Art. 1. - Se aprobă Aranjamentul stand-by dintre Guvernul României şi Fondul Monetar Internaţional, în valoare de 400 milioane DST, acordat la 5 august 1999, şi Memorandumul Guvernului României privind politicile economice, convenit cu Fondul Monetar Internaţional.

Art. 2. - Echivalentul în lei al sumei de 400 milioane DST se acoperă de Banca Naţională a României şi se virează, pe măsura primirii tranşelor de credit, în contul Fondului Monetar Internaţional, deschis la Banca Naţională a României.

Art. 3. - Rambursarea creditului prevăzut la art. 1, plata dobânzilor şi a comisioanelor aferente, precum şi diferenţele în lei rezultate din regularizări se suportă de Banca Naţională a României.

Art. 4. - Se autorizează Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României, să introducă, de comun acord cu Fondul Monetar Internaţional, amendamente la textul Aranjamentului stand-by, care privesc detaliile acestuia şi nu sunt de natură să sporească obligaţiile financiare ale României faţă de Fondul Monetar Internaţional.

PRIM-MINISTRU
RADU VASILE

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remeş

p. Ministrul afacerilor externe,
Ion Pascu,
secretar de stat

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,
Mugur Isărescu

Bucureşti, 30 august 1999.
Nr. 76.

ROMÂNIA

ARANJAMENT STAND - BY*)

Anexate la prezentul**) se află o scrisoare a ministrului finanţelor şi a guvernatorului Băncii Naţionale a României, din data de 26 iulie 1999 (scrisoarea), cu un memorandum privind politicile economice (Memorandumul), anexat, precum şi o scrisoare, din data de 5 august 1999, a ministrului finanţelor al României, care solicită un aranjament stand-by din partea Fondului Monetar Internaţional, şi care stabilesc:

Pentru a sprijini aceste obiective şi politici Fondul Monetar Internaţional acordă acest aranjament stand-by în conformitate cu următoarele prevederi:

1. Până la 31 martie 2000, România va avea dreptul să efectueze cumpărări de la Fond într-o sumă echivalentă cu 400 milioane DST, cu respectarea paragrafelor 2, 3, 4 şi 5 de mai jos, fără o analiză ulterioară din partea Fondului.

2. a) Cumpărările efectuate în cadrul acestui aranjament stand-by nu vor depăşi, fără acordul Fondului, echivalentul a 53 milioane DST până la 15 septembrie 1999, echivalentul a 200 milioane DST până la 15 decembrie 1999 şi echivalentul a 300 milioane DST până la 15 februarie 2000.

3. România nu va efectua cumpărări supuse răscumpărării în cadrul acestui aranjament de credit stand-by, care să sporească disponibilităţile Fondului în moneda naţională a României peste cota de 25%:

(i) plafonul pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României; sau

(ii) nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naţionale a României; sau

(iii) plafonul pentru creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat; sau

(iv) plafoanele pentru fondurile cumulate de salarii ale sectorului bugetar, regiilor autonome, companiilor naţionale şi ale întreprinderilor cu cele mai mari pierderi; sau

(v) limita pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci de către bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale pentru împrumuturile bancare acordate întreprinderilor; sau

(vi) plafonul privind contractarea sau garantarea de către Guvern a datoriei externe neconcesionale cu scadenţa mai mare de un an; sau

(vii) plafonul privind contractarea sau garantarea de către Guvern a datoriei externe neconcesionale cu scadenţa de peste un an până la 3 ani inclusiv; sau

(viii) plafonul privind contractarea sau garantarea de către Guvern a datoriei externe pe termen scurt; sau

(ix) plafonul privind arieratele interne la CONEL, ROMGAZ şi PETROM; sau

(x) limita minimă privind reducerea netă a arieratelor CONEL, ROMGAZ şi PETROM către bugetul general consolidat, specificate la paragraful 41 din Memorandum şi în anexa B la acesta, nu a fost respectat(ă); sau

(i) impune sau intensifică restricţiile privind efectuarea plăţilor şi transferurilor pentru tranzacţiile internaţionale curente; sau

(ii) introduce sau modifică practici valutare multiple; sau

(iii) încheie acorduri de plăţi bilaterale care sunt incompatibile cu art. VIII; sau

(iv) impune sau intensifică restricţii la import pentru motive de balanţă de plăţi, numai dacă condiţiile stabilite în paragraful 3 a) nu sunt aplicabile cumpărărilor efectuate la sau înainte de 15 august 1999.

În cazul în care România este împiedicată să facă cumpărări în cadrul acestui aranjament stand-by, datorită acestui paragraf, cumpărările vor fi reluate numai după ce a avut loc o consultare între Fond şi România şi dacă s-a ajuns la o înţelegere a circumstanţelor în care cumpărările pot fi reluate.

4. România nu va efectua cumpărări în cadrul acestui aranjament stand-by pe parcursul oricărei perioade în care România are obligaţii financiare restante către Fond sau eşuează în efectuarea unei răscumpărări aşteptate: a) în cazul unei cumpărări neconforme cu prevederile Deciziei nr.7.842-(84/165) din Ghidul privind acţiunile de corectare; b) în cazul unei cumpărări destinate susţinerii operaţiunilor de reducere a datoriei şi a serviciului datoriei, conform Deciziei nr.9.331-(89/167), aşa cum a fost amendată; c) în conformitate cu subparagraful 16 (a) sau cu subparagraful 33 (a) din Decizia nr.8.955-(88/126), aşa cum a fost amendată, privind facilităţile de finanţare contingente şi compensatorii; sau d) în conformitate cu secţiunea 2, paragraful (f) din Ghidul referitor la sprijinul Fondului pentru constituirea fondurilor de stabilizare monetară.

5. Dreptul României de a se angaja în tranzacţii acoperite de acest aranjament stand-by poate fi suspendat numai în ceea ce priveşte cererile primite de către Fond după: a) declararea oficială a neeligibilităţii; sau b) decizia Consiliului executiv de a suspenda tranzacţiile fie în general, fie în vederea luării în considerare a unei propuneri făcute de un director executiv sau de directorul general pentru suspendarea sau limitarea oficială a eligibilităţii României. Când este dată notificarea neeligibilităţii oficiale sau a deciziei de luare în considerare a propunerii, în conformitate cu acest paragraf, cumpărările în cadrul acestui aranjament stand-by vor fi reluate numai după consultări între Fond şi România şi după ce se ajunge la o înţelegere cu privire la circumstanţele în care astfel de cumpărări pot fi reluate.

6. Cumpărările în cadrul acestui aranjament stand-by vor fi efectuate în monedele altor membri, selectate în concordanţă cu politicile şi procedurile Fondului, cu excepţia cazului în care, la cererea României, Fondul este de acord să furnizeze DST la momentul cumpărării.

7. România va plăti un cost pentru acest aranjament stand-by în conformitate cu deciziile Fondului.

8. a) România va răscumpăra suma în moneda sa, care rezultă dintr-o cumpărare în cadrul acestui aranjament stand-by, în conformitate cu prevederile Statutului şi cu deciziile Fondului, inclusiv cu cele referitoare la răscumpărările efectuate pentru îmbunătăţirea balanţei de plăţi şi a poziţiei rezervei valutare ale României.

9. Pe perioada aranjamentului stand-by România va rămâne în strânsă consultare cu Fondul. Aceste consultări pot include corespondenţă şi vizite ale oficialilor Fondului în România sau ale reprezentanţilor României la Fond. România va furniza Fondului, prin rapoarte la intervale sau date solicitate de Fond, informaţiile pe care Fondul le solicită în legătură cu progresul realizat de România în atingerea obiectivelor şi politicilor stabilite în scrisoare şi în Memorandum.

10. În conformitate cu al doilea paragraf al scrisorii, România va consulta Fondul în ceea ce priveşte adoptarea oricărei măsuri ce poate fi necesară, la iniţiativa Guvernului sau oricând directorul general solicită consultarea din cauza nerespectării oricăruia dintre criteriile menţionate în paragraful 3 de mai sus sau când directorul general consideră că este necesară o consultare asupra programului. În plus, după încheierea perioadei aranjamentului, atâta timp cât România are cumpărări restante în tranşele superioare de credit, Guvernul va avea consultări periodice cu Fondul, la iniţiativa Guvernului sau la cererea directorului general, referitor la politicile României privind balanţa de plăţi.

Domnului Michel Camdessus
Director general
Fondul Monetar Internaţional
Washington DC 20431

26 iulie 1999

România se confruntă cu o situaţie economică foarte dificilă, aşa cum o arată dezechilibrul mare extern, declinul producţiei şi investiţiilor, precum şi slăbiciunile structurale ale sectorului bancar şi al întreprinderilor. De aceea, de-a lungul ultimelor câteva luni, în cooperare cu F.M.I. şi Banca Mondială, am formulat şi am început să implementăm un program cuprinzător de stabilizare şi reformă, menit să micşoreze deficitul contului curent extern, astfel încât să se recâştige încrederea pieţei, să se reducă inflaţia şi să se pună bazele unei redresări economice sustenabile. Programul nostru pentru realizarea acestui obiectiv dublu, de stabilizare şi reformă, este descris în detaliu în Memorandumul Guvernului României privind politicile economice, anexat la această scrisoare. Pentru sprijinirea acestui program, solicităm prin prezenta, în numele Guvernului României, un aranjament stand-by în valoare de 400 milioane DST, cu data expirării pe 31 martie 2000.

Suntem încredinţaţi că politicile şi măsurile descrise în Memorandumul anexat sunt suficiente pentru a realiza obiectivele programului, dar suntem gata să luăm măsuri suplimentare şi să căutăm noi înţelegeri cu Fondul, dacă va fi necesar, pentru a ţine programul în parametri. Guvernul României va rămâne în strânsă consultare cu Fondul, în conformitate cu politicile acestuia privind astfel de consultări, şi va furniza Fondului toate informaţiile solicitate de acesta pentru a evalua implementarea programului. Recunoaştem în această privinţă că datele statistice economice corecte şi furnizate la timp sunt esenţiale pentru analiza politică şi pentru monitorizarea realizărilor în cadrul programului şi de aceea vom acorda prioritate maximă elaborării acestor statistici. Programul va fi analizat de Fond până la 15 septembrie 1999, 15 decembrie 1999 şi 15 februarie 2000. În timpul primei analize dintre acestea se va conveni cu privire la bugetul rectificat pentru anul 1999, iar cea de-a doua analiză va constitui un prilej pentru a ajunge la înţelegeri privind proiectul bugetului pentru anul 2000.

MEMORANDUMUL GUVERNULUI ROMÂNIEI
privind politicile economice

I. Introducere

1. Acest memorandum stabileşte obiectivele şi politicile economice ale Guvernului României pentru anul 1999. Programul economic descris mai jos este cuprinzător ca domenii şi include politicile pentru soluţionarea atât a dezechilibrelor macroeconomice acute, cât şi a problemelor structurale din sectorul întreprinderilor şi cel bancar.

II. Cadrul general

2. Performanţa economică a României din anii '90 a fost dezamăgitoare, după cum arată creşterea sa economică negativă din ultimii ani şi persistenţa unor dezechilibre externe mari. Deficitele fiscale mari şi slăbiciunile structurale nesoluţionate din sectorul întreprinderilor şi cel bancar stau la baza acestor probleme.

