LEGE nr.116 din 5 iunie 1998
privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române
Textul actului publicat în M.Of. nr. 224/18 iun. 1998

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Jandarmeria Română este instituţia militară specializată a statului, componentă a Ministerului de Interne, care exercită, potrivit legii, atribuţiile ce îi revin cu privire la asigurarea pazei şi apărării unor obiective, a bunurilor şi a valorilor de importanţă deosebită, menţinerea şi restabilirea ordinii publice, îndeplinirea misiunilor de prevenire şi combatere a infracţiunilor şi a altor încălcări ale normelor legale în vigoare, de prevenire şi neutralizare a actelor teroriste şi de diversiune pe teritoriul României.

Art. 2. - Jandarmeria Română îşi desfăşoară activitatea exclusiv pe baza şi în executarea legii.

Art. 3. - În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, Jandarmeria Română cooperează cu Poliţia Română, cu celelalte unităţi ale Ministerului de Interne şi cu alte structuri ale sistemului naţional de apărare, care au atribuţii în domeniu, şi colaborează cu organizaţii, instituţii şi autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.

CAPITOLUL II
Organizarea şi conducerea Jandarmeriei Române

Art. 4. - (1) Jandarmeria Română este organizată pe principii militare, pe întreg teritoriul ţării, şi are în structură:

a) Comandamentul Naţional al Jandarmeriei;
b) comandamente de jandarmi teritoriale:
- comandamente de jandarmi judeţene şi Comandamentul de jandarmi al municipiului Bucureşti;
- batalioane de jandarmi;
- detaşamente, companii, secţii, plutoane, gărzi, posturi şi grupe de jandarmi;
c) brigadă mobilă de jandarmi;
d) centre de instrucţie;
e) unităţi speciale de jandarmi;
f) instituţii de învăţământ;
g) bază pentru logistică;
h) bază de reparaţii.

(2) Organizarea Jandarmeriei Române, prevăzută la alin. (1), se realizează pe actualele structuri ale trupelor de jandarmi.

(3) Prin ordin al ministrului de interne, atunci când situaţia operativă o impune, se pot înfiinţa subunităţi de jandarmi în mediul rural, în limita efectivelor şi a fondurilor aprobate.

Art. 5. - Comandamentul Naţional al Jandarmeriei este unitatea centrală de comandă a Jandarmeriei Române, care conduce activitatea tuturor structurilor din subordine.

Art. 6. - (1) Comandamentul Naţional al Jandarmeriei este condus de un ofiţer de jandarmi, în calitate de comandant al Jandarmeriei Române, numit în această funcţie de ministrul de interne, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

(2) Comandantul Jandarmeriei Române este ajutat, în îndeplinirea atribuţiilor sale, de adjuncţi numiţi în funcţie, la propunerea sa, de secretarul de stat din Ministerul de Interne, care coordonează activitatea Jandarmeriei Române. În exercitarea atribuţiilor legale, comandantul Jandarmeriei Române emite ordine şi dispoziţii obligatorii pentru personalul din subordine.

(3) Jandarmeria Română este reprezentată, în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi cu instituţiile similare din alte state, de către comandant sau de către împuterniciţii acestuia.

Art. 7. - (1) Comandamentul Naţional al Jandarmeriei are în compunerea sa statul major, direcţii, secţii, unităţi speciale, servicii şi birouri.

(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comandamentului Naţional al Jandarmeriei se aprobă de către ministrul de interne.

Art. 8. - (1) Comandamentul de jandarmi teritorial este o mare unitate destinată organizării, conducerii şi coordonării misiunilor specifice pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin jandarmeriei într-o zonă de responsabilitate corespunzătoare teritoriului mai multor judeţe şi al municipiului Bucureşti, având în compunere comandamente de jandarmi judeţene şi al municipiului Bucureşti, batalioane de jandarmi, detaşamente, companii, secţii, plutoane, gărzi, posturi, grupe de jandarmi, subunităţi de specialişti şi de logistică.

(2) Comandamentele de jandarmi teritoriale se constituie, de regulă, pe structurile brigăzilor de jandarmi.

(3) Comandantul comandamentului de jandarmi teritorial este ofiţer de jandarmi.

Art. 9. - (1) Comandamentul de jandarmi judeţean şi Comandamentul de jandarmi al municipiului Bucureşti sunt unităţi destinate organizării, conducerii şi executării misiunilor specifice pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin jandarmeriei într-o zonă de responsabilitate corespunzătoare teritoriului unui judeţ şi, respectiv, al municipiului Bucureşti. Acestea au în compunere batalioane de jandarmi, detaşamente, companii, secţii, plutoane, gărzi, posturi, subunităţi mobile şi de pază.

