ART. 7 - Munca condamnatilor se organizeaza potrivit programului de lucru stabilit de comandantul penitenciarului si se desfasoara cu respectarea normelor referitoare la protectia muncii.

Femeile gravide nu vor fi folosite la munca in perioada stabilita de normele legale cu privire la concediul ce se acorda angajatelor inainte si dupa nastere si nici la munca in mediu toxic sau vatamator. De asemenea, cele care au nascut si au copii mai mici de un an la locul de detinere, precum si minorii, nu pot fi folositi la munca in mediu toxic sau vatamator.
Folosirea la munca a ficarui condamnat se face cu avizul medicului penitenciarului.

ART. 8 - Durata zilei de munca nu poate depasi 12 ore si se stabileste in raport cu nevoile procesului de productie.

Femeilor gravide, celor care au nascut si au copii mai mici de un an la locul de detinere, minorilor, precum si condamnatilor care muncesc in mediu toxic sau vatamator, nu li se poate prelungi durata zilei de munca peste 8 ore.

ART. 9 - Folosirea la munca a condamnatilor se face in raport cu calificarea profesionala pe care o au. In cazul cind nevoile de brate de munca calificate au fost satisfacute, cei care au o calificare profesionala vor putea fi folositi si la munci necalificate.

ART. 10 - Condamnatii care au dovezi temeinice de indreptare, fiind staruitori in munca si disciplinati, pot presta munca fara paza in afara penitenciarului sau pot fi folositi pentru supravegherea altor condamnati la locurile de munca, dupa ce au executat cel putin 1/5 din pedeapsa, fractiune in care se include si timpul considerat ca executat, ca urmare a muncii prestate.

De prevederile alineatului precedent nu beneficiaza cei care au fost condamnati pentru infractiunea de omor sau pentru infractiuni contra pacii si omenirii, ori pentru infractiuni contra securitatii statului, sau pentru infractiuni prin care s-a produs o paguba importanta economiei nationale, si nici cei aflati in stare de recidiva.

ART. 11 - Munca prestata de condamnati este remunerata potrivit normelor si tarifelor de salarizare stabilite in ramura de activitate in care acestia sint folositi.

Munca condamnatilor folositi pentru supravegherea la locul de munca a altor condamnati este remunerata cu salariul minim tarifar stabilit pe economie.
Din remuneratia muncii condamnatului o cota de 10% revine acestuia, iar cealalta parte revine administratiei penitenciarului, facindu-se venit la stat.
Din sumele incasate drept recompensa pentru inventii, inovatii si rationalizari create de condamnati in timpul detinerii, li se acorda acestora o cota de 50%, diferenta facindu-se venit de stat.

ART. 12 - Muncile prestate de condamnati in interesul unitatilor care apartin Directiei generale a penitenciarelor, precum si muncile prestate in atelierele locurilor de detinere finantate de la buget, se remunereaza cu 10% din salariul minim tarifar stabilit pe economie pentru lucrarile care se executa in regie, ori din salariul realizat pe baza tarifelor de salarizare in vigoare pentru lucrarile ce se executa in acord. Aceasta remunereatie revine in intregime condamnatului.

Muncile cu caracter gospodaresc necesare penitenciarului nu se remunereaza.
Cotele prevazute la alin. 3 si 4 din art. 11, precum si remuneratia prevazuta in alin. 1 din prezentul articol, cuvenite condamnatului, se consemneaza la Casa de Economii si Consemnatiuni; din aceasta o treime se pune la dispozitia condamnatului pentru a o folosi pe timpul executarii pedepsei, iar doua treimi i se inmineaza la punerea in libertate.
Contributia pentru asigurari sociale se suporta de catre unitatea la care condamnatul a prestat munca, sumele respective urmind a se incasa de administratia penitenciarului, care le face venit la stat.

ART. 13 - Condamnatii raspund de pagubele provocate din vina lor la locurile de detinere sau de munca. Ei nu raspund pentru pagubele provocate din uzura norma la a bunurilor incredintate spre folosinta si nici pentru acelea provenite din riscul normal al muncii.

