ORDONANŢĂ nr.16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internaţională a Muncii

ORDONANŢĂ nr.16 din 27 ianuarie 2000
privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internaţională a Muncii

Textul actului publicat în M.Of. nr. 34/28 ian. 2000

În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi ale art. 1 lit. A pct. 5 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, Guvernul României emite următoarea ordonanţă:

Art. 1. - Se ratifică Convenţia nr. 92/1949 privind cazarea echipajelor (revizuită), adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la Geneva la 18 iunie 1949, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se ratifică Convenţia nr. 133/1970 privind cazarea echipajelor (dispoziţii complementare), adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la Geneva la 30 octombrie 1970, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Se ratifică Convenţia nr. 68/1946 privind alimentaţia echipajului şi servirea mesei la bordul navelor, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la Seattle la 27 iunie 1946, prevăzută în anexa nr. 3.

Art. 4. - Se ratifică Convenţia nr. 22/1926 privind contractul de angajare al navigatorilor, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la Geneva la 24 iunie 1926, prevăzută în anexa nr. 4.

Art. 5. - Se ratifică Convenţia nr. 180/1996 privind durata muncii navigatorilor şi echipajul navelor, adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la Geneva la 22 octombrie 1996, prevăzută în anexa nr. 5.

Art. 6. - Se ratifică Convenţia nr. 166/1987 privind repatrierea navigatorilor (revizuită), adoptată de Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii la Geneva la 9 octombrie 1987, prevăzută în anexa nr. 6.

Art. 7. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

p. Ministrul transporturilor,
Adrian Marinescu,
secretar de stat

p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
Eugen Dijmărescu
secretar de stat

p. Ministrul muncii şi protecţiei sociale,
Smaranda Dobrescu

Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remeş

Bucureşti, 27 ianuarie 2000.
Nr. 16.

ANEXA Nr. 1

CONVENŢIA Nr. 92/1949
privind cazarea echipajelor (revizuită)*)

Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii,

convocată la Geneva de Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi reunită acolo la 14 octom- brie 1970 în cea de-a 55-a sesiune a sa,

văzând că prevederile Convenţiei privind cazarea echipajelor (revizuită), 1949, stabilesc o descriere detaliată refe- ritoare la astfel de chestiuni precum: cabinele de dormit, sălile de mese şi careurile, ventilaţia, încălzirea, iluminatul şi facilităţile sanitare la bordul navei,

considerând că în lumina schimbării rapide atât a caracteristicilor de construcţie, cât şi a celor de operare a navelor moderne pot fi prevăzute mai multe îmbunătăţiri privind cazarea echipajului,
după ce a decis să adopte anumite propuneri referitoare la cazarea echipajelor, chestiune care este al doilea punct pe ordinea de zi a sesiunii,

după ce a stabilit că aceste propuneri ar trebui să ia forma unei convenţii internaţionale care să completeze Convenţia privind cazarea echipajelor (revizuită), 1949,

adoptă la 30 octombrie 1970 convenţia ce urmează, care va fi denumită Convenţia privind cazarea echipajelor (dis- poziţii complementare), 1970:

*) Traducere.

PARTEA I
Prevederi generale

ARTICOLUL 1

1. Această convenţie se aplică fiecărei nave maritime, proprietate publică sau privată, care este angajată în transportul de mărfuri sau de pasageri în scop comercial şi care este înmatriculată în teritoriul pentru care această convenţie este în vigoare.

2. În legislaţia naţională se vor stabili condiţiile în care navele vor fi considerate nave maritime în sensul acestei convenţii.

3. Această convenţie nu se aplică:

a) navelor cu o capacitate mai mică de 500 tone;

b) navelor propulsate în principal cu vele, dar echipate cu motoare auxiliare;

c) navelor de pescuit sau balenierelor ori altor nave utilizate în scopuri similare;

d) remorcherelor,

4. cu condiţia ca această convenţie să fie aplicată în limite rezonabile şi practicabile la:

a) nave cu capacitatea cuprinsă între 200 şi 500 tone;

b) cazarea persoanelor angajate în probleme curente de navigaţie pe baleniere sau pe nave utilizate în scopuri similare;

5. de asemenea, cu condiţia ca oricare dintre cerinţele aplicabile în conformitate cu prevederile conţinute în partea a III-a din această convenţie să poată fi schimbate în cazul oricărei nave, dacă autoritatea competentă este convinsă, după consultarea cu organizaţiile armatorilor şi/sau cu armatorii şi cu sindicatele navigatorilor, că modificările pot fi făcute, cu condiţia să rezulte avantaje evidente care să creeze condiţii generale superioare celor care ar fi rezultat din aplicarea întocmai a prevederilor acestei convenţii; caracteristicile tuturor acestor modificări vor fi comunicate de către membru directorului general al Biroului Internaţional al Muncii, care va informa membrii Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

ARTICOLUL 2

În cadrul acestei convenţii:

a) termenul navă înseamnă o navă la care se aplică această convenţie;

b) termenul tone înseamnă tone registru brut;

c) termenul navă de pasageri înseamnă o navă pentru care există şi este în vigoare:

(i) fie un certificat de siguranţă eliberat în conformitate cu prevederile Convenţiei internaţionale privind ocrotirea vieţii omeneşti pe mare;

(ii) fie un certificat de pasager;

d) termenul ofiţer înseamnă o persoană, alta decât comandantul, brevetată ca ofiţer în conformitate cu legislaţia naţională sau, în lipsa unei legislaţii corespunzătoare, printr-un contract colectiv ori conform obiceiului;

e) termenul nebrevetat înseamnă un membru al echipajului, altul decât ofiţerul;

f) termenul subofiţer înseamnă un nebrevetat care este pe o poziţie de supraveghetor sau pe o poziţie cu responsabilităţi speciale, certificat ca subofiţer în conformitate cu legislaţia naţională sau, în absenţa unei legislaţii corespunzătoare, printr-un contract colectiv ori conform obiceiului;

g) termenul cazarea echipajului include cabinele de dormit, sălile de mese, grupurile sanitare, infirmeria şi careurile, aşa cum sunt prevăzute pentru a fi utilizate de echipaj;

h) termenul prevăzut înseamnă prevăzut de legislaţia naţională sau de autoritatea competentă;

i) termenul aprobat înseamnă aprobat de către autoritatea competentă;

j) termenul reînmatriculată înseamnă reînmatricularea cu ocazia schimbării simultane a teritoriului de înmatriculare şi a armatorului navei.

ARTICOLUL 3

1. Fiecare membru pentru care această convenţie este în vigoare se angajează să menţină în vigoare o legislaţie care să asigure aplicarea prevederilor părţilor a II-a, a III-a şi a IV-a din această convenţie.

2. În legislaţie trebuie:

a) să se solicite autorităţii competente să înştiinţeze toate persoanele interesate;

b) să se definească persoanele responsabile cu îndeplinirea acesteia;

c) să se prevadă măsuri de penalizare adecvate pentru orice încălcare a acesteia;

d) să se prevadă menţinerea unui sistem de inspecţie adecvat care să asigure respectarea efectivă a acesteia;

e) să se impună autorităţii competente să consulte organizaţiile armatorilor şi/sau armatorii şi sindicatele navigatorilor, în scopul creării de regulamente-cadru, şi în măsura în care este practicabil să colaboreze cu aceste părţi la realizarea lor.

PARTEA a II-a
Planificarea şi controlul cazării echipajului

ARTICOLUL 4

1. Înainte de a începe construcţia navei va fi înaintat spre aprobare autorităţii competente un plan al navei, care să arate la o scară prestabilită localizarea şi aranjamentul general ale spaţiilor pentru cazarea echipajului.

2. Înainte de a începe construcţia spaţiilor pentru cazarea echipajului şi înainte de modificarea sau de reconstrucţia spaţiilor pentru cazarea echipajului la o navă deja existentă vor fi înaintate spre aprobare autorităţii competente planuri detaliate şi informaţii cuprinzând cazarea echipajului, care să arate la o scară prestabilită şi în detalii prestabilite localizarea fiecărui spaţiu, dispunerea mobilei şi a accesoriilor, tipul şi aranjamentul sistemului de ventilaţie, de iluminare şi de încălzire şi aranjamentele grupurilor sanitare, cu condiţia ca, în caz de urgenţă sau de modificare temporară ori de reconstrucţie efectuată în afara teritoriului de înmatriculare, aceasta să fie făcută în conformitate cu această prevedere, dacă planurile sunt ulterior înaintate spre aprobare autorităţii competente.

ARTICOLUL 5

Cu fiecare ocazie în care:

a) o navă este înmatriculată sau reînmatriculată;

b) cazarea echipajului pe o navă a fost substanţial modificată sau reconstruită; sau

c) o plângere a fost înaintată, într-o manieră prestabilită şi în timp pentru a preveni orice întârziere a navei, de către sindicatul navigatorilor, care reprezintă total sau parţial echipajul, sau de un număr prestabilit ori proporţional cu numărul membrilor echipajului navei, în care se arată că modul în care s-a realizat cazarea echipajului nu este în conformitate cu termenii acestei convenţii, autoritatea competentă va inspecta nava şi se va asigura că modul în care s-a realizat cazarea echipajului este în conformitate cu cerinţele legislaţiei.

PARTEA a III-a
Cerinţe pentru cazarea echipajului

ARTICOLUL 6

1. Localizarea, căile de acces, structura şi aranjamentul în raport cu alte spaţii de cazare ale echipajului vor fi astfel încât să asigure siguranţă adecvată, protecţie împotriva condiţiilor meteorologice şi apei mării, să fie izolate împotriva frigului şi căldurii, zgomotului sau emanaţiilor excesive din alte spaţii.

2. Nu vor exista deschideri directe înspre cabinele de dormit dinspre spaţiile destinate mărfii şi compartimentului maşini sau bucătării, dinspre lampisterie şi magaziile de vopsele ori dinspre maşini, punte şi alte magazii de marfă în vrac, uscătorii, dinspre spaţiile destinate duşurilor comune sau grupurilor sanitare. Acea parte a pereţilor despărţitori care separă astfel de spaţii de cabinele de dormit şi pereţii exteriori vor fi construiţi din oţel sau din alte materiale aprobate, care vor fi etanşe la apă şi la gaz.

3. Pereţii exteriori ai cabinelor de dormit şi ai sălilor de mese vor fi corespunzător izolaţi. Toate cadrele şi toate marginile pereţilor despărţitori ai compartimentului maşini, ale bucătăriilor şi ale altor spaţii în care se produce căldură vor fi corespunzător izolate acolo unde există posibilitatea apariţiei unor efecte de căldură în vecinătatea spaţiilor de cazare sau ale culoarelor. De asemenea, se va asigura protecţie împotriva căldurii provenite de la ţevile de aburi şi/sau de la ţevile de apă caldă.

4. Pereţii interiori vor fi dintr-un material aprobat, care să asigure protecţia împotriva insectelor.

5. Cabinele de dormit, sălile de mese, careurile şi culoarele de acces în spaţiul de cazare al echipajului vor fi corespunzător izolate pentru a preveni producerea condensului sau supraîncălzirea.

6. Tubulatura de aburi şi ţevile de purjare ale vinciurilor şi ale echipamentelor similare nu vor trece prin spaţiile de cazare ale echipajului şi nici, atunci când este posibil din punct de vedere tehnic, prin culoarele de acces spre spaţiile de cazare ale echipajului; dacă totuşi acestea trec prin asemenea culoare, vor fi corespunzător izolate şi acoperite.

7. Panourile sau tapetele interioare vor fi dintr-un material uşor de întreţinut. La căptuşelile bordajelor nu vor fi folosite materiale de construcţie cu forme ce permit dezvoltarea insectelor sau a altor dăunători.

8. Autoritatea competentă va decide cât se vor extinde măsurile de prevenire şi protecţie împotriva incendiului, care se vor aplica la construcţia spaţiilor de cazare.

9. Suprafeţele pereţilor şi ale tavanelor din cabinele de dormit şi din sălile de mese trebuie să fie uşor de întreţinut, iar dacă sunt vopsite, vor fi vopsite în culori deschise; nu se va folosi varul.

10. Suprafaţa pereţilor va fi reînnoită sau reparată când va fi necesar.

11. Podeaua în toate spaţiile de cazare ale echipajului va fi dintr-un material aprobat, care va îngreuna depunerea prafului şi va fi uşor de întreţinut.

12. În locul unde podeaua se uneşte cu pereţii laterali aceasta va fi rotunjită pentru a se evita formarea de crăpături.

13. Se va asigura un sistem de scurgeri corespunzător.

ARTICOLUL 7

1. Cabinele de dormit şi sălile de mese vor fi corespunzător ventilate.

2. Sistemul de ventilaţie va fi controlat astfel încât să menţină aerul în condiţii satisfăcătoare şi să asigure o suficientă ventilaţie în toate condiţiile meteorologice sau climatice.

3. Navele angajate regulat în voiaje în zona tropicelor şi a Golfului Persic vor fi echipate cu mijloace mecanice de ventilaţie şi cu ventilatoare electrice, cu condiţia ca numai unul dintre aceste sisteme să fie utilizat în spaţiile unde să asigure o ventilaţie satisfăcătoare.

4. Navele angajate în voiaje în afara zonei tropicelor vor fi echipate cu mijloace mecanice de ventilaţie sau cu ventilatoare electrice. Autoritatea competentă poate excepta navele angajate în apele reci din emisfera nordică sau sudică de la obligativitatea dotării cu acestea.

5. Energia necesară pentru funcţionarea mijloacelor de ventilaţie cerute de paragrafele 3 şi 4, când sunt realizabile, va fi asigurată tot timpul în care echipajul se află sau munceşte la bord în condiţiile arătate.

ARTICOLUL 8

1. Va fi prevăzut un sistem corespunzător de încălzire a spaţiilor de cazare ale echipajului, cu excepţia navelor angajate exclusiv în voiaje în zona tropicelor şi a Golfului Persic.

2. Sistemul de încălzire, când este realizabil, va fi în funcţiune în toate ocaziile în care echipajul se află sau munceşte la bord şi dacă condiţiile impun folosirea lui.

3. La toate navele la care este cerut un sistem de încălzire acesta va fi pe bază de abur, apă caldă, aer cald sau electricitate.