(2) Comandamentul de jandarmi judeţean şi Comandamentul de jandarmi al municipiului Bucureşti se constituie, de regulă, pe structura actualelor batalioane sau detaşamente de jandarmi.

(3) Comandantul comandamentului de jandarmi judeţean şi cel al Comandamentului de jandarmi al municipiului Bucureşti sunt ofiţeri de jandarmi.

Art. 10. - (1) Brigada mobilă de jandarmi este o mare unitate subordonată nemijlocit Comandamentului Naţional al Jandarmeriei, destinată executării, independent sau în cooperare cu celelalte unităţi ale Ministerului de Interne, ale Ministerului Apărării Naţionale şi cu alte componente ale sistemului naţional de apărare, de misiuni pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice pe întreg teritoriul naţional. Aceasta are în compunere batalioane, detaşamente de jandarmi şi subunităţi de specialişti.

(2) Comandantul brigăzii mobile de jandarmi este ofiţer de jandarmi.

Art. 11. - (1) Înfiinţarea de noi comandamente teritoriale şi de brigăzi de jandarmi se aprobă de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

(2) Prin ordin al ministrului de interne, la propunerea comandantului Jandarmeriei Române, se pot înfiinţa unităţi şi subunităţi de jandarmi, în raport cu nevoile operative, în limita efectivelor şi a fondurilor aprobate.

Art. 12. - (1) Batalionul de jandarmi este o unitate destinată executării de misiuni, de regulă într-o zonă de responsabilitate a unui comandament de jandarmi. Acesta are în compunere detaşamente, companii, secţii, plutoane, gărzi, posturi, grupe şi subunităţi de logistică.

(2) Batalionul de jandarmi este condus de către un comandant, ofiţer de jandarmi.

Art. 13. - Detaşamentul, compania, secţia, plutonul, garda, postul şi grupa de jandarmi sunt subunităţi organizate ca structuri militare pentru instrucţie şi pentru îndeplinirea misiunilor specifice, independent sau în subordinea nemijlocită a comandamentelor de jandarmi, a centrelor de instrucţie, a unităţilor speciale şi a batalioanelor de jandarmi.

Art. 14. - (1) Centrul de instrucţie este o unitate destinată instruirii şi perfecţionării pregătirii personalului necesar completării efectivelor unităţilor de jandarmi şi funcţionează conform statului de organizare aprobat de ministrul de interne.

(2) Centrul de instrucţie este condus de către un comandant, ofiţer de jandarmi.

(3) Centrul de instrucţie şi perfecţionare de transmisiuni a personalului de specialitate din jandarmerie se constituie pe structura actuală a regimentului de transmisiuni.

Art. 15. - (1) Unitatea specială de jandarmi este destinată executării misiunilor de pază şi de apărare a unor obiective de importanţă deosebită, de pază şi de transport al unor bunuri şi valori deosebite.

(2) Unitatea specială este condusă de către un comandant, ofiţer de jandarmi.

Art. 16. - (1) Instituţiile de învăţământ sunt unităţi militare destinate formării, perfecţionării pregătirii şi specializării personalului jandarmeriei şi funcţionează conform statelor de organizare aprobate de ministrul de interne.

(2) Perfecţionarea pregătirii personalului din jandarmerie se realizează în centre de profil şi în şcoli de aplicaţie.

Art. 17. - (1) Baza pentru logistică este destinată asigurării aprovizionării, stocării, conservării şi distribuirii mijloacelor materiale necesare Jandarmeriei Române.

(2) La nivelul fiecărei structuri de bază din compunerea Jandarmeriei Române se înfiinţează unităţi şi subunităţi de logistică.

Art. 18. - Baza de reparaţii este destinată asigurării reparării autovehiculelor, utilajelor, armamentului şi tehnicii specifice din înzestrarea jandarmeriei.

Art. 19. - La nivelul Comandamentului Naţional al Jandarmeriei, al comandamentelor teritoriale, judeţene şi al Comandamentului de jandarmi al municipiului Bucureşti, al brigăzii mobile de jandarmi şi al instituţiilor de învăţământ se organizează, în funcţie de necesităţi, compartimente administrative, tehnice, financiare şi medicale, care răspund de întreaga activitate specifică, necesară îndeplinirii misiunilor şi instruirii personalului.

Art. 20. - Marile unităţi, unităţile şi subunităţile de jandarmi, la ordinul ministrului de interne, pot acţiona în oricare altă zonă a ţării decât cea de responsabilitate permanentă.

