HOTĂRÂRE nr.283 din 21 iunie 1993
privind unele masuri referitoare la desfasurarea invatamantului in anul scolar (universitar) 1993/1994
|
| Textul actului publicat în M.Of. nr. 171/22 iul. 1993 |
|
CAP. 1
ART. 1
HOTARARE privind unele masuri referitoare la desfasurarea invatamantului in anul scolar (universitar) 1993/1994 Masuri privind sistemul de invatamant In anul scolar 1993/1994, sistemul de invatamant din Romania cuprinde:
- invatamantul prescolar;
- invatamantul primar, cu clasle I-IV;
- invatamantul gimnazial, cu clasele V-VIII;
- invatamantul liceal, cu clasele IX-XII, respectiv IX-XIII;
- invatamantul profesional, cu anii I-III sau I-IV;
- invatamantul complementar sau de ucenici, cu anii I-II;
- invatamantul tehnic de maistri, cu anii I-II sau I-III;
- invatamantul postliceal de specialitate, cu anii I-II sau I-III;
- invatamantul superior cu anii I-VII - invatamantul postuniversitar;
- doctorat;
- alte forme de perfectionare.
ART. 2
Invatamantul prescolar se organizeaza pentru copii in varsta de 3-6(7) ani si se realizeaza prin gradinite cu program normal, cu program prelungit,cu program saptamanal sau prin gradinite speciale pentru copii cu deficiente (handicap).
Gradinitele se infiinteaza de catre inspectoratele scolare. Agentii economici si alte persoane juridice, precum si persoane fizice pot infiinta si finanta gradinite cu acordul inspectoratelor scolare, conform metodologiei elaborate de Ministerul Invatamantului.
Gradinitele se organizeaza cu cel putin o grupa de copii din aceeasi localitate sau din localitati rurale apropiate.
Activitatile in gradinite se desfasoara pe grupe de copii.
Grupa se constituie din 20 copii, dar nu mai putin de 15 copii. La gradinitele speciale pentru copii cu deficiente organizate de Ministerul Invatamantului grupa se constituie in medie din 10 copii, dar nu mai mult de 12 copii si nu mai putin de 6 copii. Pentru copii cu deficiente asociate sau severe, grupa se constituie din 4-8 copii.
Pentru fiecare grupa de prescolari se incadreaza cate o educatoare, iar la gradinitele cu program prelungit, saptamanal si la cele speciale pentru copii cu deficiente se incadreaza inca o educatoare la fiecare grupa pentru tura de dupa-amiaza.
La gradinitele cu program saptamanal se incadreaza inca o educatoare la fiecare doua posturi. La gradinitele speciale pentru copii cu deficiente se incadreaza cate o educatoare la fiecare grupa pentru desfasurarea activitatii cu copii in zilele libere.
ART. 3
Pentru copii orfani, fara sustinatori legali sau proveniti din familii dezmembrate, inspectoratele scolare organizeaza case de copii prescolari.
Activitatea in casele de copii prescolari se desfasoara pe grupe constituite, in medie din 10 copii, dar nu mai mult de 14 copii si nu mai putin de 8 copii.
Incadrarea cu educatoare la aceste unitati se face conform reglementarilor prevazute in art.8.
ART. 4
In cadrul invatamantului prescolar se pot organiza gradinite sau grupe de invatamant alternativ - Freinet, Montessori, Waldorf etc. Acestea fuctioneaza in baza metodologiei elaborate de Ministerul Invatamantului.
CAP. 2
ART. 5
Invatamantul primar si gimnazial Invatamantul primar se organizeaza ca invatamant de zi si functioneaza cu clasele I-IV, de regula cu program de dimineata.
In clasa I a invatamantului primar sunt cuprinsi, de regula, cpii care au implinit varsta de 6 (7) ani pana la data inceperii anului scolar.
ART. 6
In functie de marimea populatiei scolare, de gradul de dispersare a localitatilor si de baza materiala existenta, invatamantul primar functioneaza in scoli cu clasele I-IV, I-VIII sau in licee.
In invatamantul primar, clasa de inceput se constituie din 24 elevi, dar nu mai putin de 10 elevi.
Clasele a II-a, a III-a si a IV-a vor functiona cu efectivele din anul scolar precedent.
In localitatile izolate sau cu efective mici de elevi se organizeaza scoli cu clasele I-IV cu predare simultana, daca exista cel putin 4 elevi de varsta acestor clase si daca au fost cuprinsi in scoala toti copii de varsta claselor I-IV din localitatea respectiva.
Desfasurarea procesului de invatamant se asigura de catre:
- un invatator pentru 4-20 elevi;
- doi invatatori pentru 21-40 elevi, de regula unul la clasele I si a III-a iar al doilea la clasele a II-a si a IV-a.
- trei invatatori pentru 41-60 elevi;
- patru invatatori pentru un numar de peste 60 elevi.
ART. 7
Invatamantul gimnazial se organizeaza ca invatamant de zi si fara frecventa cu clasele V-VIII.
In invatamantul gimnazial, clasa de inceput, a V-a va fi constituita cu efectivele existente in clasele a IV-a din anul scolar 1992/1993, dar nu mai putin de 18 elevi.
ART. 8
In comunele si satele in care functioneaza numai scoli cu predare in limbi ale minoritatilor nationale trebuie sa se organizeze clase cu predare in limba romana, chiar daca numarul elevilor este mai mic de 10.
ART. 9
In cazul invatamantului primar si gimnazial, pentru copii cu aptitudini artistice sau sportive se pot organiza scoli cu clasele I-VIII (sau clase) cu program integrat sau suplimentar de arta (muzica, plastica, coregrafie) si scoli (sau clase) cu program sportiv.
Scolile sau clasele cu program suplimentar de arta isi desfasoara activitatea pe grupe sau individual. Pentru elevii claselor I-Iv se pot constitui si grupe mixte. Numarul de elevi din care se constituie o grupa si organizarea activitatii in aceste grupe se stabilesc prin norme, la inceputul anului scolar, de catre Ministerul Invatamantului.
Scolile cu program sportiv se organizeaza pe ramuri sportive. Clasele cu acest program se pot organiza si in cadrul altor scoli cu clasele I-VIII.
Clasele de inceput, I si a V-A, din scolile cu program de muzica, arte plastice si coregrafie, precum si din scolile cu program sportiv se constituie din 24-36 elevi, Activitatea de specialitate din aceste scoli se desfasoara pe clase, pe grupe sau individual.
Numarul de elevi din care se constituie o grupa se stabileste prin norme la inceputul anului scolar, de catre Ministerul Invatamantului, in functie de specificul activitatii.
ART. 10
Pentru elevii din invatamantul primar, gimnazial si liceal, cu aptitudini pentru sport, functioneaza cluburi sportive scolare. Elevii acestor cluburi sunt selectionati din toate claselee diferitelor scoli unde se realizeaza pregatirea de baza.
Cluburile sportive scolare pot functiona ca unitati independente sau in ca drul unor scoli si licee.
In cadrul cluburilor sportive scolare activitatea se organizeaza pe grupe;
efectivele grupelor se stabilesc de catre Ministerul Invatamantului.
ART. 11
In invatamantul primar si gimnazial se pot organiza clase cu predare intensiva a unei limbi moderne sau clase cu invatamant alternativ - Freinet, Montessori, Waldorf etc. Infiintarea claselor, numarul elevilor, planurile si programele de invatamant precum si modul de functionare a claselor se aproba la inceputul anului scolar de catre Ministerul Invatamantului.
ART. 12
Pentru copiii cu deficiente se organizeaza, de catre Ministerul Invatamantului, scoli cu clasele I-VIII.
Pentru copii orfani, fara sustinatori legali sau proveniti din familii dezmembrate, se organizeaza case de copii scolari, in cadrul carora pot functiona si unitati de invatamant.