4. La orice navă la care sistemul de încălzire se realizează prin sobe se vor lua măsuri ca soba să fie de dimensiuni corespunzătoare, corespunzător instalată şi protejată, astfel încât aerul să nu fie viciat.

5. Sistemul de încălzire trebuie să poată menţine în spaţiile de cazare ale echipajului o temperatură la un nivel satisfăcător în condiţii normale de vreme şi climă. Autoritatea competentă va stabili standardele necesare.

6. Radiatoarele şi orice alte aparate de încălzire vor fi plasate şi, acolo unde este necesar, vor fi ecranate pentru a evita riscul incendiului sau al pericolului ori disconfortul ocupanţilor.

ARTICOLUL 9

1. În condiţiile unor aranjamente speciale pot fi permise pe navele de pasageri cabine de dormit şi săli de mese care să fie luminate natural şi care trebuie prevăzute cu iluminare artificială adecvată.

2. Toate spaţiile destinate echipajului vor fi corespunzător iluminate. Standardul minim pentru un iluminat natural în încăperi va fi astfel încât să permită unei persoane cu o vedere normală să citească într-o zi senină un ziar obişnuit, în orice parte a încăperii disponibilă mişcării libere. Când nu este posibilă asigurarea unui iluminat natural corespunzător, încăperile vor fi prevăzute cu un iluminat artificial la standardele minime de mai sus.

3. La toate navele, în spaţiile de cazare ale echipajului va fi prevăzut iluminatul electric. Dacă nu există două surse independente de energie electrică pentru iluminat, se vor prevedea instalaţii suplimentare de iluminat, dotate cu lămpi de construcţie corespunzătoare, sau aparate de iluminat pentru utilizare în evenimente neprevăzute.

4. Lumina artificială va fi astfel dispusă încât ocupanţii încăperii să beneficieze la maximum de acesta.

5. În cabinele de dormit se va instala o lampă electrică pentru citit, la capul fiecărui pat.

ARTICOLUL 10

1. Cabinele de dormit vor fi dispuse deasupra liniei de încărcare, la mijlocul sau la pupa navei.

2. În cazuri excepţionale, dacă mărimea, tipul şi destinaţia navei presupun unele localizări impracticabile sau nerezonabile, autoritatea competentă poate permite localizarea cabinelor de dormit la prora navei, dar în nici un caz în faţa peretului de coliziune prora.

3. La navele de pasageri, cu condiţia existenţei aranjamentului satisfăcător al iluminatului şi al ventilaţiei, autoritatea competentă poate permite localizarea cabinelor de dormit sub linia de încărcare, dar în nici un caz imediat dedesubtul culoarelor de lucru.

4. Suprafaţa de podea per persoană în cabinele de dormit destinate nebrevetaţilor va fi cel puţin de:

a) 20 picioare pătrate sau 1,85 m², la navele mai mici de 800 tone;

b) 25 picioare pătrate sau 2,35 m², la navele de 800 tone sau mai mari, dar mai mici de 3.000 tone;

c) 30 picioare pătrate sau 2,78 m², la navele de 3.000 tone sau mai mari, cu condiţia ca, în cazul în care la navele de pasageri stau mai mult de 4 nebrevetaţi într-o cabină, minimum per persoană poate fi de 24 picioare pătrate sau de 2,22 m².

5. La navele la care din necesitate sunt angajate grupuri mai mari de nebrevetaţi decât în mod normal, autoritatea competentă poate, în funcţie de aceste grupuri, să reducă suprafaţa minimă de podea din cabinele de dormit per persoană, cu condiţia ca:

a) totalul spaţiului de dormit alocat grupului sau grupurilor să nu fie mai mic decât spaţiul care ar fi fost alocat dacă numărul lor nu ar fi fost mărit; sau

b) suprafaţa minimă de podea din cabinele de dormit va fi cel puţin de:

(i) 18 picioare pătrate (1,78 m²) per persoană, la navele mai mici de 3.000 tone;

(ii) 20 picioare pătrate (1,85 m²) per persoană, la navele de 3.000 tone sau mai mari.

6. Spaţiul ocupat de paturi şi dulapuri, comode şi scaune va fi inclus în măsurarea suprafeţei podelei. Spaţiile cu forme mici sau neregulate, care nu se adaugă efectiv la spaţiul pentru mişcarea liberă şi care nu pot fi utilizate pentru instalarea mobilei, vor fi excluse.

7. Înălţimea tavanului în cabinele de dormit ale echipajului nu va fi mai mică de 6 picioare şi 3 inches (190 cm).

8. Va fi un număr suficient de cabine de dormit care vor asigura cabină separată sau cabine separate pentru fiecare secţie. Autoritatea competentă ar putea accepta abateri de la aceste cerinţe în cazul navelor mici.

9. Numărul aprobat al persoanelor care pot să ocupe cabine de dormit nu va depăşi numărul maxim de:

a) pentru ofiţerii şefi de secţie, ofiţerii de punte şi de maşini, care au funcţii de cart, şi ofiţerul senior radio sau operatorii radio - o persoană în cabină;

b) pentru ceilalţi ofiţeri - o persoană în cabină, unde este posibil, dar în nici un caz mai mult de două;

c) pentru subofiţeri - una sau două persoane în cabină, dar în nici un caz mai mult de două;

d) pentru alţi nebrevetaţi - două sau 3 persoane în cabină, unde este posibil, dar în nici un caz mai mult de 4.

10. În vederea asigurării unei cazări adecvate şi mai confortabile, autoritatea competentă poate, după consultarea cu organizaţiile armatorilor, şi/sau cu armatorii şi cu sindicatele navigatorilor, să acorde permisiunea cazării unui număr de până la 10 persoane nebrevetate în cabina de dormit, în cazul unor anumite nave de pasageri.

11. Numărul maxim de persoane care pot fi cazate în orice cabină de dormit va fi clar şi vizibil marcat într-un loc în cabină unde să poată fi uşor de văzut.

12. Membrilor echipajului li se vor asigura paturi individuale.

13. Paturile nu vor fi dispuse alăturat, dacă accesul la unul dintre ele se poate face numai peste celălalt.

14. Paturile nu vor fi suprapuse mai mult de două; în cazul paturilor dispuse de-a lungul peretelui navei, acestea vor fi numai pe un singur rând acolo unde hubloul se află deasupra patului.

15. Patul de jos, în cazul a două paturi suprapuse, nu va fi la mai puţin de 12 inches (30 cm) deasupra podelei; patul de deasupra va fi plasat aproximativ la jumătatea distanţei dintre partea inferioară a patului de jos şi partea inferioară a traversei tavanului.

16. Dimensiunile interioare minime ale unui pat vor fi de 6 picioare şi 3 inches x 2 picioare şi 3 inches (190 cm x 68 cm).

17. Cadrul şi structura patului vor fi dintr-un material aprobat, rezistent şi fără asperităţi, care să asigure rezistenţa la coroziune sau protecţia împotriva insectelor.

18. Dacă la construcţia paturilor se folosesc rame tubulare, acestea vor fi complet etanşe, fără perforaţii care ar putea permite accesul insectelor.

19. Fiecare pat va fi prevăzut cu saltele elastice sau cu somiere şi cu saltele dintr-un material aprobat. Umplutura din paie sau din alte materiale a saltelelor, care ar permite infestarea cu insecte, nu se va folosi.

20. Când paturile sunt suprapuse, sub salteaua patului de deasupra va fi prevăzut un panou din lemn, canava sau din alt material care să împiedice căderea prafului în patul de jos.

21. Cabinele de dormit vor fi astfel proiectate şi echipate încât să asigure un confort rezonabil ocupanţilor şi să permită întreţinerea ordinii.

22. Mobila va include câte un dulap de haine pentru fiecare ocupant. Dulapurile de haine nu vor avea mai puţin de 5 picioare (152 cm) înălţime şi, în secţiune, o suprafaţă de 300 picioare pătrate (19,30 dm²) şi vor fi prevăzute cu câte un raft şi cu câte un zăvor pentru un lacăt. Lacătul va fi asigurat de către ocupant.

23. Fiecare cabină de dormit va fi prevăzută cu masă sau cu birou, care poate fi fix, rabatabil sau culisant şi, dacă este necesar, va avea un scaun confortabil.

24. Mobila va fi dintr-un material neted, dur, rezistent la încovoiere şi la coroziune.

25. Sertarul sau spaţiul echivalent al fiecărui ocupant nu va fi mai mic de 2 picioare cubice (0,056 m³).

26. Cabinele de dormit vor fi prevăzute cu draperii la hublouri.

27. Cabinele de dormit vor fi prevăzute cu o oglindă, un dulăpior pentru obiecte de toaletă, un raft pentru cărţi şi cu un număr suficient de cuiere pentru haine.

28. În ceea ce priveşte cazarea practică a membrilor de echipaj, aceasta va fi făcută astfel încât să fie în concordanţă cu carturile; un membru al echipajului care face serviciu de zi nu va împărţi cabina cu unul care face serviciu de cart.

ARTICOLUL 11

1. La toate navele va fi prevăzut un spaţiu suficient pentru sălile de mese.

2. La navele mai mici de 1.000 tone vor fi prevăzute săli de mese separate pentru:

a) comandant şi ofiţeri;

b) subofiţeri şi ceilalţi nebrevetaţi.

3. La navele de 1.000 tone şi mai mari vor fi prevăzute săli de mese separate pentru:

a) comandant şi ofiţeri;

b) secţia punte - pentru subofiţeri şi alţi nebrevetaţi;

c) secţia maşini - pentru subofiţeri şi alţi nebrevetaţi, cu menţiunea că:

(i) una dintre cele două săli de mese pentru subofiţeri şi alţi nebrevetaţi poate fi alocată subofiţerilor, iar cealaltă, celorlalţi nebrevetaţi;

(ii) o singură sală de mese pentru secţiile punte şi maşini, pentru subofiţeri şi ceilalţi nebrevetaţi, poate fi prevăzută în cazul în care organizaţiile armatorilor şi/sau armatorii şi sindicatele navigatorilor şi-au exprimat expres acordul lor pentru un astfel de aranjament.

4. O sală de mese adecvată va fi prevăzută pentru personalul secţiei care asigură servirea mesei la bord, fie prin prevederea unei săli de mese separate, fie prin acordarea dreptului de a folosi în acest scop o sală de mese destinată altor grupe; în cazul navelor de 5.000 tone sau mai mari, care au mai mult de 5 persoane în secţia care asigură servirea mesei la bord, se va studia posibilitatea asigurării unei săli de mese separate.

5. Dimensiunile şi echipamentul fiecărei săli de mese vor fi suficiente pentru a primi numărul de persoane care se presupune că le-ar folosi în acelaşi timp.

6. Salile de mese vor fi prevăzute cu mese şi cu scaune, aprobate, suficiente pentru un număr de persoane care se presupune că le-ar folosi în acelaşi timp.

7. Autoritatea competentă poate permite excepţii de la regulile precedente referitoare la sălile de mese, după cum este necesar pentru îndeplinirea unor condiţii speciale la navele de pasageri.

8. Sălile de mese vor fi localizate la distanţă de cabinele de dormit şi, pe cât posibil, cât mai aproape de bucătării.

9. Când nu sunt prevăzute cămări de depozitare accesibile sălilor de mese, acestea vor fi prevăzute cu dulapuri adecvate pentru depozitarea veselei şi cu facilităţi corespunzătoare pentru spălarea acesteia.

10. Partea superioară a meselor şi a scaunelor va fi dintr-un material rezistent la umezeală, fără crăpături şi uşor de curăţat.

ARTICOLUL 12

1. La toate navele va fi prevăzut un spaţiu sau spaţii pentru personalul care este în afara serviciului; spaţiul sau spaţiile vor avea o suprafaţă adecvată, avându-se în vedere mărimea navei şi a echipajului.

2. Careurile pentru ofiţeri şi nebrevetaţi vor fi situate convenabil şi vor fi mobilate corespunzător. Acolo unde acestea nu sunt prevăzute separat de sălile de mese, acestea din urmă vor fi proiectate, mobilate şi echipate pentru a crea condiţii de recreere.

ARTICOLUL 13

1. Toate navele vor fi prevăzute cu grupuri sanitare suficiente, care să includă chiuvete, căzi şi/sau duşuri.

2. Numărul minim de W.C.-uri separate ce vor fi prevăzute va fi de:

a) 3 - la navele mai mici de 800 tone;

b) 4 - la navele de 800 tone sau mai mari, dar mai mic de 3.000 tone;

c) 6 - la navele de 3.000 tone sau mai mari;

d) la navele la care ofiţerii sau operatorii radio sunt cazaţi în locuri izolate vor fi prevăzute facilităţi sanitare în apropiere sau adiacente acestora.

3. În legislaţia naţională se va prevedea alocarea de W.C.-uri pentru diferite grupuri, în conformitate cu prevederile paragrafului 4 al acestui articol.

4. Facilităţile sanitare pentru toţi membrii echipajului care nu ocupă cabine de locuit cu grupuri sanitare ataşate vor fi prevăzute, pentru fiecare grup al echipajului, după următoarea scală:

a) o cadă şi/sau un duş la câte 8 persoane sau mai puţine;

b) un W.C. la câte 8 persoane sau mai puţine;

c) o chiuvetă la câte 6 persoane sau mai puţine, cu condiţia ca atunci când numărul persoanelor dintr-un grup depăşeşte cu mai puţin de jumătate numărul specificat, acest surplus poate fi ignorat în interpretarea acestui paragraf.

5. Când totalul membrilor de echipaj este mai mare de 100 şi la navele de pasageri angajate în mod curent în voiaje pe o durată nu mai mare de 4 ore, pot fi acordate consideraţii de autoritatea competentă pentru amenajări speciale sau pentru reducerea numărului de facilităţi cerute.

6. Toate grupurile sanitare comune vor fi prevăzute cu instalaţii de apă rece şi caldă sau cu instalaţii de încălzire. Autoritatea competentă, după consultări cu organizaţiile armatorilor şi/sau cu armatorii şi cu sindicatele navigatorilor, poate hotărî cantitatea de apă rece pe care armatorul navei ar putea fi obligat să o asigure pentru fiecare om pe zi.

7. Chiuvetele şi căzile vor fi de mărime adecvată şi vor fi construite dintr-un material aprobat, cu suprafaţa netedă, rezistent la fisurare, exfoliere sau corodare.

