DECIZIE nr.93 din 20 octombrie 1994
cu privire la constitutionalitatea votului final exprimat in plenul Senatului asupra proiectului de lege pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului

Textul actului publicat în M.Of. nr. 326/25 noi. 1994

DECIZIA Nr. 93 din 20 octombrie 1994 cu privire la constitutionalitatea votului final exprimat in plenul Senatului asupra proiectului de lege pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA

aparuta in MONITORUL OFICIAL nr. 326 din 25 noiembrie 1994

Curtea Constitutionala a fost sesizata la 27 septembrie 1994 de catre 26 de senatori, si anume: Voicu Valentin Glodean, Dumitru Calueanu, Ioan Paul Popescu , Emilian Buzica, Constantin Moiceanu, Florin Buruiana, Tanase Tavala, Vasile Vetisanu, Nistor Badiceanu, Sabin Ivan, Adrian Sirbu, Petre Constantin Buchwald, Matei Boila, Karoly Ferenc Szabo, Iosif Csapo, Attila Verestoy, Alexandru Paleologu, Gheorghe Catuneanu, Stefan Augustin Popa Doinas, Gheorghe Frunda, Emil Tocaci, Maria Matilda Tetu, Cristian Sorin Dumitrescu, Stefan Radoff, Constantin-Ticu Dumitrescu, Ioan Lup, asupra neconstitutionalitatii votului final, exprimat in plenul Senatului in sedinta din 20 iunie 1994, privind proiectul de lege pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului.
In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca adoptarea legii - cu caracter organic - necesita 72 de voturi si ca, dupa exprimarea electronica a votului, s-a scos din calculator o lista, cu care ocazie s-ar fi constatat ca, desi au fost exprimate 72 de voturi in favoarea proiectului, numarul lor real era, de fapt 68, deoarece 4 senatori au fost lipsa in momentul votarii.
Potrivit dispozitiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, au fost solicitate puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
In opinia presedintelui Camerei Deputatilor s-a aratat ca sesizarea Curtii Constitutionale se poate face numai pentru cazurile si in limitele stabilite la art. 144 din Constitutie, intre care nu figureaza situatii de felul celei aratate in sesizare, care se refera la un proiect legislativ adoptat numai de una dintre Camere.
In opinia primita din partea presedintelui Senatului se arata ca analiza caracterului constitutional al unei legi presupune adoptarea acesteia de catre ambele Camere si nu de catre una singura, astfel ca sesizarea este prematura;
cit priveste contestarea votului, se considera ca aceasta este o simpla problema de fapt care a fost rezolvata, asa cum era normal, in Senat si nu intra in competenta Curtii Constitutionale, cu atit mai mult cu cit nici nu se contesta corectitudinea inregistrarii voturilor, care s-au exprimat atit electronic, cit si prin ridicarea miinii.
In punctul de vedere al Guvernului se subliniaza ca intre competentele Curtii Constitutionale nu intra si verificarea votului exprimat de parlamentari cu ocazia dezbaterii proiectelor de legi, problema corectitudinii votului fiind - in speta - de competenta presedintelui Senatului.
CURTEA CONSTITUTIONALA, examinind sesizarea grupului de deputati, punctele de vedere exprimate de presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si de Guvern, raportul judecatorului-raportor, precum si dispozitiile art. 144 lit. a) din Constitutie si ale art. 17 din Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Obiectia de neconstitutionalitate priveste contestarea rezultatului votului exprimat in plenul Senatului, cu prilejul adoptarii proiectului de lege pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, aflat in prezent - si neadoptat inca - la Camera Deputatilor.
Potrivit dispozitiilor art. 144 lit. a) din Constitutie, Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, a Guvernului, a Curtii Supreme de Justitie, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.
Controlul constitutionalitatii legii functioneaza, asadar, in conditiile art . 144 lit. a), ca un control prealabil si preventiv inainte de promulgarea legii , dupa ce aceasta a fost adoptata in aceeasi forma de catre ambele Camere ale Parlamentului, fie in sedinte separate, inclusiv in cadrul procedurii de mediere , fie in sedinta comuna.
Dispozitiile art. 144 lit. a) din Constitutie sint clar detaliate si prin dispozitiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit carora: "In vederea exercitarii dreptului de sesizare a Curtii Constitutionale, cu 5 zile inainte de a fi trimisa spre promulgare, legea se comunica Guvernului si Curtii Supreme de Justitie si se depune la secretarul general de la Camera Deputatilor si de la Senat".
Deci, declansarea sesizarii este conditionata de adoptarea legii in aceeasi forma de catre ambele Camere ale Parlamentului. De aceea sesizarea Curtii, intrun moment in care numai Senatul a votat proiectul legislativ, este facuta cu incalcarea dispozitiilor art. 144 lit. a) din Constitutie.
Fata de cele aratate, in temeiul art. 144 lit. a) din Constitutie, precum si al art. 1, art. 2, art. 12, art. 13 si art. 17 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUTIONALA In numele legii DECIDE:

1. Constata ca obiectia de neconstitutionalitate, formulata de un grup de 26 de senatori, cu privire la votul final asupra proiectului de lege pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului nu a fost invocata in conditiile art. 144 lit.
a) din Constitutie si, in consecinta, o respinge.

2. Prezenta decizie se comunica Presedintelui Romaniei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Deliberarea a avut loc in data de 20 octombrie 1994 si la ea au participat Vasile Gionea, presedinte, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Miklos Fazakas, Ion Filipescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Bucur Vasilescu si Victor Dan Zlatescu, judecatori.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, prof. dr. VASILE GIONEA Magistrat-asistent, Florentina Geangu --------------------

Vineri, 25 septembrie 2026, 09:17

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.