CAPITOLUL III
Atribuţiile Jandarmeriei Române

Art. 21. - (1) Jandarmeria Română are următoarele atribuţii:

a) asigură paza obiectivelor, a bunurilor şi valorilor de importanţă deosebită pentru apărarea ţării, pentru activitatea statului, pentru economie, ştiinţă, cultură şi artă, a localurilor misiunilor diplomatice sau ale unor agenţii şi reprezentanţe economice, precum şi a sediilor unor organisme internaţionale, care desfăşoară activităţi pe teritoriul României, stabilite prin hotărâre a Guvernului;
b) asigură paza transportului unor valori importante, constând în sume de bani, titluri de credite, cecuri ori alte înscrisuri de valoare, metale şi pietre preţioase, valori ştiinţifice, tehnice, de cultură şi artă, precum şi transportul armelor, muniţiilor, materialelor explozive, stupefiantelor, al substanţelor toxice sau radioactive ori al altor materii sau substanţe periculoase;
c) asigură, împreună cu alte autorităţi publice abilitate, ordinea cu ocazia întrunirilor şi a manifestaţiilor;
d) asigură, împreună cu poliţia şi cu alte structuri ale Ministerului de Interne, restabilirea ordinii publice în cazuri de tulburare gravă a acesteia;
e) îndeplineşte, împreună cu poliţia, misiuni pentru menţinerea ordinii publice, prevenirea şi combaterea infracţiunilor şi a altor încălcări ale normelor legale în vigoare;
f) execută, împreună cu poliţia, însoţirea trenurilor specializate, luând măsurile de pază şi ordine în triaje şi în staţiile de cale ferată;
g) îndeplineşte, împreună cu celelalte instituţii ale statului abilitate prin lege, misiuni de asigurare a protecţiei înalţilor demnitari români şi străini în timpul prezenţei lor în România, precum şi misiuni de pază a sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestora;
h) îndeplineşte, împreună cu celelalte instituţii specializate ale statului, misiuni de prevenire, neutralizare şi lichidare a actelor teroriste şi diversioniste pe teritoriul României;
i) participă la executarea pazei şi a protecţiei transportului corespondenţei secrete pe întreg teritoriul României;
j) execută măsuri de asigurare a ordinii publice în timpul acţiunilor de neutralizare a obiectelor suspecte, care pot prezenta pericol public;
k) îndeplineşte, împreună cu poliţia, cu pompierii şi în cooperare cu unităţi ale Ministerului Apărării Naţionale, cu cele de protecţie civilă şi cu alte formaţiuni prevăzute de lege, activităţi de salvare şi de evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamităţi şi catastrofe, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;
l) execută, împreună cu poliţia şi cu celelalte instituţii publice abilitate prin lege, misiuni de urmărire şi prindere a evadaţilor, dezertorilor şi a altor persoane despre care există date şi indicii temeinice că intenţionează să săvârşească sau au săvârşit infracţiuni ori care se sustrag măsurii arestării preventive sau executării pedepselor privative de libertate;
m) participă, la solicitarea Preşedintelui României şi cu aprobarea Parlamentului României, în afara teritoriului naţional, cu efective şi tehnică din dotare, la constituirea forţelor internaţionale destinate îndeplinirii unor misiuni de instruire, asistenţă şi cooperare în domeniul ordinii publice şi pentru acţiuni umanitare; în timpul îndeplinirii acestor misiuni, efectivele de jandarmi participante au regimul trupelor din Ministerul Apărării Naţionale, care execută misiuni în străinătate;
n) execută orice alte atribuţii care îi sunt stabilite prin lege.

(2) La solicitarea persoanelor fizice sau juridice, în situaţii care nu suferă amânare, comandantul Jandarmeriei Române poate aproba asigurarea temporară a pazei unor obiective, bunuri, valori şi transporturi speciale.

(3) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), jandarmii folosesc armamentul şi mijloacele tehnice din dotare, potrivit dispoziţiilor legale.

Art. 22. - Pe timpul stării de urgenţă sau al stării de asediu, Jandarmeria Română, concomitent cu îndeplinirea misiunilor permanente, participă la acţiunile pentru descoperirea, capturarea sau lichidarea grupurilor de cercetarediversiune, a elementelor teroriste, precum şi la sprijinirea evacuării unor obiective de importanţă deosebită şi a populaţiei.

Art. 23. - La mobilizare şi în timp de război, Jandarmeria Română, concomitent cu îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art. 21 şi 22, în calitate de componentă a forţelor armate, îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

a) execută, împreună cu alte forţe, paza şi apărarea unor obiective care nu sunt asigurate cu pază militară în timp de pace;
b) participă la descoperirea, capturarea sau neutralizarea inamicului paraşutat sau debarcat pe teritoriul ţării, în raioanele de dispunere a unităţilor sau subunităţilor de jandarmi;
c) participă la apărarea unor localităţi;
d) asigură paza bunurilor aparţinând sectorului public sau privat, în cazurile de evacuare impuse de acţiunile inamicului;
e) participă la acţiunile de înlăturare a efectelor loviturilor executate de către inamic cu aviaţia, cu mijloacele de nimicire în masă, incendiare sau clasice;
f) participă la: evacuarea populaţiei; comenduirea şi îndrumarea circulaţiei; escortarea prizonierilor de război şi paza acestora în lagăre de zonă interioară; dirijarea şi îndrumarea refugiaţilor; paza şi apărarea unor raioane cu destinaţie specială;
g) execută orice alte atribuţii şi misiuni privind apărarea ţării, potrivit legii.

