DECIZIE nr.95 din 30 iunie 1998
referitoare la constituţionalitatea art. 87 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului
Textul actului publicat în M.Of. nr. 260/13 iul. 1998

Un număr de 27 de senatori, şi anume: Corneliu Turianu, Petru Caraman, Mihail Grama, Marin Nicolai, Valentin Corneliu Gabrielescu, Gheorghe Păvălaşcu, Şerban-Mati-Bujorel-Dinu Săndulescu, Petru Juravlea, Florin Bogdan, Teodor Câmpean, Mircea Ioan Popa, George Mihail Pruteanu, Nistor Bădiceanu, Andreiu Oprea, Ioan Baras, Florin Buruiană, Nicolae Zavici, Ulm Nicolae Spineanu, Ioan Moisin, Răsvan Dobrescu, Menyhart Gabor Hajdu, Iuliu Loýrinczi, Constantin Muller, Iosif Csapo, Gabor Kozsok.r, Liviu Titus Paşca, Laurenţiu Ulici, au sesizat Curtea Constituţională la data de 11 mai 1998, solicitând să se constate neconstituţionalitatea art. 87 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi neconstituţionalitatea votului exprimat la adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masă, pentru următoarele motive:
- prevederile art. 87 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului constituie adăugări nepermise la textul art. 64 din Constituţie, conform căruia „Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni în prezenţa majorităţii membrilor”. Potrivit Constituţiei, cvorumul legal pentru adoptarea legilor, a hotărârilor şi a moţiunilor este dat de prezenţa efectivă a majorităţii membrilor Parlamentului, respectiv 244 de parlamentari, în cazul Camerelor reunite. Acest cvorum nu poate fi diminuat prin Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, oricât de justificate sau motivate ar fi absenţele;
- ca urmare a aplicării prevederii neconstituţionale a art. 87 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, s-a ajuns la votarea Legii privind acordarea tichetelor de masă în absenţa cvorumului impus de Constituţie. În speţă, „la votare, erau prezenţi numai 230 de membri ai Parlamentului, deci cu 14 mai puţin decât cvorumul constituţional”.
În temeiul art. 21 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, s-a solicitat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului să comunice punctele lor de vedere.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
Având în vedere dispoziţiile art. 144 lit. b) din Constituţie, precum şi ale art. 2, 3, 12 şi ale art. 21 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională este competentă să verifice constituţionalitatea art. 87 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, care face obiectul sesizării, dar numai în ceea ce priveşte critica referitoare la cvorumul legal, nu şi în legătură cu cea vizând adoptarea Legii privind acordarea tichetelor de masă, pentru că, în ceea ce priveşte votarea legii, Constituţia şi Legea nr. 47/1992 prevăd alte condiţii şi alte proceduri. Potrivit prevederilor art. 144 lit. b) din Constituţie şi ale art. 21 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului. Prin deciziile nr. 68 din 23 noiembrie 1993 şi nr. 392 din 15 octombrie 1997, Curtea Constituţională a statuat că nu pot face obiectul controlului de constituţionalitate actele de aplicare a regulamentelor parlamentare.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,

examinând sesizarea grupului de senatori, raportul judecătorului-raportor, art. 87 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, raportat la art. 64 din Constituţie, reţine următoarele:
Art. 87 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului prevede: „La stabilirea cvorumului legal al şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului nu este socotit în numărul regulamentar cerut deputatul sau senatorul care nu participă la lucrări pentru că a primit de la Parlament o însărcinare temporară care împiedică prezenţa la şedinţă.
Prevederile alin. 1 se aplică, de asemenea, deputaţilor şi senatorilor care sunt membri ai Guvernului, în cazul în care absenţa acestora a fost determinată de exercitarea atribuţiilor funcţiei pe care o îndeplinesc.”
Potrivit art. 64 din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor. Aceasta nu poate avea decât semnificaţia unei prezenţe efective a parlamentarilor la şedinţa în care urmează să fie adoptate actele enumerate în text. Prin urmare, prevederea art. 87 din regulament, potrivit căreia se consideră îndeplinită cerinţa constituţională a cvorumului legal şi în cazul în care o parte dintre parlamentari absentează din motive justificate, nu este în concordanţă cu art. 64 din Constituţie.
De altfel, acelaşi regulament stabileşte, în cuprinsul art. 39, că există cvorum legal pentru adoptarea legilor, a hotărârilor sau a moţiunilor în prezenţa a cel puţin jumătate plus unul din numărul deputaţilor şi senatorilor, acest text fiind conform art. 64 din Constituţie.
În aceste condiţii este cert că există o necorelare între art. 39 şi art. 87 din regulament, acesta din urmă, prin caracterul său general, contravenind art. 64 din Constituţie prin faptul că adaugă dispoziţiilor constituţionale.
Desigur că Parlamentul, în virtutea autonomiei sale regulamentare, poate să prevadă, cu titlu de excepţie de la dispoziţiile art. 39 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, un cvorum diferit pentru şedinţele în care se dezbat alte probleme decât adoptarea de legi, hotărâri şi moţiuni.
Rezultă că art. 87 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului este neconstituţional.
Faţă de cele arătate,
având în vedere prevederile art. 144 lit. b) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. A.b), ale art. 21 şi ale art. 22 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

1. Constată că art. 87 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului este neconstituţional.

2. Prezenta decizie se comunică Camerei Deputaţilor şi Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Deliberarea a avut loc la data de 30 iunie 1998 şi la ea au participat: Ioan Muraru, preşedinte, Costică Bulai, Nicolae Popa, Lucian Stângu, Florin Bucur Vasilescu şi Romul Petru Vonica, judecători.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu

Miercuri, 23 septembrie 2026, 08:35

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.