DECIZIE nr.104 din 2 noiembrie 1994
asupra excepţiei de neconstituţionalitate a Legii nr.18/1991, precum şi a hotararilor Guvernului şi a deciziilor prefecturilor date în baza acestei legi
 |
| Textul actului publicat în M.Of. nr. 252/3 noi. 1995 |
|
DECIZIE Nr. 104*) din 2 noiembrie 1994
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 252 din 3 noiembrie 1995 *) A se vedea si Decizia Curtii Constitutionale nr. 86 din 3 octombrie 1995.
Mihai Constantinescu - presedinte Viorel Mihai Ciobanu - judecator Antonie Iorgovan - judecator Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent Completul de judecata, convocat potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47 /1992, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 11 februarie 1994, pronuntata in Dosarul nr. 4.819/1993, Tribunalul Prahova - Sectia civila - a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 18/1991, precum si a hotaririlor Guvernului si a deciziilor prefecturilor date in baza acestei legi. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de recurentul Duta Marin care, in sustinerea acesteia, in esenta, arata ca Legea nr. 18/1991: are un caracter politic, in contradictie cu actele colectivizarii-cooperativizarii, fiind in fapt legea desfiintarii cooperatiei agricole, a decimarii cadrelor agricole si a distrugerii potentialului agrar al tarii; este zonala, nu nationala, deoarece zona montana necooperativizata nu face parte din fondul funciar national si nu se regaseste in registrul agricol; este dubla, in sensul ca reglementarile respective sint cuprinse in Legea nr. 59/1974 si in Decretul nr.42/1990; are carente tehnice, organizatorice si juridice, unele in contradictie cu prevederile constitutionale si ale Declaratiei Universale a Dreptului Omului, respectiv Conventia europeana a drepturilor omului, cu pactele si conventiile internationale adiacente, si anume: nu garanteaza proprietatea si dreptul la proprietate conform art. 41 si 135 din Constitutie, comisiile de aplicare a Legii nr. 18/1991, constituite in baza art. 11 si 26 din Legea nr. 18/1991, neavind nici o raspundere nici pentru stabilirea dreptului la proprietate funciara, nici pentru nerealizarea activului si neplata pasivului; nu protejeaza interesele nationale si exploatarea resurselor naturale in concordanta cu interesul national, potrivit art. 134 din Constitutie; prin prevederile de la art. 14, 18, 20, 39 si 43 contravine prevederilor art. 25 din Constitutie privind libera circulatie, prevederilor art. 13 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si prevederilor art. 2 din Protocolul nr. 4 la Conventia europeana a drepturilor omului; prevederile art. 95 si ale art. 17 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 contravin celor ale art. 134 alin. (2) lit. b) si c) din Constitutie, intrucit necesitatile economiei nationale se satisfac numai de exploatatii agricole mari, viabile.
Tribunalul Prahova nu si-a exprimat opinia cu privire la exceptia invocata.
CURTEA, examinind exceptia invocata, raportul intocmit de judecatorul-raportor, prevederile Legii nr. 18/1991, raportate la dispozitiile constitutionale, si ale Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Legea fondului funciar nr. 18/1991 a fost adoptata inainte de intrarea in vigoare a Constitutiei, 8 decembrie 1991, ca urmare a aprobarii acesteia prin referendum. In consecinta, potrivit art. 150 alin. (1) din Constitutie, ca fata de orice alta lege preconstitutionala, s-ar putea pune numai problema abrogarii prevederilor contrare dispozitiilor constitutionale, in masura in care acestea sint aplicabile dupa intrarea in vigoare a Constitutiei. De aceea toate criticile formulate prin exceptia invocata, legate de motivele politice ce au condus la adoptarea legii, nu pot fi retinute, intrucit vizeaza un proces legislativ preconstitutional, caruia deci nu i se poate aplica ordinea constitutionala actuala.
Cit priveste "hotaririle Guvernului si deciziile prefecturilor date in baza acestei legi", acestea nu intra in competenta de solutionare a Curtii Constitutionale care, potrivit prevederilor art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, hotaraste numai asupra neconstitutionalitatii legilor si ordonantelor.
Prevederile art. 14, 18, 20, 39, 43 si 94 din Legea nr. 18/1991, toate sub aspectul referitor la stabilirea domiciliului in localitatile in care titularii au primit teren, sint apreciate prin exceptia invocata ca fiind in contradictie cu art. 25 din Constitutie, cu art. 13 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si cu art. 2 din Protocolul nr. 4 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
Art. 25 alin. (1) din Constitutie garanteaza dreptul la libera circulatie in
tara si in strainatate. Prevederile atacate ca neconstitutionale, in afara de faptul ca au fost adoptate inaintea intrarii in vigoare a Constitutiei, nu sint contrare art. 25 sus-mentionat, cit timp se refera la o conditie necesara obtinerii terenului si nu constituie o obligatie legala de a nu mai putea parasi localitatea, ceea ce ar fi contrar dreptului la libera circulatie.
Prin exceptia ridicata se invoca si neconstitutionalitatea art. 95 din Legea nr. 18/1991, cu privire la care se sustine ca suprafata de teren atribuita cadrelor de specialitate, ce contravine art. 134 alin. (2) lit. b) si c) din Constitutie.
Conform acestor din urma prevederi constitutionale, statul trebuie sa asigure protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara [lit. b)] si stimularea cercetarii stiintifice nationale [(lit. c)].
Rezulta ca invocarea acestor prevederi din legea fundamentala in sustinerea neconstitutionalitatii art. 95 din Legea nr. 18/1991 sub aspectul enuntat este irelevanta.
Cit priveste suprafata de teren de 1,6 hectare atribuita recurentului in conditiile art. 95 din Legea nr. 18/1991, aceasta este o problema de aplicare a legii, deci de competenta instantei de judecata.
Pentru considerentele expuse, exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr.
18/1991, precum si a hotaririlor Guvernului si a deciziilor prefecturilor date in aplicare acestei legi, urmeaza a fi respinsa ca vadit nefondata.
In consecinta, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si al art . 13 alin. (1) lit. A.c) art. 24 alin. (2) si art. 25 din Legea nr. 47/1992, in unanimitate, CURTEA In numele legii DECIDE:
Respinge ca vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 18 /1991, precum si a hotaririlor Guvernului si a deciziilor prefecturilor date in baza acestei legi, ridicata de recurentul Duta Marin, domiciliat in Ploiesti, str. Cameliei nr. 23 bis, bloc 138, ap. 33, judetul Prahova, in Dosarul 4.819/ 1993 al Tribunalului Prahova.
Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta din 2 noiembrie 1994.
PRESEDINTE, dr. Mihai Constantinescu Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu -------------
Miercuri, 23 septembrie 2026, 16:20
Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.