DECIZIE nr.112 din 9 noiembrie 1995
privind exceptia de neconstituţionalitate a Legii 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice şi a Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale
Textul actului publicat în M.Of. nr. 9/17 ian. 1996

DECIZIE Nr. 112*) din 9 noiembrie 1995


EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 9 din 17 ianuarie 1996

*) Definitiva prin nerecurare.
Ioan Deleanu - presedinte Lucian Stangu - judecator Florin Bucur Vasilescu - judecator Doina Suliman - magistrat-asistent Completul de judecata, convocat fara citarea partilor, potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, examinind exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale si a Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, invocata de Societatea Comerciala "Predeal" - S.A. in Dosarul nr. 7.573/1993 al Judecatoriei Brasov, constata urmatoarele:
Judecatoria Brasov, prin Incheierea din 14 noiembrie 1994, a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 15/1990 si a Legii nr. 31/1990, invocata de Societatea Comerciala "Predeal" - S.A.
Motivele formulate in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate au in vedere, in primul rind, art. 20 din Legea nr. 15/1990, care dispune ca, initial, capitalul social al societatilor comerciale este detinut de statul roman, iar bunurile din patrimoniul societatilor comerciale sunt proprietatea acestora, cu exceptia celor dobindite cu alt titlu, iar in al doilea rind, prevederile art.
35 din Legea nr. 31/1990, potrivit carora bunurile constituite ca aport in societatea comerciala devin proprietatea acesteia. Textele respective sunt considerate neconstitutionale, intrucit, prin aplicarea lor, societatile comerciale au putut dobindi dreptul de proprietate si asupra unor bunuri pe care statul le detinea ca efect al aplicarii unor legi caracterizate ca abuzive, printre care si Decretul nr.92/1950, sau chiar fara nici un titlu. Or, ingaduind dobindirea, in aceste conditii, de catre societatile comerciale, a unor asemenea bunuri, reglementarea cuprinsa in art. 20 din Legea nr. 15/1990 contravine, in opinia autorului exceptiei, art. 41 din Constitutie care ocroteste proprietatea.
La cererea Curtii Constitutionale, instanta si-a completat incheierea de sesizare, exprimindu-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate, potrivit art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. In acest sens, instanta considera ca dispozitiile Legii nr. 15/1990 si ale Legii 31/1990 sunt constitutionale.
Asupra exceptiei de neconstitutionalitate a Legii nr. 15/1990 si a Legii nr.
31/1990, Curtea Constitutionala a solicitat, potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, punctele de vedere ale celor doua Camere ale Parlamentului si al Guvernului, iar in temeiul art. 12 din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale s-a solicitat si punctul de vedere al Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti.
Guvernul, in punctul sau de vedere, considera ca prevederile art. 144 lit. c ) din Constitutie se refera exclusiv la legile si ordonantele adoptate dupa intrarea in vigoare a Constitutiei, dat fiind ca dispozitiile constitutionale se aplica numai pentru viitor. Asa fiind, Guvernul apreciaza ca, intrucit Legea nr . 15/1990 si Legea nr. 31/1990 sunt anterioare Constitutiei, Curtea Constitutionala nu este competenta a se pronunta asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate.
Senatul si Camera Deputatilor nu au comunicat punctele lor de vedere.
In raspunsul transmis de Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti se precizeaza ca, neputindu-se examina concordanta cu prevederile constitutionale a Legii nr. 15/1990 si a Legii nr. 31/1990, urmeaza sa se aiba in vedere numai constitutionalitatea art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990. Acest text indeplineste, pe de o parte, functia de a determina noua natura juridica, aceea de drept de proprietate, a dreptului de administrare directa al fostelor unitati economice de stat, devenite societati comerciale, iar pe de alta parte, functia de a stabili ca asupra bunurilor pe care le vor dobindi in viitor aceste societati comerciale vor avea, de asemenea, un drept de proprietate. Cit priveste prima functie, se precizeaza ca art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990 este constitutional numai in masura in care este interpretat in sensul ca " societatile comerciale au devenit proprietare ale bunurilor din patrimoniul lor asupra carora aveau un drept de administrare regulat nascut, deci cu privire la care dreptul de proprietate al statului se nascuse in mod legal, in concordanta cu cadrul constitutional si legislatia in vigoare anterioare anului 1989".