Cind condamnatii au cauzat pagube la locul de detinere sau de munca, sumele reprezentind despagubirile se retin, atunci cind este posibil, in primul rind din sumele ce le apartin, consemnate la Casa de Economii si Consemnatiuni, lasindu-li-se, in acest caz, o suma reprezentind echivalentul unui salariu minim tarifar stabilit pe economie, care li se inmineaza la punerea in libertate.
Sumele reprezentind despagubirile, care nu au putut fi recuperate pina la liberarea condamnatului, se urmaresc prin organele financiare ale comitetelor executive ale consiliilor populare, potrivit normelor legale.
Pagubele se recupereaza de la condamnati pe baza ordinului de imputare emis de comandantul penitenciarului, care constituie titlu executor.
Impotriva ordinului de imputare, condamnatul poate face contestatie la organul ierarhic superior in termen de 30 zile de la data luarii la cunostinta sub semnatura.

ART. 14 - Condamnatul care si-a executat pedeapsa, dupa punerea in libertate va fi incadrat in munca prin grija organelor Ministerului Muncii si a directiilor judetene pentru probleme de munca si ocrotiri sociale de pe linga comitetele executive ale consiliilor populare judetene sau al municipiului Bucuresti.

Condamnatul care, in timpul executarii pedepsei, a devenit incapabil total de munca in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale, va primi dupa liberare un ajutor lunar dupa distinctiile si in cuantumul prevazute de dipozitiile legale referitoare la beneficiarii de pensie de invaliditate in cadrul asigurarilor sociale de stat, care nu au avut mai inainte calitatea de angajat.
De ajutorul lunar in conditiile si procentele prevazute in legislatia pensiilor beneficiaza si urmasii celor care au decedat datorita unui accident de munca ori unei boli profesionale survenite in timpul executarii pedepsei.
De asemenea, poate primi un ajutor lunar condamnatul care la data liberarii este invalid gradul I sau II din cauza unui accident in afara de munca, daca a avut o activitate remunerata in orice mod de cel putin 3 ani inainte de inceperea executarii pedepsei. Cuantumul acestui ajutor se stabileste intre limitele de 50 si 100% din ajutorul social corespunzator prevazut de dispozitiile legale referitoare la beneficiarii de ajutor social in cadrul asigurarilor sociale de stat. Pentru cei domiciliati in mediul rural, cuantumul ajutorului lunar nu poate depasi pensia ce se acorda membrilor cooperativelor agricole de productie.
Ajutorul lunar se acorda numai in situatia in care cel in cauza nu indeplineste conditiile pentru a obtine pensie sau ajutor social in cadrul asigurarilor sociale de stat ori a altor sectoare de activitate cu sisteme proprii de asigurari sociale si nu are mijloace de existenta.
Ajutorul lunar se stabileste de catre comitetul executiv al consiliului popular al judetului in care domiciliaza fostul condamnat, pe baza adeverintei eliberate de catre administratia locului de detinere, din care sa rezulte imprejurarile in care s-a produs accidentul sau s-a contractat boala. Gradul de invaliditate se stabileste de catre comisia de expertizare a capacitatii de munca din judetul in care fostul condamnat isi are domiciliul, iar faptul ca este lipsit de mijloace de existenta se constata de catre organele de asistenta sociala.
Plata ajutorului lunar se face din fondurile alocate in acest scop la bugetul comitetului executiv al consiliului popular judetean sau al municipiului Bucuresti.

ART. 15 - In timpul executarii pedepsei, condamnatii sint obligati sa respecte programul zilnic, disciplina si ordinea interioara, sa execute dispozitiile date de personalul penitenciarului, sa se supuna perchezitiei, sa poarte costumul penitenciarului, sa respecte regulile de igiena si prescriptiile medicului locului de detinere.

De asemenea, condamnatii sint obligati sa se comporte cu grija fata de bunurile proprietate socialista afate in penitenciar sau la organizatia socialista unde muncesc.

ART. 16 - Condamnatii au dreptul la hrana necesara, tinindu-se seama si de munca pe care o presteaza, precum si de starea sanatatii lor, potrivit normelor legale.

Femeilor gravide sau celor care au nascut in timpul executarii pedepsei, cit timp copilul ramine cu mama, copiilor nascuti la penitenciar, pina la virsta de un an, precum si minorilor, li se asigura hrana in mod diferentiat, potrivit normelor legale stabilite pentru aceste categorii.

ART. 17 - Condamnatii au dreptul la odihna, plimbare, asistenta medicala, dreptul de a petitiona, de a primi vizite, pachete cu alimente sau imbracaminte ori medicamente, carti, ziare, reviste, tigari, de a primi si trimite corespondenta si sume de bani.

