Art. I. - Ordonanţa Guvernului nr.117/1999 privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstraţiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.426 din 31 august 1999, se completează cu articolul 4 cu următorul cuprins:

"Art. 4. - Decizia nr.3/99 a Consiliului de asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, Decizia nr.1999/64/Euratom a Consiliului Uniunii Europene şi Decizia nr.182/1998/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene sunt prevăzute în anexele nr. 1-3 care fac parte integrantă din prezenta ordonanţă."

Art. II. - Anexele nr. 1-3 la Ordonanţa Guvernului nr.117/1999 vor avea, în mod corespunzător, conţinutul anexelor nr. 1-3 care fac parte integrantă din prezenta ordonanţă.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

p. Preşedintele Agenţiei Naţionale
pentru Ştiinţă, Tehnologie şi Inovare,
Mircea Puşcă

p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
Eugen Dijmărescu,
secretar de stat

Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remeş

Bucureşti, 30 ianuarie 2000.
Nr. 32.

ANEXA Nr. 1

ASOCIEREA ÎNTRE ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEANĂ
.........................................................................................................................

- Consiliul de asociere -

RO - UE 1805/99

DECIZIA Nr. 3/99

a Consiliului de Asociere România - Uniunea Europeană

30/06/1999

pentru adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii
în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstraţiilor (1998-2002) şi în programele
pentru cercetare şi activităţi de instruire (1998-2002)

Consiliul de asociere,

(1) ţinând seama că, în conformitate cu art. 1 din Protocolul adiţional menţionat, România poate participa la programele-cadru, programele specifice şi proiectele Comunităţii sau la alte acţiuni ale Comunităţii, în particular, în domeniile cercetării şi dezvoltării tehnologice;

(2) ţinând seama că, la întâlnirea sa de la Luxemburg din 12 şi 13 decembrie 1997, Consiliul European a solicitat în Concluziile sale deschiderea anumitor programe ale Comunităţii (cum ar fi cele din domeniul cercetării) pentru ţările candidate, ca o cale de familiarizare a acestora cu politicile şi metodele de lucru ale Uniunii, aşteptându-se ca fiecare ţară candidată să îşi aducă o contribuţie financiară proprie, în continuă creştere (PHARE, dacă va fi necesar, va putea să finanţeze parţial contribuţiile naţionale ale statelor solicitante);

(3) ţinând seama că, în Concluziile menţionate anterior, se solicită, de asemenea, participarea ţărilor candidate ca observatori şi pentru punctele care le privesc, în comitetele care asistă Comisia în implementarea programelor la care ele contribuie financiar;

(4) ţinând seama că prin Decizia nr.182/1999/CE Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat un program-cadru al Comunităţii Europene pentru activităţi de cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstraţii (1998-2002)1), denumit în continuare al cincilea program-cadru;

(5) ţinând seama că prin Decizia nr.1999/64/Euratom, Consiliul Uniunii Europene a adoptat un program-cadru al Comunităţii Europene pentru Energie Atomică pentru activităţi de cercetare şi instruire (1998-2000)1), denumit în continuare al cincilea program-cadru - Euratom;

(6) ţinând seama că în conformitate cu art. 2 din Protocolul adiţional menţionat, termenii şi condiţiile de participare a României la activităţile la care se face referire la art. 1 se decid de Consiliul de asociere, decide:

ARTICOLUL 1

România poate participa la programele specifice ale celui de al cincilea program-cadru şi la programele specifice ale celui de al cincilea program-cadru - Euratom, în conformitate cu termenii şi condiţiile, principiile şi regulile stipulate în anexele nr. I, II şi, respectiv, III, care constituie parte integrantă a acestei decizii.

ARTICOLUL 2

Această decizie se va aplica pe durata celui de al cincilea program-cadru şi a celui de al cincilea program-cadru Euratom.

ARTICOLUL 3

Această decizie va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare celei în care a fost adoptată.

ANEXA Nr. I

TERMENII ŞI CONDIŢIILE
de participare a României la programele specifice ale celui de al cincilea program-cadru
şi ale celui de al cincilea program-cadru - Euratom

1. Unităţile de cercetare din România pot participa la toate programele specifice ale celui de al cincilea programcadru şi ale celui de al cincilea program-cadru - Euratom. Oamenii de ştiinţă sau unităţile de cercetare din România pot participa la activităţile Centrului Comun de Cercetare, în măsura în care acestea nu sunt acoperite de prima propoziţie de mai sus.

Unităţile de cercetare, la care se face referire în prezenta decizie, vor include: universităţi, organizaţii de cercetare, firme industriale, inclusiv întreprinderi mici şi mijlocii, sau persoane fizice.

2. Paragraful 1 va implica următoarele:

3. Unităţile de cercetare din România care participă la programele de cercetare comunitare vor avea aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi unităţile de cercetare din Comunitate, în ceea ce priveşte drepturile de proprietate, exploatarea şi diseminarea de informaţii şi proprietatea intelectuală rezultând din asemenea participare, în conformitate cu prevederile anexei nr. II.

4. Subcomitetul corespunzător înfiinţat de Consiliul de asociere, în condiţiile prevăzute de Acordul european, va analiza şi va evalua, în mod regulat şi cel puţin o dată pe an, punerea în aplicare a prezentei decizii.

5. Contribuţia financiară a României derivând din participarea la implementarea programelor specifice va fi stabilită proporţional şi ca supliment al sumei disponibile, în fiecare an, în bugetul general al Uniunii Europene, pentru repartizarea angajamentelor în scopul onorării obligaţiilor financiare ale Comisiei, rezultate din activităţile ce trebuie realizate în formele necesare pentru implementarea, gestionarea şi operarea acestor programe.

Factorul de proporţionalitate, din care rezultă contribuţia României, va fi obţinut prin stabilirea unui raport între produsul intern brut al României, la preţul pieţei, şi suma produselor interne brute ale statelor membre ale Uniunii Europene şi României, la preţul pieţei. Această proporţie va fi calculată pe baza ultimelor date statistice, referitoare la acelaşi an, ale Biroului de Statistică al Comunităţii Europene (Eurostat), disponibile la momentul publicării proiectului de buget preliminar al Uniunii Europene. Pentru a înlesni participarea sa la programele specifice contribuţia României va fi achitată după cum urmează:

6. Fără a prejudicia prevederile paragrafului 3, unităţile de cercetare din România ce participă în cel de al cincilea program-cadru şi la cel de al cincilea program-cadru Euratom, vor avea aceleaşi drepturi şi obligaţii contractuale ca unităţile de cercetare din Comunitate, luând în considerare interesele reciproce ale României şi ale Comunităţii.

Pentru unităţile de cercetare din România termenele şi condiţiile aplicabile pentru trimiterea şi evaluarea propunerilor şi acelea pentru acordarea şi încheierea unor contracte în programele Comunităţii vor fi identice ca cele aplicabile pentru contractele încheiate în aceleaşi programe cu unităţi de cercetare din Comunitate,

Experţii români vor fi luaţi în considerare alături de experţii Comunităţii la selecţia evaluatorilor sau a experţilor din programele de cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstraţii ale Comunităţii şi ca membri ai grupurilor de consiliere şi ai altor organisme consultative, care asistă Comisia în implementarea celui de al cincilea programcadru şi a celui de al cincilea program-cadru - Euratom.

O unitate de cercetare din România poate fi coordonatoarea unui proiect, în aceiaşi termeni şi condiţii cu cele aplicabile unităţilor din Comunitate. În conformitate cu regulile financiare ale Comunităţii, angajamentele contractuale realizate cu sau de unităţi de cercetare din România, vor stipula posibilitatea de control şi revizie contabilă care se va realiza de către sau sub autoritatea Comisiei şi Curţii de Conturi. Auditurile financiare se pot efectua cu scopul de a controla veniturile şi cheltuielile unor astfel de unităţi, referitoare la obligaţiile contractuale faţă de Comunitate. În spiritul cooperării şi interesului reciproc, autorităţile responsabile ale României vor pune la dispoziţie orice asistenţă rezonabilă şi fezabilă, ce poate fi necesară sau de ajutor în acele circumstanţe, pentru a executa astfel de controale sau audituri.

7. România şi Comunitatea vor depune toate eforturile, în cadrul acestor prevederi, pentru a facilita mişcarea liberă şi rezidenţa în România şi în Comunitate a lucrătorilor din cercetare, participanţi la activităţile realizate în cadrul acestei decizii, şi pentru a facilita mişcarea transfrontalieră a bunurilor ce se intenţionează a fi folosite în aceste activităţi.

Activităţile realizate în cadrul prevederilor prezentei decizii vor fi scutite în România de taxele indirecte, taxele vamale, interdicţiile şi restricţiile asupra importurilor şi exporturilor pentru bunurile şi serviciile ce se intenţionează a fi folosite în astfel de activităţi.