8. Toate W.C.-urile vor avea ventilaţie către exterior, independent de orice alt spaţiu destinat acomodării.

9. Toate W.C.-urile vor fi după model aprobat, prevăzute cu jet de apă abundent, disponibil tot timpul şi independent controlabile.

10. Conductele de scurgere şi conductele colectoare vor fi dimensionate corespunzător şi vor fi astfel construite încât să fie uşor de curăţat şi riscurile de înfundare să fie reduse la minimum.

11. Grupul sanitar folosit de mai mult de o persoană va fi în concordanţă cu următoarele cerinţe:

a) podeaua va fi dintr-un material durabil aprobat, uşor de curăţat, impermeabil şi cu canalizare corespunzătoare;

b) pereţii despărţitori vor fi din oţel sau din alt material aprobat şi vor fi etanşi de la cel puţin 9 inches (23 cm) deasupra nivelului podelei;

c) încăperea va fi suficient luminată, încălzită şi ventilată;

d) W.C.-urile vor fi situate la distanţă convenabilă, dar separate de cabinele de dormit şi de băi, fără acces direct din cabinele de dormit sau din culoarele dintre cabinele de dormit şi W.C.-uri, acolo unde nu există alt acces, cu condiţia că această cerinţă nu se aplică dacă W.C.-ul este situat într-un compartiment situat între două încăperi de dormit, având în total nu mai mult de 4 persoane;

e) acolo unde există mai mult de un W.C. în acelaşi compartiment, acestea vor fi suficient izolate ca să asigure intimitatea.

12. Toate navele vor fi dotate cu facilităţi de spălare şi uscare a rufelor, într-un număr proporţional cu mărimea echipajului şi cu durata normală a voiajului.

13. Facilităţile de spălare a rufelor vor include şi chiuvete corespunzătoare, care pot fi situate în băi, dacă nu există spălătorii separate, cu posibilitatea furnizării apei reci şi calde sau cu instalaţii de încălzire a apei.

14. Facilităţile de uscare a rufelor vor fi prevăzute într-un compartiment separat de cabinele de dormit şi de sălile de mese, corespunzător ventilate şi uscate şi echipate cu sârme de rufe sau cu alte amenajări pentru agăţatul rufelor.

ARTICOLUL 14

1. La orice navă cu un echipaj de 15 persoane sau mai mare şi angajată într-un voiaj cu o durată mai mare de 3 zile, va fi prevăzută o cabină specială pentru infirmeria navei. Autoritatea competentă poate să reducă aceste cerinţe pentru navele angajate în navigaţie costieră.

2. Infirmeria navei va fi corespunzător situată, astfel încât să asigure un acces uşor, ocupanţii să fie confortabil cazaţi şi să poată primi îngrijiri corespunzătoare tot timpul.

3. Aranjamentul intrării, al paturilor, iluminatul, ventilaţia, încălzirea şi aprovizionarea cu apă vor fi proiectate să asigure confortul şi să uşureze tratamentul ocupanţilor.

4. Numărul paturilor din infirmerie va fi stabilit de către autoritatea competentă.

5. W.C.-urile vor fi prevăzute pentru uzul exclusiv al ocupanţilor infirmeriei, fie ca parte a încăperii, fie în imediata apropiere a acesteia.

6. Cabinele destinate infirmeriei navei nu vor fi folosite pentru alte scopuri decât cele medicale.

7. Fiecare navă care nu are la bord un doctor va fi prevăzută cu un dulap medical pe care să fie afişate instrucţiuni clare şi lizibile.

ARTICOLUL 15

1. O încăpere suficient şi adecvat ventilată va fi prevăzută pentru depozitarea hainelor de ploaie impregnate cu substanţe uleioase, în afară, dar aproape de cabinele de dormit.

2. La navele mai mari de 3.000 tone o încăpere pentru secţia punte şi o încăpere pentru secţia maşini vor fi prevăzute şi echipate pentru a fi folosite ca birou.

3. La navele care de obicei navighează în zonele infestate cu ţânţari vor fi luate măsuri de protecţie a echipajului împotriva ţânţarilor prin apărători corespunzătoare la ventilatoare şi la ieşirile spre punţi deschise.

4. Toate navele care navighează regulat către sau în zonele tropicale şi în zona Golfului Persic vor fi echipate cu acoperişuri de pânză deasupra punţilor expuse, deasupra cabinelor de locuit şi deasupra spaţiului sau spaţiilor de pe puntea de promenadă.

ARTICOLUL 16

1. În cazul navelor menţionate la paragraful 5 al art. 10, autoritatea competentă poate, în cazul membrilor de echipaj la care se referă, să modifice cerinţele din paragrafele precedente atât cât este necesar, pentru a ţine seama de deprinderile şi de obiceiurile naţionale distinctive şi, în particular, poate face aranjamente speciale referitoare la un grup de persoane care ocupă cabinele de dormit şi la sălile de mese şi la facilităţile sanitare.

2. La modificarea cerinţelor menţionate autoritatea competentă va trebui să ţină seama de prevederile paragrafelor 1 şi 2 ale art. 10 şi de cerinţa asigurării unui spaţiu minim de dormit pentru astfel de grupuri de nebrevetaţi, prevăzută la paragraful 5 al art. 10.

3. La navele la care echipajul din orice secţie este compus din persoane cu deprinderi şi cu obiceiuri naţionale total diferite vor fi prevăzute condiţii de viaţă şi de dormit separate şi specifice, astfel încât să îndeplinească cerinţele diferitelor grupuri.

4. În cazul navelor menţionate la paragraful 5 al art. 10, infirmeria, sălile de mese şi grupurile sanitare vor fi prevăzute şi menţinute la standard în ceea ce priveşte numărul şi folosinţa practică, egală sau comparabilă cu cea obţinută la bordul altor nave similare ca tip şi având aceeaşi naţionalitate.

5. Autoritatea competentă, când va stabili regulamente speciale în conformitate cu acest articol, va consulta sindicatele navigatorilor interesaţi şi organizaţiile armatorilor şi/sau armatorii care îi angajează pe aceştia.

ARTICOLUL 17

1. Spaţiile de cazare ale echipajului vor fi menţinute în condiţii de igienă corespunzătoare şi în condiţii decente de trai, nepermiţându-se păstrarea în acestea de bunuri sau de materiale care nu aparţin ocupanţilor.

2. Comandantul sau un ofiţer desemnat de el pentru aceasta, însoţit de unul sau de mai mulţi membri de echipaj, va inspecta toate spaţiile de cazare ale echipajului la intervale nu mai mari de o săptămână. Rezultatele fiecărei inspecţii vor fi consemnate.

PARTEA a IV-a
Aplicarea convenţiei la navele existente

ARTICOLUL 18

1. Cu condiţia respectării prevederilor paragrafelor 2, 3 şi 4 ale acestui articol, această convenţie se aplică navelor a căror chilă a fost pusă ulterior intrării în vigoare a convenţiei pentru teritoriul în care se înmatriculează nava.

2. În cazul unei nave care este finalizată la data intrării în vigoare a acestei convenţii pentru respectivul teritoriu de înmatriculare şi care este sub standardul prevăzut în partea a III-a din această convenţie, autoritatea competentă poate, după consultarea cu organizaţiile armatorilor şi/sau cu armatorii şi cu sindicatele navigatorilor, să ceară anumite modificări în scopul de a aduce nava în conformitate cu cerinţele convenţiei, dacă se consideră posibil, având în vedere problemele practice apărute atunci când:

a) nava este reînmatriculată;

b) la navă se fac modificări structurale substanţiale sau reparaţii majore, pe baza rezultatului unei planificări pe termen lung şi nu drept o consecinţă a unui accident sau a unui caz de urgenţă.

3. În cazul unei nave aflate în proces de construcţie şi/sau de reconversie la data intrării în vigoare a acestei convenţii pentru teritoriul ei de înmatriculare, autoritatea competentă poate, după consultarea cu organizaţiile armatorilor şi/sau cu armatorii şi cu sindicatele navigatorilor, să ceară anumite modificări în scopul de a aduce nava în conformitate cu cerinţele convenţiei, dacă se consideră posibil,

având în vedere în mod deosebit problemele practice apărute; astfel de modificări se vor conforma în totalitate prevederilor acestei convenţii, numai dacă nava nu este reînmatriculată.

4. În cazul unei nave, alta decât cea la care se face referire în paragrafele 2 şi 3 ale acestui articol, sau al unei nave pentru care prevederile acestei convenţii erau aplicabile în timp ce ea se afla în construcţie, fiind reînmatriculată într-un teritoriu după data intrării în vigoare a acestei convenţii pentru acel teritoriu, autoritatea competentă poate, după consultarea cu organizaţiile armatorilor şi/sau cu armatorii şi cu sindicatele navigatorilor, să ceară anumite modificări în scopul de a aduce nava în conformitate cu cerinţele convenţiei, dacă se consideră posibil, având în vedere problemele practice apărute; astfel de modificări se vor conforma în totalitate prevederilor acestei convenţii, numai dacă nava nu este din nou reînmatriculată.

PARTEA a V-a
Prevederi finale

ARTICOLUL 19

Nici o prevedere a acestei convenţii nu va afecta vreo lege, sentinţă judecătorească, înţelegere sau vreun acord între armatori şi navigatori, care asigură condiţii mai favorabile decât cele prevăzute de aceasta.

ARTICOLUL 20

Ratificările formale ale acestei convenţii vor fi comunicate directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi vor fi înregistrate de acesta.

ARTICOLUL 21

1. Prezenta convenţie nu va lega decât pe membrii Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ale căror ratificări vor fi fost înregistrate de către directorul general al Biroului Internaţional al Muncii.

2. Prezenta convenţie va intra în vigoare după 6 luni de la înregistrarea ratificărilor a 7 state dintre următoarele: Statele Unite ale Americii, Republica Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Danemarca, Finlanda, Franţa, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Grecia, India, Irlanda, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Iugoslavia, dintre care cel puţin 4 state trebuie să aibă flote comerciale atingând fiecare un tonaj brut de cel puţin un milion. Această clauză este inclusă în scopul facilitării şi al încurajării ratificării cât mai repede a convenţiei de către statele membre.

3. În continuare această convenţie va intra în vigoare, pentru fiecare membru, la 6 luni de la data la care ratificarea sa va fi fost înregistrată.

ARTICOLUL 22

1. Orice membru care a ratificat această convenţie poate să o denunţe după expirarea termenului de 10 ani de la data intrării iniţiale în vigoare a acesteia, printr-un act comunicat directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi înregistrat de către acesta. O astfel de denunţare nu va avea efect decât după un an de la data înregistrării.

2. Orice membru care a ratificat această convenţie şi care, în termen de un an de la expirarea perioadei de 10 ani, prevăzută la paragraful anterior, nu şi-a exercitat dreptul de denunţare prevăzut de prezentul articol, va fi legat pentru o nouă perioadă de 10 ani şi ca urmare va putea să denunţe această convenţie la expirarea fiecărei perioade de 10 ani, în condiţiile prevăzute de prezentul articol.

ARTICOLUL 23

1. Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii îi va înştiinţa pe toţi membrii Organizaţiei Internaţionale a Muncii cu privire la înregistrarea tuturor ratificărilor şi denunţărilor care i-au fost comunicate de către membrii organizaţiei.

2. Atunci când condiţiile enunţate la art. 21 paragraful 2 vor fi fost îndeplinite, directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va atrage atenţia membrilor organizaţiei asupra datei la care prezenta convenţie va intra în vigoare.

ARTICOLUL 24

Directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va comunica secretarului general al Naţiunilor Unite, spre înregistrare, în conformitate cu art. 102 din Carta Naţiunilor Unite, informaţii complete privind toate ratificările şi toate actele de denunţare pe care le-a înregistrat în conformitate cu prevederile articolelor precedente.

ARTICOLUL 25

Oricând va considera necesar Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii va prezenta un raport Conferinţei generale cu privire la aplicarea prezentei convenţii şi va examina dacă este cazul să se înscrie pe ordinea de zi a conferinţei problema revizuirii totale sau parţiale a convenţiei.

ARTICOLUL 26

1. În cazul în care Conferinţa adoptă o nouă convenţie având ca obiect revizuirea totală sau parţială a prezentei convenţii şi numai dacă noua convenţie nu prevede altfel, atunci:

a) ratificarea de către un membru a noii convenţii de revizuire va antrena de plin drept, independent de prevederile art. 22 de mai sus, denunţarea imediată a acestei convenţii, sub rezerva ca noua convenţie de revizuire să fi intrat în vigoare;

b) de la data la care noua convenţie de revizuire va intra în vigoare prezenta convenţie nu va mai fi deschisă ratificării de către membri.

2. Prezenta convenţie va rămâne în orice caz în vigoare în forma şi în conţinutul actuale pentru membrii care au ratificat-o, dar care nu au ratificat convenţia de revizuire.

ARTICOLUL 27

Versiunile în limbile engleză şi franceză ale textului acestei convenţii sunt egal autentice.

ANEXA Nr. 2

CONVENŢIA Nr. 133/1970
privind cazarea echipajelor (dispoziţii complementare)*)

Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii,

convocată la Geneva de Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi reunită acolo la 14 octombrie 1970 în cea de-a 55-a sesiune a sa,

văzând că prevederile Convenţiei privind cazarea echipajelor (revizuită), 1949, stabilesc o descriere detaliată referitoare la astfel de chestiuni precum: cabinele de dormit, sălile de mese şi careurile, ventilaţia, încălzirea, iluminatul şi facilităţile sanitare la bordul navei,

considerând că în lumina schimbării rapide atât a caracteristicilor de construcţie, cât şi a celor de operare a navelor moderne pot fi prevăzute mai multe îmbunătăţiri privind cazarea echipajului, după ce a decis să adopte anumite propuneri referitoare la cazarea echipajelor, chestiune care este al doilea punct pe ordinea de zi a sesiunii,

după ce a stabilit că aceste propuneri ar trebui să ia forma unei convenţii internaţionale care să completeze Convenţia privind cazarea echipajelor (revizuită), 1949,

adoptă la 30 octombrie 1970 convenţia ce urmează, care va fi denumită Convenţia privind cazarea echipajelor (dispoziţii complementare), 1970:

*) Traducere.