CAPITOLUL IV
Personalul Jandarmeriei Române

Art. 24. - Personalul Jandarmeriei Române se compune din militari şi din salariaţi civili.

Art. 25. - (1) Numărul posturilor de ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, jandarmi, angajaţi pe bază de contract, militari în termen şi salariaţi civili ai Jandarmeriei Române, în timp de pace şi la mobilizare, se stabileşte de către ministrul de interne, în limita efectivelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(2) Numirea în funcţii a personalului se face potrivit ordinului de competenţe al ministrului de interne.

Art. 26. - (1) Personalul permanent din Jandarmeria Română se bucură de stabilitate în unitatea la care a fost numit.

(2) Mutarea, transferarea sau detaşarea personalului se poate face în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 27. - (1) Personalul militar din unităţile de jandarmi va depune jurământul militar prevăzut pentru militarii forţelor armate ale României.

(2) Salariaţii civili depun, la încadrare, următorul jurământ: "Eu... jur să respect Constituţia şi legile României, să păstrez secretul profesional şi să-mi îndeplinesc cu bunăcredinţă sarcinile încredinţate. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

Art. 28. - (1) Selecţionarea, pregătirea şi promovarea personalului militar pentru Jandarmeria Română se realizează potrivit legii şi ordinelor ministrului de interne.

(2) Cadrele militare din Jandarmeria Română provin, de regulă, din rândurile absolvenţilor instituţiilor militare de învăţământ. Pentru unele activităţi pot fi încadraţi specialişti cu studii corespunzătoare din alte sectoare de activitate, care îndeplinesc condiţiile legale.

Art. 29. - (1) Formarea ofiţerilor de jandarmi se realizează în instituţii militare de învăţământ superior aparţinând Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, precum şi prin reţeaua instituţiilor de învăţământ superior civil.

(2) Formarea maiştrilor militari şi a subofiţerilor de jandarmi se realizează în şcoli proprii, în cele aparţinând Ministerului de Interne şi Ministerului Apărării Naţionale.

(3) Cursurile de perfecţionare a pregătirii cadrelor, precum şi alte cursuri de specializare a pregătirii militarilor în termen se organizează de către Comandamentul Naţional al Jandarmeriei.

Art. 30. - (1) Jandarmeria Română poate folosi militari angajaţi pe bază de contract, în limita statelor de organizare aprobate potrivit competenţelor.

(2) Jandarmii angajaţi în condiţiile alin. (1) au calitatea de militar şi se supun legilor şi regulamentelor militare.

(3) Timpul în care o persoană desfăşoară activitate în Jandarmeria Română, ca jandarm angajat pe bază de contract, constituie vechime în muncă.

Art. 31. - Selecţionarea, încadrarea, drepturile şi obligaţiile jandarmilor angajaţi pe bază de contract se stabilesc prin ordin al ministrului de interne. Drepturile băneşti şi materiale ale acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. După împlinirea unui termen de minimum 4 ani de la angajarea pe bază de contract, jandarmii prevăzuţi la art. 30 pot susţine examene pentru trecerea în corpul subofiţerilor sau al maiştrilor militari, conform prevederilor Statutului cadrelor militare.

CAPITOLUL V
Drepturile şi obligaţiile personalului din Jandarmeria Română

Secţiunea 1
Drepturile şi obligaţiile militarilor

Art. 32. - (1) În realizarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii, militarii din Jandarmeria Română sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice.

(2) Ofiţerii, maiştrii militari, subofiţerii şi militarii din jandarmerie, angajaţi pe bază de contract, au următoarele drepturi şi obligaţii:

a) să acorde sprijin persoanelor cu funcţii ce implică exerciţiul autorităţii publice, dacă acestea întâmpină rezistenţă fizică în executarea sarcinilor de serviciu;
b) să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanelor care au comis contravenţii prin săvârşirea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice sau la regimul pazei bunurilor în obiectivele care au paza asigurată cu efective de jandarmi;
c) să constate şi să aplice sancţiuni, în condiţiile legii, în cazul contravenţiilor prevăzute la lit. b);
d) să participe la executarea controalelor şi a acţiunilor specifice pentru descoperirea şi neutralizarea elementelor terorist-diversioniste de pe teritoriul României;
e) să folosească orice mijloace de transport şi de telecomunicaţii, proprietate publică sau privată, cu excepţia celor aparţinând corpului diplomatic, pentru luarea unor măsuri legale care nu suferă amânare şi care nu pot fi aduse la îndeplinire altfel. Cheltuielile ocazionate în astfel de împrejurări vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, şi vor fi suportate, după caz, din fondurile Ministerului de Interne sau de către persoanele care au provocat intervenţia;
f) să solicite sprijinul cetăţenilor pentru urmărirea, prinderea şi luarea măsurilor legale împotriva persoanelor care au săvârşit sau intenţionează să săvârşească infracţiuni sau alte încălcări ale normelor legale în vigoare;
g) să acţioneze pentru prevenirea infracţiunilor, despre a căror pregătire sau săvârşire iminentă au fost sesizaţi;
h) să intervină, în cazul infracţiunilor flagrante, pentru imobilizarea făptuitorului, să îl predea de îndată celei mai apropiate unităţi de poliţie, împreună cu mijloacele materiale de probă şi cu procesul-verbal de constatare.

(3) În exercitarea atribuţiilor, jandarmii sunt obligaţi să îşi facă cunoscută, în prealabil, calitatea şi să prezinte legitimaţia de serviciu.

Art. 33. - Militarii Jandarmeriei Române, în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, au obligaţia să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să asigure îngrijire medicală persoanelor care au nevoie de aceasta ca urmare a intervenţiei în forţă. Militarilor Jandarmeriei Române le sunt interzise comiterea actelor de tortură, aplicarea unor măsuri degradante sau inumane, precum şi executarea ordinelor vădit ilegale.

Art. 34. - În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, jandarmii folosesc armamentul din dotare, scuturi de protecţie, căşti cu vizor, bastoane de cauciuc, bastoane cu energie electrostatică, mijloace cu substanţe iritant-lacrimogene, arme albe, jeturi de apă sau coloranţi, cătuşe, câini de serviciu, dispozitive sonore şi luminoase, mijloace blindate de protecţie, precum şi orice mijloace de protecţie şi de imobilizare, aflate în dotare, în următoarele situaţii:

a) pentru împiedicarea şi neutralizarea acţiunilor agresive ale persoanelor care tulbură grav ordinea publică, acţiuni ce nu au putut fi înlăturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace legale;
b) împotriva celor care pătrund, fără drept, în sediile autorităţilor publice, ale partidelor politice sau ale altor instituţii de interes public sau privat şi care, avertizaţi şi somaţi, au refuzat să părăsească de îndată aceste sedii, precum şi împotriva grupurilor organizate care împiedică desfăşurarea normală a activităţii pe căile de comunicaţii, în locurile publice şi în alte obiective importante;
c) pentru imobilizarea şi reţinerea persoanelor sau a grupurilor de persoane care provoacă dezordine şi întreprind acţiuni ce pun în pericol viaţa, integritatea corporală sau sănătatea persoanelor, proprietatea publică sau privată, ultragiază forţele de ordine sau alte persoane învestite cu funcţii ce implică exerciţiul autorităţii publice ori tulbură grav ordinea publică prin acte de violenţă.

Art. 35. - În caz de absolută necesitate şi atunci când folosirea altor mijloace de imobilizare sau de constrângere nu a dat rezultate, jandarmii fac uz de armă, în condiţiile strict prevăzute de lege.

Art. 36. - (1) Folosirea mijloacelor prevăzute la art. 34 se face numai după avertizarea şi somarea participanţilor de a se dispersa, de către şeful dispozitivului de ordine sau de către şefii săi ierarhici.

(2) Pentru executarea dispersării se lasă la dispoziţie participanţilor timpul corespunzător, determinat în raport cu numărul acestora, căile şi posibilităţile de defluire.

(3) Avertizarea şi somarea nu sunt necesare în cazul în care asupra personalului de ordine se exercită acte de violenţă care pun în pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acestuia.

Art. 37. - (1) Avertizarea şi somarea constau în folosirea de semnale sonore sau luminoase şi în atenţionarea persoanelor aflate în situaţiile prevăzute la art. 34, prin mijloace de amplificare sonoră, asupra obligaţiei de a se dispersa şi de a respecta prevederile legale.

(2) Dacă, după avertizare, participanţii nu s-au dispersat, aceştia sunt atenţionaţi, prin mijloacele de amplificare sonoră, astfel: prima somaţie: "Atenţie, vă rugăm să părăsiţiÉ, vom folosi forţa!", urmată de semnale sonore şi luminoase.