3. Produsul intern brut (P.I.B.) real a continuat să scadă în 1998 - cu un procent estimat de 7,3% faţă de 6,9% în 1997 - şi o producţie industrială înregistrând o scădere deosebit de puternică. Cu toate acestea, deficitul contului curent a crescut în 1998 cu aproape jumătate, la o valoare estimată de 3 miliarde dolari S.U.A. (8% din P.I.B.). Aceasta a fost în principal rezultatul înrăutăţirii dramatice a competitivităţii externe: salariile exprimate în dolari şi costurile unitare relative ale forţei de muncă (faţă de principalii parteneri comerciali) au crescut semnificativ în 1998 (cu 26% şi, respectiv, 38%), pe fundalul intensificării concurenţei din partea exportatorilor din Asia de Est. În acelaşi timp România a înregistrat un progres prin reducerea inflaţiei de la 150% la sfârşitul anului 1997 la 41% la sfârşitul anului 1998.

4. Îngrijorările pieţei legate de poziţia externă a României - aşa cum sunt reflectate în scăderea calificativelor de ţară de către principalele agenţii de rating şi în marjele uriaşe incluse în ratele dobânzilor asupra datoriei guvernamentale existente - au contribuit la diminuarea puternică a intrărilor de capital în contul datoriei. În aceste condiţii, Banca Naţională a României (B.N.R.) a constatat că este din ce în ce mai dificil de a rezista presiunilor de depreciere a cursului de schimb al leului şi de diminuare a rezervelor ei valutare, cu toate că ratele dobânzilor au rămas destul de ridicate.

5. Aceste evoluţii economice nefavorabile au fost, în principal, consecinţa unei combinaţii de politici financiare neechilibrate şi a slăbiciunilor structurale din sectorul întreprinderilor şi din cel bancar.

În mod specific, deficitul bugetar, excluzând veniturile din privatizare, a rămas destul de ridicat, la aproximativ 5,7% din P.I.B. în anul 1998. Mai mult, deficitul înregistrat exclude deficitele cvasifiscale substanţiale în contul pierderilor sectorului întreprinderilor de stat şi creditele neperformante aferente din portofoliile băncilor de stat. Politica monetară a contribuit la diminuarea inflaţiei, dar cu preţul unei mari aprecieri reale a leului.

Aceasta a atras după sine dobânzi destul de mari, care reflectă anticipări inflaţioniste persistente, împrumuturi neperformante ale băncilor cu probleme, precum şi cereri mari de împrumuturi ale bugetului.

6. În domeniul politicilor structurale, progresul legat de restructurarea şi privatizarea băncilor şi a întreprinderilor a fost limitat încă de la începutul reformei, în pofida intensificării eforturilor spre sfârşitul anului 1998. Pe lângă alocarea necorespunzătoare a resurselor şi sufocarea activităţii economice, aceasta a încurajat indisciplina financiară printr-o slabă administrare a societăţilor, aşa cum se vede din creşterile exagerate de salarii pe fundalul pierderilor înregistrate în productivitatea muncii. Aceste evoluţii au fost determinate de sectorul public: salariile în regiile autonome şi în companiile naţionale au crescut semnificativ mai repede decât pe ansamblul economiei.

7. Situaţia economică a României s-a agravat din cauza recentului conflict din Republica Federală Iugoslavia, din cauza, în primul rând, a stopării comerţului cu ţările vecine, ca şi a legăturilor de transport din regiune. Estimările preliminare arată un impact negativ asupra balanţei de plăţi de ordinul a cel puţin 200 milioane dolari în 1999.

III. Politici macroeconomice şi financiare
A. Strategia de bază şi obiectivele

8. Fără o întărire majoră a politicilor economice, perspectivele pentru restul anului 1999 şi în continuare vor fi precare. Deficitul contului curent va rămâne mare şi, legat de vârful de plăţi aferente serviciului datoriei externe, efectuate în mai şi iunie, şi de scăderea în consecinţă a rezervelor valutare, ar putea intensifica presiunile de pe piaţa valutară. Mai mult, o refacere economică sustenabilă va rămâne evazivă atâta timp cât politica monetară continuă să fie împovărată de deficite fiscale şi cvasifiscale mari şi de creşteri excesive de salarii, iar ineficienţele din sectorul întreprinderilor şi din cel bancar nu sunt abordate în mod decisiv.

9. Prin urmare, programul nostru economic pentru anul 1999 are ca obiective diminuarea deficitului contului curent, scăderea în continuare a inflaţiei şi stabilirea condiţiilor pentru o creştere susţinută, pe baza unui set cuprinzător de politici macroeconomice şi structurale. Progresul rapid în realizarea acestor obiective va ajuta la întărirea încrederii în politici şi la refacerea accesului României la pieţele financiare internaţionale. Politicile macroeconomice se vor concentra pe consolidarea fiscală şi restricţionarea salariilor, pentru a limita cererea internă şi a îmbunătăţi competitivitatea şi, totodată, pentru a despovăra politica monetară. În paralel, vom urmări realizarea unei reduceri decisive a pierderilor întreprinderilor publice, care au subminat în trecut eforturile de stabilizare şi au împiedicat creşterea, prin restructurarea şi privatizarea accelerată a băncilor şi întreprinderilor de stat.

10. În mod specific, programul ţinteşte o reducere a deficitului contului curent cu 0,8 miliarde dolari S.U.A. la 2,2 miliarde dolari S.U.A. (7,5% din P.I.B.) în 1999 şi o creştere a rezervelor valutare ale B.N.R. cu 0,5 miliarde dolari S.U.A. Cu toată deprecierea accelerată a leului de la finele anului 1998, anticipăm o reducere în continuare a inflaţiei, indicele preţurilor de consum (IPC) la 12 luni, la aproximativ 38% până la sfârşitul anului 1999. P.I.B. real este proiectat să scadă cu încă 3,5% în 1999, ca efect al capacităţii ineficiente lărgite şi al pierderii temporare a pieţelorcheie de export din regiune, care se aşteaptă să fie parţial compensată prin schimbarea destinaţiei cheltuielilor, datorată îmbunătăţirii competitivităţii costurilor exporturilor româneşti şi a înlocuitorilor importului. Se aşteaptă totuşi ca producţia să atingă pragul cel mai scăzut în 1999, după care să fie reluată creşterea pozitivă în anul următor, ca rezultat al combinaţiei îmbunătăţite de politici.

11. Pentru atingerea acestor obiective programul va urmări: a) reducerea semnificativă a deficitului bugetului consolidat în anul 1999; b) limitarea creşterii salariului nominal din sectorul de stat cu mult sub rata inflaţiei şi a deprecierii leului; c) menţinerea condiţiilor severe la acordarea creditelor, în concordanţă cu scăderea în continuare a inflaţiei şi stabilitatea în general a cursului de schimb, după deprecierea accelerată de corectare din ultimele luni; şi

B. Politica fiscală

12. Programul nostru fiscal are ca obiectiv o reducere a deficitului bugetului general consolidat (excluzând veniturile din privatizare şi donaţiile) la 3,9% din P.I.B. în 1999, de la 5,7% din P.I.B. în 1998. Creşterea finanţării externe va permite rambursări ale datoriei interne de 1,1% din P.I.B. în 1999 faţă de împrumuturile interne de 3,0% din P.I.B. în anul anterior. Vom monitoriza acest obiectiv pe baza plafoanelor pentru creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat (a se vedea anexa B-III). Ajustarea fiscală urmărită va ajuta la diminuarea deficitului contului curent şi va reduce necesitatea finanţării inflaţioniste, luând în considerare gradul scăzut de monetizare al economiei româneşti şi necesitatea refinanţării titlurilor de stat existente, echivalentă cu 5% din P.I.B. Programul presupune că sumele din privatizare, echivalente cu 1,1% din P.I.B. în 1999, pot fi tratate ca venituri bugetare; orice sume suplimentare din privatizare vor fi folosite pentru refinanţarea datoriei publice interne.

13. Atingerea unei astfel de ajustări fiscale ambiţioase în timp ce se permit costuri de restructurare mai mari şi protejarea sectoarelor critice ale economiei - va fi dificilă din cauza contracţiei economiei şi măsurilor luate anul trecut pentru reducerea impozitării directe. Măsurile adoptate recent privind veniturile includ: suspendarea facilităţilor fiscale pentru investitori (promulgate anterior); o creştere a contribuţiilor la asigurările sociale; introducerea taxelor de autorizare pentru comerţul cu băuturi alcoolice, tutun şi alte produse; majorarea valorilor estimate la care se aplică impozitul pe proprietate; şi o creştere de 70% a accizelor la produsele petroliere. Totuşi întârzierile în adoptarea unora dintre aceste măsuri fiscale, împreună cu amendamentele la bugetul pe 1999, aşa cum a fost aprobat de către Parlament, au majorat efectiv deficitul fiscal peste obiectivul din program. În mod specific, alocaţia bugetară pentru cheltuielile cu reforma a fost, în mare parte, atribuită unor scopuri care nu sunt legate de reformă - o subvenţie pentru compania de transport de călători pe calea ferată, precum şi alte subvenţii pentru agricultură, întreprinderi mici şi mijlocii şi fonduri pentru recapitalizarea EXIMBANK - echivalentă cu 1,1% din P.I.B. Ca rezultat, cheltuielile pentru restructurarea băncilor (îndeosebi pentru BANCOREX), estimate la aproximativ 2% din P.I.B. în 1999, nu au fost prevăzute în buget.

14. De la aprobarea de către Parlament a bugetului, la mijlocul lunii februarie, am întărit politica fiscală pentru a asigura realizarea obiectivelor programului. Pe partea veniturilor, vom continua şi vom revigora acţiunea de colectare a tuturor impozitelor datorate. Mai mult, am decis să eliminăm în continuare excepţiile care afectează impozitul pe profit, T.V.A., accizele şi taxele vamale. Pe lângă impactul pozitiv asupra veniturilor, de 0,5% din P.I.B., acesta este un nou pas în transformarea sistemului nostru fiscal într-unul mai echitabil şi eficient. În special, pe baza unei ordonanţe, care a fost adoptată de Guvern la 24 iunie 1999, ca o precondiţie pentru luarea în considerare a acestui program de către directorii executivi ai Fondului, am suspendat prevederea privind amortizarea accelerată; am anulat exceptările la impozitul pe profit şi reducerile pentru asigurări, construcţii şi activităţile de sponsorizare, precum şi pentru activităţile comerciale ale organizaţiilor non profit; am impus o rată standard pentru T.V.A. la serviciile turistice; am eliminat reducerea accizelor pentru produsele din tutun fabricate în România; am eliminat toate excepţiile temporare la tariful de import; şi am eliminat excepţiile vamale privind importul de autovehicule de către organizaţiile non profit. Accizele la alte produse decât cele petroliere au fost, de asemenea, majorate cu 25%. Realizând continuarea experienţei cu plăţile neperformante ale întreprinderilor mari de stat, Guvernul a decis în prezent să pună în aplicare o schemă de executare silită privind arieratele fiscale ale CONEL, ROMGAZ şi PETROM. Astfel, arieratele lor fiscale la bugetul general consolidat vor fi reduse cu 2.000 miliarde lei până la sfârşitul anului 1999 (vezi anexa B-VIII). Guvernul nu va implementa nici o reducere de impozit decât după consultări cu Fondul şi numai dacă măsurile de acoperire a insuficienţei veniturilor bugetare care rezultă au fost implementate. În particular, ne vom abţine de la luarea în considerare a recentelor propuneri de reducere a impozitului pe salariu şi a T.V.A. înainte de prima analiză a programului.