8. Reprezentanţii României vor participa ca observatori, la punctele de interes pentru ei, în comitetele de program ale celui de al cincilea program-cadru şi în Comitetul consultativ al celui de al cincilea program-cadru - Euratom. De asemenea, aceste comitete se vor întâlni în lipsa reprezentanţilor României în momentul votului. România va fi informată. Participarea, astfel cum se face referire la ea în acest paragraf, va lua aceeaşi formă ca cea aplicabilă participanţilor din statele membre, inclusiv pentru procedurile de obţinerea de informaţii şi documentaţii.

9. România şi Comunitatea pot proceda la încetarea activităţilor desfăşurate în cadrul acestei decizii, oricând după scurgerea a 12 luni, după notificarea în scris în acest sens. Proiectele şi activităţile în curs la data încetării valabilităţii vor continua până la încheierea lor, cu respectarea condiţiilor menţionate în această decizie.

În cazul în care Comunitatea ar decide să revizuiască unul sau mai multe programe comunitare, activităţile din cadrul acestei decizii ar putea înceta în condiţii de înţelegere reciprocă. Conţinutul exact al programului revizuit trebuie să fie notificat României în decurs de o săptămână de la adoptarea sa de către Comunitate. România şi Comunitatea trebuie să îşi notifice reciproc orice intenţie de încetare a activităţilor din cadrul acestei decizii în decurs de o lună de la adoptarea deciziei Comunităţii.

În condiţiile în care Comunitatea adoptă un nou program-cadru multianual pentru activităţi de cercetare, dezvoltare şi demonstraţii şi/sau pentru activităţi de cercetare şi instruire, Consiliul de asociere poate decide termenii şi condiţiile pentru participarea României.

ANEXA Nr. II

PRINCIPIILE
acordării drepturilor de proprietate intelectuală

Drepturile de proprietate intelectuală (PI) create sau furnizate în cadrul acestei decizii trebuie să fie acordate astfel cum se prevede în cadrul acestei anexe.

I. Aplicabilitatea

Această anexă este aplicabilă pentru cercetarea în comun, realizată în condiţiile acestei decizii (denumită în continuare cercetare comună) cu excepţia a ceea ce s-a convenit altfel între România şi Comunitate (denumite în continuare părţile).

II. Proprietatea, acordarea şi exercitarea drepturilor

1. În sensul acestei decizii, proprietatea intelectuală, denumită în cele ce urmează PI, va avea înţelesul din art. 2 din convenţia prin care se înfiinţează Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale, semnată la Stockholm, la 14 iulie 1967.

2. Această anexă se referă la acordarea drepturilor, intereselor şi indemnizaţiilor părţilor şi participanţilor acestora. Fiecare parte şi participanţii săi trebuie să se asigure că cealaltă parte şi participanţii săi pot obţine drepturi de proprietate intelectuală acordate ei, în concordanţă cu această anexă. Această anexă nu trebuie să modifice sau să prejudicieze în nici un alt fel acordarea drepturilor, intereselor şi redevenţelor dintre o parte şi conaţionalii sau participanţii săi, care trebuie să fie determinate de legi şi practici aplicabile fiecărei părţi.

3. Următoarele principii vor fi aplicate şi vor fi incluse în aranjamentele contractuale:

4. Participanţii trebuie să dezvolte în comun un Plan de management tehnologic (PMT) referitor la proprietate şi folosinţă, inclusiv publicarea informaţiei şi proprietăţii intelectuale care vor fi create în cursul cercetării în comun. Caracteristicile indicative ale Planului de management tehnologic sunt conţinute în apendicele la această anexă. Planul de management tehnologic trebuie să fie aprobat de către agenţia finanţatoare responsabilă sau de departamentul părţii implicate în finanţarea cercetării, înainte de finalizarea contractelor de cooperare în cercetare şi dezvoltare, la care acesta se ataşează.

Planurile de management tehnologic trebuie să fie elaborate ţinând seama de scopurile cercetării în comun, de contribuţiile financiare sau de altă natură ale părţilor sau participanţilor, de avantajele şi dezavantajele licenţierii teritoriale sau pe domenii de utilizare, de solicitările impuse de legile aplicabile, inclusiv acelea ale părţilor referitoare la drepturile de proprietate intelectuală şi la alţi factori apreciaţi ca adecvaţi de către participanţi. Drepturile şi obligaţiile referitoare la cercetarea generată de cercetătorii vizitatori în ceea ce priveşte proprietatea intelectuală trebuie, de asemenea, să se regăsească în planurile de management tehnologic.

5. Informaţia sau proprietatea intelectuală creată în timpul cercetării comune şi care nu se regăseşte în Planul de management tehnologic trebuie să fie acordată cu aprobarea părţilor, în concordanţă cu principiile stabilite în Planul de management tehnologic. În caz de dezacord, o astfel de informaţie sau proprietate intelectuală trebuie să fie deţinută în comun de către toţi participanţii implicaţi în cercetarea comună din care au rezultat informaţia şi proprietatea intelectuală. Fiecare participant la care se referă această prevedere trebuie să aibă dreptul de a utiliza această informaţie sau proprietate intelectuală pentru propria exploatare comercială, fără limitări geografice.

6. Fiecare parte trebuie să asigure că cealaltă parte şi participanţii ei pot avea drepturi la proprietatea intelectuală acordată lor, în concordanţă cu aceste principii.

7. Păstrându-se condiţiile de concurenţă în zonele aflate sub incidenţa acestei decizii, fiecare parte trebuie să se străduiască să asigure ca drepturile, obţinute ca urmare a acestei decizii şi a aranjamentelor făcute în cadrul ei, se exercită astfel încât să încurajeze, în mod deosebit, (i) diseminarea şi folosirea informaţiei create, dezvăluite sau accesibile în condiţiile acestei decizii şi (ii) adoptarea şi implementarea standardelor internaţionale.

8. Încetarea acestei cooperări nu va afecta drepturile şi obligaţiile din această anexă.

III. Convenţii internaţionale

Proprietăţii intelectuale aparţinând părţilor sau participanţilor lor trebuie să i se acorde tratamentul prevăzut în convenţiile internaţionale relevante aplicabile părţilor, inclusiv în Acordul TRIPS (Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală, administrat de către Organizaţia Mondială a Comerţului), precum şi în Convenţia de la Berna (Paris, Act 1971) şi Convenţia de la Paris (Stockholm, Act 1967).

IV. Lucrările literar-ştiinţifice

Fără să prejudicieze secţiunea V şi în lipsa altor prevederi ale Planului de management tehnologic, publicarea rezultatelor cercetării trebuie făcută, în comun, de către părţile sau participanţii la această cercetare în comun. Următoarele proceduri trebuie aplicate în conformitate cu regulile generale anterioare.

1. În cazul publicării de către o parte sau de un organism public al acelei părţi a materialelor ştiinţifice şi tehnice, articolelor, rapoartelor, cărţilor, incluzând material video şi software, provenite din cercetarea comună ca urmare a acestei decizii, cealaltă parte va avea dreptul la o licenţă neafectată de redevenţe, fără limitare teritorială, neexclusivă, irevocabilă pentru a traduce, reproduce, adapta, transmite şi distribui public astfel de lucrări.

2. Părţile trebuie să garanteze că lucrările literare cu caracter ştiinţific, provenite din cercetarea comună în condiţiile acestei decizii şi publicate de editori independenţi, vor fi diseminate cât mai larg posibil.

3. Toate copiile unei lucrări protejate prin regimul drepturilor de autor, pentru a fi distribuite public şi pregătite în conformitate cu această prevedere, trebuie să indice numele autorului sau autorilor lucrării, dacă autorul nu şi-a precizat în mod explicit dorinţa de a nu fi nominalizat. Ele trebuie, de asemenea, să pună în evidenţă sprijinul cooperativ al părţilor.

V. Informaţii nedifuzabile

A. Informaţii nedifuzabile cu caracter documentar

1. Fiecare parte, agenţiile sale sau participanţii săi, după cum este cazul, trebuie să identifice în mod corespunzător, cât mai curând posibil şi preferabil în cadrul Planului de management tehnologic, informaţia care doresc să rămână nedezvăluită, ţinând seama, între altele, de următoarele criterii:

Părţile, agenţiile lor şi participanţii lor, după cum este cazul, pot în anumite cazuri conveni ca, dacă nu este altfel indicat, informaţia furnizată în parte sau în totalitate, schimbată sau creată în cursul cercetării în comun, să nu fie dezvăluită.

2. Fiecare parte va asigura că ea sau participanţii săi identifică, în mod clar, informaţia nedifuzabilă, de exemplu prin marcare corespunzătoare sau prin precizarea unei menţiuni restrictive. Acest lucru este valabil, de asemenea, pentru orice reproducere a informaţiei respective, în întregime sau parţial.