PARTEA I
Prevederi generale

ARTICOLUL 1

1. Această convenţie se aplică fiecărei nave maritime, proprietate publică sau privată, care este angajată în transportul de mărfuri sau de pasageri în scop comercial sau care este angajată în orice alt scop comercial, care este înmatriculată în teritoriul pentru care această convenţie este în vigoare şi a cărei chilă este pusă sau se află într-un stadiu similar de construcţie la data sau după data la care convenţia intră în vigoare în acel teritoriu.

2. În legislaţia naţională se vor stabili condiţiile în care navele vor fi considerate nave maritime în sensul acestei convenţii.

3. Această convenţie se aplică remorcherelor în limite rezonabile şi practicabile.

4. Această convenţie nu se aplică:

a) navelor cu o capacitate mai mică de 1.000 tone;

b) navelor propulsate în principal cu vele, indiferent dacă sunt echipate sau nu sunt echipate cu motoare auxiliare;

c) navelor de pescuit sau balenierelor ori altor nave utilizate în scopuri similare;

d) navelor cu aripi portante şi navelor pe pernă de aer,

5. cu condiţia ca această convenţie să fie aplicată în limite rezonabile şi practicabile la:

a) nave cu capacitatea cuprinsă între 200 şi 1.000 tone;

b) cazarea persoanelor angajate în probleme curente de navigaţie pe baleniere sau pe nave utilizate în scopuri similare;

6. de asemenea, cu condiţia ca oricare dintre cerinţele aplicabile în conformitate cu prevederile art. 3 din această convenţie să poată fi schimbate în cazul oricărei nave, dacă autoritatea competentă este convinsă, după consultarea cu organizaţiile armatorilor şi/sau cu armatorii şi cu sindicatele navigatorilor, că modificările pot fi făcute, cu condiţia să rezulte avantaje evidente care să creeze condiţii generale superioare celor care ar fi rezultat din aplicarea întocmai a prevederilor acestei convenţii; caracteristicile tuturor acestor modificări vor fi comunicate de către membru directorului general al Biroului Internaţional al Muncii;

7. cu condiţia că autoritatea competentă va determina, după consultări cu organizaţiile armatorilor şi/sau cu armatorii şi cu sindicatele navigatorilor, măsura în care este corespunzător să se ia în considerare necesitatea de a organiza condiţii pentru timpul liber şi se va abate de la prevederile acestei convenţii în cazul:

a) navelor feribot maritime, navelor de alimentare şi navelor similare, care nu sunt dotate continuu cu un echipaj permanent;

b) navelor maritime, când, suplimentar faţă de echipajul navei, au la bord, temporar, personal pentru reparaţii;

c) navelor maritime angajate în voiaje scurte care permit membrilor echipajului să meargă acasă sau să le pună la dispoziţie facilităţi comparabile pentru o perioadă de timp din fiecare zi.

ARTICOLUL 2

În cadrul acestei convenţii:

a) termenul navă înseamnă o navă la care se aplică această convenţie;

b) termenul tone înseamnă tone registru brut;

c) termenul navă de pasageri înseamnă o navă pentru care există şi este în vigoare:

(i) fie un certificat de siguranţă pentru nava de pasageri, eliberat în conformitate cu prevederile Convenţiei internaţionale privind ocrotirea vieţii omeneşti pe mare;

(ii) fie un certificat de pasager;

e) termenul nebrevetat înseamnă un membru al echipajului, altul decât ofiţerul;

g) termenul adult înseamnă o persoană care are cel puţin 18 ani;

h) termenul cazarea echipajului include cabinele de dormit, sălile de mese, grupurile sanitare, infirmeria şi careurile, aşa cum sunt prevăzute pentru a fi utilizate de echipaj;

i) termenul prevăzut înseamnă prevăzut de legislaţia naţională sau de autoritatea competentă;

j) termenul aprobat înseamnă aprobat de autoritatea competentă;

k) termenul reînmatriculată înseamnă reînmatricularea cu ocazia schimbării simultane a teritoriului de înmatriculare şi a armatorului navei.

ARTICOLUL 3

Fiecare membru pentru care această convenţie este în vigoare se angajează ca pentru navele la care se aplică această convenţie să respecte:

a) prevederile părţilor a II-a şi a III-a ale Convenţiei privind cazarea echipajelor (revizuită), 1949; şi

b) prevederile părţii a II-a din această convenţie.

ARTICOLUL 4

1. Fiecare membru pentru care această convenţie este în vigoare se angajează să menţină în vigoare o legislaţie care să îi asigure aplicarea.

2. În legislaţie trebuie:

a) să se solicite autorităţii competente să înştiinţeze toate persoanele interesate;

b) să se definească persoanele responsabile cu îndeplinirea acesteia;

c) să se prevadă măsuri de penalizare adecvate pentru orice încălcare a acesteia;

d) să se prevadă menţinerea unui sistem de inspecţie adecvat care să asigure respectarea efectivă a acesteia;

e) să se impună autorităţii competente să consulte organizaţiile armatorilor şi/sau armatorii şi sindicatele navigatorilor, în scopul creării de regulamente-cadru, şi, în măsura în care este practicabil, să colaboreze cu aceste părţi la realizarea lor.

PARTEA a II-a
Cerinţe pentru cazarea echipajului

ARTICOLUL 5

1. Suprafaţa de podea per persoană în cabinele de dormit destinate nebrevetaţilor va fi cel puţin de:

a) 3,75 m² (40,36 picioare pătrate) la navele de 1.000 tone sau mai mari, dar mai mici de 3.000 tone;

b) 4,25 m² (45,75 picioare pătrate) la navele de 3.000 tone sau mai mari, dar mai mici de 10.000 tone;

c) 4,75 m² (51,13 picioare pătrate) la navele de 10.000 tone sau mai mari,

2. cu condiţia ca suprafaţa de podea per persoană din cabinele de dormit destinate pentru 2 nebrevetaţi să fie cel puţin de:

a) 2,75 m² (29,60 picioare pătrate) la navele de 1.000 tone sau mai mari, dar mai mici de 3.000 tone;

b) 3,25 m² (34,98 picioare pătrate) la navele de 3.000 tone sau mai mari, dar mai mici de 10.000 tone;

c) 3,75 m² (40,36 picioare pătrate) la navele de 10.000 tone sau mai mari,

3. de asemenea, cu condiţia ca suprafaţa de podea în cabinele de dormit destinate nebrevetaţilor pe o navă de pasageri să fie cel puţin de:

a) 2,35 m² (25,30 picioare pătrate) la navele de 1.000 tone sau mai mari, dar mai mici de 3.000 tone;

b) la navele de 3.000 tone sau mai mari:

(i) 3,75 m² (40,36 picioare pătrate) în cabinele destinate unei singure persoane;

(ii) 6,00 m² (64,58 picioare pătrate) în cabinele pentru două persoane;

(iii) 9,00 m² (96,88 picioare pătrate) în cabinele pentru 3 persoane;

(iv) 12,00 m² (129,17 picioare pătrate) în cabinele pentru 4 persoane.

4. Numărul de nebrevetaţi care ocupă cabinele de dormit nu va depăşi două persoane per încăpere, cu excepţia navelor de pasageri la care numărul acestora nu va fi mai mare de 4.

5. Numărul subofiţerilor care ocupă cabinele de dormit nu va depăşi una sau două persoane per încăpere.

6. În cabinele de dormit destinate ofiţerilor, în care nu sunt prevăzute saloane sau camere de zi, suprafaţa de podea per persoană nu va fi mai mică de 6,50 m² (69,96 picioare pătrate) la navele mai mici de 3.000 tone şi nu va fi mai mică de 7,50 m² (80,73 picioare pătrate) la navele de 3.000 tone sau mai mari.

7. La navele, altele decât navele de pasageri, pentru fiecare adult membru al echipajului va fi prevăzută o cabină individuală de dormit, acolo unde mărimea navei, activitatea în care este ea angajată şi construcţia sa fac ca aceasta să fie rezonabilă şi practicabilă.

8. La navele de 3.000 tone sau mai mari, acolo unde este practicabil, şeful mecanic şi căpitanul secund al navei vor avea în plus faţă de cabina de dormit şi în vecinătatea acesteia un salon sau o cameră de zi.

9. Spaţiul ocupat de paturi şi dulapuri, comode şi scaune va fi inclus în măsurarea suprafeţei podelei. Spaţiile cu forme mici sau neregulate, care nu se adaugă efectiv la spaţiul pentru mişcarea liberă şi care nu pot fi utilizate pentru instalarea mobilei, vor fi excluse.

10. Dimensiunile interioare minime ale unui pat vor fi de 198 cm x 80 cm (6 picioare şi 6 inches x 2 picioare şi 7,50 inches).

ARTICOLUL 6

1. Suprafaţa podelei sălilor de mese pentru ofiţeri şi pentru nebrevetaţi nu va fi mai mică de 1 m² (10,76 picioare pătrate) per persoană pentru numărul de locuri planificate.

2. Sălile de mese vor fi echipate cu mese şi cu scaune de un tip aprobat, fixe sau mobile, suficiente pentru cazarea celui mai mare număr de membri ai echipajului care ar putea să le folosească în acelaşi timp.

3. În orice moment în care membrii echipajului sunt la bord trebuie să fie disponibile:

a) un frigider, care va fi situat în mod convenabil şi a cărui capacitate să fie suficientă pentru numărul de persoane care folosesc sălile de mese;

b) facilităţi pentru băuturi calde; şi

c) facilităţi pentru apă rece.

4. Autoritatea competentă poate permite excepţii de la prevederile paragrafelor 1 şi 2 ale acestui articol, referitoare la condiţiile din sala de mese, atât cât poate fi necesar pentru a se ajunge la condiţiile speciale, existente la navele de pasageri.

ARTICOLUL 7

1. Careurile ofiţerilor şi ale nebrevetaţilor vor fi situate convenabil şi vor fi mobilate corespunzător. Acolo unde acestea nu sunt prevăzute separat de sălile de mese, acestea din urmă vor fi proiectate, mobilate şi echipate pentru a crea condiţii de recreere.

2. Careurile vor fi dotate cel puţin cu un dulap pentru cărţi, condiţii pentru citit şi pentru scris şi, acolo unde este posibil, condiţii pentru practicarea jocurilor.

3. La navele de 8.000 tone sau mai mari vor fi prevăzute un fumoar sau o bibliotecă în care să se poată viziona programe la televizor sau filme şi o încăpere pentru hobby şi practicarea jocurilor; trebuie să se aibă în vedere prevederea unui bazin de înot.

4. În legătură cu proiectarea careurilor autorităţile competente trebuie să acorde atenţie prevederii unei cantine.

ARTICOLUL 8

1. La toate navele se va prevedea într-o localizare convenabilă, pentru ofiţeri şi pentru nebrevetaţi, minimum un W.C., o cadă şi/sau un duş pentru fiecare 6 persoane sau mai puţine, care nu dispun de facilităţile prevăzute la paragrafele 2-4 ale acestui articol. Atunci când sunt angajate femei la bordul navei, se vor prevedea pentru acestea grupuri sanitare separate.

2. La navele de 5.000 tone sau mai mari, dar mai mici de 15.000 tone, cabinele individuale de dormit pentru cel puţin 5 ofiţeri vor fi prevăzute cu câte o baie proprie, dotată cu W.C., precum şi cu o cadă şi/sau un duş şi o chiuvetă racordată la apă curentă, caldă şi rece; chiuveta poate fi situată în cabina de dormit. Suplimentar, la navele de 10.000 tone sau mai mari, dar mai mici de 15.000 tone, cabinele de dormit ale tuturor celorlalţi ofiţeri trebuie să aibă băi proprii sau cu intercomunicare, dotate similar.

3. La navele de 15.000 tone sau mai mari cabinele individuale de dormit ale ofiţerilor vor avea prevăzute băi proprii dotate cu un W.C., precum şi cu o cadă şi/sau un duş şi o chiuvetă racordată la apă curentă caldă şi rece; chiuveta poate fi situată şi în cabina de dormit.

4. La navele de 25.000 tone sau mai mari, altele decât navele de pasageri, va fi prevăzută câte o baie la fiecare 2 nebrevetaţi, fie plasată într-un compartiment de comunicare între cabine de dormit alăturate, fie opusă intrării în fiecare cabină, care vor fi dotate cu un W.C., precum şi cu o cadă şi/sau un duş şi chiuvetă racordată la apă curentă caldă şi rece.

5. La navele de 5.000 tone sau mai mari, altele decât navele de pasageri, fiecare cabină de dormit pentru ofiţeri sau pentru nebrevetaţi va fi prevăzută cu o chiuvetă racordată la apă curentă caldă şi rece, cu excepţia cazului în care o astfel de chiuvetă este situată într-o baie prevăzută în conformitate cu paragrafele 2, 3 sau 4 ale acestui articol.

6. La toate navele trebuie să fie prevăzute facilităţi pentru spălarea, uscarea şi călcarea rufelor pentru ofiţeri şi nebrevetaţi, într-un număr proporţional cu mărimea echipajului şi cu durata normală a voiajului. Aceste facilităţi trebuie, pe cât posibil, să fie localizate astfel încât să fie uşor accesibile.

7. Trebuie prevăzute următoarele facilităţi:

a) maşini de spălat;

b) maşini de uscat sau camere de uscare încălzite şi ventilate adecvat; şi

c) maşini de călcat şi panouri de călcat sau dispozitive similare acestora.

ARTICOLUL 9

1. La navele de 1.600 tone sau mai mari vor fi prevăzute:

a) un compartiment separat conţinând un W.C. şi o chiuvetă racordată la apă curentă rece şi caldă, care să fie uşor accesibil pentru cei care îşi desfăşoară în mod curent atribuţiile în zona punţii de navigaţie; şi

b) un W.C. şi o chiuvetă racordată la apă curentă rece şi caldă, care să fie uşor accesibile dinspre compartimentul maşini, dacă nu sunt montate în vecinătatea camerei de comandă din compartimentul maşini.

2. La navele de 1.600 tone sau mai mari, altele decât navele la care sunt prevăzute cabine individuale de dormit şi băi individuale sau semi-individuale pentru întregul personal al secţiei maşini, se vor prevedea vestiare pentru schimbarea îmbrăcămintei, care vor fi:

a) localizate în afara compartimentului maşini, dar cu acces uşor la acesta; şi

b) dotate cu dulapuri individuale de îmbrăcăminte, precum şi cu căzi şi/sau cu duşuri şi chiuvete racordate la apă curentă rece şi caldă.

