DECIZIE nr.65 din 22 aprilie 1999
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 146 din Codul penal
Textul actului publicat în M.Of. nr. 280/18 iun. 1999

Lucian Mihai - preşedinte
Costică Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stângu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Ion Bonini - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 din Codul penal, excepţie ridicată de Dumitru Mandache şi Lucreţia Mandache în Dosarul nr. 2.988/1998 al Tribunalului Vaslui, având ca părţi pe autorii excepţiei şi Societatea Comercial㠄Romceram” - S.A. Roman.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor legale citate.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei invocate, apreciind că, deşi criteriul plafonului valoric prevăzut la art. 146 din Codul penal nu este în concordanţă cu evoluţia ratei inflaţiei, acesta nu contravine nici unui principiu constituţional.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 21 ianuarie 1999 Tribunalul Vaslui a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 146 din Codul penal, ridicată de Dumitru Mandache şi Lucreţia Mandache.
În motivarea excepţiei se susţine că dispoziţiile art. 146 din Codul penal, care definesc înţelesul expresiei „consecinţe deosebit de grave” ale unei infracţiuni ca fiind o pagubă materială mai mare de 50.000.000 lei, sunt neconstituţionale faţă de prevederile art. 1 alin. (3), art. 23 alin. (9), art. 123 şi ale art. 150 alin. (1) din legea fundamentală. În speţă autorii excepţiei de neconstituţionalitate au fost trimişi în judecată în baza art. 215 alin. 3 şi 5 din Codul penal, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în convenţii, care a avut consecinţe deosebit de grave, în înţelesul art. 146 din Codul penal, prejudiciul cauzat fiind de 50.720.620 lei, iar pedeapsa aplicabilă fiind închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. Se consideră că textul art. 146 din Codul penal, care caracterizează consecinţele unei infracţiuni ca deosebit de grave atunci când paguba produsă depăşeşte suma de 50.000.000 lei, este neconstituţional ca urmare a devalorizării monedei naţionale, care face ca plafonul valoric prevăzut să fie în mod frecvent depăşit, determinând astfel aplicarea unei pedepse disproporţionat de mari şi excluderea de la aplicarea unor măsuri, precum suspendarea condiţionată a executării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau executarea pedepsei la locul de muncă.
Exprimându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate, instanţa de judecată consideră că aceasta este nefondată. Dispoziţiile art. 146 din Codul penal explică înţelesul expresiei „consecinţe deosebit de grave”, folosită în unele texte pentru caracterizarea unor variante ale infracţiunilor, pentru care se prevăd limite mai mari de pedepse.
Deşi criteriul plafonului valoric este inadecvat, având în vedere rata inflaţiei, acesta nu contravine nici unui principiu constituţional. Prevederile din Constituţie, invocate de autorul excepţiei, respectiv cele ale art. 1 alin. (3), art. 23 alin. (9) şi ale art. 150 alin. (1), nu au nici o legătură directă cu excepţia ridicată.
În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
În punctul de vedere primit din partea Guvernului se apreciază că, deşi dispoziţiile art. 146 din Codul penal sunt constituţionale, modificarea acestora de către organul legislativ apare ca necesară pentru a corecta modalitatea de individualizare a pedepselor. Prin aceste dispoziţii legiuitorul a stabilit două criterii pentru a delimita gravitatea consecinţelor produse prin infracţiuni. Instanţele au posibilitatea de a ţine seama fie de valoarea pagubei materiale produse prin infracţiune, fie de gravitatea perturbării activităţii unei persoane juridice sau fizice. Aceste criterii nu contravin prevederilor Constituţiei.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie şi art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Excepţia priveşte art. 146 din Codul penal, care prevede: „Prin „consecinţe deosebit de grave” se înţelege o pagubă materială mai mare de 50.000.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii, cauzată unei autorităţi publice sau oricăreia dintre unităţile la care se referă art. 145 ori altei persoane juridice sau fizice.” Prin excepţia ridicată se invocă neconstituţionalitatea articolului menţionat, considerându-se că limita valorică prevăzută împiedică realizarea unui proces echitabil, fapt care atrage încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 23 alin. (9), art. 123 şi cele ale art. 150 alin. (1) din Constituţie.
I. Potrivit art. 1 alin. (3) din Constituţie, „România este stat de drept [...]”. Totodată art. 23 alin. (9) din Constituţie prevede c㠄Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii”.
Examinând aceste texte constituţionale, Curtea constată că prevederile legale criticate de autorii excepţiei nu contravin nici uneia dintre ele. Dimpotrivă, ar fi contrar dispoziţiilor art. 23 alin. (9) din Constituţie dacă s-ar proceda la stabilirea şi aplicarea unei pedepse cu încălcarea dispoziţiilor art. 146 din Codul penal; din moment ce art. 23 alin. (9) prevede că pedeapsa poate fi stabilită şi aplicată numai în condiţiile legii, rezultă că art. 146 din Codul penal, care reglementează aceste condiţii în ceea ce priveşte interpretarea dată expresiei „consecinţe deosebit de grave”, nu poate fi considerat neconstituţional.
În realitate argumentele susţinute de autorii excepţiei cu privire la reaprecierea cuantumului pagubei materiale de 50.000.000 lei, precum şi solicitarea acestora de a se da un conţinut adecvat acestui criteriu au semnificaţia unui demers pentru modificarea textului criticat.
Sub acest aspect, Curtea Constituţională constată că este în afara oricărui dubiu că, în condiţiile unei creşteri continue a inflaţiei, limita de 50.000.000 lei prevăzută la art. 146 din Codul penal, care determină înţelesul agravantei „consecinţe deosebit de grave”, nu mai reprezintă o valoare constantă faţă de care se impune un regim sancţionator mai sever. Însă modificarea conţinutului unei norme juridice, prin schimbarea condiţiilor impuse de aceasta, semnific㠄legiferare”, iar Curtea nu îşi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica legea şi nici nu poate impune organului legiuitor o anumită concepţie legislativă. Şi aceasta întrucât, potrivit competenţei sale înscrise în art. 144 lit. c) din Constituţie şi în art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională verifică, în cadrul controlului de constituţionalitate a legilor, conformitatea lor cu dispoziţiile constituţionale. În plus, conform art. 58 alin. (1) din Constituţie, „Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a ţării”.
II. În sfârşit, Curtea constată că referirea autorilor excepţiei la art. 123 alin. (1) din Constituţie, care stabileşte c㠄Justiţia se înfăptuieşte în numele legii”, precum şi la art. 150 alin. (1), potrivit căruia „Legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii”, atunci când se invocă neconstituţionalitatea art. 146 din Codul penal, nu au relevanţă în cauză.
În legătură cu constituţionalitatea textului examinat, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr.148 din 27 octombrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.99 din 9 martie 1999, respingând excepţia de neconstituţionalitate a art. 146 din Codul penal. Curtea constată că în cauză nu există elemente noi care să determine o schimbare a jurisprudenţei sale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 146 din Codul penal, excepţie ridicată de Dumitru Mandache şi Lucreţia Mandache în Dosarul nr. 2.988/1998 al Tribunalului Vaslui.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 aprilie 1999.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta

Joi, 24 septembrie 2026, 10:04

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.