In scolile pentru copii cu deficiente, clasele se constituie, in medie, din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi si nu mai putin de 8 elevi. pentru copiii cu deficiente asociate sau severe clasele se constituie din 4-8 elevi.
La casele de copii scolari care functioneaza impreuna cu scoli speciale pentru copii cu deficiente, clasele se constituie, in medie din 10 elevi, dar nu mai mult de 12 elevi si nu mai putin de 8 elevi. La casele de copii scolari grupele se constituie din 15 copii.
ART. 13
Pentru a oferi copiilor si elevilor posibilitatea de a desfasura activitati extrascolare, functioneaza ca institutii specializate subordonate inspectoratelor scolare, cluburi ale copiilor si elevilor si administratii permanente ale taberelor scolare.
Activitatea in aceste institutii se desfasoara pe baza metodologiei stabilite de Ministerul Invatamantului.
ART. 14
Invatamantul prescolar, primar si gimnazial se desfasoara pe baza planurilor de invatamant si a programelor scolare, unitare eleborate de Ministerul Invatamantului.
ART. 15
Scolile primare si gimnaziale se infiinteaza de catre inspectoratele scolare, cu respectarea prevederilor legale.
ART. 16
Absolventilor invatamantului gimnazial li se elibereaza "Certificatul de absolvire a 8 clase".
CAP. 3
ART. 17
Invatamantul liceal se organizeaza prin licee, scoli normale si seminarii teologice, cu clasele IX-XII sau IX-XIII, ca invatamant de zi, seral sau fara frecventa.
Liceele, inclusiv scolile normale si seminariile teologice liceale, se infiinteaza de Ministerul Invatamantului, la propunerea inspectoratelor scolare, a cultelor sau a ministerelor interesate.
ART. 18
Invatamantul liceal se organizeaza si functioneaza cu urmatoarele tipuri:
- licee teoretice;
- licee industriale;
- licee agricole;
- licee silvice;
- licee economice si administrative;
- licee de informatica;
- licee de metrologie;
- scoli normale;
- licee de arta;
- licee cu program sportiv;
- licee militare;
- seminarii teologice liceale.
ART. 19
Liceele teoretice se organizeaza cu clasele IX-XII invatamant de zi sau fara frecventa si cu clasele IX-XIII invatamant seral, in profilurile: real si umanist.
Scolile normale se organizeaza cu clasele IX-XIII invatamant de zi.
Liceele industriale, agricole, silvice, economice si administrative, de arta, cu program sportiv. de informatica si de metrologie se organizeaza cu clasele IX-XII invatamant de zi.
Liceele industriale, agricole, economice si administrative pot fi organizate si cu invatamant seral cu clasele IX-XIII.
Liceele militare se organizeaza de Ministerul Apararii Nationale si de Ministerul de Interne, potrivit normelor stabilite de aceste ministere, cu respectarea planurilor de invatamant si a programelor scolare avizate de Ministerul Invatamantului.
Seminariile teologice liceale se infiinteaza, la propunerea cultelor, de Ministerul Invatamatului, cu acordul secretariatului de stat pentru culte si cu respectarea legislatiei scolare in vigoare. Planurile de invatamant si programele scolare pentru disciplinle de cultura generala vor fi avizate de Ministerul Invatamantului.
In cadrul invatamantului liceal se pot organiza clase cu predare intensiva a unei limbi straine si clase bilingve. Infiintarea acestor clase se va face la propunerea inspectoratelor scolare si cu aprobarea Ministerului Invatamantului. Planurile si programele pentru clasele intensive si bilingve se stabilesc de Ministerul Invatamantului la inceputul anului scolar.
ART. 20
In invatamantul liceal, clasa de inceput a IX-a se constituie, in medie, din 30 elevi fara a depasi 36 elevi, dar nu mai putin de 18 elevi.
In liceele de arta si in cele cu program sportiv, clasa de inceput a IX-a se constituie din 24-36 elevi.
ART. 21
Admiterea in clasa a IX-a in invatamantul liceal se face prin concurs, organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatamantului. La Concursul de admitere pot participa absolventi ai invatamantului gimnazial.
ART. 22
Promovatii ultimei clase de la toate tipurile de liceu pot sustine examenul de bacalaureat. Diploma de bacalaureat pentru toate tipurile de invatamant liceal confera titularilor dreptul de a participa la concursul de admitere in invatamantul superior, in invatamantul postliceal de specialitate sau sa ocupe functii pentru care se cer studii liceale- medii.
ART. 23
Absolventii invatamantului liceal care din diverse motive, in termenul prevazut de regulament, nu s-au prezentat sau nu au promovat examenul de bacalaureat vor primi certificate de absolvire, care le confera dreptul sa ocupe functii pentru care se cer studii liceale-medii.
ART. 24
Absolventii liceelor industriale, agricole, silvice, economice si administrative, sanitare, de informatica, de metrologie, de arta si ai seminariilor teologice pot obtine atestat profesional, in conditiile stabilite prin norme aprobate de Ministerul Invatamantului si Ministerul Muncii Si Protectiei Sociale. Atestatul confirma ca absolventul a facut pregatire de specialitate si profesionala intr-o meserie.
CAP. 4
ART. 25
Invatamantul profesional, complementar sau de ucenici Invatamantulprofesional se realizeaza prin scoli profesionale cu durata de 3-4 ani, invatamant de zi, potrivit nomenclatorului de pregatire. Scolile profesionale se organizeaza prin Ministerul Invatamantului de inspectoratele scolare, ministere, alte organe centrale, societati comerciale, regii auto nome precum si de consilii locale. Aceste scoli pot functiona de sine statator. Cand sunt organizate impreuna cu licee, scoli tehnice de maistri sau scoli postliceale de specialitate, se constituie grupuri scolare cu conducere unica.
Prin procesul de invatamant organizat in aceste scoli se asigura pregatirea profesionala, instruirea practica, precum si o pregatire generala, in conformitate cu planurile si programle de invatamant stabilite de Ministerul Invatamantului, impreuna cu ministerele de resort.
In invatamantul profesional, clasa de inceput, anul I se constituie, in medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi.
ART. 26
Admiterea in scolile profesionale se face pe baza de concurs organizat potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatamantului. La concursul de admitere pot participa numai absolventi ai invatamantului gimnazial.
ART. 27
La scolile profsionale studiile se inchie prin examen de absolvire. Promovatii acestui examen primsc diploma de absolvire, care le confera dreptul sa exercite meseria in care s-au pregatit.
ART. 28
Invatamantul complementar sau de ucenici se organizeaza prin Ministerul Invatamantului de catre organle administratiei locale, respectiv de catre agentii economici, pentru promovatii clasei a VIII-a gimnaziale, care nu au fost cu prinsi in invatamantul liceal sau profesional.
Invatamantul complementar sau de ucenici se organizeaza ca invatamant de zi cu durata de 2 ani.Clasa de inceput se constituie, in medie din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi. Aceasta poate functiona in cadrul grupurilor scolare, liceelor, scolilor profesionale sau scolilor cu clasele I-VIII.
In cadrul invatamantului complementar sau de ucenici se asigura pregatirea generala, precum si pregatirea profesionala si instruirea practica intr-o meserie corespunzatoare nevoilor locale din cooperatie, prestari de servicii initiativa particulara si din alte sectoare.
ART. 29
Meseriile in care se pregatesc elevii prin invatamantul complementar sau de ucenici sunt stabilite dintre meseriile prevazute in indicatoarele tarifare de calificare, care nu se regasesc in nomenclatorul de pregatire prin licee sau scoli profesionale.
ART. 30
Incheierea studiilor invatamantului complemntar sau de ucenici se face prin examen de absolvire.
Absolventii primesc diploma de absolvire, care le da dreptul sa exercite meseria in care au fost pregatiti.
ART. 31
Absolventii invatamantului complementar sau de ucenici, precum si cei ai invatamantului profesional, din promotia 1993, pot continua studiile in invatamantul liceal, conform normelor stabilite de catre Ministrul Invatamantului.