(3) În cazul în care, după trecerea perioadei necesare pentru dispersare, se constată că prima somaţie a rămas fără rezultat, se trece la folosirea ultimei somaţii, astfel: ultima somaţie: "PărăsiţiÉ, se va folosi forţa!", urmată de semnale sonore şi luminoase.

(4) Pentru perceperea somaţiilor de către toţi participanţii, înainte de folosirea mijloacelor de imobilizare sau de constrângere se emite un semnal luminos prin cartuşe de semnalizare de culoare roşie, trase vertical.

Art. 38. - Folosirea mijloacelor prevăzute la art. 34 se face în mod gradual şi nu trebuie să depăşească nevoile reale pentru imobilizarea persoanelor turbulente sau agresive ori pentru neutralizarea acţiunilor ilegale şi va înceta de îndată ce scopul misiunii a fost realizat.

Art. 39. - (1) Intervenţia în forţă şi folosirea mijloacelor tehnice din dotare, inclusiv uzul de armă, se aprobă, în scris, de către prefect sau subprefect ori, după caz, de către primar sau înlocuitorul acestuia din localitatea în care s-a produs una dintre situaţiile prevăzute la art. 34 şi se execută în prezenţa unui procuror delegat.

(2) Aprobarea intervenţiei în forţă nu este necesară în cazul în care asupra personalului de ordine se exercită violenţă ori când viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acestuia se află în pericol iminent.

(3) Aprobarea uzului de armă nu este necesară în cazurile în care legea prevede că acesta se poate face fără somaţie.

Art. 40. - Cauzele privind vătămarea corporală sau moartea vreunei persoane ca urmare a intervenţiei în forţă se cercetează de îndată de procurorul delegat sau, după caz, de procurorul competent.

Art. 41. - Persoanele vinovate de încălcarea legii vor fi imobilizate, îndepărtate cât mai repede de la locul tulburărilor şi conduse, după caz, la cea mai apropiată unitate de poliţie sau de jandarmi.

Art. 42. - (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, militarii din Jandarmeria Română pot deţine, purta şi folosi armele, muniţia şi mijloacele din dotare, în condiţiile legii, precum şi ale regulamentelor militare, instrucţiunilor şi ordinelor date în baza acestora.

(2) Cadrele militare au dreptul să poarte pistolul şi muniţia aferentă din dotare şi ca armament destinat pazei şi autoapărării.

Art. 43. - Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii din Jandarmeria Română sunt obligaţi să intervină şi în afara orelor de program ori a atribuţiilor lor de serviciu, atunci când iau cunoştinţă de pregătirea sau de săvârşirea unei infracţiuni, acţionând pentru conservarea corpurilor delicte, a celorlalte mijloace materiale de probă, reţinerea făptuitorilor şi predarea acestora organelor competente.

Art. 44. - Militarii din Jandarmeria Română sunt personal răspunzători de îndeplinirea atribuţiilor specifice funcţiei sau postului şi de executarea dispoziţiilor legale pe care le primesc de la autorităţile competente.

Secţiunea a 2-a
Alte drepturi ale militarilor şi salariaţilor civili

Art. 45. - (1) Soldele, salariile şi celelalte drepturi băneşti care se cuvin personalului Jandarmeriei Române sunt prevăzute în legi şi în hotărâri ale Guvernului.

(2) Cadrele militare de jandarmi, care, din motive de îmbolnăvire, accidente sau alte asemenea evenimente, survenite pe timpul, din cauza ori în legătură cu serviciul, nu îşi mai pot îndeplini atribuţiile şi sunt trecute în altă funcţie, îşi păstrează solda şi celelalte drepturi băneşti avute anterior.

(3) Primele de asigurare pentru pagubele produse în caz de accident de autovehiculele conduse de militarii în termen - şoferi, pe timpul executării misiunilor, se plătesc de către Ministerul de Interne.

Art. 46. - (1) Dreptul la pensie al ofiţerilor, maiştrilor militari, subofiţerilor şi salariaţilor civili din Jandarmeria Română se stabileşte în condiţiile legii.

(2) Personalul militar şi civil din unităţile de jandarmi, pe timpul cât se află în activitate şi după pensionare, precum şi membrii de familie ai acestuia - soţul, soţia şi copiii minori aflaţi în întreţinere sau cei care urmează studiile până la vârsta de 26 de ani - beneficiază de drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii.

(3) Asistenţa medicală şi medicaţia necesare pentru cadrele în activitate şi cele pensionate, precum şi pentru membrii familiilor acestora se asigură gratuit prin unităţi sanitare proprii ale Ministerului de Interne, iar în localităţile unde acesta nu are unităţi sanitare proprii, prin cele aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, conform protocolului încheiat cu acest minister, ori în unităţile sanitare ale Ministerului Sănătăţii, potrivit legii.