O parte şi un participant care primesc o informaţie nedifuzabilă trebuie să respecte natura privilegiată a acesteia. Aceste limitări nu vor mai fi valabile când informaţia este dezvăluită de către proprietar în domeniul public.

3. Informaţia nedifuzabilă, comunicată conform acestei decizii, poate fi diseminată de către partea primitoare sau organizaţiile acesteia persoanelor din interior sau angajate de partea primitoare sau organizaţia autorizată pentru scopuri specifice în cadrul cercetării comune, cu condiţia ca orice informaţie nedifuzabilă, astfel diseminată, să se facă în conformitate cu un acord de confidenţialitate şi imediat recunoscut ca atare, aşa cum este precizată mai sus.

4. Cu consimţământul anterior scris al părţii care oferă informaţie nedifuzabilă, partea primitoare poate disemina o astfel de informaţie nedifuzabilă mai larg decât este prevăzut în paragraful 3 de mai sus. Părţile trebuie să coopereze în dezvoltarea procedurilor de solicitare şi obţinere a consimţământului anterior, scris, pentru o astfel de diseminare largă, şi fiecare parte va oferi o astfel de aprobare în măsura permisă de politicile, reglementările şi legile ei interne.

B. Informaţia nedifuzabilă fără caracter documentar

Informaţia nedifuzabilă fără caracter documentar sau altă informaţie confidenţială, furnizată în cadrul seminariilor şi al altor întâlniri organizate în cadrul acestei decizii, sau informaţia provenită prin angajarea de personal, folosirea facilităţilor sau din proiecte comune trebuie să fie tratată de către părţi sau de participanţii lor în conformitate cu principiile specificate pentru informaţia documentară din cadrul acestei decizii; aceasta se bazează totuşi pe înţelegerea ca primitorul unei astfel de informaţii nedifuzabile sau al altor informaţii confidenţiale ori privilegiate să fi fost informat asupra caracterului confidenţial al informaţiei comunicate, în momentul în care s-a făcut o astfel de comunicare.

C. Controlul

Fiecare parte trebuie să se străduiască să asigure că informaţia nedifuzabilă, primită de ea în cadrul acestei decizii, va fi controlată aşa cum se prevede prin aceasta. Dacă una dintre părţi îşi dă seama că va fi sau se poate aştepta în mod rezonabil să devină incapabilă să respecte obligaţiile de nediseminare prevăzute la secţiunile A şi B de mai sus, va informa imediat cealaltă parte. Ulterior, părţile trebuie să se consulte pentru a stabili o cale de acţiune corespunzătoare.

APENDICE

Aspecte indicative ale Planului de management tehnologic (PMT)

Planul de management tehnologic reprezintă un acord specific care se încheie între participanţi cu privire la realizarea cercetării în comun şi la drepturile şi obligaţiile respective ale participanţilor.

În ceea ce priveşte proprietatea intelectuală, Planul de management tehnologic se va referi în mod normal, printre altele, la drepturile de proprietate, protecţie, drepturile utilizatorilor pentru scopuri de cercetare şi dezvoltare, exploatare şi diseminare, inclusiv aranjamente pentru publicarea în comun, drepturile şi obligaţiile cercetătorilor-vizitatori şi la procedurile de soluţionare a neînţelegerilor. Planul de management tehnologic poate, de asemenea, să se refere la informaţiile generale şi de detaliu, la licenţiere şi la rezultatele ce urmează a fi furnizate.

ANEXA Nr. III

REGULI
privind contribuţia financiară a României specificată în anexa nr. I paragraful 5

1. Comisia Comunităţilor Europene va comunica României şi va informa subcomitetul la care se face referire în anexa nr. I paragraful 4 cu privire la o asemenea comunicare, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de data de 1 septembrie a fiecărui an financiar, următoarele informaţii împreună cu materiale de fundamentare relevante:

Totuşi, în scopul simplificării procedurilor bugetare interne, serviciile Comisiei vor furniza valorile indicative corespunzătoare până la data de 30 mai a fiecărui an. O dată ce bugetul general a fost definitiv adoptat Comisia va comunica României, în cadrul declaraţiei de cheltuieli care corespunde participării României, sumele menţionate în primul subparagraf.

2. Comisia va emite, până cel mai târziu la data de 1 ianuarie şi, respectiv, 15 iunie ale fiecărui an financiar, o solicitare de fonduri către România, corespunzătoare contribuţiei sale ce îi revine în baza acestei decizii. Aceste solicitări de fonduri vor prevedea plăţile, după cum urmează:

Cele şase douăsprezecimi, care se cuvin să fie plătite cel mai târziu la data de 20 februarie, sunt calculate pe baza sumei specificate în declaraţia de venituri din proiectul preliminar de buget: regularizarea sumei astfel plătite se va face o dată cu plata celor şasedouăsprezecimi, nu mai târziu de 15 iulie.

Pentru primul an de aplicare a acestei decizii Comisia va emite o primă solicitare de fonduri în termen de 30 de zile de la intrarea ei în vigoare. În cazul lansării acestei solicitări după 15 iunie, se va stipula plata a douăsprezece douăsprezecimi din contribuţia României în termen de 30 de zile, calculate pe baza sumelor specificate în declaraţia de venituri a bugetului.

Contribuţia României va fi exprimată şi plătită în euro.

România va plăti contribuţia sa prevăzută în această decizie corespunzător planificării din acest paragraf. Orice întârziere a plăţii va duce la plata unei dobânzi având o rată egală cu rata interbancară lunară oferită (IBOR), exprimată în euro, cotată de Asociaţia Internaţională a dealerilor de Swap din pagina ISDA a Reuters. Această rată va fi majorată cu 1,5% pentru fiecare lună de întârziere. Rata majorată se va aplica pentru întreaga perioadă de întârziere. Totuşi dobânda va fi datorată doar în cazul în care contribuţia este plătită după mai mult de 30 de zile de la datele planificate menţionate la acest paragraf.

Costurile de călătorie realizate de reprezentanţii şi experţii din România pentru a participa la întâlnirile de lucru ale grupurilor şi organismelor la care se face referire în anexa nr. I paragraful 6 şi ale comitetelor la care se face referire în paragraful 8 al acesteia şi cele implicate de aplicarea celui de al cincilea program-cadru şi celui de al cincilea program-cadru - Euratom vor fi rambursate de către Comisie pe aceleaşi baze şi în conformitate cu procedurile curente în vigoare pentru reprezentanţii şi experţii din statele membre ale Uniunii Europene.

3. Contribuţia financiară a României la cel de al cincilea program-cadru şi la cel de al cincilea program-cadru Euratom, în conformitate cu anexa nr. I paragraful 5, va rămâne în mod normal neschimbată pentru anul financiar în discuţie.

Comisia, la momentul închiderii conturilor privind fiecare an financiar (n), în cadrul stabilirii contului de venituri şi cheltuieli, va proceda la regularizarea conturilor în ceea ce priveşte participarea României,

Plata de către România va fi creditată către programele Comunităţii sub formă de intrări bugetare repartizate capitolului bugetar corespunzător din declaraţia de venituri din cadrul bugetului general al Comunităţii Europene. La administrarea sumelor repartizate se vor aplica regulile financiare aplicabile bugetului general al Comunităţii Europene.

4. Până cel mai târziu la data de 31 mai ale fiecărui an financiar (n+1) va fi pregătită şi transmisă României spre informare, în conformitate cu formatul contului de venituri şi cheltuieli al Comisiei, declaraţia privind sumele estimate a fi angajate pentru cel de al cincilea program-cadru şi pentru cel de al cincilea program-cadru - Euratom referitoare la anul financiar anterior (n).

"Declaraţia comună a României şi Comunităţii Europene

România şi Comunitatea Europeană sunt de acord că, în completarea prevederilor acestei decizii a Consiliului de asociere, programele şi activităţile de cercetare din România, corespunzătoare celor cuprinse în al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi activităţi demonstrative (1998-2002) şi celor din al cincelea program-cadru al Comunităţii Europene pentru Energie Atomică pentru activităţi de cercetare şi formare (1998-2002), vor fi deschise unităţilor de cercetare din Comunitatea Europeană şi că în acest scop va avea loc un schimb de scrisori între România şi Comunitatea Europeană."

Întocmită la Bruxelles la 30 iunie 1999.