CAP. 5
ART. 32
Invatamantul tehnic de maistri Invatamantul tehnic de maistri se organizeaza, prin Ministerul Invatamantului, la solicitarea ministerelor interesate si a agentilor economici prin scoli tehnice de maistri cu o durata de 1 1/2 - 2 ani, cursuri de zi, sau 23 ani cursuri serale, conform nomenclatorului de pregatire.
ART. 33
Clasa de inceput la scolile tehnice de maistri se constituie, in medie din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi. Aceasta se organizeaza in cadrul grupurilor scolare.
ART. 34
Concursul si conditiile de admitere, precum si examenul de absolvire in scolile tehnice de maistri se organizeaza potrivit normelor stabilite de Ministerul Invatamantului in colaborare cu ministerele interesate.
Absolventii scolilor tehnice de maistri primesc diploma de absolvire, care le confera dreptul de a profesa in specialitatea respectiva.
CAP. 6
ART. 35
Invatamantul postliceal de specialitate Invatamantul postliceal de specialitate are o durata de 2 sau 3 ani si se realizeaza in scoli postliceale de specialitate, organizate de Ministerul Invatamantului, la propunerea ministerelor, a altor organe centrale, a departamentelor economice, sau a agentilor economici. In aceste scoli pot fi scolarizati absolventi de liceu, cu diploma de bacalaureat, care doresc sa se pregateasca in vederea exercitarii unor profesiuni de nivel mediu tehnic, economic sau social- cultural si sanitar, conform nomenclatorului de pregatire.
Scolile postliceale de specialitate se organizeaza ca invatamant de zi si seral in cadrul grupurilor scolare sau impreuna cu unitatile de invatamant liceal, avand conducere unica.
ART. 36
Clasa de inceput la scolile postliceale de specialitate se constituie, in medie, din 30 elevi, dar nu mai mult de 36 elevi si nu mai putin de 18 elevi.
ART. 37
Admiterea in scolile postliceale de specialitate si examenul de absolvire se organizeaza pe baza unor norme stabilite de Ministerul Invatamantului.
Absolventii primesc diploma de absolvire, care le confera dreptul sa profeseze in specialitatea absolvita.
CAP. 7
ART. 38
Invatamantul superior Invatamantul superior este organizat in: universitati, academii, institute, iar in cadrul acestora, pe facultati, scoli de studii postuniversitare, colegii si sectii de specializare.
Institutiile de invatamant superior se infiinteaza prin hotarare guvernamentala, iar facultatile, colegiile si sectiile de specializare, prin ordin al ministrului invatamantului.
ART. 39
Invatamantul superior este o continuare, in sistem deschis, a pregatirii realizate de invatamantul liceal.
Invatamantul superior cuprinde:
- invatamant de nivel universitar;
- invatamantul postuniversitar.
Invatamantul de nivel universitar cuprinde:
- invatamantul universitar de scurta durata - colegii universitare (2-3 ani) - invatamantul universitar de lunga durata (4-6 ani);
- invatamantul universitar de studii aprofundate (1-2 ani).
Invatamantul postuniversitar este organizat in:
- invatamantul postuniversitar de specializare;
- cursuri postuniversitare (1-12 luni);
- scoli de studii postuniversitare (1 1/2 -2 ani);
- doctorat.
ART. 40
Invatamantul universitar de scurta durata este organizat in paralel sau cu trunchi comun (primii 2 ani de studii) cu invatamantul de lunga durata si este destinat a pregati specialisti de executie superiori, intermediari per sonalului cu studii medii si profesionale si celui cu studii superioare de lunga durata.
Invatamatul superior de lunga durata pregateste specialisti de executie si conceptie.
Durata studiilor la invatamatul de scurta durata este de 2-3 ani, la invatamantul de lunga durata de 4-6 ani, iar pentru studii aprofundate, de 1-2 ani. Formele invatamantului de nivel universitar sunt: invatamant de zi, seral si fara frecventa. Durata studiilor la invatamantul seral si fara frecventa este cu un an mai mare decat la invatamantul de zi.
ART. 41
Incepand cu anul universitar 1993-1994, invatamantul de nivel universitar va fi organizat pe cicluri:
a) Pentru invatamantul superior economic:
- ciclul I va cuprinde, la invatamantul de zi studentii din anii I si II de studii, disciplinele din planurile de invatamant fiind comune pe fiecare modul specific, atat pentru forma lunga de invatamant, cat si pentru forma scurta.
- ciclul II va fi organizat separat pentru forma lunga de invatamant, si respectiv, pentru forma scurta (colegii universitare), activitatea desfasurindu-se pe specializarile cuprinse in structura institutiei de invatamant superior, aprobata prin ordin al ministrului invatamantului. Separarea studentilor dupa ciclul I, pentru continuarea studiilor la forma lunga de invatamant sau la forma scurta de invatamant (colegii universitare), se va face prin examen. Ciclul II va cuprinde, pentru invatamantul de zi, la forma lunga de invatamant, studentii din anii III si IV (2 ani), iar la forma scurta de invatamant (colegii universitare), studentii din anul III (1 an);
- ciclul III va fi organizat ca invatamant de studii aprofundate cu durata de un an, numai la invatamantul de zi, si va putea fi urmat pe baza de examen, numai de absolventii cu diploma ai ciclului II de la forma lunga de invatamant, cu rezultate foarte bune profesionale si stiintifice;
Pentru invatamantul seral si fara frecventa, durata studiilor se va prelungi cu un an; aceste forme de invatamant nu se organizeaza pentru ciclul III.
Admiterea in invatamantul superior economic se va face prin concurs unic, atat pentru forma lunga de invatamant cat si pentru forma scurta (colegii universitare).
b) Pentru celelalte domenii ale invatamantului superior (tehnic, arhitectura agricol, universitar, stiinte juridice, medical, arta), scolarizarea la forma scurta de invatamant - acolo unde va fi organizata - se va desfasura dupa sistemul prezentat pentru invatamantul economic la lit. a) sau separat (in paralel) de forma lunga de invatamant. Admiterea in acest din urma caz se va face prin concurs organizat distinct pentru fiecare forma de invatamat (lunga sau scurta). Si pentru aceste domenii ale invatamantului se va organiza, numai la invatamantul de zi, ciclul de studii aprofundate (internat pentru domeniul medical), care poate fi urmat, pe baza de examen, de catre absolventii cu diploma de la forma lunga de invatamant, cu rezultate foarte bune profesionale si stiintifice;
c) pentru invatamantul superior tehnic si agronomic (cu exceptia profilului Medicina veterinara), forma lunga de invatamant va fi organizata pe cicluri:
- ciclul I va cuprinde studentii din anul I si II de studii, disciplinele din planurile de invatamant fiind comune pe profil in cadrul aceleiasi institutii de invatamant superior;
- ciclul II va cuprinde studentii din anii III,IV si V de studii, activitatea desfasurindu-se pe specializarile prevazute in structura institutiei de invatamant superior aprobata prin ordin al ministrului invatamantului.
- ciclul III va fi organizatca invatamant de studii aprofundate cu durata de un an.
ART. 42
Admiterea in ciclul II si, respectiv ciclul III de invatamant se va face prin concurs.
ART. 43
Incepand cu seriile de absolventi 1993/1994, finalizarea studiilor superi oare va consta din sustinerea lucrarii (proiectului) de diploma si a 2-3 examene:
- la invatamantul de scurta durata: o disciplina fundamantala sau de baza si o disciplina de specialitate;
- la invatamantul de lunga durata: o disciplina fundamentala sau de baza si doua discipline de specialitate.
Disciplinele si tematica de examen vor fi stabilite de conducerile institutiilor de invatamant superior in conformitate cu planurile si programele de invatamat dupa care au studiat absolventii.
ART. 44
Absolventilor invatamantului superior de lunga durata li se elibereaza "Diploma de absolvire".