15. Pe partea cheltuielilor, date fiind dificultăţile cu care ne-am confruntat în limitarea alocaţiilor pentru salarii în primele 4 luni ale anului 1999, Guvernul a adoptat, la începutul lunii iunie, o ordonanţă care limitează alocaţiile lunare pentru salarii în sectorul bugetar la un nivel în concordanţă cu realizarea alocaţiei anuale de 21,4 trilioane lei. De asemenea, alocaţiile pentru subvenţii, de 2,7 trilioane lei, pentru agricultură, industrie şi întreprinderi mici şi mijlocii şi pentru recapitalizarea EXIMBANK au fost îngheţate şi 400 miliarde lei au fost reduse din subvenţia pentru transportul pe calea ferată, pentru ca bugetul să absoarbă costurile cu prioritate mai mare pentru restructurarea bancară. De asemenea, Guvernul a decis să reducă alocaţiile bugetare pentru cheltuielile materiale şi de capital cu 1 trilion lei şi, respectiv, 400 miliarde lei. Mai mult, Guvernul va respecta strict alocaţiile nominale de cheltuieli bugetare prevăzute în program, chiar dacă se va confrunta cu o inflaţie mai mare decât cea anticipată iniţial, cu excepţia câtorva domenii în care unele depăşiri vor fi inevitabile, aşa cum se descrie mai jos. În sfârşit, Guvernul se va abţine să utilizeze depozitele F.P.S. drept colaterale pentru împrumuturile băncilor comerciale, acordate întreprinderilor de stat (a se vedea anexa B-IV).

16. Considerentele pentru protecţia socială, legate de deteriorarea mediului economic, vor avea probabil ca rezultat depăşirea cheltuielilor pentru pensii, plăţi compensatorii şi salarii. În prezent se prevede o creştere a cheltuielilor pentru pensii cu 6,2% în termeni reali comparativ cu 1998, în conformitate cu intenţia noastră de a decomprima structura pensiilor, şi o creştere de 3,5% a numărului pensionarilor. În plus, cheltuielile legate de şomaj (alocaţiile de şomaj şi plăţile compensatorii clasificate drept cheltuieli pentru reformă) se prevede acum să crească la 1,5% din P.I.B., reflectând o rată a şomajului mai mare decât cea preconizată, precum şi cheltuieli suplimentare cu pachetele compensatorii, pe care sperăm să le finanţăm în principal printr-o donaţie de la Uniunea Europeană. Ca o reflectare parţială a creşterii mari a contribuţiilor pentru asigurări sociale (cu 11%), am decis, de asemenea, să asigurăm alocaţii suplimentare de 12% pentru salarii. Cheltuielile legate de reforma economică sunt prevăzute acum să însumeze 2,6% din P.I.B., pentru restructurarea băncilor, plăţile compensatorii şi închiderea de mine. În sfârşit, cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice sunt în prezent conservator estimate să însumeze 6,6% din P.I.B., în conformitate cu o posibilă recâştigare treptată a încrederii care ar putea împiedica dobânzile să scadă rapid corelat cu inflaţia.

17. Poziţia fiscală de mai sus este încă supusă unei incertitudini considerabile şi riscului, care pot reclama măsuri suplimentare pentru a asigura menţinerea programului fiscal în coordonatele sale. Contracţia economică continuă poate să submineze veniturile fiscale; costul restructurării băncilor ar putea depăşi cu mult 2% din P.I.B. prevăzut în program; şomajul ar putea creşte chiar mai mult, solicitând plata unor ajutoare suplimentare de şomaj, iar ratele de dobândă ar putea să nu înregistreze nici chiar scăderea foarte modestă proiectată în prezent, declanşând plăţi mai mari de dobânzi. De asemenea, comprimarea cheltuielilor în termeni reali este posibil să aibă loc ca urmare a atacului din mai multe direcţii. Pentru a facilita măsuri preventive rapide, a fost introdus un sistem cuprinzător de monitorizare bugetară, aşa cum este descris într-un memorandum tehnic. Într-adevăr, Guvernul a identificat deja o listă de măsuri pentru situaţii neprevăzute, pe care este gata să le ia în cazul în care situaţia fiscală s-ar înrăutăţi. Acestea includ reduceri în continuare ale cheltuielilor de capital - care sunt facilitate de natura de autofinanţare a fondurilor de investiţii, care în prezent conduc la nerealizări de venituri - şi colectarea energică a datoriei existente. În plus, Guvernul va rezista presiunilor pentru o rectificare timpurie a alocaţiilor de cheltuieli bugetare pentru a face faţă unei inflaţii mai mari. Acordul asupra rectificării bugetului va fi subiectul primei analize în cadrul aranjamentului stand-by.

18. În ceea ce priveşte anul 2000, vom avea ca obiectiv o îmbunătăţire în continuare a echilibrului general fundamental al bugetului consolidat, astfel încât să nu fie puse în pericol refacerea economică şi credibilitatea politicilor. Dată fiind necesitatea cheltuielilor în continuare pentru reforma economică pe termen mediu, va fi esenţial să se consolideze colectarea veniturilor printr-o întărire generală a regimului fiscal. Aceasta implică lărgirea bazei de impozitare, astfel încât distribuţia poverii fiscale să fie îmbunătăţită. În acest scop, am început, cu asistenţă de la Fond şi Banca Mondială, să reformăm actualul sistem distorsionat şi inechitabil de impozitare directă prin introducerea unui impozit pe venitul global şi reformarea impozitului pe profitul întreprinderilor. Aceasta va permite Guvernului să justifice eliminarea multitudinii de facilităţi acordate ad-hoc stabilite prin legile nr. 92 şi 241 - şi să abordeze corespunzător problema stimulentelor generalizate pentru încurajarea investiţiilor fără erodarea excesivă a bazei de impozitare. Cu această acţiune în curs am adoptat un moratoriu privind autorizarea investitorilor prin recenta ordonanţă privind investiţiile strategice până când o misiune comună din partea Băncii Mondiale şi a Fondului poate să ne furnizeze recomandări alternative privind îmbunătăţirea mediului pentru investiţii. Se va ajunge la înţelegeri privind cadrul revizuit de facilităţi pentru investitori în timpul celei de-a doua analize a aranjamentului stand-by. O limitare efectivă a erodării bazei impozabile prin mijloacele acestui moratoriu a fost o precondiţie pentru luarea în considerare a acestui program de către Consiliul directorilor executivi ai Fondului şi a fost implementată la 3 iunie 1999.

19. Având în vedere constrângerile bugetare, caracterizate prin resurse disponibile limitate şi pretenţii crescânde asupra acestora, va fi necesar ca în anii următori să se facă o mai mare selecţie a proiectelor de cheltuieli. Pentru a orienta deciziile în acest domeniu, vom începe, până în septembrie 1999, să lucrăm la analiza şi raţionalizarea cheltuielilor publice, cu asistenţă de la Banca Mondială şi Fond. Alocaţiile de cheltuieli vor trebui să reflecte priorităţile României, în special sectoarele sociale-cheie şi infrastructura. În această privinţă, Guvernul va rezista presiunilor pentru lărgirea programului de acordare a tichetelor de masă. Mai mult, proiectele cu cheltuieli mari de tichete, precum şi cele pentru tehnica militară şi construcţia de locuinţe, de exemplu, vor fi analizate cu atenţie, pentru a fi siguri că astfel de scheme nu compromit obiectivele efortului de stabilizare.

C. Politica monetară şi a cursului de schimb

20. Obiectivele-cheie ale politicii monetare vor fi reducerea inflaţiei, astfel încât să se păstreze avantajele de competitivitate realizate prin deprecierea recentă, şi stabilizarea treptată a cursului de schimb al leului datorită importanţei acestuia ca ancoră nominală. Dat fiind mediul nefavorabil, caracterizat prin anticipările inflaţioniste persistente, printr-un sistem bancar fragil, prin nesiguranţa determinată de plăţile mari ale serviciului datoriei şi presiunea de reducere a rezervelor valutare oficiale, îndeplinirea acestor obiective va reclama un efort determinant din partea B.N.R.

21. B.N.R. va menţine condiţii monetare foarte severe, în special în următoarele luni, şi va trece cu atenţie la restructurarea băncilor pentru a stopa efectele negative sistemice şi macroeconomice. Vor exista unele posibilităţi de realizare a unei reduceri treptate şi susţinute a ratelor dobânzii în a doua jumătate a anului, pe măsură ce nesiguranţa privind sectorul extern va fi depăşită şi încrederea pieţei în politici se va îmbunătăţi. Programul stabileşte limite maxime trimestriale pentru activele externe nete ale B.N.R. şi plafoane pentru activele sale interne nete, desemnate drept criterii de performanţă în cadrul aranjamentului stand-by (anexa B-I şi B-II). În cazul în care creşterea bazei monetare va fi mai mare decât cea programată ca urmare a superperformanţelor externe, B.N.R. se va consulta cu personalul Fondului şi va reexamina aceste obiective ţinând seama de evoluţia poziţiei fundamentale externe şi de progresul obţinut în reducerea inflaţiei. Dacă, pe de altă parte, presiunile de depreciere vor apărea, B.N.R. va majora în continuare ratele dobânzii şi vom proteja rezervele valutare printr-o înăsprire generală a tuturor politicilor financiare.

22. Menţinerea unei politici monetare severe va fi complicată de nevoia efectuării operaţiunilor de restructurare a băncilor, care va implica injecţii mari de lichiditate, ce ar putea fi dificil de sterilizat într-un climat de încredere redusă în leu şi în sistemul bancar. Aceasta, în special, datorită faptului că în prezent B.N.R. se bazează, în principal, pe operaţiunile de preluare de depozite pentru retragerea lichidităţii. Aceste operaţiuni s-au dovedit a fi un instrument relativ ineficient în condiţiile actuale ale pieţei pentru că pun B.N.R. în poziţia de debitor net faţă de sectorul bancar, obligat să reacţioneze pasiv la ofertele de depozit ale băncilor. În plus, abilitatea noastră de a conduce operaţiuni de open-market este într-o anumită măsură frânată de structura termenilor obligaţiunilor din portofoliul B.N.R. Astfel, cu o oarecare opoziţie, B.N.R. este gata să majoreze rezervele minime obligatorii la 20% de la 15%, începând cu 15 iulie 1999, temporar, în scopul facilitării operaţiunii de sterilizare. În ceea ce priveşte depozitele în valută, această măsură are avantajul suplimentar al reducerii, într-o oarecare măsură, a expunerii nete a sistemului bancar. Pentru a reduce efectele perturbatoare ale acestei măsuri, B.N.R. a majorat simultan remunerarea rezervelor obligatorii la un nivel mai apropiat de nivelul ratelor medii ale dobânzilor băncilor comerciale pentru depozite. Majorarea ponderii rezervelor obligatorii poate crea nevoia băncilor de acces la facilitatea Lombard la B.N.R. Pe baza condiţiilor de pe piaţa monetară şi a băncilor individuale, B.N.R. este pregătită să satisfacă aceste cereri la rate ale dobânzii superioare celor care prevalează pe piaţa interbancară. În sfârşit, intenţionăm să instituţionalizăm o piaţă secundară pentru titlurile de stat, ca modalitate de sporire a eficienţei politicii monetare.

D. Politica veniturilor şi disciplina financiară

23. Politica veniturilor va juca un rol esenţial în restrângerea cererii interne şi în îmbunătăţirea rentabilităţii întreprinderilor şi a competitivităţii externe. În acest scop, intenţionăm să introducem cu stricteţe plafoane pentru salariile nominale în domeniul administraţiei de stat, regiilor autonome şi al companiilor naţionale şi la cele 24 dintre cele mai mari societăţi comerciale cu pierderi, care, împreună, reprezintă aproximativ 30% din totalul forţei de muncă înregistrate în economie. În mod specific:

Anticipăm că politica descrisă mai sus va frâna evoluţia salariilor în economia generală în mare, pe lângă sectoarele direct afectate de aceasta. În această privinţă, trebuie notat faptul că F.P.S. a emis instrucţiuni pentru reprezentanţii săi în adunările generale ale acţionarilor din toate societăţile comerciale din portofoliul său pentru a limita salariile în conformitate cu legea bugetului. Am stabilit plafoane cumulative trimestriale privind fondul de salarii brut în sectorul bugetar, regii autonome, companii naţionale şi la 24 dintre cele mai mari societăţi comerciale. Aceste plafoane vor constitui criterii de performanţă în cadrul aranjamentului stand-by (vezi anexa B-IX).

