LEGE nr.108 din 16 iunie 1999
pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii

Textul actului publicat în M.Of. nr. 283/21 iun. 1999

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL 1
Dispozitii generale

ART. 1
(1) Se infiinteaza Inspectia Muncii, organ de specialitate al administratiei publice centrale în subordinea Ministerului Muncii şi Protectiei Sociale, cu sediul în municipiul Bucuresti.
(2) Inspectia Muncii are personalitate juridica şi este finantata de la bugetul de stat şi din venituri extrabugetare.

ART. 2
Inspectia Muncii are în subordine inspectorate teritoriale de munca, unitati fara personalitate juridica, care se organizeaza în fiecare judet şi în municipiul Bucuresti.

ART. 3
Inspectia Muncii, prin Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale, poate propune Guvernului infiintarea în subordinea sa, în conditiile prevazute de regulamentul de organizare şi functionare, a unor unitati cu personalitate juridica, prin intermediul carora sa se asigure pregatirea sau perfectionarea pregatirii personalului propriu, precum şi efectuarea unor prestatii legate de specificul activitatii.

ART. 4
(1) Functionarea Inspectiei Muncii se reglementeaza prin regulamentul de organizare şi functionare, aprobat prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Protectiei Sociale, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
(2) Regulamentul de organizare şi functionare a Inspectiei Muncii va fi adoptat în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CAPITOLUL 2
Atributiile Inspectiei Muncii

ART. 5
Obiectivele principale ale activitatii Inspectiei Muncii sunt urmatoarele:
a) controlul aplicarii prevederilor legale referitoare la relatiile de munca, la securitatea şi sanatatea în munca, la protectia salariatilor care lucreaza în conditii deosebite şi a prevederilor legale referitoare la asigurarile sociale;
b) informarea autoritatilor competente despre deficientele legate de aplicarea corecta a dispozitiilor legale în vigoare;
c) furnizarea de informatii celor interesati despre cele mai eficace mijloace de respectare a legislatiei muncii;
d) asistarea tehnica a angajatorilor şi angajatilor, pentru prevenirea riscurilor profesionale şi a conflictelor sociale;
e) initierea de propuneri adresate Ministerului Muncii şi Protectiei Sociale pentru imbunatatirea legislatiei existente şi elaborarea de noi acte legislative în domeniu.

ART. 6
(1) In indeplinirea obiectivelor prevazute la art. 5, Inspectia Muncii are urmatoarele atributii:
a) în domeniul stabilirii relatiilor de munca controleaza:
- incadrarea în munca şi incetarea activitatii persoanelor care desfasoara orice activitate în temeiul unui contract individual de munca sau al unei conventii civile de prestari de servicii;
- stabilirea şi respectarea duratei timpului de lucru;
- stabilirea şi acordarea drepturilor salariale, precum şi a celorlalte drepturi decurgand din munca prestata;
- accesul fara nici o discriminare pe piata muncii al tuturor persoanelor apte de munca, respectarea normelor specifice privind conditiile de munca ale tinerilor, femeilor, precum şi ale unor categorii de persoane defavorizate;
- respectarea celorlalte prevederi cuprinse în legislatia muncii şi a clauzelor contractelor colective de munca;
b) în domeniul securitatii şi al sanatatii în munca:
- acorda asistenta tehnica persoanelor juridice la elaborarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale şi controleaza realizarea acestora;
- efectueaza sau solicita masuratori şi determinari, examineaza probe de produse şi de materiale în unitati şi în afara acestora, pentru clarificarea unor situatii de pericol;
- dispune sistarea activitatii sau scoaterea din functiune a echipamentelor tehnice, în cazul în care constata o stare de pericol iminent de accidentare sau de imbolnavire profesionala, şi sesizeaza, dupa caz, organele de urmarire penala;
- acorda angajatorilor, persoane juridice şi fizice, autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii în munca;
- retrage autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii în munca, daca constata ca prin modificarea conditiilor care au stat la baza emiterii acesteia nu se respecta prevederile legislatiei în vigoare;
- cerceteaza accidentele de munca conform prevederilor Normelor metodologice privind comunicarea, cercetarea, inregistrarea, raportarea şi evidenta accidentelor de munca;
- coordoneaza activitatea de instruire şi informare a angajatilor în domeniul securitatii, sanatatii şi al relatiilor de munca şi urmareste activitatea de formare a specialistilor în domeniu;
- controleaza aplicarea dispozitiilor legale referitoare la certificarea produselor, masinilor, utilajelor şi a echipamentelor de protecţie din punct de vedere al securitatii în munca, la intrarea acestora pe teritoriul national, prin inspectorii de munca sau prin organisme acreditate de Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale;
- controleaza respectarea indeplinirii cerintelor legale referitoare la sanatatea în munca şi la inlaturarea riscurilor de imbolnaviri profesionale.
(2) Inspectia Muncii furnizeaza, la cerere, celor interesati, contra cost, asistenta de specialitate.