Art. 47. - (1) Personalul militar din jandarmerie, care conduce, coordonează sau execută activităţi operative, se încadrează în grupa I de muncă.

(2) Personalul militar din jandarmerie, altul decât cel prevăzut la alin. (1), se încadrează în grupa a II-a de muncă.

(3) Încadrarea în grupe de muncă a personalului militar al jandarmeriei se stabileşte prin ordin al ministrului de interne.

Art. 48. - (1) Soţiei şi copiilor ofiţerului, maistrului militar, subofiţerului şi jandarmului angajat pe bază de contract, decedat în timpul sau din cauza serviciului, li se acordă pensia egală cu solda integrală avută în ultima lună de activitate.

(2) În cazul în care ofiţerul, maistrul militar, subofiţerul sau jandarmul angajat pe bază de contract, decedat, nu a avut copii şi a fost singurul susţinător al părinţilor săi lipsiţi de mijloace suficiente de existenţă, aceştia vor beneficia de jumătate din pensia de urmaş, stabilită potrivit prevederilor alin. (1), şi de un ajutor în cuantum de 6 solde lunare impozabile.

Art. 49. - (1) Ofiţerul, maistrul militar, subofiţerul sau jandarmul angajat pe bază de contract, care şi-a pierdut total capacitatea de muncă, în timpul sau din cauza serviciului, în afara drepturilor ce decurg din pensionare, va primi, o singură dată, un ajutor bănesc egal cu de 12 ori solda integrală avută în ultima lună de activitate.

(2) Ofiţerul, maistrul militar, subofiţerul sau jandarmul angajat pe bază de contract, care şi-a pierdut parţial capacitatea de muncă, în timpul sau din cauza serviciului, şi nu mai poate exercita în continuare sarcinile profesionale ca militar, va beneficia de o pensie egală cu solda integrală avută în ultima lună de activitate, de un ajutor bănesc egal cu de 12 ori solda de bază avută în ultima lună de activitate, precum şi de dreptul de a cumula pensia cu salariul pentru o altă activitate desfăşurată.

Art. 50. - (1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, jandarmii se bucură de protecţie deosebită, potrivit legii penale.

(2) În cazul infracţiunilor săvârşite împotriva soţului sau soţiei ori împotriva copiilor jandarmului, în scop de intimidare sau de răzbunare pentru măsurile legale luate de acesta în exercitarea atribuţiilor de serviciu, limitele maxime ale pedepselor prevăzute de legea penală se majorează cu 2 ani.

(3) Omorul săvârşit împotriva unui jandarm aflat în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea acestor atribuţii constituie infracţiune de omor deosebit de grav şi se pedepseşte conform art. 176 din Codul penal.

Art. 51. - (1) Personalul militar şi civil al Jandarmeriei Române, care execută, conduce sau coordonează misiuni şi sarcini de serviciu, în condiţii de pericol deosebit sau în condiţii de izolare, beneficiază de un spor de până la 30%, calculat la solda de bază, respectiv la salariul de bază.

(2) Categoriile de personal care beneficiază de acest spor se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.

Art. 52. - (1) Personalului militar şi civil al Jandarmeriei Române i se asigură, gratuit, echipamentul de protecţie adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplineşte, iar în cazul în care, ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu i s-au degradat ori i s-au distrus îmbrăcămintea, încălţămintea sau alte bunuri personale, acesta are dreptul la despăgubiri corespunzătoare, acordate de Ministerul de Interne.

(2) Personalului jandarmeriei, care participă la misiuni de intervenţie a căror durată depăşeşte 4 ore, i se asigură gratuit un supliment de hrană, în echivalentul a 2.000 de calorii, pentru fiecare zi de intervenţie.

Art. 53. - Cadrele militare şi militarii angajaţi pe bază de contract, care au în primire cai sau câini de serviciu, au dreptul, pe perioada respectivă, la un spor de 5% la solda de bază.

Art. 54. - Ministerul de Interne va avansa sumele necesare acoperirii daunelor materiale suferite de cadrele din unităţile de jandarmi şi de membrii de familie ai acestora, în situaţiile prevăzute la art. 50, urmând să le recupereze de la persoanele vinovate, potrivit legii.

CAPITOLUL VI
Asigurarea materială şi financiară

Art. 55. - (1) Comandamentul Naţional al Jandarmeriei are în înzestrare armament, tehnică, muniţie, echipament şi aparatură specifică, necesare îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege pentru autoapărare şi protecţia personalului, precum şi a obiectivelor în care îşi desfăşoară activitatea. Comandamentul Naţional al Jandarmeriei are în compunere structuri proprii, care realizează aprovizionarea cu materiale, transporturile logistice, asigurarea tehnică, medicală, sanitarveterinară, financiară, cazarea efectivelor şi adăpostirea animalelor.