ARTICOLUL 10

În toate spaţiile de cazare ale echipajului unde este necesară o deplasare continuă şi liberă tavanele se vor situa la o înălţime de cel puţin 198 cm (6 picioare şi 6 inches), cu condiţia că autoritatea competentă poate să prevadă reducerea înălţimii tavanului în orice spaţiu sau parte a oricărui spaţiu de cazare în care se consideră că este necesar să se procedeze astfel şi, de asemenea, că astfel de reduceri nu vor conduce la disconfortul echipajului.

ARTICOLUL 11

1. Spaţiile de cazare ale echipajului vor fi iluminate corespunzător.

2. În condiţiile unor aranjamente speciale se poate permite ca la navele de pasageri cabinele de dormit şi sălile de mese să fie luminate natural şi să fie prevăzute cu iluminare artificială adecvată.

4. În cabinele de dormit se va instala o lampă electrică pentru citit, la capul fiecărui pat.

5. Autoritatea competentă va stabili standarde corespunzătoare pentru iluminatul natural şi artificial.

ARTICOLUL 12

În cazul navelor al căror echipaj impune să se ia în considerare fără discriminare interesele diferite ale membrilor acestora cu religii şi practici sociale diferite şi distincte, autoritatea competentă poate, după consultarea cu organizaţiile armatorilor şi/sau cu armatorii şi cu sindicatele navigatorilor interesaţi şi cu condiţia ca aceste două părţi să fi ajuns la înţelegere, să permită modificări faţă de prevederile paragrafelor 1-4 şi 7 ale art. 5 şi ale paragrafelor 1-4 ale art. 8 din această convenţie, cu condiţia ca astfel de modificări să aibă ca rezultat facilităţi generale cel puţin la fel de favorabile ca cele care ar fi rezultat din aplicarea tuturor prevederilor acestei convenţii. Caracteristicile tuturor acestor modificări vor fi comunicate de către membrul interesat directorului general al Biroului Internaţional al Muncii, care va înştiinţa toţi membrii Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

PARTEA a III-a
Aplicarea convenţiei la navele existente

ARTICOLUL 13

1. În cazul unei nave care este finalizată la data intrării în vigoare a acestei convenţii pentru respectivul teritoriu de înmatriculare şi care este sub standardul prevăzut de această convenţie, autoritatea competentă poate, după consultarea cu organizaţiile armatorilor şi/sau cu armatorii şi cu sindicatele navigatorilor, să ceară anumite modificări în scopul de a aduce nava în conformitate cu cerinţele convenţiei, dacă se consideră rezonabil şi practicabil, având în vedere în mod deosebit problemele tehnice, economice şi de altă natură apărute prin aplicarea prevederilor art. 5, 8 şi 10, atunci când:

a) nava este reînmatriculată;

2. În cazul unei nave aflate în proces de construcţie şi/sau de conversie la data intrării în vigoare a acestei convenţii pentru teritoriul ei de înmatriculare, autoritatea competentă poate, după consultarea cu organizaţiile armatorilor şi/sau cu armatorii şi cu sindicatele navigatorilor, să ceară anumite modificări în scopul de a aduce nava în conformitate cu cerinţele convenţiei, dacă se consideră rezonabil şi practicabil,

având în vedere în mod deosebit problemele tehnice, economice şi de altă natură apărute prin aplicarea prevederilor art. 5, 8 şi 10; astfel de modificări se vor conforma în totalitate prevederilor acestei convenţii.

3. În cazul unei nave, alta decât cea la care se face referire în paragrafele 1 şi 2 ale acestui articol, sau al unei nave pentru care prevederile acestei convenţii erau aplicabile în timp ce ea se afla în construcţie, fiind reînmatriculată într-un teritoriu după data intrării în vigoare a acestei convenţii pentru acel teritoriu, autoritatea competentă poate, după consultarea cu organizaţiile armatorilor şi/sau cu armatorii şi cu sindicatele navigatorilor, să ceară anumite modificări în scopul de a aduce nava în conformitate cu cerinţele convenţiei, dacă se consideră rezonabil şi practicabil,

PARTEA a IV-a
Prevederi

ARTICOLUL 14

Ratificările formale ale acestei convenţii vor fi comunicate directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi vor fi înregistrate de către acesta.

ARTICOLUL 15

1. Prezenta convenţie nu va lega decât pe membrii Organizaţiei Internaţionale a Muncii, ale căror ratificări vor fi fost înregistrate de directorul general al Biroului Internaţional la Muncii.

2. Această convenţie va intra în vigoare după 12 luni de la înregistrarea ratificărilor a 12 membri, fiecare dintre ei având flote comerciale cu o capacitate de peste un milion tone, incluzând cel puţin 4 membri care să aibă fiecare flote comerciale cu o capacitate de cel puţin 2 milioane tone.

3. În continuare această convenţie va intra în vigoare, pentru fiecare membru, la 6 luni de la data la care ratificarea sa va fi fost înregistrată.

ARTICOLUL 16

1. Orice membru care a ratificat această convenţie poate să o denunţe după expirarea termenului de 10 ani de la data intrării iniţiale în vigoare a convenţiei, printr-un act comunicat directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi înregistrat de către acesta. O astfel de denunţare nu va avea efect decât după un an de la data înregistrării.

ARTICOLUL 17

2. Atunci când condiţiile enunţate la art. 15 paragraful 2 vor fi fost îndeplinite, directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va atrage atenţia membrilor organizaţiei asupra datei la care prezenta convenţie va intra în vigoare.

ARTICOLUL 18

ARTICOLUL 19

ARTICOLUL 20

1. În cazul în care Conferinţa adoptă o nouă convenţie având ca obiect revizuirea, totală sau parţială, a prezentei convenţii şi numai dacă noua convenţie nu prevede altfel, atunci:

a) ratificarea de către un membru a noii convenţii de revizuire va antrena de plin drept, independent de prevederile art. 16 de mai sus, denunţarea imediată a acestei convenţii, sub rezerva ca noua convenţie de revizuire să fi intrat în vigoare;

b) de la data la care noua convenţie de revizuire va intra în vigoare prezenta convenţie nu va mai fi deschisă ratificării de către membri.

2. Prezenta convenţie va rămâne în orice caz în vigoare în forma şi în conţinutul actuale pentru membrii care au ratificat-o, dar care nu au ratificat convenţia.

ARTICOLUL 21

Versiunile în limbile engleză şi franceză ale textului acestei convenţii sunt egal autentice.

ANEXA Nr. 3

CONVENŢIA Nr. 68/1946
privind alimentaţia echipajului şi servirea mesei la bordul navelor*)

Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, convocată la Seattle de Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi reunită acolo la 6 iunie 1946 în cea de-a 28-a sesiune a sa,

după ce a decis să adopte anumite propuneri referitoare la alimentaţia echipajului şi servirea mesei la bordul navelor, chestiune ce constituie cel de-al patrulea punct pe ordinea de zi a sesiunii,

după ce a decis că aceste propuneri trebuie să ia forma unei convenţii internaţionale,

adoptă la 27 iunie 1946 convenţia ce urmează, care va fi denumită Convenţia privind alimentaţia echipajului şi servirea mesei la bordul navelor, 1946:

*) Traducere.

ARTICOLUL 1

1. Fiecare membru al Organizaţiei Internaţionale a Muncii, pentru care această convenţie este în vigoare, este responsabil de promovarea unui standard corespunzător pentru aprovizionarea cu hrană a echipajului şi servirea mesei la bordul navelor maritime, proprietate publică sau privată, care sunt angajate în transportul de mărfuri sau de pasageri în scop comercial şi care sunt înmatriculate într-un teritoriu pentru care această convenţie este în vigoare.

2. Legislaţia naţională sau, în absenţa unei asemenea legislaţii, contractele colective între patroni şi muncitori vor determina navele sau clasele de nave care pot fi considerate nave maritime în scopul acestei convenţii.

ARTICOLUL 2

Următoarele funcţii vor fi îndeplinite de către autoritatea competentă, exceptând cazul în care aceste funcţii se îndeplinesc în virtutea unor contracte colective:

a) cadrul şi aplicarea reglementărilor cu privire la aprovizionarea cu hrană şi apă, servirea mesei şi construcţia, localizarea, ventilaţia, încălzitul, iluminatul, sistemul de apă şi echipamentul din bucătării şi din alte spaţii ale secţiei care asigură servirea mesei la bordul navei, inclusiv camerele de depozitare şi camerele frigorifice;

b) inspectarea proviziilor de hrană şi de apă, a spaţiilor de cazare, a aranjamentelor şi echipamentelor de la bordul navei, pentru stocarea, manipularea şi prepararea hranei;

c) certificarea unor membri ai personalului secţiei, care asigură servirea mesei la bord, în funcţie de calificările necesare prevăzute;

d) muncă de cercetare în acest domeniu, educaţie şi propagandă privind metodele de asigurare a proviziilor corespunzătoare de hrană şi serviciul de servire a mesei la bordul navei.

ARTICOLUL 3

1. Autoritatea competentă va lucra în strânsă cooperare cu organizaţiile armatorilor şi ale navigatorilor şi cu autorităţile naţionale sau locale, care se ocupă de probleme legate de hrană şi sănătate, şi, unde este necesar, poate utiliza serviciile unor asemenea autorităţi.

2. Activităţile diverselor autorităţi vor fi bine coordonate pentru evitarea suprapunerii sau incertitudinii în privinţa jurisdicţiei.

ARTICOLUL 4

Autoritatea competentă va avea un personal permanent alcătuit din persoane calificate, care să includă inspectori.

ARTICOLUL 5

1. Fiecare membru va menţine în vigoare o legislaţie referitoare la aprovizionarea cu hrană şi la măsurile privind servirea mesei, destinate să asigure sănătatea şi bunăstarea echipajelor navelor menţionate la art. 1.

2. Această legislaţie se va referi la:

a) asigurarea proviziilor de hrană şi de apă, care, potrivit mărimii echipajului, duratei şi naturii voiajului, sunt corespunzătoare în ceea ce priveşte cantitatea, valoarea nutritivă, calitatea şi varietatea;

b) aranjamentul şi echipamentul departamentului de hrană, de pe fiecare vas, astfel încât să se permită servirea unor mese corespunzătoare echipajului.

ARTICOLUL 6

În legislaţia naţională se va prevedea asigurarea unui sistem de inspectare de către autoritatea competentă, pentru:

a) proviziile de hrană şi apă;

b) toate spaţiile şi echipamentele folosite pentru stocarea şi manipularea hranei şi a apei;

c) bucătăria şi alte echipamente pentru pregătirea şi servirea meselor; şi

d) calificarea membrilor secţiei care asigură servirea mesei la bord, astfel cum este cerută de aceasta.

ARTICOLUL 7

1. În legislaţia naţională sau, în absenţa unei astfel de legislaţii, în contractele colective dintre patroni şi muncitori se va prevedea inspectarea pe mare, la intervale prevăzute de către comandant sau de către un ofiţer desemnat de el în acest scop, împreună cu un membru responsabil al secţiei care asigură servirea mesei la bord, pentru a se verifica următoarele:

a) proviziile de hrană şi de apă;

b) toate spaţiile şi echipamentele folosite pentru stocarea şi manipularea hranei şi a apei, bucătăria şi alte echipamente pentru pregătirea şi servirea meselor.

2. Rezultatele unei asemenea inspecţii vor fi consemnate.

ARTICOLUL 8

O inspecţie specială va fi făcută de către reprezentanţii autorităţii competente din teritoriul de înmatriculare al navei, dacă există o plângere scrisă din partea unui număr sau a unei părţi din echipaj prevăzute de legislaţia naţională sau în numele unei organizaţii recunoscute a armatorilor ori a marinarilor. Pentru evitarea întârzierilor în navigaţie asemenea plângeri ar trebui trimise cât mai curând posibil şi cu cel puţin 24 de ore înainte de timpul programat pentru plecarea din port.

ARTICOLUL 9

1. Inspectorii vor avea autoritatea de a face recomandări armatorului navei sau comandantului ori unei alte persoane responsabile în privinţa îmbunătăţirii standardului secţiei care asigură servirea mesei la bord.

2. În legislaţia naţională se vor prevedea penalităţi pentru:

a) nerespectarea ei de către un armator, comandant, membru al echipajului sau de către o altă persoană responsabilă de respectarea cerinţelor legislaţiei naţionale în vigoare; şi

b) orice încercare de obstrucţionare a unui inspector în îndeplinirea îndatoririlor sale.

3. Inspectorii vor înainta în mod regulat autorităţii competente rapoarte uniforme cu privire la munca lor şi la rezultatele acesteia.

ARTICOLUL 10

1. Autoritatea competentă va pregăti un raport anual.

2. Raportul anual va fi redactat, cât mai curând posibil, la sfârşitul anului la care se referă şi va fi pus la dispoziţie consiliilor şi persoanelor interesate.

3. Copii de pe raportul anual vor fi transmise Biroului Internaţional al Muncii.

ARTICOLUL 11

1. Vor fi organizate cursuri pentru pregătirea personalului din secţia care asigură servirea mesei la bordul navelor maritime fie în şcoli aprobate, fie prin înţelegeri acceptate atât de organizaţiile armatorilor, cât şi de cele ale navigatorilor.

2. Vor fi asigurate facilităţi pentru cursuri de pregătire, care să permită persoanelor deja calificate să îşi perfecţioneze cunoştinţele şi deprinderile.

ARTICOLUL 12

1. Autoritatea competentă va strânge informaţii la zi cu privire la hrănire şi la metodele de achiziţie, stocare, conservare, pregătire şi de servire a hranei, cu referiri speciale la cerinţele impuse de serviciul care asigură servirea mesei la bordul navei.

2. Aceste informaţii vor fi puse la dispoziţie, gratuit sau la un preţ rezonabil, producătorilor şi comercianţilor de produse alimentare şi echipamente pentru nave, comandanţilor de nave, ospătarilor şi bucătarilor, armatorilor şi navigatorilor şi organizaţiilor acestora, în general; în acest scop vor fi utilizate forme corespunzătoare de publicitate, cum ar fi manuale, broşuri, postere, reclame din jurnale comerciale.

3. Autoritatea competentă va face recomandări pentru evitarea irosirii hranei, pentru facilitarea menţinerii unui standard corespunzător de curăţenie şi pentru asigurarea unor înlesniri maxime pentru lucru.

