DECIZIE nr.51 din 18 mai 1994
privind soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 224 din Codul penal
Textul actului publicat în M.Of. nr. 297/20 oct. 1994

Victor Dan Zlătescu - preşedinte
Mihai Constantinescu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Ioan Griga - procuror
Constantin Burada - magistrat-asistent

Pe rol soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 224 din Codul penal, invocată de Giurea Gheorghe, Năstase Gheorghe, Giurea Dănuţ şi Giurea George, în Dosarul nr. 2433/1993 al Judecătoriei Tulcea, cu care Curtea a fost sesizată prin Încheierea din 27 mai 1993 a instanţei respective.
La apelul nominal, făcut de magistratul-asistent, au lipsit părţile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele completului dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca vădit nefondată, susţinând, în esenţă, că în speţă nu se ridică o problemă de neconstituţionalitate, ci una de interpretare a legii, respectiv a încadrării juridice a faptelor comise de inculpaţi, de competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Procuraturii Locale Tulcea nr. 415/P/1993 au fost trimişi în judecată Giurea Gheorghe, Năstase Gheorghe, Giurea Dănuţ pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat în paguba avutului obştesc - art. 208 şi 209 lit. a) şi e), raportate la art. 224 alin. 1 din Codul penal şi, respectiv, distrugere în paguba avutului obştesc art. 217, raportat la art. 231 alin. 1 din Codul penal -, iar Giurea George pentru comiterea infracţiunii de furt calificat în paguba avutului obştesc - art. 208 şi 209 lit. a) şi e), raportate la art. 224 alin. 1 din Codul penal.
În faţa Judecătoriei Tulcea, la termenul de 27 mai 1993, inculpaţii, prin apărătorii lor, au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 224 din Codul penal, cu motivarea că partea civilă este o societate comercială, astfel încât textul respectiv contravine dispoziţiilor art. 135 alin. (2) şi (4) din Constituţie.
Instanţa, prin încheierea din aceeaşi dată, în temeiul art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, a sesizat Curtea Constituţională spre a se pronunţa asupra constituţionalităţii prevederilor art. 224 din Codul penal. Exprimându-şi opinia în legătură cu excepţia invocată, judecătoria apreciază că "dispoziţiile legale privind apărarea proprietăţii, raportate la dispoziţiile legii fundamentale în vigoare, impun cu necesitate examinarea şi soluţionarea acestei probleme de către Curtea Constituţională".
În temeiul art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
În punctul său de vedere, Guvernul apreciază că excepţia invocată nu este întemeiată deoarece, pe de o parte, este o problemă de interpretare juridică, de competenţa instanţelor judecătoreşti, iar pe de o altă parte, dispoziţiile din Codul penal privind avutul obştesc nu contravin Constituţiei, această categorie juridică având o sferă mai largă decât conceptul de avut public, în care se identifică doar bunurile proprietate publică.
Camera Deputaţilor şi Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.
Ţinând seama de excepţia ridicată, de opinia instanţei, de punctul de vedere al Guvernului, de dispoziţiile art. 224 din Codul penal, de prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, se reţin următoarele:
În legătură cu competenţa de soluţionare a excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit practicii sale constante, cât timp instanţa de judecată nu a reţinut că un text legal este abrogat conform art. 150 alin. (1) din Constituţie, sesizând Curtea cu soluţionarea excepţiei, aceasta este obligată să se pronunţe în virtutea dreptului constituţional al cetăţenilor de a invoca neconstituţionalitatea unui text legal pe care instanţa înţelege să îl aplice.
Cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor din Codul penal referitoare la avutul obştesc, Curtea constată că interpretarea acestor dispoziţii a făcut şi obiectul Deciziei Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.232 din 27 septembrie 1993. Prin decizia respectivă s-a statuat că dispoziţiile Codului penal referitoare la infracţiunile contra avutului obştesc, deci şi aceea prevăzută de art. 224 - furtul în paguba avutului obştesc -, sunt abrogate parţial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, urmând să se aplice în continuare numai pentru bunurile proprietate publică prevăzute de art. 135 alin. (4) din Constituţie.
În baza deciziei sus-menţionate, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 63 din 4 noiembrie 1993 s-a respins recursul Ministerului Public împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 33/1993 prin care se constatase că art. 224 din Codul penal a fost abrogat parţial potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie şi, în consecinţă, acesta urmează să se aplice numai cu privire la bunurile prevăzute de art. 135 alin. (4) din Constituţie, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice.
Rezultă deci că, în prezent, orice altă excepţie de neconstituţionalitate privind art. 224 din Codul penal este lipsită de obiect deoarece, astfel cum s-a arătat prin Decizia nr.33/1993, rămasă definitivă prin Decizia nr.63/1993, s-a constatat abrogarea parţială a acestui articol.
Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie şi al art. 1, art. 3 şi art. 13 alin. (1) lit. A. c) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 33 din 26 mai 1993, rămasă definitivă prin Decizia nr.63 din 4 noiembrie 1993, dispoziţiile art. 224 din Codul penal sunt parţial abrogate potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, urmând a se aplica numai cu privire la bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituţie, bunuri ce formează obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi, prin urmare, Respinge ca lipsită de obiect excepţia de neconstituţionalitate cu privire la art. 224 din Codul penal, invocată de Giurea Gheorghe, Năstase Gheorghe, Giurea Dănuţ şi Giurea George în Dosarul nr. 2433/1993 al Judecătoriei Tulcea.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţa publică din 18 mai 1994.

PREŞEDINTE,
Victor Dan Zlătescu

Magistrat-asistent,
Constantin Burada

*) Definitivă prin nerecurare.

Joi, 24 septembrie 2026, 14:42

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.