(2) În raport cu nevoile proprii, în cadrul Comandamentului Naţional al Jandarmeriei pot funcţiona gospodării agrozootehnice sau societăţi comerciale de producţie, case de odihnă, precum şi asociaţii cu caracter cultural-sportiv.

Art. 56. - (1) Dotarea Jandarmeriei Române se realizează, prin grija Ministerului de Interne, din producţia internă şi din import.

(2) Tehnica, echipamentele, substanţele şi aparatura, procurate din import, vor fi scutite de plata taxelor vamale, conform legislaţiei în vigoare.

Art. 57. - Veniturile realizate din paza militară şi prestarea altor servicii, organizate şi executate potrivit legii de către jandarmi, se reţin integral ca venituri extrabugetare, cu titlu permanent, care vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor curente şi de capital.

Art. 58. - (1) Imobilele pentru sediile marilor unităţi, unităţilor şi subunităţilor de jandarmi se construiesc din fondurile alocate Ministerului de Interne pe terenurile atribuite în baza hotărârilor Guvernului sau ale consiliului local, după caz.

(2) Beneficiarii serviciilor efectuate de către militarii unităţilor de jandarmi au obligaţia de a le asigura acestora, gratuit, localurile şi spaţiile necesare desfăşurării activităţii, precum şi locuinţe de serviciu pentru personal.

(3) Imobilele deţinute de unităţile de jandarmi constituie domeniu public de interes naţional şi sunt scoase din circuitul civil.

Art. 59. - Comandamentul Naţional al Jandarmeriei avizează proiectele construcţiilor, mijloacelor şi amenajărilor necesare serviciului de pază la obiectivele asigurate sau care urmează a fi asigurate cu pază militară, în condiţiile legii.

Art. 60. - Hrănirea militarilor în termen din unităţile de jandarmi, aflaţi în subordinea operativă a unităţilor de poliţie, în localităţile unde nu există unităţi sau formaţiuni de jandarmi, se realizează prin popote, cantine-restaurant sau pensiuni private, plata suportându-se de către unităţile din care provin efectivele.

Art. 61. - (1) Unităţile de jandarmi utilizează parcul propriu de autovehicule şi sunt dotate cu tehnică de luptă, de transport, aparatură şi mijloace de transmisiuni şi cu alte materiale specifice, necesare îndeplinirii misiunilor.

(2) Autovehiculele destinate îndeplinirii misiunilor specifice jandarmeriei poartă inscripţia "JANDARMERIA" şi sunt dotate cu instalaţii de semnalizare luminoasă şi acustică.

Art. 62. - Comandamentul Naţional al Jandarmeriei este abilitat:

a) să aprobe, în limitele competenţelor sale, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările proprii de investiţii şi să urmărească executarea acestora la termenele stabilite;
b) să stabilească normele de întrebuinţare, întreţinere şi reparare pentru tehnica specială din dotare;
c) să execute controlul mijloacelor materiale şi băneşti, repartizate marilor unităţi şi unităţilor subordonate;
d) să exercite orice alte atribuţii conferite prin lege, în domeniile asigurării materiale şi financiare.

CAPITOLUL VII
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 63. - În cazul unor evenimente care pun în pericol ordinea de drept, comandanţii marilor unităţi şi ai unităţilor de jandarmi informează Ministerul de Interne şi, prin intermediul acestuia, celelalte ministere şi instituţii cu atribuţii stabilite prin lege în acest domeniu despre desfăşurarea evenimentelor, în vederea luării măsurilor de punere în aplicare a planurilor de acţiune, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Art. 64. - Formele şi procedeele de luptă, prin care unităţile de jandarmi îşi îndeplinesc atribuţiile, se stabilesc prin regulamente aprobate de ministrul de interne.

Art. 65. - Personalul militar şi civil din Jandarmeria Română răspunde, potrivit legii, pentru faptele ilicite săvârşite în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

Art. 66. - (1) La data de 3 aprilie, în fiecare an, se sărbătoreşte Ziua Jandarmeriei Române.

(2) Personalului Jandarmeriei Române i se pot conferi decoraţii şi însemne onorifice, potrivit legii.

Art. 67. - Pentru personalizarea unităţilor de jandarmi, acestora le pot fi atribuite, prin ordin al ministrului de interne, la propunerea Comandamentului Naţional al Jandarmeriei, denumiri având conotaţii sau semnificaţii istorice pentru zona de responsabilitate a unităţii respective.

Art. 68. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziţii contrare se abrogă.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 4 mai 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ANDREI IOAN CHILIMAN

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 6 mai 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI
OLIVIU GHERMAN

Bucureşti, 5 iunie 1998.
Nr. 116.

Miercuri, 23 septembrie 2026, 00:44

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.