Preşedinte,
J. Fischer

Secretari,
G. Scaramucci R. Serban

ANEXA Nr. 2

CONSILIUL

DECIZIA CONSILIULUI
din 22 decembrie 1998

referitoare la al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene
pentru Energie Atomică (Euratom) pentru cercetare şi activităţi de instruire (1998-2002)

(1999/64/Euratom)

Consiliul Uniunii Europene,

(1) ţinând seama că un program-cadru multianual, acoperind toate activităţile de cercetare, incluzând activităţi demonstrative şi activităţi de instruire în domeniul energiei nucleare, de implementat prin mijloacele programelor de cercetare şi instruire, poate fi adoptat urmărind art. 7 din tratat;

(2) ţinând seama că a fost considerată corespunzătoare adoptarea, pentru perioada cuprinsă între 1998 şi 2002, a unui nou program-cadru, în scopul de a asigura continuitatea cercetării şi a activităţilor de instruire în domeniul energiei nucleare;

(3) ţinând seama că în concordanţă cu art. 4(2) din Decizia Consiliului nr. 94/268/Euratom din 26 aprilie 1994 referitoare la programul-cadru al activităţilor comunitare în domeniul cercetării şi instruirii pentru Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică (între 1994 şi 1998)1), Comisia este solicitată să aibă o evaluare externă conducând la un management şi progresând cu activităţile comunitare desfăşurate în timpul celor 5 ani precedând această evaluare, înaintea prezentării propunerii ei pentru cel de al cincilea program-cadru; ţinând seama că această evaluare, concluziile acesteia şi comentariile Comisiei au fost comunicate Parlamentului European, Consiliului şi Comitetului Economic şi Social;

(4) ţinând seama că cercetarea în domeniul energiei nucleare a Comunităţii Europene pentru Energie Atomică trebuie să reflecte contextul curent al nevoii de a dezvolta în siguranţă şi acceptabil sisteme energetice sigure şi acceptabile care respectă standardele şi mediul şi sunt competitive în termeni de costuri de producţie;

(5) ţinând seama că cel de al cincilea program-cadru trebuie să se focalizeze asupra unui număr limitat de aspecte; ţinând seama că aceste activităţi, în contextul activităţilor indirecte, trebuie să fie implementate prin: "acţiunicheie", care reunesc împreună activităţi (plecând de la cercetare de bază, incluzând-o pe cea aplicativă şi cercetarea generică, până la dezvoltare şi demonstraţii) într-un tot coerent, în scopul de a le concentra din punct de vedere strategic pe probleme şi provocări europene comune; cercetarea şi activităţi de dezvoltare tehnologică de natură generică; şi activităţi pentru a încuraja folosirea optimă a infrastructurilor de cercetare şi creşterea accesului la acestea;

(6) ţinând seama că, mai mult decât atât, cel de al cincilea program-cadru trebuie să includă, în plus faţă de aspectele tematice, aspecte orizontale acoperind cooperarea cu statele terţe şi cu organizaţiile internaţionale, diseminarea şi exploatarea rezultatelor cercetării şi activităţilor de instruire şi instruirea şi mobilitatea cercetătorilor;

(7) ţinând seama că această abordare presupune întreţinerea şi întărirea potenţialului de excelenţă ştiinţifică şi tehnologică, existentă în comunitate, ţinând seama în mod absolut de eforturile principalilor ei parteneri internaţionali;

(8) ţinând seama că cooperarea cu toate statele terţe şi cu organizaţiile internaţionale trebuie să crească în particular, pentru urmărirea obiectivului de folosire paşnică a energiei nucleare; ţinând seama că este necesar ca Comunitatea să continue să joace un rol internaţional important în domeniul securităţii fisiunii nucleare, în particular cu privire la ţările din Europa Centrală şi de Est şi la statele care provin din fosta Uniune Sovietică; ţinând seama că este, de asemenea, important să se continue, acolo unde este cazul, activităţile de cooperare internaţională cu statele terţe în domeniul fuziunii termonucleare controlate;

(9) ţinând seama că, conform art. 4(1) din tratat, activităţile de cercetare şi instruire comunitare în domeniul nuclear trebuie să aibă ca scop acţiunea complementară din statele membre; ţinând seama că acţiunea comunitară trebuie să facă posibilă aducerea împreună a valorii adăugate la eforturile desfăşurate în statele membre;

(10) ţinând seama că un volum financiar de referinţă, în înţelesul pct. 2 al Declaraţiei Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei din 6 martie 19952), este inclus în această decizie pentru întreaga durată a programului-cadru, fără să fie afectată astfel puterea autorităţilor bugetare, aşa cum sunt definite prin tratat;

(11) ţinând seama că volumul financiar de referinţă al celui de al cincilea program-cadru va trebui să fie revizuit, noile state membre ar trebui să acceadă înainte de expirarea programului-cadru;

(12) ţinând seama că participarea Comunităţii la programul-cadru trebuie să corespundă perspectivelor financiare în vigoare pentru toată perioada programului; ţinând seama că bugetul trebuie considerat ca un fapt că o nouă perspectivă financiară va fi negociată în timpul celui de al cincilea program-cadru; ţinând seama că volumul financiar de referinţă este inconsistent cu volumul disponibil pentru cercetare în cadrul perspectivei financiare în vigoare sau, dacă nu există o perspectivă financiară în vigoare, va fi necesar să se decidă asupra unui nou volum financiar de referinţă, în condiţiile prevăzute în tratat; ţinând seama că trebuie să existe aranjamente echivalente pentru programele de cercetare şi instruire; ţinând seama că, în absenţa unor astfel de aranjamente, programele de cercetare şi instruire nu ar putea fi implementate, atâta timp cât ele sunt lipsite de o bază legală pentru cheltuielile pe care le-au prevăzut;

(13) ţinând seama că criteriile care au fost stabilite pentru a alege domeniile acoperite de cel de al cincilea program-cadru şi obiectivele ştiinţifice şi tehnologice corespunzătoare trebuie să ţină seama de principiile mai sus menţionate; ţinând seama că acele criterii ar trebui, de asemenea, să fie aplicate consistent în implementarea celui de al cincilea program-cadru, în scopul de a asigura consistenţa;

(14) ţinând seama că centrele comune de cercetare (JRC) vor implementa acţiuni directe de cercetare prin activităţi de sprijin ştiinţifice şi tehnice şi de cercetare cu un caracter instituţional, acolo unde deţin o expertiză specială sau chiar unică şi facilităţi în cadrul Comunităţii ori unde au fost mandatate cu activităţi necesare pentru încadrarea şi implementarea politicilor comunitare şi a sarcinilor decurgând din obligaţiile Comisiei de a respecta tratatul şi care solicită imparţialitatea JRC; ţinând seama că, în plus, JRC va participa, progresiv într-o abordare competitivă, în contextul consorţiilor, pentru desfăşurarea activităţilor de cercetare şi instruire;

(15) ţinând seama că raportul anual care trebuie trimis Consiliului, ca urmare a art. 7 din tratat, trebuie, de asemenea, să fie trimis de către Comisie Parlamentului European; ţinând seama că, în concordanţă cu recomandările de a implementa, în spiritul transparenţei şi al unui management eficient şi clar, aranjamentele ar trebui, de asemenea, adoptate pentru examinarea sistematică a stadiului celui de al cincilea program-cadru şi evaluării sale;

(16) ţinând seama că, în scopul de a asigura consistenţa între activităţile de cercetare desfăşurate în cadrul Tratatului Euratom şi acelea desfăşurate în cadrul Tratatului stabilind Comunitatea Europeană, Decizia referitoare la programul-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative ar trebui adoptată în acelaşi timp şi pentru aceeaşi perioadă ca şi acest program-cadru;

(17) ţinând seama că Comitetul Ştiinţific şi Tehnic a fost consultat de către Comisie şi a transmis opiniile sale, a decis următoarele:

ARTICOLUL 1

1. Un program-cadru multianual pentru toate activităţile de cercetare, incluzând activităţi demonstrative şi activităţi de instruire în domeniul energiei nucleare, denumit în continuare al cincilea program-cadru, este adoptat aici pentru perioada cuprinsă între 1998 şi 2002.

2. Cel de al cincilea program-cadru trebuie să acopere domeniul fuziunii termonucleare controlate şi al sistemelor energetice legate de fisiunea nucleară, precum şi pe acela al utilizării industriale şi medicale a radiaţiei şi surselor naturale de radiaţie.

Aceste domenii trebuie să cuprindă, în plus faţă de aspectele tematice, aspecte orizontale referitoare la cooperarea cu ţările terţe şi organizaţiile internaţionale, diseminarea şi exploatarea rezultatelor cercetării şi activităţilor de instruire şi stimularea instruirii şi mobilităţii cercetărilor din Comunitate.

3. Criteriile pentru selectarea domeniilor precizate în paragraful 2 şi a obiectivelor corespunzătoare sunt prezentate în anexa nr. I. Ele se aplică pentru implementarea celui de al cincilea program-cadru.

4. Liniile generale ale domeniilor menţionate mai înainte, obiectivele lor ştiinţifice şi tehnologice şi priorităţile corespunzătoare sunt prezentate în anexa nr. II.