24. Pentru o disciplină financiară mai mare a întreprinderilor, vom implementa, de asemenea, în forţă şi consistent, o politică de sistare a furnizării de energie de către CONEL şi ROMGAZ şi a livrărilor de petrol de către PETROM către întreprinderile care nu îşi plătesc datoriile. Totalul arieratelor existente faţă de aceste 3 entităţi însuma 10,6 trilioane lei la sfârşitul lunii februarie 1999, care constituie un plafon pentru valoarea acestor arierate pentru întregul sold al anului 1999. Acest plafon reprezintă, de asemenea, un criteriu de performanţă în cadrul aranjamentului stand-by.

E. Balanţa de plăţi şi administrarea datoriei externe

25. Deficitul contului curent este prognozat să scadă în 1999 de la un nivel de 3,0 miliarde dolari S.U.A. la aproximativ 2,2 miliarde dolari S.U.A. (7,5% din P.I.B.), pe baza reducerii deficitului fiscal şi a unei substanţiale îmbunătăţiri a competitivităţii externe. Dat fiind acest deficit al contului curent, soldul prognozat al contului de capital şi creşterea stabilită pentru activele externe nete, golul de finanţare pentru 1999 este prognozat la 1,0 miliarde dolari S.U.A., care poate fi acoperit prin sprijinul excepţional pentru balanţa de plăţi, acordat de creditorii oficiali (Banca Mondială, Uniunea Europeană şi Fondul).

26. Anul 1999 cunoaşte o creştere a plăţilor pentru serviciul datoriei externe, datorită parţial celor 0,8 miliarde dolari S.U.A., obligaţii ale serviciului datoriei externe pentru obligaţiunile emise de B.N.R. Rata serviciului datoriei externe este prognozată să crească de la 22% în 1998 la 29% în 1999 şi să se stabilizeze la un nivel cu puţin peste 20%, pe termen mediu. În scopul împărţirii poverii între creditorii oficiali şi cei privaţi, analizăm în prezent cu creditorii privaţi asigurarea unei noi finanţări, în valoare de 0,6 miliarde dolari S.U.A., echivalentă cu 80% din obligaţiunile externe scadente ale B.N.R. Această refinanţare va fi realizată în două etape: vom asigura o nouă finanţare, în valoare de 350 milioane dolari S.U.A. de la creditori privaţi, ca o precondiţie, înainte ca Consiliul directorilor executivi ai F.M.I. să ia în considerare aranjamentul stand-by la începutul lunii august 1999, iar restul de 250 milioane dolari S.U.A. va fi obţinut din surse private, înainte de prima examinare a realizării programului, în septembrie 1999. Vom contracta ambele împrumuturi de la creditori privaţi, cu o structură a scadenţelor de cel puţin 2 ani, şi ambele vor avea risc pur românesc (adică nu vor fi garantate).

27. Pentru a evita exacerbarea plăţilor pentru serviciul datoriei pe termen mediu, vom limita împrumuturile neconcesionale pe termen mediu şi lung la 3,1 miliarde dolari S.U.A. în 1999, cu un subplafon de 0,8 miliarde dolari S.U.A. pentru împrumuturile cu scadenţe între 1-3 ani (vezi anexa B-V şi B-VI). Plafoanele vor acoperi toate împrumuturile (inclusiv cele legate de apărare) contractate de Guvern, B.N.R., bănci şi întreprinderi de stat. Împrumuturile externe ale entităţilor publice locale vor fi strict controlate şi vor necesita aprobarea expresă a Ministerului Finanţelor. Ca un criteriu de performanţă, în cadrul aranjamentului stand-by vom asigura ca în perioada programului să nu se înregistreze arierate de plăţi externe către creditorii oficiali.

28. În ultimul trimestru al anului 1998 ne-am confruntat cu încercări ale investitorilor străini în România de a pune în aplicare clauza de "put option" (solicitarea de rambursare anticipată) a obligaţiunilor/creditelor contractate de una dintre regiile autonome (RENEL/CONEL) şi una dintre băncile de stat (BANCOREX). În consecinţă, ca o chestiune de principiu şi pentru a evita plăţi neplanificate în cadrul serviciului datoriei externe, vom limita contractarea de instrumente pentru datoria Guvernului, care au încorporate în ele clauza "put option".

29. În perioada aranjamentului stand-by nu vom introduce noi restricţii valutare sau nu le vom intensifica pe cele existente, nu vom permite practici valutare multiple şi nu vom impune sau intensifica restricţii la import din raţiuni de balanţă de plăţi sau fiscale. În legătură cu aceasta, ne-am angajat să eliminăm suprataxa la import până la sfârşitul anului 1999, după ce a fost redusă la 4% la 1 ianuarie 1999. Eliminarea suprataxei va fi un subiect în cadrul celei de-a doua analize. Mai mult, nu vor fi încheiate noi acorduri bilaterale de plăţi care nu sunt conforme cu art. VIII. Am făcut progrese în negocierile în curs cu Suedia pentru reglementarea arieratelor externe în discuţie şi vom continua aceste discuţii pentru a soluţiona această chestiune într-o manieră consistentă cu obiectivele programului nostru.

IV. Reforma structurală şi politica socială

30. Am ajuns la un acord cu Banca Mondială asupra unui program de reforme structurale, concentrat pe restructurarea bancară, privatizare şi reducerea pierderilor din sectorul public; programul va fi sprijinit de un împrumut de ajustare a sectorului privat (PSAL) în valoare de 300 milioane dolari S.U.A., care a fost recent aprobat de Consiliul directorilor executivi ai Băncii Mondiale.

A. Reducerea pierderilor întreprinderilor publice şi privatizarea

31. Aşteptăm să reducem semnificativ pierderile sectorului public din economie prin privatizări, închideri şi restructurări iniţiate în cadrul programului cu Banca Mondială. În parte, aceasta se va realiza prin lichidarea a 40 de societăţi reprezentând 5% din pierderile sectorului de stat şi prin privatizarea unor întreprinderi ce reprezintă 7,7% din pierderile sectorului de stat. În timp ce această reducere a pierderilor nu va fi realizată în cursul anului 1999, ne aşteptăm să vedem beneficii semnificative chiar pe termen scurt, mai ales sub forma sporirii disciplinei financiare. În plus, ne-am angajat să reducem pierderile operaţionale din sectorul de minerit, cărbune şi metalurgic - care acumulează aproape o treime din pierderile sectorului de stat - cu 25% în termeni reali până la finele anului 1999. Această reducere a pierderilor va fi realizată prin închiderea activităţii a 46 de mine, reducerea forţei de muncă cu 8.000 de persoane şi eliminarea subvenţiilor cu 40% în echivalent dolari. Mai general, noua lege a privatizării (care a intrat în vigoare la 30 de zile după publicarea sa în Monitorul Oficial al României pe 27 mai 1999) şi normele care o guvernează permit o implementare mai expeditivă şi eficientă a închiderilor efective de întreprinderi şi ar putea contribui în mod semnificativ la o reducere a pierderilor prin închiderea anumitor întreprinderi mari neprivatizabile.

32. În primul trimestru al anului 1999 am privatizat 585 de întreprinderi, din care 35 sunt mari. Împreună, aceste întreprinderi totalizează 5,7% din capitalul social al F.P.S., comparativ cu privatizarea a 8% din capitalul social al F.P.S. în cursul întregului an 1998 şi a altor 10% din capitalul F.P.S. în perioada 1990-1997. În ciuda acestei accelerări recente a ritmului privatizării (am privatizat ROMTELECOM, Banca Română pentru Dezvoltare, Banc Post, pentru a numi câteva din cele mai importante întreprinderi, şi o serie de întreprinderi mici şi mijlocii) realizarea pe ansamblu este până în prezent dezamăgitoare. Astfel, în colaborare cu Banca Mondială, vom experimenta câteva noi metode de privatizare. În timp ce unele dintre aceste metode ar putea să nu aibă rezultate imediate, ele vor accelera procesul de privatizare pe termen mediu. Astfel, programul prevede în cursul anului 1999: a) iniţierea privatizării a 50 de întreprinderi acceptabile pentru Banca Mondială, prin aşa-numita metodă "în pachet" (aceste întreprinderi reprezintă 10,7% din capitalul social al F.P.S.);

B. Reforma sistemului bancar

33. Administrarea temporară a BANCOREX ne-a atenţionat serios asupra slăbiciunilor sistemului bancar românesc şi a determinat B.N.R. să iniţieze examinări active ale sectorului bancar din România. Cel mai important, B.N.R. va stabili strategia şi instrumentele pentru refacerea solvabilităţii şi profitabilităţii băncilor considerate viabile, în timp ce cu celelalte va acţiona corespunzător şi prudent. Acest efort va fi realizat cu asistenţă tehnică de la Fond (vezi paragraful 36 de mai jos). În plus, vom analiza legislaţia existentă în ideea sporirii puterilor manageriale ale administratorului special, îndeosebi în ceea ce priveşte pregătirea băncilor pentru privatizare sau - în absenţa perspectivelor viabile - pentru închiderea şi lichidarea ordonată.

34. Cu privire la restructurarea bancară, ne aflăm în procesul de implementare a lichidării BANCOREX, o măsură-cheie pentru îmbunătăţirea sănătăţii generale a sistemului bancar. Transferul pasivelor (o precondiţie în cadrul programului) este într-un stadiu avansat de realizare, cu toate depozitele persoanelor fizice şi juridice la Banca Comercială Română (B.C.R.) şi la alte bănci. Ministerul Finanţelor a emis titluri de stat cu scadenţă de un an, denominate în lei, plătind dobânda medie la împrumut, permiţând astfel ca aceste pasive să fie onorate. Am transferat 5,9 trilioane lei, aproximativ 39% din activele neperformante ale acestei bănci, la Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare (A.V.A.B.), la sfârşitul lunii iunie 1999, unde vor fi administrate. Transferul activelor rămase ale acestei bănci se va încheia cu asistenţa tehnică a unei echipe numite de Banca Mondială până la sfârşitul lunii iulie 1999. Licenţa BANCOREX va fi retrasă până la sfârşitul lunii iulie şi până atunci BANCOREX se va abţine să se angajeze în orice noi activităţi bancare. În plus, a fost iniţiată în forţă vânzarea altor active ale BANCOREX. Împreună cu Banca Mondială am cuantificat veniturile probabile şi intenţionăm să le utilizăm pentru ameliorarea costurilor lichidării.

35. Cu privire la Banca Agricolă, cooperăm activ cu Banca Mondială pentru a elabora un plan complet de restructurare financiară şi operaţională pentru a pregăti banca în vederea privatizării, acest plan urmând a fi convenit cu Banca Mondială înainte de aprobarea Consiliului directorilor executivi. Până la sfârşitul lunii august 1999 ne aşteptăm să fie identificate şi transferate la A.V.A.B. cel puţin 50% din activele neperformante ale Băncii Agricole. Anticipăm, de asemenea, că până la această dată vom numi consilierul în privatizare pentru Banca Agricolă.