ART. 7
(1) Contravaloarea unor prestatii prevazute la art. 6 alin. (1) lit. b), precum şi a asistentei acordate în conditiile prevazute la art. 6 alin. (2) se suporta de catre beneficiarii acestora şi constituie venituri ce se gestioneaza în regim extrabugetar de catre Inspectia Muncii si, dupa caz, de catre unitatile subordonate acesteia şi se utilizeaza pentru acoperirea cheltuielilor curente, de capital şi de personal.
(2) Prestatiile prevazute la art. 6 alin. (1) lit. b), pentru care se percep tarife, cuantumul acestora, precum şi tarifele pentru asistenta acordata în conditiile prevazute la art. 6 alin. (2) se stabilesc prin ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale.

ART. 8
In realizarea atributiilor sale Inspectia Muncii coopereaza cu ministere, inspectii din alte domenii, institutii publice sau private, cu reprezentantii partenerilor sociali şi poate apela la serviciile unor experti sau ale unor organisme specializate, în conditiile stabilite de regulamentul de organizare şi functionare propriu.

ART. 9
Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne şi Ministerul Justitiei - Directia Generala a Penitenciarelor, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale şi Serviciul de Protectie şi Paza organizeaza activitatile de inspectie a muncii prin serviciile proprii de specialitate, care au competenta exclusiva numai pentru structurile respective.

CAPITOLUL 3
Organizarea Inspectiei Muncii

ART. 10
(1) Inspectia Muncii este condusa de un inspector general de stat.
(2) In exercitarea atributiilor de conducere inspectorul general de stat are în subordine 2 inspectori generali de stat adjuncti.
(3) Inspectorul general de stat este numit prin ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale.
(4) Atributiile inspectorilor generali de stat adjuncti sunt stabilite prin regulamentul de organizare şi functionare propriu.

ART. 11
Inspectoratele teritoriale de munca sunt conduse de cate un inspector sef, numit de ministrul muncii şi protecţiei sociale la propunerea inspectorului general de stat.

ART. 12
Personalul Inspectiei Muncii este alcatuit din inspectori de munca şi din alte categorii de personal.

ART. 13
Structura organizatorica a Inspectiei Muncii şi a inspectoratelor teritoriale de munca, precum şi numarul maxim al personalului acestora se stabilesc prin ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale, pe baza şi în limita numarului de posturi aprobate pentru Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale prin hotarare a Guvernului.

ART. 14
(1) Salarizarea personalului incadrat la Inspectia Muncii se stabileste prin lege. Pana la adoptarea unei legi proprii salarizarea se va realiza astfel:
a) pentru Inspectia Muncii, potrivit prevederilor legale aplicabile aparatului propriu al Ministerului Muncii şi Protectiei Sociale;
b) pentru inspectoratele teritoriale de munca, potrivit prevederilor legale aplicabile serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Muncii şi Protectiei Sociale.
(2) Echivalarea functiilor specifice de conducere şi de executie din Inspectia Muncii se face prin hotarare a Guvernului, pana la adoptarea unei legi proprii privind salarizarea personalului Inspectiei Muncii.

ART. 15
Inspectia Muncii prezinta anual ministrului muncii şi protecţiei sociale un raport de activitate privind modul în care si-a indeplinit atributiile stabilite prin prezenta lege.

CAPITOLUL 4
Inspectorul de munca

ART. 16
(1) Inspectorii de munca sunt functionari publici.
(2) Inspectorii de munca sunt independenti fata de orice schimbare guvernamentala şi de orice influenta neprevazuta din afara.

ART. 17
(1) Incadrarea inspectorilor de munca se face prin concurs sau examen, în raport cu pregatirea profesionala şi cu aptitudinile candidatilor.
(2) Numirile în functii de conducere se fac pe baza unor criterii stabilite în Regulamentul de organizare şi functionare al Inspectiei Muncii.

ART. 18
Inspectorii de munca sunt obligati:
a) sa nu aiba nici un interes, direct sau indirect, de orice natura ar fi acesta, în unitatile care se afla sub incidenta controlului lor;
b) sa nu dezvaluie secretele de fabricatie si, în general, procedurile de exploatare, de care ar putea lua cunostinta în exercitarea functiilor lor, nici dupa momentul incetarii, indiferent de motiv, a contractului lor individual de munca;
c) sa pastreze confidentialitatea oricarei reclamatii care semnaleaza nerespectarea prevederilor legale în domeniul reglementat de prezenta lege şi sa nu dezvaluie conducatorului persoanei juridice şi persoanei fizice sau reprezentantului acestora faptul ca inspectia a fost efectuata ca urmare a unei reclamatii.