ART. 18 - Drepturile condamnatilor de a primi vizite, pachete si tigari, de a primi si trimite corespondenta, se acorda in raport cu natura infractiunii, durata pedepsei, existenta starii de recidiva, folosirea la munca, comportarea si receptivitatea la actiunea de reeducare.

Sumele de bani aflate asupra condamnatilor la primirea in penitenciar, precum si cele primite prin mandat postal, se consemneaza la Casa de Economii si Consemnatiuni si pot fi folosite de acestia in conditiile stabilite prin regulament.
Condamnatii straini pot fi vizitati de catre functionarii consulari ai misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare straine, pe baza autorizatiei ministerului in subordinea caruia se afla locul de detinere, afara de cazul cind prin conventii internationale se dispune altfel.

ART. 19 - In timpul vizitarii condamnatilor, convorbirea se desfasoara in limba romana. Daca condamnatul sau vizitatorul nu cunoaste limba romana, convorbirea se desfasoara in limba pe care o cunosc, conducerea penitenciarului asigurind, in acest caz, ca discutia sa fie inteleasa de personalul care executa supravegherea vizitei.

ART. 20 - Corespondenta, cartile, ziarele si revistele, al caror continut este apreciat de comandantul penitenciarului ca necorespunzator procesului de reeducare al condamnatului, se retin si se pastreza la locul de detinere, predindu-i-se acestuia la punerea in libertate.

Corespondenta cu continut necorespunzator se inainteaza, daca este cazul, organelor competente.

ART. 21 - Pentru incalcarea regulilor de disciplina se pot lua impotriva condamnatilor una din urmatoarele masuri disciplinare:

a) mustrarea;
b) retragerea unuia, a mai multora, sau a tuturor drepturilor de a primi vizite, pachete, de a primi si trimite corespondenta, pentru perioada la care au dreptul;
c) izolarea simpla, pina la 15 zile;
d) izolarea severa, pina la 10 zile, numai cu avizul medicului penitenciarului;
e) transferarea pe o durata de 3 pina la 12 luni pentru executarea pedepsei la un penitenciar unde se aplica un regim restrictiv.
Masurile prevazute la literele a-d se iau de catre comandantul penitenciarului. Izolarea severa poate fi prelungita, cu avizul medicului locului de detinere, peste 10 zile, numai cu aprobarea directorului Directiei generale a penitenciarelor, fara a depasi in total 20 zile.Transferarea la un penitenciar cu regim restrictiv se dispune de catre directorul general al Directiei generale a penitenciarelor, la propunerea comandantului.

ART. 22 - Impotriva condamnatilor minori nu se poate lua masura retagerii dreptului la corespondenta, izolarii severe si a transferarii la un penitenciar cu regim restrictiv, iar masura izolarii simple nu poate fi luata pe o durata mai mare de 10 zile.

Femeilor gravide nu li se pot aplica masurile prevazute in art. 21 lit. c, d si e.

ART. 23 - Condamnatilor care dau dovezi temeinice de indreptare, sint disciplinati, muncesc constiincios, indeplinesc sau depasesc in mod obisnuit normele de productie, ori ale caror propuneri de inventii, inovatii si rationalizari sint insusite de organele competente, li se pot acorda de comandantul penitenciarului urmatoarele recompense:

a) suplimentarea drepturilor la pachete, vizite si corespondenta;
b) ridicarea unei masuri disciplinare luate anterior.

ART. 24 - Comisia de propuneri pentru liberarea conditionata poate propune pentru gratiere pe condamnatii care indeplinesc conditiile prevazute in art. 23, precum si pe cei care se afla in una din urmatoarele situatii:

a) au salvat ori si-au pus in pericol viata pentru a salva persoane sau bunuri proprietate socialista de la incendii, inundatii ori alte calamitati;
b) au elaborat lucrari stiintifice, recunoscute de organele competente si care, prin aplicarea lor in practica, contribuie la dezvoltarea economiei nationale ori a stiintei;
c) au adus o contributie insemnata la activitatea de reeducare a celorlalti condamnati;
d) au prevenit sau au zadarnicit actiuni ostile din partea unor condamnati, evadari, atacuri asupra personalului de paza sau alte asemenea fapte.

ART. 25 - Condamnatii care sint staruitori in munca, disciplinati si dau dovezi temeinice de indreptare, precum si condamnatii care nu au fost folositi niciodata la munca ori nu mai sint folositi, dar dau dovezi temeinice de disciplina si indreptare, tinindu-se seama si de antecedentele lor penale, pot fi eliberati conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei, in conditiile art. 59 si 60 din codul penal.