Absolventilor invatamantului superior de lunga durata li se elibereaza "Diploma de licenta", iar absolventilor invatamantului universitar de studii aprofundate li se elibereaza "Diploma de studii aprofundate".
ART. 45
Persoanele posesoare ale diplomelor de licenta care au absolvit seminarul pedagogic pot functiona ca profesori in invatamantul preuniversitar.
ART. 46
Incepand cu anul universitar 1993/1994, institutiile de invatamant superior de stat pot scolariza studenti in anul I de studii peste numarul de locuri aprobat anual. Numarul maxim de locuri care depaseste pe cel aprobat se stabileste de Ministerul Invatamantului, la propunerea fiecarei institutii de invatamant superior.
Ocuparea locurilor stabilite peste numarul de locuri aprobat se face prin concurs de admitere, in ordine descrescatoare a mediilor, cu conditia obtinerii cel putin a mediei 5.
ART. 47
Studentii admisi peste numarul de locuri aprobat suporta taxa de studiu.
Cuantumul taxei trebuie sa acopere toate cheltuielile de instruire a acestora, inclusiv salariile cadrelor didactice si ale personalului auxiliar si de servire.
Cuantumul taxei de studiu si modalitatile de plata se aproba de Ministerul Invatamantului, la propunerea fiecarei institutii de invatamant superior, si sunt facute publice in timp util.
ART. 48
Sumele incasate din taxa de studiu reprezinta surse de venit la fondul special pentru invatamant.
ART. 49
Taxa de studiu este calculata pentru intregul an universitar (10 luni).
Studentul care a fost admis cu taxa de studiu si care se retrage din invatamant in timpul anului universitar suporta taxa de studiu calculata de la inceputul anului universitar, inclusiv luna in care s-a retras.
ART. 50
Studentii admisi cu taxa de studiu nu beneficiaza de burse sau alte forme de sprijin material si nici de ajutoare sociale de stat, nu pot revendica locuri de cazare in caminele studentesti si nu pot fi trecuti pana la absolvirea studiilor, in categoria studentilor, scolarizati fara taxe de studiu.
ART. 51
Invatamantul postuniversitar este organizat in institutiile de invatamant superior pe doua forme, cu si fara frecventa. Specializarile la care se organizeaza invatamantul postuniversitar se stabilesc de Ministerul Invatamantului, la solicitarea beneficiarilor si la propunerea institutiilor de invatamant superior.
ART. 52
Doctoratul constituie forma superioara a pregatirii profesional-stiintifice a specialistilor in diferite ramuri ale stiintei, tehnicii si culturii.
Modul de organizare a admiterii la doctorat, desfasurarea activitatilor in perioada stagiului de pregatire a doctoranzilor si procedura de sustinere a tezelor in vederea obtinerii titlului stiintific de doctor se stabilesc de catre Ministrul Invatamantului.
CAP. 8
ART. 53
Invatamantul si educatia pentru persoane cu probleme (cerinte) speciale Educatia si scolarizarea speciala (adaptata) se organizeaza pentru persoane cu probleme deosebite care constituie dezavantaje pentru integrarea lor scolara, profesionala si sociala. Acestea sunt destinate copiilor de varsta prescolara, elevilor si studentilor care prezinta diferite deficiente ce conduc la un handicap (temporar sau permanent), de ordin fizic (motor), mintal, senzorial, (auditiv si vizual), de limbaj, socioafectivsi de comportament, persoanelor cu deficiente asociate sau severe.
ART. 54
Pregatirea scolara si profesionala, ocrotirea si educatia persoanelor cu probleme speciale se realizeaza prin:
- institutii speciale de invatamant: gradinite speciale, scoli speciale si camine scoala cu clasele I-VIII, scoli profesionale speciale, licee si scoli postliceale speciale, scoli speciale de reeducare, clase si grupe speciale pentru calificare si recalificare pentru invalizi, in conditiile prevazute la art.2 si 12 din prezenta hotarare;
- structuri scolare (sectii, clase, grupe) integrate in alte unitati scolare obisnuite din comunitatea locala sau scoli si structuri scolare care functioneaza in institutii de asistenta medicala (spitale, sanatorii, preventorii) de ocrotire sociala si in penitenciare;
- structuri educative alternative (centre de educatie preventiva, complexe educative pentru tineret, centre de educatie speciala) coordonate de Ministerul Invatamantului;
- la domiciliu (pentru copii si adulti handicapati nedeplasabili, in varsta de pana la 30 de ani).
ART. 55
Pentru terapia tulburarilor de limbaj la copiii cuprinsi in gradinite si invatamantul primar, inspectoratele scolare organizeaza centre logopedice interscolare - ca structuri de educatie speciala integrata - incadrate cu profesori de specialitate, logoped (specialitate defectologie, pedagogie, psihologie, psiho-pedagogie speciala).
ART. 56
Evaluarea psihopedagogica a copiilor cu probleme speciale in scopul orientarii lor scolare si profesionale se realizeaza de comisiile de evaluare complexa, subordonate inspectoratelor scolare si coordonate de un profesor de specialitate (psihodiagnostician, pedagog, psiholog).
ART. 57
Invatamantul pentru copii si tineri cu probleme speciale este gratuit.
ART. 58
Ministerul Invatamantului raspunde de organizarea, evaluarea si coordonarea invatamantului si educatiei pentru persoane cu probleme speciale. Pregatirea perfectionarea, numirea si incadrarea personalului didactic, precum si activitatea de cercetare, inovatie si elaborare a programelor scolare din acest domeniu se realizeaza conform metodologiei Ministerului Invatamantului.
CAP. 9
ART. 59
Invatamantul in limbile minoritatilor nationale Minoritatile nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna in toate formele de invatamant.
ART. 60
In localitatile cu populatie din randul minoritatilor nationale pot functiona gradinite, scoli primare si gimnaziale, licee, scoli normale, sectii, clase sau grupe cu predare in limba materna.
Stabilirea acestor institutii scolare, sectii, clase sau grupe se face de inspectoratele scolare in functie de solicitari si de ponderea populatiei scolare minoritate din zona.
Istoria si geografia Romaniei se vor preda in limba romana.
In invatamantul superior se vor organiza grupe, ani sau sectii cu predarea in limba minoritatilor pentru pregatirea cadrelor necesare in activitatea didactica si cultural artistica.
ART. 61
Tinerii din randul minoritatilor nationale trebuie sa cunoasca limba romana asigurindu-se conditiile necesare in acest scop.
Limba si literatura romana este proba obligatorie la concursul de admitere in invatamantul liceal si la examenul de bacalaureat.
ART. 62
Tinerilor proveniti din rindul minoritatilor nationale care au optat pentru clasa cu predare in limba romana li se asigura, la cerere, insusirea limbii materne.
ART. 63
La concursurile si examenele de admitere in invatamantul de toate gradele, candidatii din randurile minoritatilor nationale pot sustine probele in limba materna, la disciplinele pe care le-au studiat in aceasta limba.
CAP. 10
ART. 64
Sprijinirea invatamantului pentru romanii din afara tarii Ministerul Invatamantului realizeaza primirea la studii in Romania, ca bursieri ai statului roman sau pe cont propriu nevalutar, a tinerilor de origine romana din tarile unde exista comunitati romanesti si urmareste progresul scolar si integrarea acestora in institutiile de invatamant unde au fost repartizati.
Bursele acordate potrivit prevederilor legale pot fi burse de scolarizare pentru elevi si studenti, burse pentru doctorat si burse pentru stagii de specializare cu durata intre o luna si 9 luni.
ART. 65
Ministerul Invatamantului sprijina organizarea unor stagii si cursuri de perfectionare in Romania pentru cadrele didactice din scolile romanesti din strainatate, a unor simpozioane, mese rotunde si alte manifestari stiintifice cu participarea cadrelor didactice din scolile romanesti din afara tarii.
De asemenea, asigura realizarea unor schimburi intre elevi romani din strainatate si elevi din Romania (concursuri scolare, culturale si sportive, tabere etc.).