36. În domeniul-cheie al supravegherii bancare, avem în vedere măsuri pentru întărirea capacităţilor B.N.R. de supraveghere şi de constrângere pentru a asigura respectarea de către bănci a reglementărilor prudenţiale. În această privinţă, am solicitat asistenţă tehnică de la Fond, în mod specific sub forma unui consilier al guvernatorului pentru probleme legate de supravegherea bancară. Printre altele, expertul va acorda asistenţă în implementarea recomandărilor din Raportul de audit operaţional (RAO) privind funcţiile de supraveghere ale B.N.R. şi care a fost elaborat în conformitate cu termenii de referinţă emişi de UE - PHARE. În conformitate cu aceste recomandări, B.N.R.: a) a constituit un grup special de lucru, condus de către viceguvernatorul însărcinat cu supravegherea bancară; şi b) va întocmi o listă a băncilor cu probleme, cărora urmează să li se facă alocări speciale de resurse, atât on-site, cât şi off-site. B.N.R. va lua măsuri prompte şi adecvate pentru a aborda problema lipsei substanţiale de personal la Departamentul de supraveghere prudenţială, precum şi a lipsei echipamentelor corespunzătoare de tehnologia informaţiei. În plus, vom organiza un audit extern al B.C.R. pe baza standardelor internaţionale de contabilitate (IAS), care va fi încheiat până la sfârşitul lunii iulie 1999, şi vom comunica personalului Fondului rezultatele acestui audit.

37. În plus, sunt necesare reglementări noi sau revizuite pentru a motiva băncile să îşi soluţioneze problemele şi să îşi consolideze poziţia financiară. Ca urmare, B.N.R. va majora cerinţa existentă de adecvare a capitalului minim şi va ajusta definiţia elementelor de gradul 1 privind Acordul de la Basel asupra capitalului. Reglementarea revizuită va autoriza B.N.R. să reducă capitalul disponibil al băncilor pentru a putea face faţă riscurilor care nu sunt cuantificate corespunzător (de exemplu, riscul unei rate excesive a dobânzii). Regulile revizuite vor fi promulgate înainte de sfârşitul lunii septembrie 1999. B.N.R. va emite, de asemenea, norme privind controlul intern, auditul intern şi administrarea riscului, în conformitate cu documentele existente emise de către Comitetul de supraveghere bancară de la Basel. De asemenea, B.N.R. va introduce, până în luna septembrie 1999, o reglementare care să ceară băncilor să constituie lunar provizioane de 100% pentru:

(i) dobânzi restante cu mai mult de 90 de zile; (ii) toate dobânzile acumulate anterior, dar neîncasate; şi (iii) expunerea bilanţurilor altor instituţii de credit, cu o întârziere mai mare de 30 de zile. Măsurile necesare vor fi luate înainte de sfârşitul lunii septembrie pentru a permite băncilor să stabilească şi să prezinte conturile anuale care reflectă o imagine corectă a condiţiilor lor financiare.

C. Protecţia socială

38. Declinul economic continuu din economia românească în ultimii ani, împreună cu măsurile de privatizare şi restructurare adoptate vor pune segmente mai largi ale populaţiei într-o poziţie precară. Şomajul, care a înregistrat un nivel de 12% la sfârşitul lunii martie 1999, se aşteaptă să crească semnificativ până la sfârşitul anului. În afara dorinţei noastre de a ameliora dificultăţile şi suferinţele economice, noi recunoaştem, de asemenea, că motivele de nemulţumire economică ale populaţiei trebuie rezolvate, pentru a evita ca şansele politice ale proiectului nostru ambiţios de reformă să fie umbrite. În această privinţă, am intensificat un dialog cu partenerii noştri sociali, în vederea obţinerii unui consens larg pentru implementarea programului.

39. În primul rând, desigur, diminuarea preconizată a dezechilibrelor economice şi restructurarea întreprinderilor vor îmbunătăţi perspectivele pentru o creştere susţinută a forţei de muncă şi a nivelului de trai. În plus, ne-am stabilit ca obiectiv transferuri sociale - reprezentând 10,5% din P.I.B. pe anul 1999 - către grupurile vulnerabile ale populaţiei: ajutoarele de şomaj sunt planificate să rămână constante în termeni reali; au fost prevăzute plăţi compensatorii de 0,7% din P.I.B.; vor fi introduse măsuri active pe piaţa muncii, concentrate pe recalificare; subvenţiile pentru salarii, valabile până acum numai pentru proaspeţii absolvenţi de universitate, vor fi acordate mai multor beneficiari, iar alocaţiile pentru copii vor însuma 1,1% din P.I.B.

40. De asemenea, am luat iniţiativa de îmbunătăţire a sistemului mai larg de furnizare a serviciilor sociale. Pensiile vor continua să fie decomprimate, prin aceasta înţelegându-se că se acordă recompense şi stimulente celor care nu se sustrag sistemului plăţilor contribuţiilor de asigurări sociale. Pentru a îmbunătăţi eficienţa serviciilor de sănătate, am dezvoltat administrarea asigurărilor de sănătate la 43 de case naţionale de asigurare, aplicând astfel principiul de subsidiaritate adoptat în alte ţări.

V. Monitorizarea programului

41. Criteriile de performanţă cantitative sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale pentru activele interne nete ale B.N.R.; (ii) plafoane trimestriale pentru creditul sistemului bancar acordat bugetului consolidat; (iii) limite minime trimestriale pentru activele externe nete ale B.N.R.; (iv) plafoane trimestriale pentru fondurile de salarii nominale aferente bugetului de stat, regiilor autonome şi companiilor naţionale cu pierderi; (v) plafoane trimestriale totale pentru contractarea sau garantarea de către Guvern a datoriei externe neconcesionale, cu subplafoane pentru scadenţele de la un an la trei ani; (vi) plafoane trimestriale pentru nivelul datoriei externe cu o scadenţă mai mică de un an inclusiv, contractată sau garantată de stat; (vii) plafoane trimestriale pentru asumarea datoriilor întreprinderilor către bănci şi garantarea creditelor bancare către întreprinderi de către Guvern; (viii) plafoane trimestriale pentru arieratele interne la CONEL, ROMGAZ şi PETROM; şi (ix) limite minime trimestriale privind reducerea netă a arieratelor fiscale ale CONEL, ROMGAZ şi PETROM. Se va aplica, de asemenea, un criteriu de performanţă continuu privind neacumularea de noi arierate externe către creditorii oficiali.

Obiectivele indicative sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale pentru baza monetară; (ii) plafoane trimestriale pentru volumul arieratelor de plăţi externe; (iii) limite minime trimestriale pentru activele externe nete ale sistemului bancar; şi (iv) plafoane trimestriale pentru masa monetară. Plafoanele monetare pentru B.N.R. vor fi definite ca medie a poziţiilor zilnice pentru luna respectivă.

42. Criteriile structurale includ: (i) obiective trimestriale pentru vânzările prin privatizare; (ii) reducerea pierderilor din sectorul de stat; (iii) până la sfârşitul lunii august 1999, identificarea şi transferul a cel puţin 50% din activele neperformante ale Băncii Agricole la Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare şi numirea unui consilier pentru privatizare; şi (iv) transferul tuturor activelor rămase ale BANCOREX la A.V.A.B. până la sfârşitul lunii iunie 1999.

43. Programul va fi examinat de Fond de trei ori în perioada aranjamentului stand-by (august 1999 - martie 2000): la 15 septembrie 1999, 15 decembrie 1999 şi 15 februarie 2000. În cursul primei analize, intenţionăm să ajungem la o înţelegere, printre altele, asupra unei rectificări a bugetului pe anul 1999, în timp ce finalizarea celei de-a doua analize va necesita acordul asupra proiectului de buget pe anul 2000.

ANEXA A

ROMÂNIA: STADIUL ACŢIUNILOR PRECONDIŢIE

_________________________________________________________________________________________________________ Acţiune precondiţie Stadiul _________________________________________________________________________________________________________ I. Politica fiscală _________________________________________________________________________________________________________ a) Adoptarea de către Guvern a unei ordonanţe prin care să se înlăture exceptările de impozite menţionate la paragraful 14 al Memorandumului de politici economice (MPE) Realizat _________________________________________________________________________________________________________ b) Adoptarea unei ordonanţe care să limiteze alocaţiile lunare pentru salarii în bugetul de stat Realizat _________________________________________________________________________________________________________ c) Implementarea sistemului de monitorizare bugetară descris în anexa D la MPE Realizat _________________________________________________________________________________________________________ d) Adoptarea de către Guvern a unui moratoriu în ceea ce priveşte acordarea de facilităţi pentru investiţii, conform recentei ordonanţe, cu limitarea efectivă a erodării bazei impozabile Realizat _________________________________________________________________________________________________________ e) Implementarea tranşelor de venit pentru S-a convenit asupra metodologiei de ajustare impozitul pe salarii pentru august-decembrie a tranşelor de salarii impozabile, care vor fi 1999, care să fie în concordanţă cu programul implementate imediat ce datele oficiale cu pri vire la salarii pentru primele 6 luni ale anului 1999 vor fi disponibile _________________________________________________________________________________________________________ II. Politici structurale _________________________________________________________________________________________________________ a) Transferul tuturor depozitelor populaţiei şi agenţilor economici de la BANCOREX la alte bănci Acţiune în curs de desfăşurare _________________________________________________________________________________________________________ b) Retragerea licenţei de operare a BANCOREX Prevăzut pentru 31 iulie _________________________________________________________________________________________________________ c) Aprobarea legii privatizării Realizat _________________________________________________________________________________________________________ d) Auditarea Băncii Comerciale Române pe baza standardelor IAS Realizat _________________________________________________________________________________________________________ III. Asigurarea finanţării _________________________________________________________________________________________________________ a) Asigurarea finanţării din sectorul privat, echivalentă cu 350 milioane dolari din cei 800 milioane dolari obligaţiuni scadente ale B.N.R., Până în prezent au fost asigurate 130 conform paragrafului 25 al MPE milioane USD _________________________________________________________________________________________________________ IV. Asigurări politice _________________________________________________________________________________________________________ a) Exprimarea acordului scris al liderilor coaliţiei la guvernare cu privire la MPE Realizat _________________________________________________________________________________________________________

ANEXA B

I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României

__________________________________________________ Plafon Efectiv __________________ (în miliarde lei) __________________________________________________ Stoc la: 31 martie 1999 15.538 31 iulie 1999 (criteriu de performanţă) 13.944 31 octombrie 1999 (criteriu de performanţă) 14.037 31 decembrie 1999 (criteriu de performanţă) 14.804 __________________________________________________

Activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României sunt definite ca diferenţă între baza monetară medie (aşa cum este definită în anexa B-XI) şi media activelor externe nete (activele externe nete, aşa cum sunt definite în anexa B-II), ambele exprimate în moneda locală. În scopurile programului, stocurile medii ale activelor externe nete vor fi transformate în lei, în vederea calculării activelor medii interne nete, la cursul de schimb mediu lunar leu/dolar programat: 15.884 lei/dolar, iulie 1999; 16.625 lei/dolar, octombrie 1999; 17.297 lei/dolar, decembrie 1999. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, aşa cum sunt definite în anexa B-II.

Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din evidenţa contabilă a Băncii Naţionale a României, date care vor fi furnizate săptămânal Fondului Monetar Internaţional de către Banca Naţională a României. La 31 martie 1999 activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României erau de 15.538 miliarde lei, calculate ca diferenţă între baza monetară medie de 19.463 miliarde lei şi media activelor externe nete de 3.925 miliarde lei [calculate prin transformarea celor 279 milioane dolari (din anexa B-II) la cursul de schimb mediu al lunii martie de 14.053 lei/dolar]. Plafonul pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României va fi ajustat în următoarele condiţii:

(1) Plafonul va fi coborât în mod proporţional pentru fracţiunea din lună în care finanţarea externă brută, aşa cum este definită în anexa B-II, depăşeşte nivelurile programate, specificate în anexa B-II.

