DECIZIE nr.44 din 10 mai 1994
privind soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 224 din Codul penal
Textul actului publicat în M.Of. nr. 26/3 feb. 1995

Victor Dan Zlătescu - preşedinte
Viorel Mihai Ciobanu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constată următoarele:
Prin Încheierea din 13 ianuarie 1994, pronunţată de Judecătoria Câmpina în Dosarul nr. 4259/1993, Curtea Constituţională a fost sesizată cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 224 din Codul penal, invocată de inculpatul Tigmeanu Paul. În susţinerea excepţiei, inculpatul arată că, în raport cu conţinutul art. 150 alin. (1) din Constituţie, protecţia socială a ceea ce a fost definit ca avut obştesc, conform art. 145 din Codul penal, a rămas fără obiect, textul art. 224 din Codul penal fiind implicit abrogat prin Constituţie.
Instanţa de judecată nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate şi a considerat că soluţionarea acesteia este de competenţa Curţii Constituţionale.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,

având în vedere încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile art. 144 lit. c) din Constituţie şi ale art. 24 din Legea nr. 47/1992, reţine: Curtea Constituţională a mai fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 224 din Codul penal, pe care a soluţionat-o şi a decis că această dispoziţie legală este abrogată parţial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie şi, în consecinţă, aceasta urmează să se aplice numai cu privire la bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din legea fundamentală, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Această soluţie este definitivă şi obligatorie, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituţie, deoarece prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 63 din 4 noiembrie 1993 a fost respins recursul declarat de Ministerul Public împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 33 din 26 mai 1993, prin care Curtea se pronunţase în sensul arătat.
Astfel fiind, textul anterior Constituţiei, constatat ca abrogat, deoarece, potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, este contrar acesteia, nu mai poate fi aplicat, este scos din legislaţie. Orice altă excepţie care ar avea ca obiect textul constatat ca abrogat urmează a fi respinsă ca lipsită de obiect, dacă soluţionarea excepţiei s-a făcut cu citarea părţilor, ori ca vădit nefondată în cazul în care, pentru acelaşi motiv de fond, excepţia a fost, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, rezolvată fără citarea părţilor.
În speţă, inculpatul Tigmeanu Paul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a art. 224 din Codul penal la data de 13 ianuarie 1994, deci la o dată la care prevederile acestui articol erau definitiv şi obligatoriu abrogate parţial şi, pe cale de consecinţă, Curtea Constituţională reţine că excepţia este vădit nefondată în sensul art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
Ca atare, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 24 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca vădit nefondată excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 224 din Codul penal, invocată de Tigmeanu Paul în Dosarul nr. 4259/1993 al Judecătoriei Câmpina.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa din 10 mai 1994.

PREŞEDINTE,
Victor Dan Zlătescu

Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu

Joi, 24 septembrie 2026, 12:55

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.