ART. 66
In vederea sprijinirii invatamantului pentru romanii din afara tarii, Ministerul Invatamantului colaboreaza cu Ministerul de Externe, Ministerul Culturii, precum si cu fundatii si asociatii din tara care au ca obiect de activitate legaturile cu romanii din strainatate si sprijinirea acestora cu fundatii si asociatii ale comunitatilor romanesti din strainatate.
CAP. 11
ART. 67
Dispozitii finale Reteaua institutiilor scolare universitare si a celor extrascolare care aproba de Ministerul Invatamantului la propunerea ministerelor si a inspectoratelor scolare.
Planul de scolarizare pentru invatamantul prescolar primar si gimnazial complementar sau de ucenici, numarul institutiilor de educatie, de ocrotire se repartizeaza pe insopectoratele scolare de Ministerul Invatamantului.
Planul de scolarizare pentru invatamantul liceal, superior si postuniversitar se repartizeaza pe institutii de invatamant de catre Ministerul Invatamantului cu consultarea celor interesati.
Planul de scolarizare pentru invatamantul profesional si postliceal de specialitate se repartizeaza pe institutii de invatamant de catre Ministerul Invatamantului, in colaborare cu ministere interesate, la propunerea inspectoratelor scolare.
ART. 68
Ministerul Invatamantului elaboreaza planurile de invatamant si programele scolare pentru invatamantul preuniversitar, in colaborare cu ministerele, regiile autonome si alte unitati interesate pentru pregatirea de specialitate, tehnologica si instruirea practica.
Planurile de invatamant pentru profilurile si specializarile din invatamantul superior se elaboreaza in comisii de specialisti pe baza propunerilor consiliilor facultatilor si se aproba de Ministerul Invatamantului.
ART. 69
Numarul locurilor pentru anul 1993/1994 la toate gradele de invatamant este cel prevazut in aneza nr.1.
ART. 70
Profilurile si specializarile in care se realizeaza scolarizarea in invatamantul superior sunt prevazute in anexele nr.2 si 3.
ART. 71
Ministerul Invatamantului, la propunerea inspectoratelor scolare, poate organiza forme de invatamant fara frecventa la toate gradele de invatamant pentru copiii familiilor care isi desfasoara activitatea temporar in strainatate, pentru sportivii de mare performanta aflati in cantonamente si turnee indelungate, pentru elevii cu alte situatii deosebite sau pentru cei care au depasit varsta de scolarizare si doresc sa-si continue studiile.
ART. 72
In vederea pregatirii fortei de munca necesare economiei de piata, Ministerul Invatamantului, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, in colaborare cu ministerele interesate, cu alte organe centrale sau locale, vor analiza domeniile, meseriile si specialitatile de pregatire, precum si durata de scolarizare prin invatamantul preuniversitar si universitar de stat.
ART. 73
Cursurile de perfectionare in regim postuniversitar pentru toate categoriile socioprofesionale se stabilesc de Ministerul Invatamantului, la propunerea organelor interesate.
ART. 74
Ministerul Invatamantului raspunde de continutul, indrumarea si controlul procesului instructiv-educativ privind pregatirea generala, de specialitate si profesionala din toate institutiile de invatamant, indiferent de gradul lor de subordonare.
ART. 75
Ministerul Invatamantului impreuna cu ministerele si celelalte organe centrale raspund de organizarea, continutul si controlul procesului instructiveducativ cu privire la pregatirea de specialitate si profesionala, pe baza unor protocoale incheiate intre organele centrale implicate.
Institutiile de invatamant vor intra in relatii de parteneriat cu regii autonome, societati comerciale sau alti agenti economici interesati, pentru ca prin conventii sa se stabileasca relatii de colaborare privind pregatirea de specialitate si profesionala, prin asigurarea bazei didactico-materiale.
ART. 76
Inspectoratele scolare raspund de organizarea, controlul si evaluarea procesului instructiv- educativ privind pregatirea generala, de specialitate si profesionala din toate institutiile de invatamant preuniversitar de pe raza judetului, indiferent de gradul de subordonare al acestora.
ART. 77
Conducerile institutiilor de invatamant de toate gradele sunt direct raspunzatoare de buna organizare si desfasurare a procesului instructiv-educativ, de gestionarea eficienta a resurselor si a bazei materiale pe care o detin.
ART. 78
Norma de predare in invatamantul de toate gradele se stabileste de Ministerul Invatamantului.
ART. 79
Situatiile deosebite privind functionarea unor grupe de prescolari sau clase de elevi cu efective mai mari sau mai mici decat cele stabilite vor fi analizate si aprobate de Ministerul Invatamantului.
Formatiile de studiu pentru invatamantul superior se aproba de Ministerul Invatamantului, la propunerea institutiilor de invatamant superior.
ART. 80
Finantarea cheltuielilor unitatilor invatamantului de stat se asigura:
1. de la bugetul de stat, prin Ministerul Invatamantului, pentru cifra de scolarizare aprobata;
2. din bugetul fondului special pentru invatamant constituit din veniturile proprii realizate dinnactivitatea practica a elevilor si studentilor, taxe de scolarizare, de admitere si alte venituri;
3. din fonduri proprii ale agentilor economici sau din alte surse, pentru invatamantul complementar, profesional, tehnic de maistri si postliceal de specialitate, pentru clasele (elevii) cu care s-au incheiat contracte de scolarizare, luandu-se in calcul toate cheltuielile de instruire, inclusiv salariile personalului didactic, costurile de administratie si bursele elevilor. De asemenea, agentii economici vor suporta cheltuielile de intretinere si functionare a gradinitelor cu program prelungit si saptamanal organizate de acestia, vor putea sprijini financiar si material institutiile de invatamant preuniversitar in conditiile prevazute de legea privind bugetul de stat si vor suporta cheltuielile cu intretinerea bazei materiale pentru pregatirea practica asa cum se vor incheia conventiile ce se stabilesc prin prezenta hotarare.
La stabilirea fondurilor necesare pentru functionarea invatamantului se vor avea in vedere veniturile proprii care se realizeaza din activitatea practica a elevilor si studentilor din institutiile de invatamant de stat, alte venituri care se vor incasa, finantarea de la buget facandu-se in completare
ART. 81
Actele de studii, diplomele si certificatele eliberate absolventilor de la toate gradele invatamantului de stat vor fi stabilite si aprobate de Ministe rul Invatamantului.
ART. 82
In gospodarirea bazei materiale a unitatilor de invatamant, consiliile judetene si locale au atributii de a aloca fonduri si a exercita controlul gestionarii acestora.
Inspectoratele scolare vor prezenta, la nivelul consiliilor judetene, analiza periodica privind starea invatamantului din judet.
ART. 83
Schimbarea destinatiei bazei materiale aferente procesului instructiv-educa tiv, a internatelor, caminelor si cantinelor, a taberelor, a satelor de vacanta, bazelor turistice si de agrement scolare, cu spatiile si terenurile aferente se poate face numai cu aprobarea Ministerului Invatamantului si avizul ministerelor sau organelor centrale interesate.
ART. 84
In baza acordurilor guvernamentale privind dezvoltarea relatiilor de cooperare internationala in domeniul invatamantului, Ministerul Invatamantului aprova, la propunerea inspectoratelor scolare, lista nominala a profesorilor straini care vor desfasura activitate de predare in unele institutii de invatamant preuniversitar.
In functie de conditiile prevazute in aceste acorduri referitoare la normarea, salarizarea si acoperirea cheltuielilor de intretinere a profesorilor straini, inspectoratele scolare in colaborare cu consiliile judetene si localevor lua masuri pentru asigurarea acestor conditii, in limitele creditelor bugetare alocate.
Metodologia privind activitatile pe care le vor desfasura profesorii straini, planurile si programele de invatamant specifice vor fi elaborate de Ministerul Invatamantului.