5. Activităţile desfăşurate în cel de al cincilea programcadru trebuie să fie strâns coordonate, acolo unde este cazul, cu activităţile din domeniul cercetării energetice descrise în cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (între 1998 şi 2002), cu respectarea integrală a naturii legale independente ale acestor două programe.

ARTICOLUL 2

1. a) Volumul financiar de referinţă pentru implementarea acestui program-cadru pentru perioada 1998-2002 va fi de 1.260 milioane ecu, din care 788 milioane ecu trebuie să fie pentru fuziune termonucleară şi 281 milioane ecu trebuie să fie pentru JRC.

Din acest volum:

În funcţie de deciziile prevăzute la primul şi al doilea alineat, programele de cercetare şi instruire nu trebuie implementate în afara obligaţiilor prevăzute în primul alineat al celui de-al doilea subparagraf al subparagrafului a).

2. Sumele menţionate la paragraful 1 vor constitui subiectul revizuirii în cazul în care noi state vor deveni membre înainte de terminarea programului-cadru.

ARTICOLUL 3

1. Cel de al cincilea program-cadru trebuie să fie implementat prin două programe de cercetare şi instruire, dintre care unul specific pentru JRC.

Fiecare program de cercetare şi instruire trebuie să specifice obiectivele sale precise cu privire la liniile obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice prevăzute în anexa nr. II, să definească regulile detaliate pentru implementarea lor, să fixeze durata lor şi să ofere mijloacele necesare.

Comisia va stabili şi va publica, pe responsabilitate proprie, un manual detaliat pentru liniile directoare şi procedurile operaţionale pentru selecţia activităţilor de cercetare şi instruire.

2. Implementarea celui de al cincilea program-cadru poate conduce, acolo unde este necesar, la programe suplimentare. Poate, de asemenea, să conducă la încheierea de acorduri cu ţările terţe sau organizaţiile internaţionale, în înţelesul art. 101 din tratat.

ARTICOLUL 4

Regulile detaliate pentru participarea financiară a Comunităţii Europene pentru Energie Atomică la cel de al cincilea program-cadru trebuie să fie cele specificate în conformitate cu prevederile speciale referitoare la estimările pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene, astfel cum sunt menţionate în anexa nr. III la această decizie.

ARTICOLUL 5

1. Comisia trebuie să monitorizeze continuu şi sistematic, în fiecare an, cu ajutorul unor experţi calificaţi independenţi, implementarea celui de al cincilea program-cadru şi a programelor sale de cercetare şi instruire, în lumina criteriilor stabilite în anexa nr. I şi în cadrul obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice stabilite în anexa nr. II. Trebuie să evalueze, în particular, dacă aceste obiective, priorităţi şi resurse financiare sunt corespunzătoare cu noua situaţie. Unde este cazul, Comisia trebuie să transmită propuneri de adaptare sau de suplimentare a programului-cadru şi/sau a programelor de cercetare şi instruire, ţinând seama de rezultatele acestei evaluări.

2. Înainte de trimiterea propunerii ei pentru cel de al şaselea program-cadru Comisia trebuie să realizeze o evaluare externă condusă de experţi independenţi, cu calificare înaltă, a implementării activităţilor în domeniile de referinţă prevăzute la art. 1(2), desfăşurate în timpul celor 5 ani precedând aceasta evaluare, în lumina criteriilor stabilite în anexa nr. I, obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice, stabilite în anexa nr. II, şi implementării deciziei prin programele de cercetare şi instruire pe care se bazează. Comisia trebuie să comunice concluziile privind această evaluare, împreună cu comentariile sale, Parlamentului European, Consiliului şi Comitetului Economic şi Social.

3. Experţii independenţi calificaţi, la care se referă paragrafele 1 şi 2, trebuie să fie aleşi, pe baza expertizei lor şi a aptitudinilor personale, de către Comisie, care trebuie să ţină seamă, de o manieră echilibrată, de actorii diferiţi ai cercetării.

Ca urmare a numirii lor, Comisia trebuie să facă cunoscută lista completă a experţilor şi calificările lor individuale.

4. Comisia trebuie să informeze în mod regulat Parlamentul European şi Consiliul asupra progresului general al implementării programului-cadru şi a programelor specifice. În particular, Comisia trebuie să trimită un raport Parlamentului European şi Consiliului la începutul fiecărui an. Raportul trebuie să acopere, în particular, activităţile de cercetare şi de instruire desfăşurate în timpul anului precedent şi programul de lucru pentru anul în curs.

ARTICOLUL 6

La mijlocul perioadei celui de al cincilea program-cadru Comisia trebuie să analizeze stadiul programului şi să trimită Parlamentului European şi Consiliului, pe baza evaluării diferitelor programe de cercetare şi instruire, o comunicare însoţită, dacă este cazul, de o propunere către Consiliu pentru adaptarea acestei decizii. Bruxelles, 22 decembrie 1998.

Pentru Consiliu,
C. Einem,
preşedinte

ANEXA Nr. I

CRITERIILE
pentru selectarea domeniilor şi a obiectivelor

1. Politica de cercetare a Comunităţii Europene pentru Energie Atomică în domeniul energiei nucleare este îndreptată spre întărirea bazei ştiinţifice şi tehnologice a industriei civile nucleare a Comunităţii şi încurajarea ei pentru a deveni mai competitivă la nivel internaţional promovând, în acelaşi timp, toate activităţile de cercetare şi instruire estimate a fi necesare pentru implementarea politicilor stabilite în Tratatul EAEC. De asemenea, trebuie să contribuie la promovarea calităţii vieţii cetăţenilor din Comunitate şi la dezvoltarea durabilă a Comunităţii ca întreg, incluzând şi aspectele ecologice. Implementarea ei este bazată pe cele două principii: al excelenţei ştiinţifice şi tehnologice şi al relevanţei pentru obiectivele mai sus menţionate.

Mai mult, în urmărirea unei abordări cost-beneficiu dictate de alocarea optimă a finanţării publice europene şi în concordanţă cu principiul subsidiarităţii, temele din cadrul celui de al cincilea program-cadru şi obiectivele corespunzătoare vor fi selectate pe baza faptului că Comunitatea va acţiona numai dacă şi în măsura în care obiectivele nu pot fi în mod suficient atinse de către statele membre.

2. În aplicarea principiilor precedente programul-cadru va fi definit pe baza unui set comun de criterii, împărţite în 3 categorii:

3. Aceste criterii vor fi folosite şi suplimentate, unde este necesar, pentru implementarea celui de al cincilea program-cadru, în scopul de a defini programele de cercetare şi instruire şi de a selecta activităţile de cercetare, incluzând activităţile demonstrative şi activităţile de instruire. Cele 3 categorii de criterii vor fi aplicate simultan şi trebuie să fie îndeplinite şi chiar se pot extinde în mod diferit de la caz la caz.

ANEXA Nr. II

LINIILE GENERALE
ale obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice ale domeniilor

Energia nucleară oferă mai mult de 35% din electricitatea produsă în cadrul Comunităţii Europene. Ea aduce o contribuţie semnificativă la politicile de diversificare a surselor de energie şi la reducerea în ansamblu a emisiilor de CO2.

Eforturile de dezvoltare a securităţii sistemelor de energie nucleară pot întări, pe termen scurt şi mediu, competitivitatea industrială a Comunităţii, prin punerea în valoare a avansului tehnologic european. Pe termen lung, tehnologiile cu perspective promiţătoare necesită eforturi de cercetare considerabile la nivelul Comunităţii şi în lume. Minimalizând expunerea radiaţiei de la toate sursele, incluzând expunerile medicale şi radiaţia naturală, se va îmbunătăţi calitatea vieţii şi sănătăţii şi va ajuta la problemele de mediu cărora se adresează.

I. Domeniile şi organizarea celui de al cincilea program-cadru

1. Cel de al cincilea program-cadru va acoperi fuziunea nucleară controlată, fisiunea nucleară, precum şi folosirea industrială şi medicală a radiaţiei şi surselor naturale de radiaţie.

2. Cu privire la aspectele tematice, programul-cadru va fi axat pe:

Activităţile de cercetare realizate în acest context vor integra întregul spectru de activităţi şi discipline necesare pentru atingerea obiectivelor plecând de la cercetarea fundamentală până la dezvoltare şi demonstraţii. Se va acorda atenţie şi legăturilor corespunzătoare cu iniţiative naţionale şi internaţionale (incluzând cadre europene complementare de cercetare şi dezvoltare tehnologică);

3. Aspectele orizontale cuprind:

4. Activităţile Centrelor Comune de Cercetare (JRC) Acţiunile de cercetare directă, care vor fi implementate de JRC, vor cuprinde cercetare şi activităţi de sprijin ştiinţifice şi tehnice cu caracter instituţional. JRC poate oferi sprijin acolo unde deţine o expertiză specială sau chiar unică şi facilităţi în cadrul Comunităţii ori unde este însărcinat cu activităţi necesare pentru încadrarea şi implementarea politicilor comunitare şi sarcinilor ce revin Comisiei conform tratatului care necesită imparţialitatea JRC. JRC va desfăşura activităţi în strânsă cooperare cu comunitatea ştiinţifică şi antreprenorială din Europa. Vor fi încurajate schimburile între JRC şi universităţi, institute de cercetare şi industrie.