ART. 19
(1) Inspectorii de munca au urmatoarele drepturi:
a) sa aiba acces liber, permanent şi fara instiintare prealabila, în sediul persoanei juridice şi în orice alt loc de munca organizat de aceasta;
b) sa solicite conducerii persoanei juridice sau persoanei fizice documentele şi informatiile necesare pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetarii accidentelor de munca;
c) sa procure dovezi, sa efectueze investigatii sau examene, sa ceara prezentarea documentatiei pe care o considera necesara, sa realizeze masuratori sau sa preleveze mostre de substante utilizate în procesul de productie;
d) sa impuna ca abaterile constatate în domeniu sa fie remediate pe loc sau intr-un timp limitat;
e) sa ceara, acolo unde este cazul, modificarea instalatiilor sau a proceselor tehnologice utilizate, daca acestea nu asigura securitatea lucratorilor la locul de munca;
f) sa dispuna intreruperea sau suspendarea imediata a proceselor de munca atunci cand constata o stare de pericol iminent de accident sau de imbolnavire profesionala pentru lucratorii care participa la procesul de productie sau pentru alte persoane;
g) sa apeleze la organisme agreate pentru a verifica starea locurilor de munca sau a materialelor folosite;
h) sa dispuna măsuri atunci cand conducatorul persoanei juridice nu isi indeplineste obligatiile legale;
i) sa sesizeze organele de urmarire penala cu privire la cazurile de abateri considerate infractiuni;
j) sa intre în toate locurile în care se efectueaza lucrari ce implica riscuri pentru securitatea şi sanatatea lucratorilor;
k) sa ceara informatii, fie singuri, fie în prezenta martorilor, de la orice persoana şi despre orice problema care constituie obiectul controlului;
l) sa propuna retragerea autorizatiei de functionare din punct de vedere al securitatii în munca, daca constata ca, prin modificarea conditiilor care au stat la baza acesteia, nu se respecta prevederile legislatiei în vigoare.
(2) Masurile luate de inspectorii de munca pot fi contestate pe caile judiciare sau administrative prevazute de lege.

CAPITOLUL 5
Sanctiuni

ART. 20
Impiedicarea, în orice mod, de catre un angajator, persoana fizica sau juridica, a inspectorilor de munca sa isi exercite controlul în limitele prevazute la art. 6 şi 19 constituie contraventie şi se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei.

ART. 21
Refuzul unui angajator, persoana fizica sau juridica, de a aduce la indeplinire măsurile obligatorii, dispuse de inspectorul de munca, la termenele stabilite de acesta, în limitele şi cu respectarea prevederilor art. 6 şi 19, constituie contraventie şi se sanctioneaza cu amenda de la 15.000.000 lei la 30.000.000 lei.

ART. 22
(1) Constatarea şi sanctionarea contraventiilor prevazute la art. 20 şi 21 se fac de catre inspectorii de munca.
(2) Prevederile prezentei legi referitoare la contraventii se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor, cu modificarile ulterioare.

ART. 23
Inspectorii de munca sunt competenti sa constate şi sa sanctioneze toate faptele care, potrivit legii, constituie contraventii şi pentru care se prevede ca agentul constatator face parte din personalul Ministerului Muncii şi Protectiei Sociale, al directiilor generale de munca şi protecţie socială şi al inspectoratelor teritoriale de protecţie a muncii.

ART. 24
In cazul savarsirii repetate de catre angajatori a unor abateri grave de la prevederile legislatiei muncii sau de la normele de securitate şi sanatate în munca, Inspectia Muncii poate cere radierea persoanei juridice din registrul comertului.

CAPITOLUL 6
Dispozitii finale

ART. 25
(1) Inspectia Muncii preia în administrare de la Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale, pe baza de protocol, cladirile şi terenurile aferente, precum şi toate celelalte bunuri necesare activitatilor specifice.
(2) Pentru dezvoltarea activitatilor proprii autoritatile publice centrale sau locale vor atribui Inspectiei Muncii, cu prioritate, în conditiile prevazute de lege, terenuri, cladiri şi spatii.

ART. 26
(1) Sumele realizate în conditiile art. 7, care se gestioneaza în regim extrabugetar, se pastreaza la trezoreria statului.
(2) Sumele prevazute la alin. (1), neutilizate pana la sfarsitul anului, se reporteaza în anul urmator, putand fi utilizate cu aceleasi destinatii.

ART. 27
Personalul preluat de catre Inspectia Muncii de la Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale se considera transferat în interesul serviciului.

ART. 28
(1) Prezenta lege intra în vigoare la 90 de zile de la data publicarii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Hotararea Guvernului nr. 188/1999 privind organizarea şi functionarea Ministerului Muncii şi Protectiei Sociale se modifica în mod corespunzator.
(3) Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga art. 181 şi 182 din Codul muncii, aprobat prin Legea nr. 10/1972, publicată în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 decembrie 1972, precum şi orice dispozitii contrare prevederilor prezentei legi.

Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 10 mai 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PAULA IVĂNESCU

Aceasta lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 10 mai 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI

DORU IOAN TARACILĂ

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.