ART. 85
Ministerul Invatamantului celelalte ministere si organe centrale care au in subordine scoli organizeaza pentru elevii din invatamatul preuniversitar cursuri de zi - concursuri pe discipline de invatamant si meserii, care se vor desfasura conform metodologiei stabilite de Ministerul Invatamantului.
ART. 86
Structura anului scolar (universitar) va fi stabilita de Ministerul Invatamantului.
ART. 87
In anul 1993 concursul de admitere in institutiile de invatamant superior si in scolile postliceale de specialitate se organizeaza o singura data, eventualele locuri ramase neocupate fiind anulate de drept.
ART. 88
Aplicarea prevederilor prezentei hotarari se va face, pentru invatamantul militar, conform reglementarilor specifice.
ART. 89
Incepand cu anul de invatamant 1993/1994, personalul didactic care preda discipline de cultura generala in reteaua unitatilor de invatamant cooperatist (UCECOM si CENTROCOOP) se preia de catre Ministerul Invatamantului, cheltuielile de personal fiind suportate din bugetul Ministerului Invatamantului.
ART. 90
Influentele financiare rezultate din aplicarea prevederilor prezentelor hotarari vor fi acoperite prin suplimentarea bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de Ministerul Invatamantului.
ART. 91
Anexele nr.1,2 si 3 fac parte integranta din prezenta hotarare.
ART. 92
Prezenta hotarare intra in vigoare incepand cu anul de invatamant 1993/1994 Pe aceeasi data hotararile Guvernului nr.461/1991, nr.345/1992 si nr.253/ 1992 se abroga.
ANEXA 1 PLAN DE SCOLARIZARE pentru anul scolar (universitar) 1993/1994 la toate gradele de invatamant
I. Invatamant prescolar Numarul copiilor cuprinsi in gradinite, din care in: 730.500 - gradinite cu program normal 548.000 - gradinite cu program prelungit,saptamanal, pentru copii deficiente, case de copii prescolari, camine scoala 182.500 II. Invatamant primar gimnazial Numarul elevilor in: 1.220.000 a) clasele I-IV b) clasele V-VIII - invatamant de zi 1.300.000 - invatamant seral 1.000 - invatamant fara frecventa 6.000 III.Institutii de educatie si ocrotire
1.Numarul elevilor in clasele si grupele cu program de muzica, arte plastice si coregrafie 25.000
2.Numarul elevilor in scolile cu program de educatie fizica si sport 33.000
3.Numarul elevilor care se pregatesc pe linie sportiva in cluburile sportive scolare 75.000
4.Numarul elevilor in casele de copii scolari 30.000
5.Numarul cadrelor didactice care indruma activitatea extrascolara in cluburile elevilor si prescolarilor 3.000
6.Numarul posturilor de profesori in centrele de corectare a vorbirii 440 IV. Invatamantul liceal a) Invatamant de zi Numarul elevilor in clasele a IX-a - total 180.000 b) Invatamant seral Numarul elevilor in:
1. clasa a IX-a 10.000
2. clasa a X-a 7.500
3. clasa a XI-a 35.000
V. Invatamant profesional Numarul elevilor in anul I - invatamant de zi 79.000 VI.Invatamant complementar sau de ucenici Numarul elevilor in anul I - invatamant de zi 48.000 VII.Invatamant postliceal de specialitate Numarul elevilor in anul I 14.820 VIII.Invatamant special pentru elevi cu deficiente senzoriale si intelectuale
1. Numarul elevilor in scolile cu deficiente senzoriale si intelectuale in clasele I-VIII 31.500
2. Numarul elevilor din scoli profesionale pentru minori cu deficiente de auz, de vedere, mintale si motorii 17.000
3. Numarul elevilor din liceele speciale pentru tineri cu deficiente de auz, de vedere si motorii 900
4. Numarul elevilor din scoli postliceale speciale pentru tineri cu deficiente de vedere si motorii 150
5. Numarul elevilor din scoli speciale de reeducare (invatamant primar, gimnazial, liceal si profesional) 1.000
6. Numarul minorilor din centrele de educare speciala si recuperare a copiilor cu deficiente 1.000 IX. Invatamant superior Numarul studentilor din anul I 46.000
X. Invatamant postuniversitar Numarul cursantilor 15.000 ANEXA 2 NOMENCLATORUL SPECIALIZARILOR din invatamantul superior de scurta durata (colegii universitare) ---------------------------------------------------------------------------Profilul Specializarea Durata studiilor Titlu (ani) obtinut ---------------------------------------------------------------------------ADMINISTRATIE-SECRETARIAT -Birotica 3 secretar super.
-Amninistr.locala-secretar. 3 secretar super.
-Comunicare profesionala 3 interpret prof.
AGRICOL -Protectia plantelor 3 conductor tehn.
-Legumicultura-Floricultura 3 conduct.tehnic -Viticultura - Pomicultura 3 conduct.tehnic -Arhiterctura peisagistica 3 conduct.tehnic ARHITECTURA -Arhitectura cladirilor 3 cond.arhitect -Urbanism 3 cond.arhitect BIBLIOTECONOMIE -Biblioteconom.-arhivistica 3 bibliotecar-arh CHIMIE INDUSTRIALA -Tehnologie chimica 3 conductor tehn.
-Tehnologia silicatilor si a prelucrarii sticlei 3 conductor tehn.
CONSTRUCTII -Tehnologia constructiilor 3 conductor tehn.
-Lucrari edilitare 3 conductor tehn.
-Constructii si exploatarea lucrarilor hidrotehnice 3 conductor tehn.
-Drumuri si poduri 3 conductor tehn.
-Cai ferate-lucrari de arta 3 conductor tehn.
-Instalatii 3 conductor tehn.
-Amenajarea teritor.agricol 3 conductor tehn.
-Organiz.si economia constr.3 conductor tehn.
ECONOMIC Modul Management -Organiz.prod. si a muncii 3 tehnician econ.
Modul Finante si banci -Gestiune bancara 3 tehnician econ.
Modul Gestiune,contabilitate si control financiar -Contab.si gestiune financ. 3 tehnician econ.
Modul Cibernetica,statis- -Prelucrarea electronica a tica si inform.economica informatiei economice 3 tehnician econ.
Modul Comert-Marketing -Conducerea unitatilor comerciale si de turism 3 tehnician econ.
-Controlul calit.produselor 3 tehnician econ.
Modul Economia mediului si a prod.agroalimentare -Managemantul prod.agricole si alimentare 3 tehnician econ.
EDUCATIE FIZICA SI SPORT -Maiestrie sportiva 3 antrenor ELECTRIC -Controlul calitatii si metrologie 3 conductor tehn.
-Masini si aparate electr. 3 conductor tehn.
-Instalatii electrice 3 conductor tehn.
MECANIC -Tehnologia prel.metalelor 3 conductor tehn.
-Tehnologii de mecan. fina 3 conductor tehn.
-Optometrie 3 conductor tehn.
-Automobile 3 conductor tehn.
-Materiale si defectoscopie 3 conductor tehn.
-Mecanizarea constructiilor 3 conductor tehn.
MEDICINA -Cosmetica medicala 3 cosmetician med MEDICINA VETERINARA -Igiena si laborator veter. 3 asistent veter.
-Tehnica veterinara 3 asistent veter.
METALURGIE -Turnatorie,forja,tratament.3 conductor tehn.
termice -Control procese metalurgice3 conductor tehn.
MUZEOGRAFIE -Tehnici de cercet.si conser.
patrimon.arheolog.-muzeal 3 muzeograf -Muzeografie 3 muzeograf NAVE SI ECHIPAMENTE NAVALE -Constr.si montaje de nave 3 conductor tehn.
NAVIGATIE -Navigatie-transport fluvial3 conductor tehn.
PETROL -Foraj-extractie 3 conductor tehn.
-Exploatarea si valorific.
gazelor naturale 3 conductor tehn.
STOMATOLOGIE -Tehnica dentara 3 dentist ELECTROMECANIC -Exploat.masini si utilaje 3 conductor tehn.