(2) Plafonul va fi ridicat unu la unu, în mod proporţional pentru fracţiunea din lună şi în limita insuficienţelor din finanţarea externă brută (specificată în anexa B-II) până la sfârşitul lunii iulie şi de până la 200 milioane dolari, valoare cumulată pentru restul anului 1999.

(3) Plafonul va fi ajustat pentru orice schimbare în rezervele minime obligatorii, conform anexei B-XI. Înainte de a efectua orice schimbare Banca Naţională a României se va consulta cu personalul F.M.I.

(4) Activele interne nete ale Băncii Naţionale a României vor fi majorate cu întreaga sumă a titlului de stat care reprezintă contrapartida pasivelor externe ale BANCOREX care sunt preluate de B.N.R. Această majorare va fi parţial redusă la sfârşitul lunii decembrie 1999, când Guvernul va amortiza obligaţiunile în măsura în care B.N.R. a achitat plăţile ratelor de capital ale acestor împrumuturi (81 milioane dolari S.U.A. estimat) în numele său. Tratamentul pasivelor externe este redat în anexa B-II (3).

II. Obiective pentru nivelurile minime ale activelor externe nete (AEN) ale B.N.R.<

_____________________________________________________________ Nivelul minim Efectiv _____________________________________ (în milioane dolari S.U.A.) _____________________________________________________________ Stoc la: 31 martie 1999 195 31 iulie 1999 (criteriu de performanţă) 499 31 octombrie 1999 (criteriu de performanţă) 609 31 decembrie 1999 (criteriu de performanţă) 593 _____________________________________________________________

Activele externe nete ale B.N.R. reprezintă diferenţa dintre activele de rezervă şi pasivele externe. Pentru scopurile programului, activele de rezervă trebuie să fie definite ca aurul monetar, disponibilităţile în DST, orice poziţie de rezervă la F.M.I. şi disponibilităţile de valută în monede convertibile ale B.N.R. Se exclud din rezervele brute activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezervă grevate, activele de rezervă angajate drept colateral pentru creditele externe, activele de rezervă utilizate în contracte forward şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar trebuie evaluat la preţul contabil de 280,4 dolari S.U.A. per uncie şi disponibilităţile în DST la 1,355109 dolari S.U.A. per DST. La 31 martie 1999, activele de rezervă ale B.N.R., conform definiţiei de mai sus, aveau valoarea de 2.107 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 908 milioane dolari S.U.A. Pentru scopurile programului, pasivele externe ale B.N.R. se definesc ca împrumut, depozit, operaţiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit drept garanţie) şi pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile către rezidenţi şi nerezidenţi, ca şi obligaţiile ce decurg din depozitele în valută ale băncilor comerciale rezidente la B.N.R. (exclusiv pasivele BANCOREX); achiziţiile F.M.I.; împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital; şi creditele "punte" de la Banca Reglementelor Internaţionale (B.R.I.), bănci străine, guverne străine sau alte instituţii financiare, indiferent de scadenţa lor. Răscumpărările obligaţiunilor B.N.R. (valoare nominală) vor fi excluse din obligaţiile externe ale B.N.R. Obligaţiile denominate în yeni trebuie evaluate la respectivele lor cursuri de swap (Samurai I la 108,25/dolar S.U.A. şi Samurai II la 111,9/dolar S.U.A.). La 31 martie 1999, pasivele externe ale B.N.R., conform definiţiei de mai sus, se ridicau la 1.912 milioane dolari S.U.A., inclusiv 296 milioane dolari S.U.A. reprezentând depozite în valută ale băncilor comerciale la B.N.R. (exclusiv pasivele BANCOREX). Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., trebuie convertite la respectivele lor cursuri de schimb faţă de dolarul S.U.A. din 31 martie 1999. Toate modificările în definirea sau evaluarea activelor ori a pasivelor, precum şi detaliile operaţiunilor privind vânzările, cumpărările sau operaţiunile de swap cu aur trebuie, de asemenea, comunicate personalului F.M.I. Pe perioada programului AEN ale B.N.R. vor fi subiectul a două ajustări automate. Prima va corecta AEN ale B.N.R. pentru sumele finanţării externe brute1) care se abat de la nivelurile programate (pe o bază cumulată). iulie 1999 330 milioane dolari S.U.A. octombrie 1999 568 milioane dolari S.U.A. decembrie 1999 652 milioane dolari S.U.A. Concret, dacă intrările din finanţarea externă:

(1) depăşesc limitele din program, limita inferioară a AEN la trimestru va fi mărită cu valoarea integrală a finanţării suplimentare;

(2) nu îndeplinesc limitele stabilite în program, limita inferioară a AEN va fi micşorată cu 330 milioane dolari S.U.A. la 31 iulie, dar pentru restul anului suma ajustării cumulate nu poate depăşi valoarea de 200 milioane dolari S.U.A.;

(3) atunci când B.N.R. va prelua obligaţiile BANCOREX către băncile străine, în valoare de 287 milioane dolari S.U.A., ţinta AEN va fi ajustată în sensul scăderii cu o sumă echivalentă. Ţinta pentru sfârşitul lunii decembrie va fi ajustată, în sensul majorării, în măsura în care activul corespunzător este retras. Modul de tratare a activului corespunzător este redat în anexa B-I.

III. Plafoane pentru creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat

_____________________________________________________________ Plafon Efectiv _______________________ (în miliarde lei) _____________________________________________________________ Sold la: 31 martie 1999 24.958 31 iulie 1999 (criteriu de performanţă) 23.241 31 octombrie 1999 (criteriu de performanţă) 17.827 31 decembrie 1999 (criteriu de performanţă) 15.843 _____________________________________________________________

Bugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele locale, fondurile de protecţie socială2), Fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea vămilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemelor energetice, Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului, Fondul special pentru protejarea asiguraţilor, Fondul special pentru aviaţia civilă, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanţelor în afara cadrului bugetar, alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor finanţate din credite externe, resurse în contrapartidă din creditări externe şi Fondul Proprietăţii de Stat. Orice fonduri noi, create în perioada programului pentru preluarea operaţiunilor de natură fiscală, aşa cum sunt ele definite de Manualul Fondului Monetar Internaţional de statistică financiară guvernamentală, vor fi incluse în definiţia bugetului general consolidat. Pentru scopurile programului, creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definit ca incluzând toate creanţele sistemului bancar asupra statului minus toate depozitele bugetului general consolidat în sistemul bancar.

Depozitele statului la bănci, la o rată a dobânzii mai mică decât rata de referinţă a B.N.R. pentru continuarea creditării agenţilor economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o listă convenită cuprinzând conturile care trebuie tratate ca depozite guvernamentale pentru obiectivele programului este inclusă în FAD aide memoire "România: Măsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa 11, februarie 1994.

Pentru scopurile programului, limitele creditului net către bugetul general consolidat vor fi ajustate în următoarele situaţii:

(1) Plafoanele vor fi ajustate în jos, cu creşterea cumulată a datoriei statului faţă de sectorul nebancar începând cu data de 31 martie 1999, şi în sus, cu orice descreşteri ale acesteia.

(2) Plafoanele pentru creditul guvernamental net vor fi ajustate în jos cu contrapartida în lei a intrărilor reprezentând finanţarea externă a bugetului general consolidat, care depăşesc nivelurile specificate în anexa B-II, utilizându-se următoarele cursuri medii de schimb (lei/dolar S.U.A.):

Plafoanele vor fi ajustate în sus cu 100% din minusul în finanţarea externă (faţă de nivelurile din anexa B-II) a bugetului general consolidat la sfârşitul lunii iulie şi cu până la 200 milioane dolari S.U.A., cumulat, pentru restul anului 1999.

(3) Plafoanele creditului net vor fi ajustate pentru minusul sau plusul de finanţare externă (necesară pentru acoperirea dezechilibrului de plăţi) către bugetul general consolidat, faţă de următoarea evoluţie (date cumulate de la 1 ianuarie 1999):

(4) Plafoanele vor fi ajustate în jos cu orice credit overdraft acordat Contului general al trezoreriei de B.N.R., care depăşeşte limita legală de 146 miliarde lei. (Această limită ar putea fi schimbată după consultarea cu personalul Fondului, în situaţia în care are loc o schimbare a limitei legale a creditului overdraft stabilite prin Statutul B.N.R.).

(5) Plafoanele vor fi ajustate în sus cu orice emisiune de obligaţiuni guvernamentale legată de restructurarea BANCOREX, până la un maxim de 1,7 miliarde dolari S.U.A., la cursul de schimb existent.

(6) Plafoanele vor fi ajustate în jos (sus) cu plusul (minusul) încasărilor din privatizare în conturile F.P.S., comparativ cu următoarele niveluri cumulate de la 1 ianuarie 1999:

(7) Plafoanele vor fi ajustate în jos cu minusul de cheltuieli efective pentru restructurarea băncilor, comparativ cu nivelurile programate. În cheltuielile pentru restructurarea băncilor se includ dobânzile şi amortizarea pentru obligaţiunile Guvernului, emise în contextul restructurării BANCOREX, precum şi depozitele F.P.S. la BANCOREX (65 milioane dolari S.U.A.) care se aşteaptă să fie pierdute. Cheltuielile programate, cumulat, pentru restructurarea băncilor sunt:

IV. Limite pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci de către bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale pentru împrumuturile bancare acordate întreprinderilor

_______________________________________________________________________ Datoria preluată şi garanţiile date de Guvern Plafon Efectiv _______________________ (în miliarde lei) _______________________________________________________________________ 31 martie 19993) 600 Creştere de la 31 martie 1999: 31 iulie 1999 (criteriu de performanţă) 0 31 octombrie 1999 (criteriu de performanţă) 0 31 decembrie 1999 (criteriu de performanţă) 0 _______________________________________________________________________

Pentru scopurile programului, preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci de către bugetul general consolidat şi emiterea unei garanţii pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci sunt tratate ca fiind echivalente. Această limită include orice împrumut la care Guvernul plăteşte sau garantează dobânda, chiar dacă suma împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în anexa B-III. Aceste limite exclud datoria externă contractată sau garantată, pentru care sunt stabilite limite separate în anexa B-V şi B-VI.

Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de către Ministerul Finanţelor.

V. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe pe termen mediu şi lung

- în milioane dolari S.U.A. ___________________________________________________________________________________ Scadenţă între Scadenţă mai mare 1 şi 3 ani de un an ___________________________________________ Plafon Efectiv Plafon Efectiv ___________________________________________________________________________________ Sold la 31 martie 1999 (indicativ) 146 701 31 iulie 1999 (criteriu de performanţă) 600 1.680 31 octombrie 1999 (criteriu de performanţă) 800 2.490 31 decembrie 1999 (criteriu de performanţă) 800 3.100 ___________________________________________________________________________________

Plafoanele se aplică la contractarea şi garantarea datoriei externe neconcesionale, cu scadenţe iniţiale mai mari de un an, de către bugetul general consolidat, B.N.R., regiile autonome şi alte întreprinderi şi bănci comerciale, la care statul sau F.P.S. este acţionar majoritar. Plafoanele se aplică, de asemenea, şi tuturor preluărilor de împrumuturi pentru datoria externă care nu au fost garantate şi contractate anterior de către bugetul general consolidat. Pentru B.N.R. refinanţarea obligaţiunilor scadente la mijlocul anului 1999, datorate lui Merrill Lynch şi Nomura Samurai, va fi inclusă în plafonul datoriei.