CURTEA, avind in vedere incheierea de sesizare, raportul intocmit in cauza, Legea nr. 15 /1990, Legea nr. 31/1990, dispozitiile art. 144 lit. c) din Constitutie si ale art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Desi Legea nr. 15/1990 si Legea nr. 31/1990 sunt anterioare Constitutiei, solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate apartine Curtii Constitutionale, deoarece aceste acte normative sunt in vigoare, urmind a fi aplicate, spre a produce efecte juridice si in prezent, sub imperiul noii legi fundamentale.
Intrucit, in afara art. 20 alin. 2 din Legea nr. 15/1990, nici art. 35 din Legea nr. 31/1990 si nici alte texte din aceste legi nu au legatura cu prevederile art. 41 din Constitutie, pretins incalcate, examinarea exceptiei de neconstitutionalitate urmeaza sa aiba in vedere dispozitia mentionata de Legea nr. 15/1990.
Prin deciziile nr. 7/1993 si nr. 8/1993, Curtea Constitutionala a statuat ca legea, in intelesul sau de act juridic, este supusa regulii tempus regit actum, asadar, regimului constitutional din perioada in care a fost adoptata.
Contradictia unei legi anterioare Constitutiei cu prevederile acesteia fiind un aspect al conflictului de legi in timp, are drept consecinta abrogarea ei, totala sau partiala, in temeiul art. 150 alin. (1) din Constitutie.
Legea posterioara nu poate insa atinge dreptul de proprietate nascut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar insemna ca legea noua sa fie aplicata retroactiv, ceea ce contravine principiului neretroactivitatii legii, inscris in art. 15 alin. (2) din Constitutie, principiu care se aplica si legii fundamentale.
In cazul la care se refera exceptia de neconstitutionalitate a art. 20 alin.
2 din Legea nr. 15/1990, dreptul de proprietate al societatilor comerciale nascute prin transformarea fostelor unitati economice de stat a luat fiinta anterior Constitutiei, in temeiul unei legi adoptate sub alt regim constitutional. In consecinta, chiar daca dreptul de proprietate al societatilor comerciale respective ar fi luat nastere in conditii potrivnice actualei Constitutii, ceea ce nu este insa cazul, acest drept nu este stins ca efect al intrarii in vigoare a acesteia, independent de modificarile aduse regimului juridic al proprietatii.
Potrivit art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, neconstitutionalitatea unei legi se poate constata de catre Curtea Constitutionala numai cu referire la raporturi juridice stabilite dupa intrarea in vigoare a Constitutiei din anul 1991. Aceasta prevedere este, prin ipoteza, aplicabila si legilor in vigoare adoptate anterior Constitutiei.
Asa fiind, fata de dispozitia art. 150 alin. (1) din Constitutie, care stabileste ca legile anterioare sunt abrogate in masura in care contravin dispozitiile constitutionale, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 limiteaza efectul abrogator la data intrarii in vigoare a Constitutiei. Este insa o regula ce nu se poate aplica bunurilor trecute in proprietatea societatilor comerciale nascute prin transformarea unitatilor de stat, deoarece, in cazul unor asemenea bunuri, dreptul subiectiv de proprietate al societatii comerciale s-a constituit in cadrul unor raporturi juridice stabilite anterior Constitutiei.
Cit priveste cuprinderea, in masa bunurilor ce au devenit obiect al dreptului de proprietate al societatilor comerciale respective, a unor bunuri care anterior n-au intrat legal in proprietatea statului, chestiunea de a sti daca, in considerarea reglementarii legale din momentul respectiv, un anume bun a putut deveni proprietatea societatii comerciale este de competenta instantei judecatoresti. Examinind aceasta problema, instanta va trebui sa stabileasca daca, in regimul reglementarilor legale de la data dobindirii bunului, acesta a putut trece in proprietatea statului sau daca, in lipsa unui titlu legal, o asemenea dobindire a proprietatii n-a avut loc niciodata.
Pentru considerentele aratate, avind in vedere dispozitiile Legii nr. 15/ 1990 si ale Legii nr. 31/1990, in temeiul art. 144 lit. c) din Constitutie, precum si al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) si al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, in unanimitate, C U R T E A In numele legii D E C I D E:
Respinge ca vadit nefondata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 15/1990 si ale Legii nr. 31/1990, invocata de Societatea Comerciala "Predeal" - S.A. in Dosarul nr. 7.573/1993 al Judecatoriei Brasov.
Cu recurs in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata la data de 9 noiembrie 1995.
PRESEDINTE, prof.univ.dr. Ioan Deleanu Magistrat-asistent, Doina Suliman
----------------


Miercuri, 23 septembrie 2026, 11:11

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.