-Tehnologia transporturilor 3 conductor tehn.
-Electromecanica fluviala 3 conductor tehn.
-Expl.aparaturii medicale 3 conductor tehn.
-Expl.utilajului petrolier si petrochimic 3 conductor tehn.
ELECTRONIC -Electronica 3 conductor tehn.
-Comunicatii- expl.postala 3 conductor tehn.
ENERGETIC -Termoenergetica 3 conductor tehn.
-Hidroenergetica 3 conductor tehn.
-Transportul si distributia energiei electrice 3 conductor tehn.
FORESTIER -Tehnica culturilor silvice 3 conductor tehn.
-Tehnolog.exploatari.forest.3 conductor tehn.
-Tehnolog.prelucr.lemnului 3 conductor tehn.
GEODEZIE -Topografie 3 conductor tehn.
GEOGRAFIE -Cartografie 3 cartograf INFORMATICA -Tehnologie informatica 3 informatician JURNALISTICA -Secretariat de redactie 3 secretar redac.
STIINTA SISTEMELOR SI A CALCULATOARELOR -Tehnica de calcul 3 conductor tehn.
TEHNOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE -Tehnologii alimentare 3 conductor tehn.
TEXTILE-PIELARIE -Tehnologia tricoturilor 3 conductor tehn.
-Tehnologia confectiilor din tesaturi si tricouri 3 conductor tehn.
-Tehnol.firelor si tesaturi.3 conductor tehn.
ZOOTEHNIE -Cresterea animalelor mici 3 conductor tehn.
-Crest.animalelor, controlul si valorific. productiilor 3 conductor tehn.
---------------------------------------------------------------------------ANEXA 3 NOMENCLATORUL SPECIALIZARILOR din invatamantul superior de lunga durata ---------------------------------------------------------------------------Profilul Specializarea Durata Titlu studiilor (ani) obtinut ---------------------------------------------------------------------------AERONAVE -Constructii aerospatiale 5 inginer -Sisteme de propuls.(turbomot.,rachete)5 inginer -Echipamente si instalatii de bord 5 inginer AGRICOL -Agricultura 5 inginer -Pedologie-agrochimie 5 inginer -Horticultura 5 inginer -Agromontanologie 5 inginer -Inginerie genetica(in agricultura) 5 inginer ARHITECTURA -Arhitectura 6 arhitect ARTA CINEMATOGR.-Regie de film si televiziune 4 licentiat in arta cinemat.si telev.
-Imagine de film si televiziune 4 licentiat in arta cinemat.si telev.
-Comunicatii audiovizuale 4 licentiat in arta cinemat.si telev.
-Multimedia-sunet,montaj,grafica comp. 4 licentiat in arta cinemat.si telev.
ARTA TEATRALA -Actorie 4 licentiat in arta teatrala -Arta actorului manuitor de papusi si 4 licentiat in arta marionete teatrala -Teatrologie 4 licentiat in arta teatrala -Coregrafie 4 licentiat in arta teatrala -Regie teatru 5 licentiat in arta teatrala ARTE PLASTICE -Pictura 5 licentiat in arte SI DECORATIVE plastice -Sculptura 5 lic.arte plastice -Grafica 5 lic.arte plastice -Arte textile(tapiserie-contexturi 5 licentiat in arte moda - imprimeuri) plastice -Ceramica - sticla- metal 5 lic.in arte plast.
-Scenografie 5 lic.arte plastice -Design 5 lic.arte plastice -Arta murala 5 lic.arte plastice -Conservarea si restaurarea op.de arta 5 lic.arte plastice -Istoria si teoria artei 4 lic.arte plastice -Arta fotografica 4 lic.arte plastice -Pedagogia artei(profesor de desen) 5 lic.arte plastice BIOLOGIE -Biologie 4 lic.in biologie -Biochimie 4 licent.in biologie -Biologie- chimie 4 lic.in biologie si chimie -Biologie - stiinte agricole 4 licentiat biologie si stiinte agric.
-Biologie - geografie 4 licentiat biologie si geografie -Ecologie si protectia mediului 4 licentiat in biol.
CHIMIE
A.Chimie industriala -Tehnologia substantelor anorganice 5 inginer -Tehnologia substantelor organice 5 inginer -Petrochimie si carbochimie 5 inginer -Stiinta si ingin.materialelor oxidice 5 inginer -Inginerie chimica 5 inginer -Tehnologia chimica a produselor,text., pielii,blanurilor si inlocuitorilor 5 inginer -Tehnologia compusilor macromoleculari 5 inginer -Inginerie biochimica 5 inginer -Tehnologia prelucrarii petrolului si petrochimie 5 inginer -Ingineria prelucrarii produselor nat. 5 inginer -Tehnologia celulozei,hartiei,poligraf.
si fibre 5 inginer
B.Chimie -Chimie 4 licentiat chimie universitari -Biochimie tehnologica 4 licentiat chimie -Chimie - fizica 4 licentiat in chimie si fizica Constructii -Constr.civile,industriale si agricole 5 inginer -Cai ferate, drumuri si poduri 5 inginer -Constructii hidrotehnice 5 inginer -Inginerie sanitara si protectia mediu.5 inginer -Inginerie civila (in limbi straine) 5 inginer -Imbunatatiri funciare si dezv.rurala 5 inginer -Constructii miniere 5 inginer CONSTRUCTII SI ECHIPAM.NAVALE -Instalatii si echipamente navale 5 inginer -Nave si inginerie oceanica 5 inginer ECONOMIC Modul management-Managementul firmei 4 economist -Managementul social 4 economist Modul Economie generala -Economie-pedagogie 4 licentiat econom.
-Economia si dreptul afacerilor 4 economist Modul Economia mediului si prod.agroalimentare -Economia si gestiunea prod.agroalim. 4 economist -Economia mediului 4 economist Modul Finante si banci -Finante si asigurari 4 economist -Banci si burse de valori 4 economist Modul Gestiune, contabilitate si control financ. -Contabilitate si informat.de gestiune 4 economist -Expertize contabile si control financ.4 economist -Gestiunea financiara a intreprinderii 4 economist Modul Cobernetica,statistica si informatica economica -Cibernetica si previziune economica 4 1/2 economist -Statistica social-economica 4 1/2 economist -Informatica economica 4 1/2 economist -Economie matematica 4 1/2 economist Modul Comert-Marketing -Marketing 4 economist -Merceologie 4 economist -Turism si servicii 4 economist -Comert 4 economist Modul Relatii economice internationale -Tranzactii internationale 4 economist -Economie mondiala 4 economist Modul Gestiune economica -Gestiunea afacerilor(in limbi straine)4 economist -Economia intreprinderii(limbi straine)4 economist EDUCATIE FIZICA SI SPORT -Educatie fizica si sport 4 licentiat ed.fiz.
-Kinetoterapie 4 licentiat in educ.
fizica medicala ELECTRIC -Constructii electrotehnice 5 inginer -Actionari electrice 5 inginer -Electrotehnica generala 5 inginer -Electrofizica 5 inginer -Metrologie 5 inginer -Inginerie electrica si calculatoare 5 inginer (in limbi straine) ELECTROMECANIC -Roboti industriali 5 inginer -Tehnologii si sisteme electrofizice 5 inginer -Tehnica transporturilor 5 inginer -Electromecanica 5 inginer -Ingineria sistemelor de circul.rutiera5 inginer -Tractiune electrica 5 inginer ELECTRONIC -Electronica aplicata 5 inginer -Comunicatii 5 inginer -Microelectronica 5 inginer -Telecomenzi si electronica in transp. 5 inginer ENERGETIC -Centrale termoelectrice 5 inginer -Centrale nuclearoelectrice 5 inginer -Electroenergetica 5 inginer -Centrale hidroelectrice si ing.mediu. 5 inginer -Energetica industriala 5 inginer FARMACIE -Farmacie 5 farmacist FILOLOGIE -Limba si literatura romana - o limba si literatura straina 4 licentiat filolog.