Pentru determinarea partii din pedeapsa care poate fi considerata ca executata pe baza muncii prestate se tine seama de starea de minoritate si de procentele de indeplinire a normelor de munca.
In vederea acordarii liberarii conditionate se tine seama si de munca prestata in timpul arestarii preventive.

ART. 26 - Pedeapsa poate fi considerata ca executata pe baza muncii prestate, in vederea acordarii liberarii conditionate, se calculeaza astfel:

a) pentru depasirea normei cu 5 pina la 10%, sase zile executate pentru cinci zile muncite; pentru depasirea normei cu 10 pina la 20%, cinci zile executate pentru patru zile muncite; pentru depasirea normei cu 20% sau mai mult, patru zile executate pentru trei zile muncite;
b) in cazul condamnatilor minori, pentru indeplinirea normei sau depasirea acesteia pina la 5%, patru zile executate pentru trei zile muncite;
pentru depasirea normei cu 5 pina la 10%, trei zile executate pentru doua zile muncite; pentru depasirea normei cu 10% sau mai mult, doua zile executate pentru o zi muncita;
c) pentru muncile productive care nu se pot norma, sase zile executate pentru cinci zile muncite, iar in cazul condamnatilor minori, patru zile executate pentru trei zile muncite;
d) pentru muncile gospodaresti cu caracter permanent, necesare penitenciarului, precum si pentru supravegherea altor condamnati, cinci zile executate pentru patru zile muncite, iar in cazul condamnatilor minori, trei zile executate pentru doua zile muncite;
e) pentru condamnatii care au elaborat lucrari stiintifice, sau ale caror propuneri de inventii, inovatii si rationalizari au fost insusite de organele competente, ori care au desfasurat alte activitati deosebite, trei zile executate pentru doua zile muncite, pe timpul afectat acestor activitati.

ART. 27 - In vederea liberarii conditionate, functioneaza la fiecare penitenciar o comisie de propuneri.

Comisia este alcatuita din presedinte si patru membrii.
Presedintele comisiei este procurorul delegat al procuraturii judetene in a carei raza teritoriala se afla penitenciarul.
Comandantul penitenciarului este membru de drept in comisie. Ceilalti membrii se desemneaza de catre comandant, din rindul personalului subordonat care ocupa functii prevazute in regulament. Comisia are un secretar, care este seful evidentei condamnatilor.

ART. 28 - Comisia prevazuta la art. 27 examineaza situatia fiecarui condamnat, pentru a constata daca sint indeplinite conditiile art. 59 si 60 din codul penal, intocmind un proces-verbal in care se consemnaza modul de comportare a condamnatului in penitenciar si la locul de munca, date cu privire la munca prestata si, cind este cazul, propunerea pentru liberare conditionata.

Procesul-verbal prin care se constata ca sint intrunite conditiile cerute pentru liberarea conditionata se inainteaza judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla penitenciarul, in vederea aplicarii dispozitiilor art. 450 din codul de procedura penala.
In cazul in care comisia constata ca cel condamnat nu indeplineste conditiile pentru a fi liberat, fixeaza un termen pentru reexaminarea situatiei acestuia, termen care nu poate fi mai mare de un an. Totodata, pune in vedere condamnatului ca se poate adresa direct instantei.
Cind condamnatul se adreseaza direct instantei cerind liberarea conditionata, odata cu cererea se trimite si procesul-verbal al comisiei de propuneri.

ART. 29 - Paza exterioara a penitenciarelor, supravegherea si excortarea condamnatilor se fac cu personal anume instruit, luindu-se masuri pentru preintimpinarea sustragerii condamnatilor de la executarea pedepsei inchisorii.

ART. 30 - In exercitarea atributiilor de supraveghere, au acces in locurile de detinere si de munca presedintele tribunalului sau judecatorul delegat de acesta si procurorul competent potrivit legii. De asemenea, delegatii organelor cu atributii de control, precum si persoanele autorizate de ministerul in a carui subordine se gasesc locurile de detinere.

CAPITOLUL 2

ART. 31 - Comandantul penitenciarului, primind mandatul de executare a pedepsei cu moartea, pune in vedere de indata condamnatului, in prezenta procurorului, ca are dreptul sa faca cerere da gratiere in termen de 5 zile libere, consemnind aceasta intr-un proces-verbal.