Alocaţiile puse la dispoziţie JRC constituie o sumă maximă. Suplimentar, JRC i se permite să îşi procure fonduri din alte surse. Acestor alocări li se vor aplica regulile aferente ale managementului JRC.

De asemenea, JRC este implicat progresiv în activităţi competitive.

II. Obiectivele ştiinţifice şi tehnologice

1. Acţiuni-cheie: fuziunea termonucleară controlată

(i) Obiectivul pe termen lung al activităţilor de fuziune, cuprinzând toate activităţile de cercetare realizate în statele membre având ca scop utilizarea fuziunii, este crearea în comun a reactoarelor prototip pentru centralele electrice care să răspundă nevoilor societăţii: securitate operaţională, compatibilitate ecologică, viabilitate economică. Strategia propusă pentru atingerea obiectivului pe termen lung include dezvoltarea unui reactor experimental (Pasul următor), urmat de un reactor demonstrativ (DEMO), însoţit de activităţi fizice şi tehnologice de cercetare-dezvoltare, de asemenea, cu implicarea industriei europene. În contextul acestei strategii construirea unui reactor experimental este necesară şi, în lumina progresului actual, pare să fie fezabilă tehnic în următoarea decadă. Aceasta trebuie să aibă loc în cadrul cooperării internaţionale, cum ar fi reactorul experimental termonuclear internaţional (ITER). Scopul acestei acţiuni-cheie este de a dezvolta în viitor bazele necesare pentru o posibilă construcţie a unui reactor experimental. Această acţiune-cheie trebuie astfel să întărească gradul de pregătire al Comunităţii din punct de vedere ştiinţific, tehnic, financiar şi organizatoric, pentru a decide şi a sprijini construirea unui viitor reactor experimental.

(ii) Pe perioada celui de al cincilea program-cadru, implementarea strategiei va cuprinde:

(iii) În contextul acestei strategii va fi investigată contribuţia fuziunii la generarea de energie electrică curată şi sigură în contextul mai larg al studiilor asupra aspectelor socio-economice ale fuziunii. Va fi adusă la îndeplinire operarea la capacitate maximă a JET, ca instrument principal de la care datele pot fi extrapolate pentru reactorul experimental. Posibila utilizare extinsă a facilităţilor JET va fi explorată înaintea expirării activităţilor comune. Ele pot fi utilizate pentru acumularea unor noi cunoştinţe pentru Pasul următor. Ca o parte integrantă a acestei acţiuni-cheie vor fi realizate, de asemenea, următoarele activităţi: coordonarea, în contextul activităţii de informare reciprocă cu privire la activităţile de cercetare civilă ale statelor membre referitoare la limitări inerţiale şi concepte alternative posibile; evaluarea la zi a siguranţei şi aspectelor de siguranţă şi mediu; diseminarea rezultatelor şi difuzarea informaţiei către public; mobilitatea şi pregătirea.

2. Acţiune-cheie: fisiunea nucleară

(i) Scopul acestei acţiuni-cheie este de a ajuta asigurarea siguranţei instalaţiilor nucleare ale Europei şi de a îmbunătăţi competitivitatea industriei Europei; de a asigura protecţia muncitorilor şi a publicului faţă de radiaţii; de a sprijini aplicarea măsurilor de securitate internaţionale asupra materialelor nucleare; şi de a ajuta securitatea şi managementul efectiv şi depozitarea finală a reziduurilor radioactive.

(ii) Cercetarea va fi focalizată pe:

(iii) Cooperarea cu ţările din Europa Centrală şi de Est şi cu noile state independente în domeniul fisiunii nucleare va fi focalizată pe cercetarea în scopul de a ajuta aceste ţări şi state în îmbunătăţirea securităţii reactoarelor lor; managementul reziduurilor; protecţia la radiaţie; pagubele efectelor radiaţiei pe termen lung şi controlul materialelor fisionabile.

Participarea acestor ţări şi state va fi încurajată prin sprijin financiar corespunzător de la Comunitate, unde asemenea participări vor aduce o contribuţie substanţială la scopurile programului şi, astfel, este în interesul Comunităţii. Unde este cazul, trebuie căutată sinergia cu alte instrumente comunitare relevante.

ANEXA Nr. III

REGULI
pentru participarea financiară a Euratom

Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică va contribui financiar la cercetări şi activităţi tehnologice, incluzând activităţi de demonstraţii şi activităţi de pregătire, numite în continuare acţiuni indirecte, realizate pentru programele care implementează programul-cadru. În plus vor fi realizate cercetări directe şi activităţi tehnologice, incluzând activităţile de demonstraţie şi activităţile de pregătire, numite în continuare acţiuni directe.

1. Acţiuni indirecte

Acţiunile indirecte vor cuprinde: acţiuni cu împărţirea costurilor, care vor constitui mecanismul principal pentru implementarea programelor de cercetare şi pregătire, precum şi bursele de pregătire, sprijin pentru reţele, acţiuni concertate şi măsuri de însoţire.

Deciziile pentru adoptarea programelor de cercetare şi pregătire pot detalia acţiunile indirecte descrise mai sus, le pot suplimenta sau le pot supune unor condiţionări sau limitări suplimentare.

Regulile pentru participarea întreprinderilor, centrelor de cercetare şi universităţilor la acţiunile indirecte sunt specificate în Decizia Consiliului 1999/66/Euratom din 22 decembrie 1998 referitoare la regulile pentru participarea întreprinderilor, centrelor de cercetare şi universităţilor în implementarea celui de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru Energie Atomică (Euratom) (1998-2002). Diseminarea rezultatelor cercetării va fi desfăşurată în concordanţă cu titlul II cap. 2 al tratatului. În plus, la acţiunile directe descrise mai jos JRC va concura din ce în ce mai mult pentru fonduri pentru acţiunile indirecte ale programului-cadru.

2. Acţiuni directe

Acţiunile directe implementate de către JRC vor cuprinde activităţi de cercetare şi sprijin ştiinţific şi tehnic cu caracter instituţional. JRC poate oferi sprijin acolo unde deţine o expertiză specială sau chiar unică şi facilităţi în Comunitate sau unde este însărcinat cu activităţi necesare pentru formularea şi implementarea politicilor Comunităţii Europene pentru Energie Atomică şi sarcinile ce revin Comisiei în cadrul Tratatului european care solicită imparţialitatea JRC. JRC îşi va desfăşura activităţile sale în strânsă cooperare cu comunitatea ştiinţifică şi cu întreprinderile din Europa.

3. Cotele de participare

În deciziile prin care se adoptă programe de cercetare şi pregătire, pentru implementarea celui de al cincilea program-cadru Euratom, nu pot fi incluse derogări de la cotele financiare de participare menţionate mai jos, cu excepţia cazurilor cu justificare corespunzătoare.

______________________________________________________________________________________________________________ Activitate Cota participării la programul-cadru ______________________________________________________________________________________________________________ Acţiuni indirecte Proiecte tehnologice şi de cercetare 50% din costurile eligibile totale1) Proiecte demonstrative 35% din costurile eligibile totale2) Proiecte combinate de cercetare/demonstraţii între 35% şi 50% din costurile eligibile totale1) şi 2) Sprijin pentru acces la infrastructuri de cercetare maximum 100% din costurile eligibile adiţionale Burse de pregătire maximum 100% din costurile eligibile adiţionale3) Reţele de pregătire în cercetare maximum 100% din costurile eligibile adiţionale Reţele tematice Acţiuni concertate maximum 100% din costurile eligibile adiţionale Măsuri de însoţire maximum 100% din costurile eligibile adiţionale Acţiuni directe 100% din costuri _______________________________________________________________________________________________________________ 1) În cazul special al entităţilor legale care nu ţin conturi analitice, costurile suplimentare generate ca rezultat al cercetării vor fi finanţate la o cotă de 100%. 2) 35% pentru partea de demonstraţie, 50% pentru partea de cercetare. 3) În cazul unei burse la o instituţie gazdă, aceasta va fi în mod normal de aproximativ 50% din costurile eligibile totale.

4. Alte acţiuni

Regulile pentru participarea Comunităţii Europene pentru Energie Atomică în cadrul întreprinderii comune JET, activităţile ITER/Pasul următor, contractele de asociere şi în anumite sarcini care pot fi realizate numai de către industrie vor fi specificate în programele de cercetare şi pregătire corespunzătoare.