ARTICOLUL 13

Oricare dintre funcţiile autorităţii competente în privinţa brevetării personalului din secţia care asigură servirea mesei la bord, colectarea şi distribuirea de informaţii pot fi realizate prin delegarea responsabilităţilor sau a unei părţi din acestea către o organizaţie sau o autoritate care exercită, în general, funcţii similare în privinţa navigatorilor.

ARTICOLUL 14

Ratificările formale ale acestei convenţii vor fi comunicate directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi vor fi înregistrate de către acesta.

ARTICOLUL 15

2. Prezenta convenţie va intra în vigoare după 6 luni de la înregistrarea ratificărilor a 9 state dintre următoarele: Statele Unite ale Americii, Republica Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Danemarca, Finlanda, Franţa, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Grecia, India, Irlanda, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Iugoslavia, dintre care cel puţin 5 state trebuie să aibă flote comerciale care să atingă fiecare un tonaj brut de cel puţin un milion. Această clauză este inclusă în scopul facilitării şi al încurajării ratificării cât mai devreme a convenţiei de către statele membre.

3. În continuare această convenţie va intra în vigoare, pentru fiecare membru, la 6 luni de la data la care ratificarea sa va fi fost înregistrată.

ARTICOLUL 16

1. Orice membru care a ratificat această convenţie poată să o denunţe după expirarea termenului de 10 ani de la data intrării iniţiale în vigoare a acesteia, printr-un act comunicat directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi înregistrat de către acesta. O astfel de denunţare nu va avea efect decât după un an de la data înregistrării.

2. Orice membru care a ratificat această convenţie şi care, în termen de un an de la expirarea perioadei de 10 ani, prevăzută de paragraful anterior, nu şi-a exercitat dreptul de denunţare prevăzut de prezentul articol va fi legat pentru o nouă perioadă de 10 ani şi ca urmare va putea să denunţe această convenţie la expirarea fiecărei perioade de 10 ani, în condiţiile prevăzute de prezentul articol.

ARTICOLUL 17

ARTICOLUL 18

ARTICOLUL 19

La expirarea fiecărei perioade de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentei convenţii Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii va prezenta un raport Conferinţei generale cu privire la aplicarea prezentei convenţii şi va examina dacă este cazul să se înscrie pe ordinea de zi a conferinţei problema revizuirii totale sau parţiale a convenţiei.

ARTICOLUL 20

1. În cazul în care Conferinţa adoptă o nouă convenţie având ca obiect revizuirea, totală sau parţială, a prezentei convenţii şi numai dacă noua convenţie nu prevede altfel, atunci:

b) de la data la care noua convenţie de revizuire va intra în vigoare prezenta convenţie nu va mai fi deschisă ratificării de către membri.

2. Prezenta convenţie va rămâne în orice caz în vigoare în forma şi în conţinutul actuale pentru membrii care au ratificat-o, dar care nu au ratificat convenţia de revizuire.

ARTICOLUL 21

Versiunile în limba engleză şi franceză ale textului acestei convenţii sunt egal autentice.

ANEXA Nr. 4

CONVENŢIA Nr. 22/1926
privind contractul de angajare al navigatorilor*)

Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii,

convocată la Geneva de către Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi reunită acolo la 7 iunie 1926 în cea de-a 9-a sesiune a sa,

după ce a decis să adopte anumite propuneri referitoare la contractul de angajare al navigatorilor, 1926, chestiune care este primul punct pe ordinea de zi a sesiunii,

după ce a stabilit că aceste propuneri ar trebui să ia forma unei convenţii internaţionale,

adoptă la 24 iunie 1926 convenţia ce urmează, care va fi denumită Convenţia privind contractul de angajare al navigatorilor, 1926, pentru a fi ratificată de către membrii Organizaţiei Internaţionale a Muncii în conformitate cu prevederile Constituţiei Internaţionale a Muncii:

*) Traducere.

ARTICOLUL 1

1. Această convenţie se aplică tuturor navelor maritime înmatriculate în statul membrului care a ratificat această convenţie, precum şi armatorilor, comandanţilor şi navigatorilor acestor nave.

2. Convenţia nu se aplică:

a) navelor militare;

b) navelor guvernamentale care nu sunt angajate în scop comercial;

c) navelor angajate în transportul comercial costier;

d) iahturilor de agrement;

e) ambarcaţiunilor indiene;

f) navelor de pescuit;

g) navelor mai mici de 100 tone registru brut sau 300 m³ şi nici navelor angajate în transportul naţional, cu tonaj sub limita de tonaj prescrisă de legislaţia naţională pentru regimul special al acestor nave, în vigoare la data adoptării acestei convenţii.

ARTICOLUL 2

În sensul acestei convenţii termenii de mai jos trebuie înţeleşi după cum urmează:

a) termenul navă include orice vas sau ambarcaţiune de orice natură, proprietate publică sau privată, angajată în mod obişnuit în navigaţia maritimă;

b) termenul navigator include fiecare persoană angajată sau folosită pe orice funcţie la bordul unei nave şi înscrisă în contractul de angajare pe navă. Termenul îi exclude pe comandanţi, piloţi, cadeţi, pe elevii aflaţi pe navele-şcoală şi pe ucenicii cu contracte speciale de ucenicie; termenul exclude echipajele din marina militară şi alte persoane aflate în serviciul permanent al statului;

c) termenul comandant include orice persoană care deţine comanda şi responsabilitatea unei nave, cu excepţia piloţilor;

d) termenul navă în transportul comercial intern include o navă angajată în transportul comercial executat între porturile unui stat şi porturile dintr-un stat vecin, în limitele geografice determinate de legislaţia naţională.

ARTICOLUL 3

1. Contractul de angajare va fi semnat atât de către armator sau de reprezentantul acestuia, cât şi de navigator. Navigatorului şi, eventual, consilierului acestuia trebuie să i se faciliteze examinarea contractului de angajare înainte ca acesta să fie semnat.

2. Condiţiile în care se semnează contractul de angajare trebuie prevăzute de legislaţia naţională, astfel încât să se asigure controlul autorităţii publice competente.

3. Prevederile de mai sus privind semnarea contractului de angajare sunt considerate ca îndeplinite, dacă autoritatea competentă certifică printr-un act că prevederile contractului i-au fost prezentate în scris şi au fost confirmate atât de către armator sau de reprezentantul acestuia, cât şi de navigator.

4. În legislaţia naţională se vor prevedea dispoziţii care să garanteze faptul că navigatorul a înţeles sensul clauzelor contractului de angajare.

5. Contractul de angajare nu va conţine nici o clauză contrară legislaţiei naţionale sau acestei convenţii.

6. În legislaţia naţională trebuie să se prevadă orice alte formalităţi sau garanţii privind încheierea contractului de angajare, considerate necesare pentru protecţia intereselor armatorului şi ale navigatorului.

ARTICOLUL 4

1. Se vor lua măsuri adecvate, în conformitate cu legislaţia naţională, pentru a se garanta că prin nici o clauză a contractului de angajare părţile nu vor conveni în avans să se abată de la hotărârile juridice uzuale reglementate prin contract.

2. Această dispoziţie nu trebuie interpretată ca excluzând recursul la arbitraj.

ARTICOLUL 5

1. Fiecărui navigator i se va elibera un document care să certifice funcţia acestuia la bordul navei. Forma documentului, menţiunile ce trebuie înscrise şi modul în care aceste menţiuni vor fi înscrise în el vor fi stabilite prin legislaţia naţională.

2. Documentul nu va conţine nici un fel de apreciere asupra calităţii muncii navigatorului sau asupra veniturilor acestuia.

ARTICOLUL 6

1. Contractul de angajare poate fi încheiat fie pe o durată determinată fie pentru un voiaj sau, dacă legislaţia naţională permite, pe o durată nedeterminată.

2. Contractul de angajare trebuie să indice în mod clar drepturile şi obligaţiile respective ale fiecăreia dintre părţi.

3. Contractul de angajare trebuie să conţină în mod obligatoriu următoarele menţiuni:

(1) numele de familie şi celelalte nume ale navigatorului, data sa de naştere sau vârsta şi locul naşterii;

(2) locul şi data încheierii contractului;

(3) numele navei sau ale navelor la bordul cărora navigatorul se angajează să execute serviciul;

(4) numărul membrilor echipajului navei, dacă este prevăzut în legislaţia naţională;

(5) voiajul sau voiajele ce urmează a fi întreprinse, dacă acest lucru poate fi stabilit în momentul încheierii contractului;

(6) funcţia pe care navigatorul urmează să fie angajat;

(7) dacă este posibil, locul şi data la care navigatorul trebuie să se prezinte la bordul navei pentru începerea serviciului;

(8) hrana care se alocă navigatorului, cu excepţia cazului în care legislaţia naţională prevede un sistem diferit de furnizare a hranei;

(9) totalitatea veniturilor;

(10) expirarea contractului şi condiţiile aferente, adică;

a) dacă contractul a fost încheiat pe o durată determinată, data stabilită pentru expirarea contractului;

b) dacă contractul a fost încheiat pentru un voiaj, portul de destinaţie convenit pentru expirarea contractului şi termenul de expirare după sosire, înainte ca navigatorul să fie eliberat din funcţie;

c) dacă contractul a fost încheiat pe o durată nedeterminată, condiţiile în care oricare dintre cele două părţi va putea să îl anuleze, precum şi perioada de preaviz care nu trebuie să fie mai mică pentru armator decât pentru navigator;

(11) concediul anual de odihnă plătit, acordat navigatorului după un an de serviciu la aceeaşi companie de navigaţie, dacă un astfel de concediu este prevăzut de legislaţia naţională;

(12) orice alte prevederi pe care legislaţia naţională le poate cere.

ARTICOLUL 7

Dacă în legislaţia naţională se prevede ca un exemplar al listei cuprinzând echipajul să se afle la bord, se va specifica dacă contractul de angajare va fi înscris sau va fi anexat la lista cuprinzând echipajul.

ARTICOLUL 8

Pentru a permite navigatorului să se asigure în privinţa naturii şi extinderii drepturilor şi obligaţiilor sale, legislaţia naţională va stabili măsuri necesare pentrru a se putea informa în mod clar la bordul navei în privinţa condiţiilor de angajare, fie prin afişarea clauzelor contractului de angajare într-un loc uşor accesibil echipajului, fie prin alte măsuri corespunzătoare.

ARTICOLUL 9

1. Un contract de angajare pe o durată nedeterminată poate fi desfăcut de oricare dintre cele două părţi în orice port în care nava încarcă sau descarcă, cu condiţia ca preavizul specificat în contract să fi fost dat cu cel puţin 24 de ore înainte.

2. Preavizul trebuie înaintat în scris; legislaţia naţională va prevedea condiţiile de înaintare a acestuia, astfel încât să se evite orice dispută ulterioară între părţi cu privire la această chestiune.

3. În legislaţia naţională se vor determina circumstanţele extraordinare în care contractul nu va fi desfăcut în urma preavizului, chiar şi atunci când acesta a fost înaintat regulamentar.

ARTICOLUL 10

Contractul de angajare, fie că este încheiat pentru un voiaj, pe o durată determinată sau pe o durată nedeterminată, va fi legal desfăcut, prin:

a) acordul mutual al părţilor;

b) decesul navigatorului;

c) pierderea sau lipsa totală a navigabilităţii navei;

d) orice altă cauză care poate fi prevăzută în legislaţia naţională sau în această convenţie.

ARTICOLUL 11

În legislaţia naţională se vor determina circumstanţele în care armatorul sau comandantul îl poate concedia imediat pe navigator.

ARTICOLUL 12

În legislaţia naţională se vor determina, de asemenea, circumstanţele în care navigatorul îşi poate cere debarcarea imediată.

ARTICOLUL 13

1. Dacă un navigator demonstrează armatorului sau reprezentantului acestuia că poate obţine comanda unei nave sau numirea pe o funcţie de ofiţer punte ori ofiţer mecanic sau pe orice alt post superior celui pe care îl deţine ori în cazul în care, ca urmare a unor circumstanţe survenite după angajarea sa, debarcarea sa prezintă un interes capital pentru el, navigatorul poate cere eliberarea din funcţie, cu condiţia ca, fără o nouă cheltuială pentru armator, să îşi asigure un înlocuitor competent şi de încredere, agreat de armator sau de reprezentantul acestuia.

2. Într-un asemenea caz navigatorul va avea dreptul la veniturile corespunzătoare duratei serviciului prestat.

ARTICOLUL 14

1. Oricare ar fi motivul expirării sau al desfacerii contractului, în documentul eliberat navigatorului în conformitate cu art. 5, precum şi în lista cuprinzând echipajul se va opera un înscris care să arate că respectivul navigator a fost eliberat de orice angajament, înscris care, la solicitarea oricăreia dintre cele două părţi, va fi certificat de autoritatea publică competentă.

2. În orice moment, pe lângă documentul menţionat la art. 5, navigatorul va avea dreptul să obţină de la comandant un certificat separat cu privire la calitatea muncii sale sau, în lipsa acestuia, un certificat care să indice că s-a achitat pe deplin de obligaţiile ce i-au revenit prin contract.

ARTICOLUL 15

În legislaţia naţională se vor prevedea măsuri care să asigure conformitatea cu termenii acestei convenţii.

ARTICOLUL 16

Ratificările formale ale acestei convenţii, în condiţiile stabilite prin Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii, vor fi comunicate directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi vor fi înregistrate de către acesta.

ARTICOLUL 17

1. Prezenta convenţie va intra în vigoare la data la care ratificările a 2 membri ai Organizaţiei Internaţionale a Muncii vor fi fost înregistrate de către directorul general.

2. Prezenta convenţie nu va lega decât pe membrii ale căror ratificări vor fi fost înregistrate la Biroul Internaţional al Muncii.

3. În continuare această convenţie va intra în vigoare, pentru fiecare membru, la data la care ratificarea sa va fi fost înregistrată la Biroul Internaţional al Muncii.

ARTICOLUL 18

Îndată ce condiţiile enunţate la art. 17 paragraful 1 vor fi fost îndeplinite directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va trimite o notificare tuturor membrilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Directorul general va notifica, de asemenea, înregistrarea ratificărilor care îi vor fi comunicate ulterior de către alţi membri ai organizaţiei.