Cererea de gratiere impreuna cu copiile de pe hotaririle pronuntate in prima instanta si in recurs se inainteaza de presedintele instantei prevazute in art. 452 din codul de procedura penala, Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania, prin Ministerul Justitiei.

ART. 32 - Pedeapsa cu moartea se executa pe baza dispozitiei scrise date de presedintele instantei prevazute in art. 31 alineatul ultim.

Daca condamnarea la moarte priveste o femeie, presedintele da dispozitie de executare numai dupa ce s-a constatat ca persoana condamnata nu se afla in vreuna dintre situatiile prevazute in art. 55 alin. 1 din codul penal.
La locul de executare vor fi prezenti presedintele tribunalului in a carui raza teritoriala se afla penitenciarul, procurorul sef al procuraturii judetene sau, dupa caz, al procuraturii militare, ori delegatii acestora, comandantul penitenciarului si un medic legist.
Presedintele tribunalului poate incuviinta prezenta si a altor persoane.
Executarea pedepsei cu moartea se face prin impuscare.

CAPITOLUL 3

ART. 33 - Executarea amenzii penale se face de catre:

a) unitatea care face plata salariului sau oricarui alt venit din munca, cuvenit condamnatului;
b) organul care dispune efectuarea platii pensiei, cind condamnatul este pensionar.
In cazul in care condamnatul este membru sau pensionar al unei cooperative agricole de productie, ori nu se gaseste in vreuna din situatiile prevazute in alineatul precedent, executarea amenzii penale se face de catre organul financiar al comitetului executiv al consiliului popular al localitatii in care domiciliaza condamnatul.

ART. 34 - Conducerea unitatii sau organul care dispune efectuarea platii pensiei ia masuri pentru retinerea amenzii, potrivit dispozitiilor legale care reglementeaza executarea creantelor statului, din venitul din munca sau, dupa caz, din pensia celui condamnat, comunicind instantei incasarea si depunerea amenzii.

Organul financiar ia masuri pentru incasarea amenzii si comunica instantei darea in debit.
Amenda aplicata unui membru sau pensionar al unei cooperative agricole de productie se poate executa prin retinere, potrivit dispozitiilor legale care reglementeaza executarea creantelor statului, din veniturile in bani sau in natura pe care cel condamnat le are de primit de la cooperativa, iar in cazul cind aceasta retinere nu este posibila, ea poate fi executata asupra altor bunuri apartinind condamnatului.
In caz de concurs al amenzii si al cheltuielilor judiciare datorate statului, cu despagubirile civile, se da preferinta despagubirilor civile.

CAPITOLUL 4

ART. 35 - Comitetul executiv al consiliului popular din unitatea administrativ-teritoriala in cuprinsul careia isi are domiciliul condamnatul, primind copia de pe dispozitivul hotaririi prin care s-a aplicat pedeapsa complimentara a interzicerii unuia din drepturile prevazute in art. 64 lit. a, d si e din codul penal, va aduce aceasta la cunostinta serviciilor competente, pentru luarea in evidenta.

ART. 36 - Orice organ chemat sa efectueze un act care implica pentru persoana interesata exercitiul unuia dintre drepturile prevazute in art. 64 din codul penal va cere acelei persoane sa dea o declaratie ca nu a suferit vreo condamnare prin care i s-a interzis exercitiul acelui drept.

Organul prevazut la alineatul precedent, daca socoteste necesar, va cere relatii de la institutia care tine evidenta persoanelor condamnate.

ART. 37 - Pedeapsa complimentara a degradarii militare se executa potrivit dispozitiilor legale speciale.

ART. 38 - Executarea pedepsei complimentare a confiscarii averii se face potrivit prevederilor legale care reglementeaza executarea creantelor statului si confiscarea.

CAPITOLUL 5

ART. 39 - Masura arestarii preventive se executa in penitenciare sau in locuri anume infiintate prin ordinul, dupa caz, al ministrului fortelor armate, ministrului afacerilor interne, presedintele Consiliului Securitatii Statului sau procurorului general.

Ministerul Fortelor Armate asigura locurile de detinere pentru militarii arestati preventiv, cercetati de organele prevazute in art. 208 lit. a si b din codul de procedura penala.
Cei arestati preventiv vor fi tinuti separat de condamnati.
Detinerea femeilor se face in conditiile art. 3 alin. 2 din prezenta lege.
Detinerea minorilor se face separat de majori.
La cererea organului de urmarire penala, arestatii preventiv in aceeasi cauza sint tinuti separat unii de altii.
Paza si supravegherea detinutilor aflati in locurile de detinere preventiva infiintate prin ordinul procurorului general se fac cu personal specializat.