ANEXA Nr. 3

DECIZIA Nr. 182/1999/CE

a Parlamentului European şi a Consiliului

din 22 decembrie 1998

cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene
pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002)

Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene,

(1) ţinând seama că, în conformitate cu art. 130 f) (3) şi 130 i) (1) din tratat, ar trebui adoptat un program-cadru multianual care să abordeze toate activităţile comunitare în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice, inclusiv al activităţilor demonstrative, denumite în continuare CDT;

(2) ţinând seama că s-a considerat necesară adoptarea unui nou program-cadru pentru perioada 1998-2002 în scopul de a asigura continuitatea cercetării comunitare;

(3) ţinând seama că, în conformitate cu art. 4 (2) din Decizia nr.1.110/94/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 aprilie 1994 privind cel de al patrulea program-cadru al activităţilor Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstraţiilor (1994-1998)1), Comisia a fost solicitată să efectueze o evaluare externă a managementului şi a stadiului activităţilor comunitare realizate în perioada de 5 ani precedentă evaluării, înainte de a prezenta propunerea sa cu privire la cel de al cincilea program-cadru; ţinând seama că evaluarea, concluziile acesteia şi comentariile Comisiei au fost comunicate Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic şi Social şi Comitetului Regiunilor;

(4) ţinând seama că, în conformitate cu art. 130 f) (1) din tratat, politica de cercetare şi dezvoltare tehnologică a Comunităţii ar trebui să abordeze cu prioritate problemele societăţii, îmbunătăţirea competitivităţii internaţionale a industriei comunitare, dezvoltarea durabilă, crearea de locuri de muncă, calitatea vieţii şi globalizarea cunoştinţelor, contribuind la dezvoltarea şi implementarea politicilor Comunităţii şi la rolul Comunităţii în lume, ca punct nodal al excelenţei ştiinţifice şi tehnologice;

(5) ţinând seama că ar trebui luate măsuri corespunzătoare pentru promovarea cooperării şi coordonării între statele membre;

(6) ţinând seama că activităţile CDT realizate în contextul primei activităţi la care se face referire la art. 130 g) din tratat ar trebui să se concentreze asupra unui număr limitat de probleme; ţinând seama că aceste activităţi, în contextul acţiunilor indirecte, ar trebui să fie realizate prin "acţiuni-cheie", care reunesc activităţile (de la cercetarea fundamentală trecând la cercetarea aplicativă şi cercetare generică, până la dezvoltare şi demonstraţii) într-un întreg coerent în scopul de a le îndrepta strategic spre o problemă sau ameninţare europeană comună; activităţi de cercetare-dezvoltare de natură generică; şi activităţi destinate să încurajeze utilizarea optimă a infrastructurilor cercetării şi să îmbunătăţească accesul la acestea;

(7) ţinând seama că activităţile realizate în contextul activităţilor a doua (cooperarea cu ţări terţe şi cu organizaţii internaţionale), a treia (diseminarea şi optimizarea rezultatelor CDT) şi a patra (formarea şi mobilitatea cercetătorilor) la care se referă art. 130 g) din tratat ar trebui să se completeze, să se sprijine şi să interacţioneze între ele şi cu activităţile CDT menţionate mai sus;

(8) ţinând seama că această abordare presupune că potenţialul de excelenţă ştiinţifică şi tehnologică existent în Comunitate este menţinut şi întărit, în vreme ce se iau în considerare pe deplin eforturile făcute de către principalii săi parteneri internaţionali;

(9) ţinând seama că, în acelaşi context, este adecvat să se pună un accent deosebit pe necesităţile întreprinderilor mici şi mijlocii, astfel încât să se promoveze participarea lor efectivă la programele Comunităţii şi capacitatea lor de a beneficia de acestea; pe diseminarea şi transferul rezultatelor; pe inovare; şi pe formarea şi mobilitatea cercetătorilor, încurajându-se prin aceasta apariţia unei noi generaţii de cercetători întreprinzători cu idei inovative;

(10) ţinând seama că cercetarea şi dezvoltarea tehnologică pot stimula creşterea economică şi ca rezultat pot conduce la crearea de locuri de muncă durabile;

(11) ţinând seama că cercetătorii, industria şi utilizatorii au contribuit substanţial la definirea acţiunilor ce urmează să fie realizate în cel de al cincilea program-cadru şi ar trebui să fie implicaţi în implementarea acestuia;

(12) ţinând seama că formularea şi implementarea politicilor şi acţiunilor comunitare trebuie să ia în considerare obiective legate de coeziunea economică şi socială; ţinând seama că în conformitate cu acest principiu, programul-cadru trebuie să contribuie la dezvoltarea armonioasă a Comunităţii şi, concomitent, să încurajeze activităţile CDT de înaltă calitate; ţinând seama că de aceea este necesar să se respecte rolurile complementare ale acţiunilor CDT şi acţiunilor realizate de Comunitate prin alte instrumente corespunzătoare;

(13) ţinând seama că este necesar să promoveze şi să faciliteze participarea regiunilor ultraperiferice la acţiunile CDT comunitare prin mecanisme adecvate adaptate la situaţia lor specială;

(14) ţinând seama că, în conformitate cu principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii, astfel cum sunt ele cuprinse la art. 3 b) din tratat, obiectivele politicii de cercetare şi dezvoltare tehnologică a Comunităţii, reflectate în cel de al cincilea program-cadru, garantează activităţile la nivel comunitar în măsura în care obiectivele nu pot fi realizate la nivel corespunzător de către statele membre; ţinând seama că există necesitatea de a stabili o "masă critică" în termeni de resurse umane şi financiare, în mod deosebit prin combinarea experienţei şi resurselor complementare disponibile în diferite state membre; ţinând seama că aceste obiective pot fi, aşadar, mai bine realizate la nivel comunitar; ţinând seama că această decizie nu trece dincolo de ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective;

(15) ţinând seama că participarea financiară a Comunităţii la acţiunile programului-cadru poate varia în conformitate cu principiile prezentate în acest program-cadru, la nivelul programelor specifice potrivit naturii activităţilor respective şi apropierii de piaţă, în cazuri specifice şi justificate reglementar şi cu respectarea prevederilor cadrului comunitar pentru ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare2), în mod deosebit ale pct. 5.12 şi 5.13 ale acestuia, şi cu respectarea regulilor internaţionale;

(16) ţinând seama că suma maximă totală a celui de al cincilea program-cadru ar trebui să fie revizuită în cazul în care noi state membre aderă înainte de expirarea programului-cadru;

(17) ţinând seama că participarea Comunităţii la programul-cadru ar trebui să corespundă perspectivelor financiare în vigoare pentru întreaga perioadă a programului;

(18) ţinând seama că cheltuielile administrative decurgând din activităţile de cercetare trebuie să fie finanţate în cadrul sumei generale alocate pentru programul-cadru şi ar trebui incluse în buget de o manieră transparentă;

(19) ţinând seama că criteriile care au fost stabilite pentru a alege problemele abordate de cel de al cincilea program-cadru şi obiectivele ştiinţifice şi tehnologice aferente iau în considerare principiile menţionate mai sus; ţinând seama că acele criterii ar trebui aplicate, de asemenea, în cursul realizării celui de al cincilea program-cadru în scopul de a se asigura consecvenţa;

(20) ţinând seama că Centrul de Cercetări Comune va realiza acţiuni CDT directe prin cercetare şi activităţi de sprijin ştiinţific şi tehnic cu caracter instituţional acolo unde acesta deţine experienţă şi facilităţi speciale sau chiar unice în Comunitate ori unde îi sunt încredinţate activităţile necesare pentru conturarea şi aplicarea politicilor comunitare şi sarcini ce revin Comisiei ca urmare a tratatului, ce reclamă imparţialitatea Centrului de Cercetări Comune; ţinând seama că în plus el va participa în mod progresiv la o abordare competitivă, ca membru al consorţiilor, în realizarea de activităţi de cercetare prevăzute prin intermediul acţiunilor indirecte;

(21) ţinând seama că este necesar să se ia în considerare aspectele etice ale progreselor în cunoştinţe şi tehnologii şi aplicarea acestora şi pentru a realiza activităţi de cercetare în conformitate cu principiile etice fundamentale, cu protejarea confidenţialităţii;

(22) ţinând seama că politica comunitară a oportunităţilor egale trebuie luată în considerare în aplicarea celui de al cincilea program-cadru; ţinând seama că, prin urmare, participarea femeilor în CDT ar trebui încurajată;