Bugetul general consolidat este definit în anexa B-III. În ceea ce priveşte băncile comerciale, acestea includ: BANCOREX, Banca Comercială Română (B.C.R.), Banca Agricolă, EXIMBANK şi Casa de Economii şi Consemnaţiuni (C.E.C.). Plafoanele exclud liniile de finanţare a importului de tip revolving, cu scadenţă de peste un an, pasivele externe pe termen scurt ale sistemului bancar, precum şi pasivele către F.M.I., creditele bridge primite de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau alte instituţii financiare.

Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar F.M.I. de către Ministerul Finanţelor şi B.N.R.

VI. Plafoane pentru soldul datoriei externe pe termen scurt

___________________________________________________________________________________ Plafon Efectiv ___________________________________ (în milioane dolari S.U.A.) ___________________________________________________________________________________ Soldul datoriei la: 31 martie 1999 1,7 31 iulie 1999 (criteriu de performanţă) 1,7 31 octombrie 1999 (criteriu de performanţă) 1,7 31 decembrie 1999 (criteriu de performanţă) 1,7 ___________________________________________________________________________________

Plafoanele se aplică stocului datoriei externe pe termen scurt cu scadenţe iniţiale de până la un an inclusiv, contractată sau garantată de bugetul general consolidat, B.N.R., regii autonome şi alte întreprinderi în care statul sau F.P.S. are o participare majoritară de capital. Bugetul general consolidat este definit în anexa B-III. Datoria externă pe termen scurt include toate obligaţiile pe termen scurt, altele decât creditele de import obişnuite; soldurile existente în baza aranjamentelor bilaterale de plăţi sunt incluse în calculul datoriei pe termen scurt. Plafoanele se aplică, de asemenea, instrumentelor de datorie cu "put option" care ar fi solicitate într-un an de la data contractării. Sunt excluse din plafoane pasivele pe termen scurt ale sistemului bancar, aşa cum sunt ele definite în anexa B-VIII. Datoria inclusă în aceste limite va fi evaluată în U.S.D. la cursul de schimb existent. O astfel de datorie care corespunde soldurilor existente din acordurile bilaterale de plăţi cu Bulgaria şi Pakistan a însumat 1,7 milioane U.S.D. la sfârşitul lunii martie 1999.

Plafoanele vor fi ajustate în următoarele circumstanţe:

(1) În cazul în care oricare dintre băncile comerciale la care bugetul general consolidat sau F.P.S. deţine capital majoritar se privatizează, datoria ei pe termen scurt se va exclude din plafoane.

Plafoanele vor fi urmărite pe baza datelor furnizate lunar Fondului de către Ministerul Finanţelor şi B.N.R.

VII. Plafoane pentru arieratele interne la CONEL, ROMGAZ şi PETROM

___________________________________________________________________________________________________________ Plafon Efectiv ___________________________________________________________________________ Total CONEL ROMGAZ PETROM Total CONEL ROMGAZ PETROM ___________________________________________________________________________ (în miliarde lei) ___________________________________________________________________________________________________________ Stocul arieratelor la: 28 februarie 1999 10.607 4.116 2.443 4.048 31 martie 1999 (indicativ) 10.607 4.116 2.443 4.048 31 iulie 1999 (criteriu de performanţă) 10.607 4.116 2.443 4.048 31 octombrie 1999 (criteriu de performanţă) 10.607 4.116 2.443 4.048 31 decembrie 1999 (criteriu de performanţă) 10.607 4.116 2.443 4.048 ___________________________________________________________________________________________________________

Plafoanele se vor aplica oricărei creşteri a plăţilor de arierate faţă de nivelul de la 31 martie 1999. Arieratele se referă la conturile de creditori cu restanţe de peste 30 de zile. Pentru scopurile programului, arieratele de plăţi faţă de CONEL, ROMGAZ şi PETROM cuprind arierate de la toţi clienţii interni, inclusiv entităţi ale bugetului general consolidat (aşa cum sunt definite în anexa B-III), întreprinderi cu capital majoritar de stat, proprietate mixtă, precum şi persoane private juridice şi fizice. Toate arieratele care se reeşalonează vor fi specificate în raportare. Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de către Ministerul Finanţelor.

VIII. Limite minime privind reducerea netă a arieratelor CONEL, ROMGAZ şi PETROM către bugetul general consolidat

_____________________________________________________________________________ Limită minimă Efectiv _____________________________ (în miliarde lei) _____________________________________________________________________________ Stocul estimat al arieratelor CONEL, ROMGAZ şi PETROM la bugetul general consolidat la sfârşitul lunii mai 19994) 6.359 Reducerea cumulată netă a arieratelor CONEL, ROMGAZ şi PETROM către bugetul general consolidat 31 iulie 1999 (criteriu de performanţă) 300 31 octombrie 1999 (criteriu de performanţă) 1.200 31 decembrie 1999 (criteriu de performanţă) 2.000 _____________________________________________________________________________

IX. Plafon pentru fondurile cumulate de salarii ale regiilor autonome şi companiilor naţionale, societăţilor comerciale şi sectorului bugetar

Fondurile de salarii ale bugetului de stat, regiilor autonome şi companiilor naţionale şi ale celor 24 de societăţi comerciale cele mai mari producătoare de pierderi vor fi limitate în conformitate cu următoarele: Fondul de salarii pentru bugetul de stat va creşte cu 28% în termeni nominali pe întregul an 1999. Fondurile anuale de salarii ale regiilor autonome şi companiilor naţionale vor fi limitate la de 4 ori nivelul lor din trimestrul IV 1998 (de patru ori 4.128 miliarde lei pentru regiile autonome şi companiile naţionale şi de patru ori 353 miliarde lei pentru societăţile comerciale).

Plafoanele cumulate pentru fondul total de salarii ale bugetului de stat, regiilor autonome şi companiilor naţionale şi ale celor 24 de întreprinderi cele mai mari producătoare de pierderi vor fi: ianuarie-martie 1999 9.894 miliarde lei (estimat) ianuarie-iulie 1999 24.082 miliarde lei (criteriu de performanţă) ianuarie-octombrie 1999 33.619 miliarde lei (criteriu de performanţă) ianuarie-decembrie 1999 39.752 miliarde lei (criteriu de performanţă).

La baza acestor ţinte totale stau următoarele plafoane pe sector: Plafoanele pentru fondul cumulat de salarii pentru sectorul bugetului de stat în cadrul acestei politici sunt: 5.110 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 12.920 miliarde lei pentru ianuarie-iulie; 17.673 miliarde lei pentru ianuarie-octombrie; şi 21.140 miliarde lei pentru ianuariedecembrie.

Plafoanele salariilor pentru cele 24 de societăţi comerciale: 367 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 856 miliarde lei pentru ianuarie-iulie; 1.223 miliarde lei pentru ianuarieoctombrie; şi 1.440 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie. Plafoanele salariilor pentru regiile autonome sunt: 4.417 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 10.306 miliarde lei pentru ianuarie-iulie; 14.723 miliarde lei pentru ianuarieoctombrie; şi 17.172 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie. Acest criteriu de performanţă va fi măsurat în mod cumulat între diferitele sectoare şi în timp. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va prelua responsabilitatea pentru colectarea datelor de la Ministerul Finanţelor (pentru sectorul bugetar), diferitele ministere (pentru regiile autonome şi companiile naţionale) şi F.P.S. (pentru cele 24 de societăţi comerciale) şi va raporta lunar Fondului.

X. Obiective orientative pentru nivelurile minime ale activelor externe nete ale sistemului bancar

_____________________________________________________________________________ Nivelul minim Efectiv _____________________________ (în milioane dolari S.U.A.) _____________________________________________________________________________ Stoc la: 31 martie 1999 - 490 31 iulie 1999 671 31 octombrie 1999 904 31 decembrie 1999 1.079 _____________________________________________________________________________

Activele externe nete ale sistemului bancar cuprind activele externe de rezervă minus pasivele externe. Pentru scopurile programului, activele de rezervă vor fi definite ca incluzând aurul monetar, disponibilităţile în DST, poziţia de rezervă la F.M.I. şi disponibilităţile în valute convertibile ale B.N.R. şi ale băncilor comerciale. Din activele de rezervă vor fi excluse activele pe termen lung, toate activele în monede neconvertibile şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un preţ contabil de 280,4 dolari S.U.A. per uncie, iar disponibilităţile în DST la un curs de 1,355109 dolari S.U.A. pentru un DST. La 31 martie 1999 activele de rezervă ale sistemului bancar, definite ca mai sus, însumau 3.300 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 908 milioane dolari S.U.A. Pentru scopurile programului, pasivele externe se definesc ca incluzând pasivele pe termen scurt, mediu şi lung, în valute convertibile, ale B.N.R. şi băncilor comerciale faţă de nerezidenţi, precum şi pasivele decurgând din creditele primite de la F.M.I. şi creditele punte (bridge) de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau orice altă instituţie financiară, indiferent de scadenţele lor. La 31 martie 1999, pasivele externe ale sistemului bancar din România, aşa cum sunt definite mai sus, se ridicau la 2.810 milioane dolari S.U.A. Toate activele şi pasivele denominate în alte monede convertibile decât dolarul S.U.A., inclusiv DST, vor fi transformate în dolari S.U.A. la cursurile lor de schimb faţă de dolar la 31 martie 1999. Orice modificare în definirea sau evaluarea activelor ori a pasivelor, precum şi în detaliile operaţiunilor referitoare la vânzări, cumpărări sau operaţiuni de swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate personalului F.M.I. Nivelul minim al activelor externe nete ale sistemului bancar va fi ajustat în următoarele împrejurări: activele externe nete ale B.N.R. (AEN) vor fi subiectul a două ajustări automate în perioada programului. Prima va corecta AEN ale B.N.R. cu sumele din finanţare externă care se abat de la nivelurile programate (menţionate în tabelul de mai jos, pe o bază cumulată). Mai precis, dacă intrările din finanţarea externă:

XI. Obiective indicative pentru plafoanele bazei monetare medii

_____________________________________________________________________________ Plafon Efectiv _____________________ (în miliarde lei) _____________________________________________________________________________ Stoc la: 31 martie 1999 19.463 31 iulie 1999 21.874 31 octombrie 1999 23.464 31 decembrie 1999 25.495 _____________________________________________________________________________

Baza monetară medie este definită ca sumă a mediei numerarului în circulaţie din afara B.N.R. şi a depozitelor medii ale băncilor comerciale la B.N.R. (rezerve obligatorii plus excesul de rezerve). Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii şi excesul de rezerve în valută, constituite pentru depozitele în valută. Datele privind baza monetară vor fi urmărite pe baza datelor indicatorilor zilnici ai B.N.R., care vor fi transmise săptămânal Fondului de către B.N.R. La data de 31 martie 1999 numerarul în circulaţie în afara B.N.R. a fost de 12.283 miliarde lei, în timp ce depozitele medii ale băncilor comerciale la B.N.R. au fost de 7.180 miliarde lei. Estimări ale stocului bazei monetare medii calculate pe baza situaţiilor contabile ale B.N.R. vor fi transmise săptămânal Fondului. Plafoanele pentru baza monetară medie vor fi ajustate în următoarea circumstanţă: Dacă rata rezervelor obligatorii va fi modificată de la 15 procente pentru toate rezervele obligatorii în lei, obiectivele bazei monetare vor fi ajustate prin înmulţirea ratei schimbate a rezervelor obligatorii cu depozitele programate pentru care rezervele sunt în lei, dacă motivul modificării ratei rezervelor este o schimbare între diferite instrumente de sterilizare. Înainte de a face aceste schimbări, B.N.R. se va consulta cu personalul Fondului.

Ajustarea poate fi reconsiderată în perioada examinării programului.