ART. 40 - Arestatii preventiv aflati in curs de urmarire penala pot primi vizite, pachete, pot trimite si primi corespondenta, cu aprobarea organelor de urmarire penala. Ei au dreptul sa trimita scrisori inchise organului care efectueaza urmarirea penala, procurorului care supravegheaza activitatea de urmarire penala, procurorului sef al unitatii de procuratura, procurorului ierarhic superior al acestuia, precum si altor organe.

Detinutii aflati in curs de judecata pot primi vizite, pachete, bani si pot trimite sau primi corespondenta. Ei pot sa-si procure carti, ziare si reviste, cu aprobarea comandantului locului de detinere, si sa participe la actiunile cultural-educative.
Arestatii preventiv pot fi folositi la munca numai in cazul cind consimt la aceasta si cu avizul medicului locului de detinere, cu exceptia muncilor cu caracter gospodaresc efectuate prin rotatie, pentru care consimtamintul nu este necesar. Cei care se gasesc in curs de urmarire penala pot fi folositi la munca, in aceleasi conditii, numai cu avizul organului de urmarire.
Detinutii aflati in curs de urmarire penala sau de judecata vor purta imbracaminte personala. Pentru motive temeinice, ei vor trebui sa poarte costumul locului de detinere.

ART. 41 - Dispozitiile art. 2-4, 6-9, 11-23, 26, 29, 30, 42 si 43 se aplica in mod corespunzator.

CAPITOLUL 6

ART. 42 - In caz de moarte a unui condamnat, lucrurile, actele si banii acestuia aflate la penitenciar se predau familiei. Daca aceste bunuri nu au fost reclamate in temen de un an de la incunostiintarea familiei sau, in cazul cind nu se cunoaste nici un membru al familiei, dupa implinirea unui an de la deces, trec in proprietatea statului.

ART. 43 - Actele necesare pentru stabilirea unui drept, despre care se afirma ca a luat nastere in legatura cu executarea pedepsei inchisorii, se elibereaza de catre locul de detinere numai organelor competente sa stabileasca existenta sau inexistenta acestui drept.

ART. 44 - Modul de executare a pedepsei inchisorii, a pedepsei cu moartea si a masurii arestarii preventive se stabileste prin regulament aprobat de Consiliul de Ministri.

ART. 45 - Ministerul Fortelor Armate va emite instructiuni cu privire la executarea pedepsei inchisorii in unitatile militare disciplinare, potrivit dispozitiilor art. 62 din codul penal si dispozitiilor prezentei legi, aplicate in mod corespunzator specificului acestor unitati, precum si cu privire la modul de executare a arestarii preventive de catre militarii cercetati de organele de cercetare penala prevazute in art. 208 lit. a si b din codul de procedura penala.

ART. 46 - Pentru timpul de la 1 ianuarie 1969 pina la intrarea in vigoare a prezentei legi, condamnatii care executa pedepse pina la 5 ani inchisoare vor primi o cota de 5% din remuneratia muncii prestate, iar cei care executa pedepse mai mari de 5 ani vor primi o cota de 3%.

ART. 47 - Pentru perioada anterioara intrarii in vigoare a prezentei legi, calcularea partii din pedeapsa care poate fi considerata ca executata pe baza muncii prestate, in vederea aplicarii art. 59 si 60 din codul penal, se face potrivit dispozitiilor Decretului nr.720/1956.

ART. 48 - Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 1970. Pe aceeasi data Decretul nr.104/1951 pentru stabilirea modului de executare in unitatile disciplinare de catre militarii in termen a unor pedepse privative de libertate, Decretul nr.720/1956 pentru reglementarea punerii in libertate inainte de termen, pe baza muncii prestate si bunei comportari, publicat in Buletinul Oficial nr. 2 din 16 ianuarie 1957, Decretul nr.126/1958 privind regimul unor condamnati la pedepse privative de libertate, Decretul nr.500/1958 pentru aprobarea Regulamentului privind executarea hotaririlor judecatoresti prin care s-a pronuntat pedeapsa cu moartea, precum si Decretul nr.292/1961 privind stabilirea si recuperarea pagubelor materiale produse Ministerului Afacerilor Interne de catre detinutii din locurile de detinere, se abroga.

Miercuri, 23 septembrie 2026, 22:42

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.