ARTICOLUL 19

Cu respectarea prevederilor art. 17, fiecare membru care ratifică această convenţie este de acord să aplice în practică prevederile art. 1-15 nu mai târziu de data de 1 ianuarie 1928 şi să întreprindă acţiunile necesare pentru a face ca aceste prevederi să aibă efect.

ARTICOLUL 20

Fiecare membru al Organizaţiei Internaţionale a Muncii, care ratifică această convenţie, se angajează să o aplice în coloniile, posesiunile şi în protectoratele sale, conform dispoziţiilor art. 35 din Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

ARTICOLUL 21

Orice membru care a ratificat această convenţie poate să o denunţe după expirarea termenului de 10 ani de la data intrării iniţiale în vigoare a acestora, printr-un act comunicat directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi înregistrat de către acesta. O astfel de denunţare nu va avea efect decât după un an de la data înregistrării la Biroul Internaţional al Muncii.

ARTICOLUL 22

Cel puţin o dată la 10 ani Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii va prezenta un raport Conferinţei generale cu privire la aplicarea prezentei convenţii şi va examina dacă este cazul să se înscrie pe ordinea de zi a conferinţei problema revizuirii sau a modificării convenţiei.

ARTICOLUL 23

Textele în limbile franceză şi engleză ale prezentei convenţii vor fi egal autentice.

ANEXA Nr. 5

CONVENŢIA Nr. 180/1996
privind durata muncii navigatorilor şi echipajul navelor*)

Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii,

convocată la Geneva de către Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi reunită acolo la 8 octombrie 1996 în cea de-a 84-a sesiune a sa,

luând în considerare dispoziţiile Convenţiei privind standardele minime la bordul navelor comerciale, 1976, ale Protocolului din 1996 la aceasta şi ale Convenţiei privind inspecţia muncii (navigatori), 1996,

reamintind dispoziţiile pertinente ale următoarelor instrumente ale Organizaţiei Maritime Internaţionale: Convenţia internaţională pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, 1974, amendată, Convenţia internaţională privind standardele de pregătire a navigatorilor, de brevetare/atestare şi efectuare a serviciului de cart, 1978, amendată în 1995, Rezoluţia Adunării A 481 (XII) (1981) referitoare la Reguli privind echipajul de siguranţă, Rezoluţia Adunării A 741 (18) (1993) privind Codul internaţional de management pentru operarea în siguranţă a navelor şi pentru prevenirea poluării (Codul internaţional de management al siguranţei - Codul I.S.M.) şi Rezoluţia Adunării A 772 (18) (1993) privind factorii de oboseală ai echipajului şi securitate,

reamintind intrarea în vigoare a Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, 1982, la 16 noiembrie 1994,

după ce a decis să adopte anumite propuneri referitoare la revizuirea Convenţiei privind salariile, durata muncii navigatorilor şi echipajul navelor maritime (revizuită), 1958, şi a Recomandării privind salariile, durata muncii navigatorilor şi echipajul navelor maritime, 1958, chestiune ce constituie cel de-al doilea punct pe ordinea de zi a sesiunii,

după ce a decis că aceste propuneri vor lua forma unei convenţii internaţionale,

adoptă la 22 octombrie 1996, convenţia de mai jos, care va fi denumită Convenţia privind durata muncii navigatorilor şi echipajul navelor, 1996:

*) Traducere.

PARTEA I
Scop şi definiţii

ARTICOLUL 1

1. Această convenţie se aplică fiecărei nave maritime, proprietate publică sau privată, care este înmatriculată pe teritoriul oricărui membru pentru care convenţia este în vigoare şi care este în mod regulat angajată în operaţiuni maritime comerciale. În sensul acestei convenţii, o navă care este înmatriculată pe teritoriul a 2 membri este considerată ca fiind înmatriculată pe teritoriul membrului al cărui pavilion îl arborează.

2. În măsura în care, după consultarea organizaţiilor reprezentative ale armatorilor navelor de pescuit şi ale pescarilor, autoritatea competentă consideră că acest lucru este realizabil, ea va aplica pescuitului maritim comercial dispoziţiile acestei convenţii.

3. În cazul în care există îndoieli dacă unele nave trebuie să fie considerate, în sensul convenţiei, nave maritime sau angajate în operaţiuni maritime comerciale ori în pescuitul maritim comercial, chestiunea va fi reglementată de către autoritatea competentă după consultarea organizaţiilor interesate ale armatorilor, navigatorilor şi pescarilor.

4. Această convenţie nu se aplică navelor din lemn construite tradiţional, asemenea corăbiilor arabe cu un singur catarg şi pânză triunghiulară şi joncilor.

ARTICOLUL 2

În sensul acestei convenţii:

a) termenul autoritate competentă desemnează ministrul, serviciul guvernamental sau orice altă autoritate abilitată să emită regulamente, ordine ori alte instrucţiuni având putere legislativă în materie de durată a muncii sau a odihnei navigatorilor ori în materie de echipaj al navelor;

b) termenul durata muncii înseamnă timpul în care unui navigator îi este cerut să efectueze o muncă pentru navă;

c) termenul durata odihnei înseamnă timpul care nu este cuprins în durata muncii; acest termen nu include pauzele de scurtă durată;

d) termenul navigator înseamnă orice persoană definită astfel de legislaţia naţională sau de contractele colective, care este folosită sau angajată în orice calitate la bordul unei nave maritime căreia i se aplică această convenţie;

e) termenul armator desemnează proprietarul navei sau orice altă organizaţie ori persoană, cum ar fi armatorul sau armatorul-chiriaş, care şi-a asumat responsabilitatea operării navei faţă de armator şi care, asumându-şi o asemenea responsabilitate, a acceptat să preia toate sarcinile şi responsabilităţile care decurg din aceasta.

PARTEA a II-a
Durata muncii şi durata odihnei navigatorilor

ARTICOLUL 3

În limitele stabilite la art. 5, se va stabili fie un număr maxim de ore de muncă, care nu va fi depăşit într-o perioadă de timp dată, sau un număr minim de ore de odihnă, care va fi prevăzut într-o perioadă de timp dată.

ARTICOLUL 4

Un membru care ratifică această convenţie recunoaşte că norma duratei muncii navigatorilor, precum şi a celorlalţi lucrători va fi de 8 ore, cu o zi de odihnă pe săptămână şi odihnă în zilele de sărbători legale. Totuşi aceasta nu va împiedica membrul să aibă proceduri pentru autorizarea sau înregistrarea unei înţelegeri colective care să stabilească durata de muncă normală a navigatorilor pe o bază nu mai puţin favorabilă decât numita normă.

ARTICOLUL 5

1. Limitele duratei muncii sau odihnei vor fi după cum urmează:

a) numărul maxim de ore de muncă nu va depăşi:

(i) 14 ore pe o perioadă de 24 de ore; şi

(ii) 72 de ore pe o perioadă de 7 zile; sau

b) numărul minim de ore de odihnă nu va fi mai mic de:

(i) 10 ore pe o perioadă de 24 de ore; şi

(ii) 77 de ore pe o perioadă de 7 zile.

2. Orele de odihnă nu pot fi împărţite în mai mult de două perioade, dintre care una fiind de cel puţin 6 ore, şi intervalul dintre perioadele consecutive de odihnă nu va depăşi 14 ore.

3. Apelurile, exerciţiile privind stingerea incendiilor şi cele de salvare, precum şi rolurile prevăzute de legislaţia naţională şi de instrumentele internaţionale vor fi efectuate astfel încât să reducă la minimum perturbarea perioadelor de odihnă şi să nu provoace oboseală.

4. În situaţia în care un navigator este solicitat, de exemplu când sala maşinilor este nesupravegheată, navigatorul va beneficia de o perioadă de odihnă compensatorie adecvată, dacă perioada normală de odihnă este perturbată de solicitări.

5. Dacă nu există nici un contract colectiv de muncă ori sentinţă arbitrală sau dacă autoritatea competentă decide că dispoziţiile contractului colectiv de muncă sau ale sentinţei arbitrale în sensul prevederilor paragrafelor 3 sau 4 sunt insuficiente, autoritatea competentă va da astfel de dispoziţii care să asigure odihnă suficientă navigatorilor în cauză.

6. Nimic din conţinutul paragrafelor 1 şi 2 nu va împiedica membrul să adopte o legislaţie naţională sau o procedură care să permită autorităţii competente să autorizeze ori să înregistreze contracte colective care permit derogări de la limitele stabilite. Asemenea derogări vor urma, pe cât posibil, normele stabilite, dar pot ţine seama de perioadele de concediu mai frecvente sau mai lungi ori de acordarea concediului compensatoriu navigatorilor care efectuează serviciu de cart sau celor care lucrează la bordul navelor care fac voiaje scurte.

7. Membrul va solicita afişarea într-un loc uşor accesibil a unui tabel care să cuprindă organizarea muncii de la bordul navei, care va conţine pentru fiecare funcţie cel puţin:

a) programul serviciului pe mare şi al serviciului în port; şi

b) numărul maxim de ore de muncă sau numărul minim de ore de odihnă, prevăzut de legislaţie, de regulamente sau de contractele colective de muncă în vigoare în statul de pavilion.

8. Tabelul la care s-a făcut referire în paragraful 7 va fi stabilit într-un format standardizat, scris în limba sau în limbile de lucru de pe navă şi în limba engleză.

ARTICOLUL 6

Nici un navigator care nu a împlinit vârsta de 18 ani nu va lucra noaptea. În sensul acestui articol, noapte înseamnă o perioadă de cel puţin 9 ore consecutive, incluzând intervalul dintre miezul nopţii şi ora 5,00 dimineaţa. Această prevedere nu este nevoie să fie aplicată în cazul în care instruirea efectivă a tinerilor navigatori cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani, conform programelor şi planurilor stabilite, ar fi diminuată.

ARTICOLUL 7

1. Nici o parte a acestei convenţii nu va afecta dreptul comandantului unei nave de a cere unui navigator să execute orice număr de ore de muncă necesare pentru siguranţa imediată a navei, a persoanelor aflate la bord sau a încărcăturii ori în scopul de a acorda ajutor altor nave sau persoane aflate în pericol pe mare.

2. Conform dispoziţiilor paragrafului 1, comandantul poate suspenda programele normale de lucru sau de odihnă şi poate cere unui navigator să execute orice număr de ore de lucru necesare până la restabilirea situaţiei normale.

3. De îndată ce este posibil, după ce a fost restabilită situaţia normală, comandantul se va asigura că toţi navigatorii care au lucrat într-o perioadă de odihnă vor beneficia de o perioadă de odihnă adecvată.

ARTICOLUL 8

1. Membrul va cere să fie menţinute registre ce cuprind orele zilnice de muncă sau orele zilnice de odihnă ale navigatorilor, pentru a se permite monitorizarea conformării cu prevederile stabilite la art. 5. Navigatorul va primi un exemplar al registrelor referitoare la persoana sa, semnat de comandant sau de o persoană autorizată de comandant şi de navigator.

2. Autoritatea competentă va stabili procedurile pentru ţinerea unor astfel de registre la bord, inclusiv intervalele la care vor fi consemnate informaţiile. Autoritatea competentă va stabili formatul registrelor cuprinzând orele de muncă sau orele de odihnă ale navigatorilor, ţinând seama de orice directive ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii, sau va utiliza orice format standard stabilit de către organizaţie. Formatul va fi întocmit în limba sau în limbile prevăzute la paragraful 8 al art. 5.

3. Un exemplar al prevederilor justificative ale legislaţiei naţionale referitoare la această convenţie şi un set al contractelor colective de muncă relevante se vor păstra la bord şi vor fi uşor accesibile echipajului.

ARTICOLUL 9

Autoritatea competentă va examina şi va aproba la intervale corespunzătoare registrele prevăzute la art. 8, pentru monitorizarea conformării cu prevederile referitoare la orele de muncă sau la orele de odihnă, care dau efect acestei convenţii.

ARTICOLUL 10

Dacă registrele sau alte mărturii indică încălcarea prevederilor referitoare la orele de muncă sau de odihnă, autoritatea competentă va cere ca măsurile, inclusiv dacă este necesară revizuirea componenţei echipajului navei, să fie luate astfel încât să fie evitate viitoare infracţiuni.

PARTEA a III-a
Echipajul navelor

ARTICOLUL 11

1. Fiecare navă la care se aplică această convenţie va fi prevăzută cu un echipaj suficient ca număr, de siguranţă şi eficient, în concordanţă cu certificatul pentru echipajul de minim de siguranţă sau cu un document echivalent emis de autoritatea competentă.

2. Când se stabileşte, se aprobă sau se revizuieşte componenţa echipajului, autoritatea competentă va ţine seama de:

a) necesitatea evitării sau a reducerii, pe cât posibil, a duratei de muncă excesive, a asigurării unei durate suficiente de odihnă şi a limitării oboselii; şi

b) instrumentele internaţionale citate în preambul.

ARTICOLUL 12

Nici o persoană care nu a împlinit vârsta de 16 ani nu va lucra pe o navă.

PARTEA a IV-a
Responsabilităţile armatorilor şi ale comandanţilor

ARTICOLUL 13

Armatorul se va asigura că, în scopul respectării obligaţiilor rezultate din această convenţie, comandantul dispune de resursele necesare, inclusiv de un echipaj adecvat. Comandantul va lua toate măsurile necesare pentru a asigura respectarea condiţiilor privind durata muncii şi odihna navigatorilor, rezultate din această convenţie.

PARTEA a V-a
Aplicarea

ARTICOLUL 14

Fiecare membru care ratifică această convenţie se angajează să aplice prevederile ei printr-o legislaţie naţională, în afară de cazul în care acestora li se dă efect pe calea contractelor colective de muncă, a sentinţelor arbitrale sau a hotărârilor judecătoreşti.

ARTICOLUL 15

1. Membrul va lua toate măsurile necesare, inclusiv prevederea unor sancţiuni şi a unor măsuri corective adecvate, pentru a garanta aplicarea efectivă a prevederilor acestei convenţii.

2. Membrul va dispune de servicii de inspecţie adecvate pentru a controla aplicarea măsurilor luate pentru a da efect acestei convenţii, pe care le va dota cu resursele necesare în acest scop.

3. După consultarea organizaţiilor armatorilor şi ale navigatorilor, membrul va dispune de proceduri pentru investigarea reclamaţiilor referitoare la orice chestiune acoperită de această convenţie.