-O limba si literatura straina- limba si literatura romana sau o limba si literatura straina 4 licentiat filolog.
-Filologie clasica (limba latinalimba greaca veche) 4 licentiat filolog.
-Limbi moderne aplicate 4 licentiat filolog.
-Limba si literatura rom.-balcanologie 4 licentiat filolog.
-Limba si lit.romana-o limba si literat.
straina sau etnologie 4 licentiat filolog.
-Limba si literatura maghiara-limba si lit.romana sau o limba si literatura straina sau etnologie maghiara 4 licentiat filolog.
-Bibliologie si stiinta informarii 4 licentiat filolog.
-Comunicare si relatii publice 4 licentiat filolog.
FILOZOFIE -Filozofie 4 licentiat filolog.
FIZICA -Fizica 4 licentiat in fiz.
-Fizica-chimie 4 licentiat in fizica si chimie -Fizica tehnologica 5 inginer FORESTIER -Silvicultura 5 inginer -Exploatari forestiere 5 inginer -Proiectarea mobilei si a produselor finite din lemn 5 inginer -Prelucrarea lemnului 5 inginer GEODEZIE -Geodezie 5 inginer -Cadastru 5 inginer GEOGRAFIE -Geografie 4 licentiat geograf.
GEOLOGIE -Geologie 4 licentiat geolog.
-Geologie tehnica 5 inginer -Geofizica 5 inginer -Mineralogie tehnica si experimentala 5 inginer -Geochimie 5 inginer -Geologie petroliera 5 inginer INSTALATII -Instalatii pentru constructii 5 inginer -Instal.si echipamente pt.prot.atmosf. 5 inginer ISTORIE -Istorie 4 licentiat istorie -Stiinte politice 4 lic.stiinte polit.
-Istorie - o limba si liter.straina 4 lic.istorie-filol.
-Istorie- filozofie 4 lic.istorie-filoz.
-Istorie -geografie 4 lic.ist.-geografie JURNALISTICA -Jurnalistica 4 lic. jurnalistica -Jurnalistica - o limba si lit.straina 4 lic.jurn.si filol.
MATEMATICA -Matematica 4 licentiat matemat.
-Informatica 4 licentiat informat -Matematica-mecanica 4 lic.matem.-mecanic -Matematici aplicate 4 lic.in matematica -Matematica - fizica 4 lic. matem.-fizica -Matematica - informatica 4 lic.matem.-inform.
MECANIC -Masini si echipamente termice 5 inginer -Masini hidraulice si pneumatice 5 inginer -Echipamente de proces 5 inginer -Mecanica fina 5 inginer -Tehnologia constructiilor de masini 5 inginer MECANIC -Masini unelte 5 inginer -Utilajul si tehnologia sudarii 5 inginer -Mecanica agricola(masini si inst.agr.)5 inginer -Constructii de masini agricole 5 inginer -Autovehicule rutiere 5 inginer -Material rulant de cale ferata 5 inginer -Mecanica si inginerie mecanica 5 inginer (in limbi straine) 5 inginer -Utilaj tehnologic 5 inginer -Ing.tehnologica si mecanica.in constr.5 inginer -Utilaje si instalatii portuare 5 inginer -Masini si utilaje pt.constructii 5 inginer -Utilajul si tehn.ambalarii marfurilor 5 inginer -Creatia tehnica in constr. de masini 5 inginer -Masini si instalatii miniere 5 inginer -Instal.si util.pt.transportul si depozitarea prod.petroliere si a gazelor 5 inginer -Tehnologii si echipamente neconvent. 5 inginer MEDICINA -Medicina generala 6 medic -Medicina traditionala 6 medic -Fiziokinetoterapie 6 lic.fiziokinetot.
MEDICINA VETERINARA -Medicina veterinara 6 medic veterinar METALURGIE -Ingineria proceselor siderurgice 5 inginer -Metalurgie neferoasa 5 inginer -Turnarea metalelor 5 inginer -Prelucrari plastice si tratam.termice 5 inginer -Stiinta materialelor 5 inginer -Tehnologii carbochimice 5 inginer MINE -Exploatari miniere subterane 5 inginer -Prepararea substante. minerale utile 5 inginer -Exploatari miniere la zi 5 inginer -Topografie miniera 5 inginer MUZICA -Interpretare instrumentala 5 licentiat muzica Profesor de instrument -Canto;Profesor de canto 5 licentiat muzica -Regie de teatru muzical 5 licentiat muzica -Compozitie;Profesor de instrument si profesor de muzica 5 licentiat muzica -Dirijat de orchestra;Profesor de instrument si profesor de muzica 5 licentiat muzica -Dirijat de cor academic;Profesor de muzica si profesor de instrument 5 licentiat muzica -Profesor de muzica religioasa;
Profesor de muzica 5 licentiat muzica -Pedagogie muzicala;Profesor de muzica si profesor de instrument 5 licentiat muzica -Jazz si muzica usoara;Profesor de muzica si profesor de instrument 5 licentiat muzica NAVIGATIE -Navigatie si transport maritim 5 inginer PETROL -Forajul sondelor si exploatarea zacamintelor de petrol si gaze 5 inginer SISTEME DE PRODUCTIE -Ingineria sistemelor de productie 5 inginer -Ingineria si gestiunea sist.agricole 5 inginer SOCIOPSOHOPEDAGOGIE -Pedagogie 4 licentiat pedagog.
-Psihologie 4 licentiat psihol.
-Sociologie 4 Sociolog;licentiat in sociologie -Psihopedagogie speciala 4 lic.psihopedagogie -Asistenta sociala 4 asistent social -Pedagogie-limba si literatura romana 4 licentiat pedagog.
sau limba si literatura maghiara si filologie -Sociologie-politologie 4 lic.sociologie si politologie -Psihopedagogie-cibernetica 4 lic.psihopedagogie -Psihosociologie 4 sociolog;licentiat in psihosociologie STIINTA SISTEMELOR SI A CALCULATOARELOR -Calculatoare 5 inginer -Automatica si informatica industriala 5 inginer STIINTE APLICATE -Inginerie matematica 5 inginer -Inginerie fizica 5 inginer -Mecanica aplicata 5 inginer STIINTE JURIDICE -Drept 4 licentiat st.juri.
-Drept economic si administrativ 4 lic.in drept econ.
si administrativ STIINTE UMANE -Stiinte umane (in limbi straine) 4 lic.in stiinte um.
STOMATOLOGIE -Stomatologie 6 stomatolog TEOLOGIE -Teologia ortodoxa pastorala 4 licentiat teologie -Teologie ortodoxa - Litere 4 licentiat teologie -Teologie ortodoxa - Asistenta sociala 4 lic. teologie si asistenta sociala -Teologie ortodoxa-patrimoniu cultural 4 lic.in teologie si arte plastice -Teologie baptista - Litere 4 lic.teolog.filolog -Teologie baptista - Asistenta sociala 4 lic.in teologie si asistenta sociala -Teologie greco-catolica - Litere 4 lic.teolog.filolog -Teologie greco-catolica-Asistenta soc.4 lic.in teologie si asistenta sociala -Teologie reformata - Litere 4 lic.teol.si filol.
-Teologie reformata -Asistenta sociala 4 lic.teol.si asist.
sociala TEHNOLOGIA PRODUDSELOR ALIMENTARE -Tehn.si controlul calitatii prod.alim.5 inginer -Tehn.prelucrarii produseloe agricole 5 inginer -Pescuit si avacultura 5 inginer TEXTILE-PIELARIE -Filatura - tesatorie 5 inginer -Tricotaje-confectii textile 5 inginer -Confectii din piele si inlocuitori 5 inginer -Design si creatie tehnica in textile si pielarie 5 inginer ZOOTEHNIE -Zootehnie 5 inginer -Biotehnologii (in agricultura) 5 inginer ---------------------------------------------------------------------------
Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.