XII. Obiective indicative pentru masa monetară

_____________________________________________________________________________ Plafon Efectiv _____________________________ (în miliarde lei) _____________________________________________________________________________ Stoc la: 31 martie 1999 100.761 31 iulie 1999 110.001 31 octombrie 1999 116.451 31 decembrie 1999 124.505 _____________________________________________________________________________

Masa monetară este definită ca pasive ale sistemului bancar faţă de sectorul nebancar.

Masa monetară include depozitele în valută ale rezidenţilor, dar exclude depozitele Guvernului şi depozitele instituţiilor monetare străine şi ale altor nerezidenţi. Pentru scopurile programului, activele externe nete şi depozitele care sunt denominate în valută vor fi transformate în lei la cursurile de schimb contabile de la sfârşitul perioadei: 31 iulie 1999, 15.987 lei/dolar S.U.A.; 31 octombrie 1999, 16.821 lei/dolar S.U.A.; 31 decembrie 1999, 17.476 lei/dolar S.U.A. Creditul denominat în valută va fi transformat în lei la cursul de schimb de 10.951 lei/dolar S.U.A. de la sfârşitul lunii decembrie 1998. Cursul de schimb la sfârşitul lunii martie a fost 14.925 lei/dolar S.U.A. Datele pentru masa monetară vor fi urmărite pe baza datelor lunare din situaţiile contabile ale băncilor şi ale sistemului bancar, care vor fi transmise Fondului, lunar, de B.N.R. La data de 31 martie 1999 masa monetară era constituită din: numerar în circulaţie de 11.523 miliarde lei; depozite în lei de 50.250 miliarde lei; şi depozite în valută de 2.612 milioane dolari S.U.A., evaluate la cursul de schimb de la 31 martie 1999 de 14.925 lei/dolar S.U.A. Plafonul pentru sfârşitul lunii decembrie 1999 include estimări ale plăţilor de dobânzi de la sfârşitul anului, ce vor fi plătite de C.E.C. Programul ia în considerare plăţi de dobânzi de 2,5 trilioane lei la sfârşitul lunii decembrie 1999. Plafonul pentru masa monetară va fi ajustat în următoarea circumstanţă: Dacă depozitele ROMTELECOM de 227 milioane dolari S.U.A. sunt mutate la "alte pasive" ale B.N.R. datorită restructurării BANCOREX, plafonul pentru masa monetară va fi ajustat în jos cu o sumă echivalentă.

ANEXA C

PROBLEME ALE SUPRAVEGHERII BANCARE

1. Probleme ale riscului sistemic

Dată fiind îngrijorarea autorităţilor faţă de riscurile importante din sectorul bancar, Comisia specială de supraveghere (CSS) din cadrul B.N.R. va elabora instrumentele şi strategia de restructurare şi menţinere a încrederii în sectorul bancar şi de prevenire a situaţiilor grave sistemice bancare. În acest scop, în conformitate cu graficul care a fost transmis F.M.I., B.N.R. va rezolva următoarele probleme:

2. Plan pentru neprevăzute

CSS va stabili, de asemenea, măsurile care trebuie anticipate dacă totuşi va apărea o situaţie gravă bancară generalizată. O abordare proactivă în acest domeniu constitutie într-adevăr o preocupare standard a fiecărui supraveghetor bancar. Măsurile care urmează a fi luate trebuie să fie, de asemenea, compatibile cu strategia generală de restructurare a sectorului:

3. Măsuri legislative

B.N.R. s-a angajat să examineze cadrul juridic general în care funcţionează băncile, în vederea reducerii sau eliminării impedimentelor care stau în calea unei gestionări (conduceri) eficiente. O evaluare generală preliminară a următoarelor probleme a fost transmisă Fondului:

4. Întărirea capacităţii de supraveghere a B.N.R.

Un grup special de lucru al B.N.R., condus de viceguvernatorul însărcinat cu supravegherea bancară, se va ocupa de îmbunătăţirea supravegherii prudenţiale. În luna mai acest grup a raportat Fondului despre căile de urmat în vederea implementării recomandărilor făcute în Raportul operaţional de expertiză (ROE) care a fost elaborat în concordanţă cu termenii de referinţă emişi de UE-PHARE. Grupul special de lucru al B.N.R. va raporta lunar Consiliului de administraţie al B.N.R.

Primul raport normal al acestui grup a fost transmis Fondului. Expertul Fondului va primi un exemplar al raportului şi va asista la şedinţe. Până la sosirea lui un exemplar al raportului va fi transmis Fondului.

5. Monitorizarea poziţiei monetare a băncilor

În ceea ce priveşte proiectul de propunere privind monitorizarea poziţiilor monetare, s-a recunoscut că această propunere vizează numai poziţia monetară totală a băncilor, fără referire la o posibilă concentrare într-un număr limitat de monede, poziţiile care se compensează în diferite intervale de timp, riscul elementului de concentrare, necesitatea unei abordări consolidate a riscului din cursul zilei datorat poziţiilor monetare excesive. Proiectul va fi în continuare modificat pentru a se impune băncilor să prezinte o descriere detaliată a organizării lor administrative, a procedurilor şi a măsurilor în vigoare de administrare a riscului, în scopul de a desfăşura într-un mod profesional activităţile în valută. Băncile care nu prezintă garanţiile necesare în această privinţă nu vor fi autorizate să se angajeze în operaţiuni valutare.

6. Principiile de bază ale supravegherii bancare, stabilite la Basel

Într-un mod mai general, cadrul instituţional şi abordarea operaţională a supravegherii bancare în România vor fi strâns legate de Principiile de bază ale supravegherii bancare, stabilite de Comitetul de la Basel. Asupra acestei probleme va fi cerut în săptămânile următoare avizul expertului rezident al Fondului, iar o listă detaliată cuprinzând principalele lacune, însoţită de un grafic care va fi respectat pentru ca aceste principii să fie integral îndeplinite, va fi transmisă Fondului.

ANEXA D

SISTEM DE MONITORIZARE
pentru implementarea bugetului

Implementarea bugetului în conformitate cu obiectivele noastre este de importanţă critică pentru succesul programului nostru. În scopul asigurării unui sistem de avertizare din timp care să declanşeze recurgerea la măsurile deja identificate pentru evenimente bugetare neprevăzute, am elaborat următorul sistem cuprinzător de monitorizare în timp.

A. Executarea bugetului consolidat

Execuţia lunară a bugetului consolidat, pe o bază de clasificare funcţională, va fi furnizată în săptămâna de după cea de-a 25-a zi a lunii următoare. Estimările pe o bază economică vor fi furnizate trimestrial, la 3 săptămâni după încheierea trimestrului.

B. Date privind salariile

Realizarea fondului de salarii aferent bugetului de stat va fi monitorizată în două moduri:

C. Fondurile pentru asigurări sociale

Datele lunare privind alocaţia medie, numărul mediu de beneficiari şi cheltuielile totale de fonduri pentru Fondul asigurărilor sociale de stat şi Fondul pentru plata ajutorului de şomaj vor fi furnizate după cea de-a 25-a zi a lunii următoare.

D. Veniturile

Datele lunare privind colectarea veniturilor bugetului de stat vor fi furnizate la o săptămână după încheierea lunii.

E. Operaţiunile de finanţare a bugetului

Datele lunare cuprinzătoare privind operaţiunile de finanţare a deficitului bugetar vor fi furnizate la 3 săptămâni de la încheierea lunii (vezi tabelul nr. 1). Datele săptămânale privind finanţarea bancară internă (adică blocul 1 din tabelul nr. 1) vor fi, de asemenea, furnizate.

Tabelul nr. 1: Finanţarea bugetului consolidat

1. Finanţare internă bancară: _____________________________________________________________________________ Stoc la Stoc la 31 decembrie cea mai 1998 recentă dată _____________________________________________________________________________ Titluri de stat nerambursate Obligaţiuni Datorie internă în valută (USD) Soldul contului de trezorerie 2. Finanţare internă nebancară: Titluri de stat deţinute de sectorul nebancar _____________________________________________________________________________ 3. Finanţare externă netă (flux): Flux cumulat de la 1 ianuarie 1999 Finanţare externă netă (USD) Intrări Amortizări 4. Venituri din privatizare: Flux cumulat de la 1 ianuarie 1999 Intrări la F.P.S. rezultate din privatizări _____________________________________________________________________________

Domnului Michel Camdessus
Director general
Fondul Monetar Internaţional
Washington D.C.
5 august 1999

1. Vă scriu pentru a vă informa asupra stadiului la zi al recentelor demersuri ale Guvernului român pentru a trece la implementarea angajamentelor noastre politice, scoase în evidenţă în Memorandumul privind politicile economice.

2. În ceea ce priveşte bugetul, datele recente arată o performanţă fiscală în iunie, contrară celei estimate de noi anterior. Cauza principală a problemei poate fi datorată slabei colectări a veniturilor, care a apărut din implementarea cu întârziere a bugetului şi a impozitelor majorate adoptate prin acesta, precum şi din activitatea economică mai slabă în general. Chiar dacă am fost de acord să adoptăm măsuri de creştere a veniturilor - cele mai recente în contextul discuţiilor noastre cu misiunea Fondului de la sfârşitul lunii iunie -, nu am reuşit până în prezent să limităm cheltuielile corespunzător veniturilor mai mici. Prin urmare şi ca o problemă de urgenţă, Guvernul ia următoarele măsuri pentru a urgenta implementarea măsurilor privind veniturile rămase a se realiza şi pentru a întări controlul cheltuielilor:

3. În numele autorităţilor române, aş dori să vă asigur că intenţionăm să trecem la implementarea promptă a tuturor măsurilor convenite şi să adoptăm noi măsuri, după cum va fi necesar, pentru a asigura îndeplinirea obiectivului programului fiscal.

4. După cum cunoaşteţi, în primele 7 luni ale acestui an România nu a beneficiat de nici o finanţare externă pentru susţinerea balanţei de plăţi, în timp ce a achitat în întregime serviciul datoriei publice externe, inclusiv a vârfurilor de plată din lunile mai şi iunie. Datorită celor menţionate mai sus, precum şi emisiunilor de titluri de stat mai mari decât cele estimate pentru restructurarea sistemului bancar, în special a BANCOREX, datoria publică internă a crescut considerabil, ceea ce a făcut ca cheltuielile cu dobânzile să fie mai mari decât cele estimate. * * *

5. Cu privire la eforturile în curs de a mobiliza finanţarea suplimentară din sectorul privat, doresc să vă informez despre stadiul acestei operaţiuni:

6. Din informaţiile pe care le-am primit de la Credit Suisse First Boston se pare că piaţa nu este favorabilă pentru România, deoarece după testarea pe piaţă a tranzacţiei ei au reuşit să obţină doar 50 milioane dolari S.U.A. cu un cost de 17% pentru euro (18,5% echivalent pentru dolari S.U.A.). Ministerul Finanţelor a contactat deja celelalte bănci de investiţii iniţial interesate, pentru a căuta alternative de finanţare în scopul creşterii sumei până la 200 milioane dolari S.U.A.

7. În aceste circumstanţe,

ANEXĂ

Tabelul nr. 1: Ţinte indicative, august-septembrie 1999 (în miliarde lei)

_______________________________________________________________________________________________________ August Septembrie _______________________________________________________________________________________________________ (cumulat de la 1 ianuarie 1999) Venituri totale (ţintă indicativă) 105.481 119.528 Cheltuieli totale (plafon indicativ) 113.133 128.518 Cheltuieli curente primare (subplafon indicativ) 88.030 99.835 (cumulat de la 1 iulie 1999) Colectarea arieratelor de la CONEL, PETROM şi ROMGAZ (ţintă indicativă) 600 900 _______________________________________________________________________________________________________

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.