PARTEA a VI-a
Prevederi

ARTICOLUL 16

Această convenţie revizuieşte Convenţia privind salariile, durata muncii navigatorilor şi echipajul navelor maritime (revizuită), 1958; Convenţia privind salariile, durata muncii navigatorilor şi echipajul navelor maritime (revizuită), 1949; Convenţia privind salariile, durata muncii navigatorilor şi echipajul navelor maritime (revizuită), 1946; şi Convenţia privind durata muncii navigatorilor şi echipajul navelor maritime (revizuită), 1936. De la data intrării în vigoare a acestei convenţii convenţiile menţionate mai sus nu vor mai fi deschise ratificării.

ARTICOLUL 17

Ratificările formale ale acestei convenţii vor fi comunicate directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi vor fi înregistrate de către acesta.

ARTICOLUL 18

2. Prezenta convenţie va intra în vigoare la 6 luni după ce ratificările a 5 membri, dintre care 3 trebuie să aibă flote comerciale atingând fiecare un tonaj brut egal sau superior unui milion, vor fi fost înregistrate.

3. În continuare această convenţie va intra în vigoare, pentru fiecare membru, la 6 luni de la data la care ratificarea sa va fi fost înregistrată.

ARTICOLUL 19

ARTICOLUL 20

2. Atunci când condiţiile enunţate la art. 18 paragraful 2 vor fi fost îndeplinite directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va atrage atenţia membrilor organizaţiei asupra datei la care prezenta convenţie va intra în vigoare.

ARTICOLUL 21

ARTICOLUL 22

ARTICOLUL 23

1. În cazul în care Conferinţa adoptă o nouă convenţie având ca obiect revizuirea, totală sau parţială, a prezentei convenţii şi numai dacă noua convenţie nu prevede altfel, atunci:

a) ratificarea de către un membru a noii convenţii de revizuire va antrena de plin drept, independent de prevederile art. 19 de mai sus, denunţarea imediată a acestei convenţii, sub rezerva ca noua convenţie de revizuire să fi intrat în vigoare;

b) de la data la care noua convenţie de revizuire va intra în vigoare prezenta convenţie nu va mai fi deschisă ratificării de către membri.

2. Prezenta convenţie va rămâne în orice caz în vigoare în forma şi în conţinutul actuale pentru membrii care au ratificat-o, dar care nu au ratificat convenţia de revizuire.

ARTICOLUL 24

Versiunile în limbile engleză şi franceză ale textului acestei convenţii sunt egal autentice.

ANEXA Nr. 6

CONVENŢIA Nr. 166/1987
privind repatrierea navigatorilor (revizuită)*)

Conferinţa generală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii,

convocată la Geneva de către Consiliul de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii şi reunită acolo la 24 septembrie 1987 în cea de a 74-a sesiune a sa,

văzând că de la adoptarea Convenţiei privind repatrierea marinarilor, 1926, şi a Recomandării privind repatrierea (comandanţi de navă şi ucenici), 1926, dezvoltările din cadrul industriei navale au dus la necesitatea revizuirii convenţiei ce include elementele recomandării,

notând, de asemenea, că progresul considerabil ce s-a realizat în cadrul legislaţiei naţionale şi al practicii privind repatrierea navigatorilor în diverse cazuri nu este acoperit de prevederile Convenţiei privind repatrierea marinarilor, 1926,

considerând că asemenea acţiune cu ajutorul unui nou instrument internaţional care ţine seama de anumite aspecte suplimentare privind repatrierea navigatorilor ar putea, prin urmare, în mod dezirabil, să ia în considerare creşterea larg răspândită în utilizarea navigatorilor de altă naţionalitate în industria navală,

după ce a decis să adopte anumite propuneri referitoare la revizuirea Convenţiei nr. 23 privind repatrierea marinarilor, 1926, şi a Recomandării nr. 27 privind repatrierea (pentru comandanţi de navă şi ucenici), 1926, chestiune care este al cincilea punct pe ordinea de zi a sesiunii,

după ce a stabilit că aceste propuneri ar trebui să ia forma unei convenţii internaţionale, adoptă la 9 octombrie 1987 convenţia ce urmează, care va fi denumită Convenţia privind repatrierea navigatorilor (revizuită), 1987:

*) Traducere.

PARTEA I
Câmp de aplicare şi definiţii

ARTICOLUL 1

1. Această convenţie se aplică fiecărei nave maritime, proprietate publică sau privată, care este înmatriculată pe teritoriul oricărui membru pentru care convenţia este în vigoare şi care este în mod obişnuit angajată în navigaţia maritimă comercială, precum şi armatorilor şi navigatorilor acestor nave.

2. În măsura în care este posibil, după consultarea cu organizaţiile reprezentative ale armatorilor navelor de pescuit şi pescarilor, autoritatea competentă va aplica prevederile acestei convenţii pescuitului maritim comercial.

3. Dacă există îndoieli în ceea ce priveşte angajarea vreunei nave în navigaţia maritimă comercială sau în pescuitul maritim comercial, conform acestei convenţii, problema va fi rezolvată de către autoritatea competentă după consultarea cu organizaţiile interesate ale armatorilor, navigatorilor şi ale pescarilor.

4. În sensul acestei convenţii, termenul navigator înseamnă orice persoană angajată în orice activitate la bordul unei nave maritime căreia i se aplică această convenţie.

PARTEA a II-a
Drepturi

ARTICOLUL 2

1. Un navigator are dreptul să se repatrieze în următoarele situaţii:

a) dacă un angajament pe o perioadă specifică sau pentru un anumit voiaj expiră în străinătate;

b) la expirarea perioadei avizului dat în conformitate cu prevederile articolelor acordului sau ale contractului de angajare al navigatorului;

c) în caz de boală sau rănire ori în alte condiţii medicale care necesită repatrierea lui sau a ei, dacă s-a constatat că din punct de vedere medical este apt să călătorească;

d) în caz de naufragiu;

e) în cazul în care armatorul nu poate să îşi continue îndeplinirea obligaţiilor legale sau contractuale ca angajator al navigatorului din cauza falimentului, vânzării navei, schimbării înmatriculării navei sau din alte cauze similare;

f) în cazul în care o navă este angajată într-o zonă de război, astfel cum este definită în legislaţia naţională sau în contractele colective de muncă, în care navigatorul nu consimte să meargă;

g) în cazul încheierii sau al întreruperii angajării în conformitate cu o hotărâre pe ramură sau cu un contract colectiv de muncă ori în cazul încheierii angajării din orice alt motiv similar.

2. Legislaţia naţională sau contractele colective de muncă vor prevedea durata maximă a perioadelor de serviciu la bordul navei în urma căreia un navigator are dreptul să se repatrieze; aceste perioade vor fi mai mici de 12 luni. La stabilirea perioadelor maxime se va ţine seama de factorii care afectează mediul de lucru al navigatorilor. Fiecare membru va căuta, dacă este posibil, să reducă aceste perioade, ţinând seama de modificările şi de progresul tehnologic, şi poate fi îndrumat de Comisia Maritimă Mixtă prin orice recomandări făcute cu privire la această problemă.

PARTEA a III-a
Destinaţie

ARTICOLUL 3

1. Fiecare membru pentru care această convenţie este în vigoare va prevedea în legislaţia naţională destinaţiile către care navigatorii pot fi repatriaţi.

2. Destinaţiile astfel prevăzute vor include locul în care navigatorul este de acord să îşi asume obligaţiile, locul stipulat de contractul colectiv de muncă, statul de reşedinţă al navigatorului sau un alt loc asemănător, stabilit de comun acord în momentul angajării. Navigatorul va avea dreptul să aleagă dintre destinaţiile prevăzute locul în care el sau ea urmează să fie repatriată.

PARTEA a IV-a
Dispoziţii privind repatrierea

ARTICOLUL 4

1. Armatorul are responsabilitatea de a asigura repatrierea prin mijloace corespunzătoare şi rapide. Transportul normal va fi cel pe calea aerului.

2. Costul repatrierii va fi suportat de către armator.

3. Dacă repatrierea a avut loc ca urmare a depistării, conform legislaţiei naţionale sau contractelor colective de muncă, a unei grave abateri a navigatorului în ceea ce priveşte obligaţiile lui sau ale ei privind angajarea, nici o prevedere a acestei convenţii nu va prejudicia dreptul de recuperare de la navigator a costurilor de repatriere sau a unei părţi din acestea, în conformitate cu legislaţia naţională sau cu contractele colective de muncă.

4. Costul ce va fi suportat de către armator va include:

a) călătoria până la destinaţia aleasă pentru repatriere în conformitate cu prevederile art. 3;

b) cazarea şi hrana din momentul în care navigatorul părăseşte nava până când ajunge la destinaţia de repatriere;

c) cheltuielile şi diurna din momentul în care el sau ea părăseşte nava până când ajunge la destinaţia de repatriere, dacă aceasta s-a prevăzut în legislaţia naţională sau în contractele colective;

d) transportul a 30 kg de bagaj personal al navigatorului până la destinaţia de repatriere;

e) tratamentul medical, dacă este necesar, până când navigatorul este apt din punct de vedere medical să călătorească spre destinaţia de repatriere.

5. Armatorul nu va cere navigatorului să plătească în avans, la începutul angajării lui sau a ei, costul repatrierii şi nici nu va recupera costul repatrierii din salariile navigatorului sau din alte drepturi, cu excepţia celor menţionate la paragraful 3.

6. În legislaţia naţională nu se va prejudicia nici un drept al armatorului de a recupera de la angajatorul de personal navigant costul repatrierii navigatorilor care nu sunt angajaţi de către armator.

ARTICOLUL 5

Dacă un armator nu respectă sau nu reuşeşte să ia măsurile în ceea ce priveşte costul repatrierii unui navigator care are dreptul să se repatrieze:

a) autoritatea competentă a membrului în teritoriul căruia nava este înmatriculată va respecta şi va lua măsuri în ceea ce priveşte costul repatrierii navigatorului respectiv. Dacă aceasta nu reuşeşte să facă acest lucru, statul din care navigatorul urmează să fie repatriat sau statul din care el sau ea provine poate lua măsuri pentru repatrierea lui sau a ei şi poate recupera costul de la membrul în al cărui teritoriu este înmatriculată nava;

b) costurile suportate pentru repatrierea navigatorului vor fi recuperate de la armator de către membrul în al cărui teritoriu este înmatriculată nava;

c) cheltuielile de repatriere nu vor fi imputate în nici un caz navigatorului, cu excepţia celor prevăzute la paragraful 3 al art. 4.

PARTEA a V-a
Alte dispoziţii

ARTICOLUL 6

Navigatorii care urmează să fie repatriaţi vor putea obţine paşaportul şi celelalte documente de identitate în vederea repatrierii.

ARTICOLUL 7

Timpul petrecut în aşteptarea repatrierii şi durata călătoriei de repatriere nu vor fi scăzute din plata care îi revine navigatorului.

ARTICOLUL 8

Un navigator va considera că a fost repatriat în timp util, dacă el sau ea a ajuns la destinaţia prevăzută conform art. 3 sau dacă navigatorul nu reclamă dreptul lui sau al ei la repatriere într-o perioadă de timp rezonabilă, care va fi definită în legislaţia naţională sau în contractele colective de muncă.

ARTICOLUL 9

Prevederile acestei convenţii, în măsura în care nu sunt făcute în alt fel efective prin intermediul contractelor colective de muncă sau în alt mod similar, corespunzător condiţiilor naţionale, vor avea efect prin legislaţia naţională.

ARTICOLUL 10

Fiecare membru va facilita repatrierea navigatorilor angajaţi pe nave care fac escală în porturile sale sau care trec prin teritoriul său ori prin apele sale interne, precum şi înlocuirea lor la bord.

ARTICOLUL 11

Autoritatea competentă a fiecărui membru va asigura, prin intermediul unei supravegheri adecvate, respectarea de către armatorii de nave înmatriculate pe teritoriul său a prevederilor convenţiei şi va furniza Biroului Internaţional al Muncii informaţiile corespunzătoare.

ARTICOLUL 12

Textul prezentei convenţii va fi disponibil într-o limbă corespunzătoare membrilor echipajului fiecărei nave care este înmatriculată în teritoriul oricărui membru pentru care aceasta este în vigoare.

PARTEA a VI-a
Prevederi

ARTICOLUL 13

Această convenţie revizuieşte Convenţia privind repatrierea marinarilor, 1926.

ARTICOLUL 14

Ratificările formale ale acestei convenţii vor fi comunicate directorului general al Biroului Internaţional al Muncii şi vor fi înregistrate de către acesta.

ARTICOLUL 15

2. Prezenta convenţie va intra în vigoare la 12 luni după ce ratificările a 2 membri vor fi fost înregistrate de către directorul general al Biroului Internaţional al Muncii.

3. În continuare această convenţie va intra în vigoare, pentru fiecare membru, la 12 luni de la data la care ratificarea sa va fi fost înregistrată.

ARTICOLUL 16

ARTICOLUL 17

2. Atunci când condiţiile enunţate la art. 15 paragraful 2 vor fi fost îndeplinite directorul general al Biroului Internaţional al Muncii va atrage atenţia membrilor organizaţiei asupra datei la care prezenta convenţie va intra în vigoare.

ARTICOLUL 18

ARTICOLUL 19

ARTICOLUL 20

1. În cazul în care Conferinţa adoptă o nouă convenţie având ca obiect revizuirea, totală sau parţială, a prezentei convenţii şi numai dacă noua convenţie nu prevede altfel, atunci:

a) ratificarea de către un membru a noii convenţii de revizuire va antrena de plin drept, independent de prevederile art. 16, denunţarea imediată a acestei convenţii, sub rezerva ca noua convenţie de revizuire să fi intrat în vigoare;

b) de la data la care noua convenţie de revizuire va intra în vigoare prezenta convenţie nu va mai fi deschisă ratificării de către membri.

2. Prezenta convenţie va rămâne în orice caz în vigoare în forma şi în conţinutul actuale pentru membrii care au ratificat-o, dar care nu au ratificat convenţia de revizuire.

ARTICOLUL 21

Versiunile în limbile engleză şi franceză ale textului acestei convenţii sunt egal autentice.

Miercuri, 23 septembrie 2026, 12:47

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.