(23) ţinând seama că în plus faţă de raportul anual ce trebuie înaintat Parlamentului European şi Consiliului în conformitate cu art. 130 p) din tratat, ar trebui făcute aranjamente în conformitate cu recomandările ce trebuie puse în aplicare în ceea ce priveşte transparenţa şi managementul sănătos şi eficient pentru examinarea sistematică a stadiului celui de al cincilea program-cadru şi evaluărilor sale;

(24) ţinând seama că Parlamentul European, ca unul dintre organele de decizie pentru programele de cercetare viitoare, intenţionează să urmărească stadiul programului-cadru pe parcursul realizării sale de către Comisie, fără a impieta sau constrânge rolul de implementare al Comisiei;

(25) ţinând seama că un modus vivendi între Parlamentul European, Consiliu şi Comisie, cu privire la măsurile de implementare a actelor adoptate în conformitate cu procedura prezentată la art. 129 b) din tratat1), a fost convenit la 20 decembrie 1994;

(26) ţinând seama că este necesar să întărească etapizarea în cadrul programului-cadru în conformitate cu criteriile de eligibilitate ale anumitor activităţi de cercetare în domeniul cărbunelui şi oţelului, aflate în curs de realizare pe baza Tratatului de înfiinţare a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului care expiră în 2002;

(27) ţinând seama că pentru a asigura consecvenţa între activităţile de cercetare realizate în cadrul Tratatului privind înfiinţarea Comunităţii Europene şi acelea realizate în cadrul Tratatului privind Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică, decizia cu privire la programul-cadru pentru activităţile de cercetare şi formare în domeniul nuclear ar trebui adoptată în acelaşi timp şi pentru aceeaşi perioadă ca acest program-cadru;

(28) ţinând seama că Comitetul pentru Cercetare Ştiinţifică şi Tehnică (CREST) a fost consultat, a decis următoarele:

ARTICOLUL 1

1. Prin prezenta decizie se adoptă un program-cadru multianual pe perioada 1998-2002, pentru toate activităţile comunitare, inclusiv activităţi demonstrative, în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice, denumit în continuare cel de al cincilea program-cadru.

2. Cel de al cincilea program-cadru, în conformitate cu art. 130 g) din tratat, va cuprinde patru activităţi comunitare:

Prima activitate a Comunităţii se va referi la următoarele patru teme:

Activităţile realizate în cadrul programelor tematice ale primei activităţi a Comunităţii vor contribui, de asemenea, la coordonarea şi interacţiunea cu programele orizontale, la realizarea obiectivelor celor trei teme. Va fi căutată complementaritatea cu iniţiativele corespunzătoare ale statelor membre şi cu iniţiative cum ar fi COST şi EUREKA.

3. Criteriile pentru selectarea temelor la care se face referire în paragraful 2 şi obiectivele aferente sunt prezentate în anexa nr. I. Ele se vor aplica pentru scopurile realizării celui de al cincilea program-cadru.

4. Directivele generale ale activităţilor Comunităţii, obiectivele lor ştiinţifice şi tehnologice şi priorităţile aferente sunt prezentate în anexa nr. II.

ARTICOLUL 2

1. a) Suma totală maximă pentru participarea Comunităţii la cel de al cincilea program-cadru va fi de 13.700 milioane ecu. Din această sumă:

Până la luarea deciziilor prevăzute la cele două alineate de mai sus, programele specifice nu vor fi implementate dincolo de prevederile primului alineat al subparagrafului a) al acestui paragraf.

2. Suma la care se face referire în paragraful 1 va constitui subiectul unei revizii în cazul în care noi state membre se vor asocia înainte ca acest program să expire.

3. Anexa nr. III fixează sumele respective alocate pentru fiecare dintre activităţile Comunităţii avute în vedere la art. 1 şi indica eşalonarea pe temele primei activităţi a Comunităţii definite la art. 1(2).

4. Toate cheltuielile administrative decurgând din activităţile de cercetare vor fi plătite din suma generală a programului. Ele vor trebui reglate în bugetul general al Comunităţilor Europene, conform procedurilor uzuale aplicabile pentru alte cheltuieli administrative comparabile.

ARTICOLUL 3

1. Cel de al cincilea program-cadru va fi pus în aplicare prin opt programe specifice, patru dintre ele corespunzând celor patru teme ale primei activităţi a Comunităţii, trei fiind legate de activităţile a doua, a treia şi, respectiv, a patra ale Comunităţii, şi al optulea este un program specific pentru Centrul Comun de Cercetare.

Comunităţile ştiinţifice, industriale şi de utilizatori vor fi strâns implicate pe parcursul acestui proces de implementare.

Fiecare program specific va specifica obiectivele sale precise, ţinând seama de obiectivele sale ştiinţifice şi tehnologice prezentate în anexa nr. II, va defini regulile detaliate de implementare, va fixa durata sa şi va asigura mijloacele considerate necesare.

Comisia va stabili şi va publica pe răspundere proprie un manual de proceduri operaţionale şi directive pentru selectarea acţiunilor de cercetare şi dezvoltare tehnologică.

2. Punerea în aplicare a celui de al cincilea programcadru poate da naştere, acolo unde este necesar, unor programe suplimentare în sensul art. 130 k) din tratat, unor participări ale Comunităţii la programe de cercetare şi dezvoltare realizate de diverse state membre în sensul art. 130 l) sau înfiinţării de întreprinderi comune sau orice altă structură în sensul art. 130 n). Ea poate da naştere, de asemenea, cooperării cu ţări terţe sau cu organizaţii internaţionale în înţelesul art. 130 m).

ARTICOLUL 4

Regulile detaliate pentru participarea financiară a Comunităţii la cel de al cincilea program-cadru vor fi acelea stabilite în conformitate cu prevederile speciale privind repartizările pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică, prezentate în Reglementarea financiară aplicabilă bugetului general al Comunităţilor Europene1), completate cu anexa nr. IV la această decizie.

ARTICOLUL 5

1. Comisia va monitoriza continuu şi sistematic în fiecare an, cu ajutorul unor experţi independenţi calificaţi, implementarea celui de al cincilea program-cadru şi a programelor sale specifice în lumina criteriilor prezentate în anexa nr. I şi a obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice prezentate în anexa nr. II. Ea va evalua în mod deosebit dacă obiectivele, priorităţile şi resursele financiare sunt încă adecvate situaţiei în continuă schimbare. Acolo unde este necesar ea va înainta propuneri de adaptare sau suplimentare a programului-cadru şi/sau a programelor specifice, luând în considerare rezultatele acestei evaluări.

2. Înainte de a înainta propunerea sa pentru al şaselea program-cadru Comisia va dispune realizarea unei evaluări externe de către experţi independenţi de înaltă calificare a implementării şi realizărilor activităţilor Comunităţii desfăşurate în perioada a 5 ani ce preced evaluarea în lumina criteriilor prezentate în anexa nr. I, a obiectivelor ştiinţifice şi tehnologice prezentate în anexa nr. II şi a implementării acestei decizii prin programele specifice care se bazează pe aceasta. Comisia va comunica concluziile acesteia, însoţite de comentariile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic şi Social şi Comitetului Regiunilor.

3. Experţii independenţi calificaţi, la care se face referire în paragrafele 1 şi 2, vor face parte în special din comunităţile ştiinţifice industriale şi de utilizatori şi vor fi aleşi de către Comisie, care va ţine seama într-o manieră echilibrată de diferiţii actori în cercetare. Ca urmare a numirii lor, Comisia va face cunoscută lista completă cuprinzând experţii şi calificările lor individuale.

4. Comisia va informa cu regularitate Parlamentul European şi Consiliul cu privire la stadiul implementării programului-cadru şi al programelor specifice.

ARTICOLUL 6

La jumătatea duratei celui de al cincilea program-cadru Comisia va analiza stadiul programului şi va înainta Parlamentului European şi Consiliului, pe baza evaluării diferitelor programe specifice, o comunicare însoţită, dacă este cazul, de o propunere pentru adaptarea acestei decizii.

ARTICOLUL 7

Toate activităţile de cercetare desfăşurate în conformitate cu cel de al cincilea program-cadru vor fi realizate cu respectarea principiilor etice fundamentale, inclusiv a cerinţelor pentru protecţia animalelor, în conformitate cu dreptul comunitar.

Întocmită la Bruxelles la 22 decembrie 1998.

Pentru Parlamentul European,
J.M. Gill Robles,
preşedinte

Pentru Consiliu,
C. Einem,
preşedinte

ANEXA Nr. I

CRITERII
pentru selectarea temelor şi obiectivelor Comunităţii

1. Politica CDT a Comunităţii Europene este orientată către întărirea bazei ştiinţifice şi tehnologice a industriei Comunităţii şi încurajarea acesteia de a deveni mai competitivă la nivel internaţional, concomitent cu promovarea tuturor activităţilor de cercetare considerate necesare în virtutea altor capitole ale tratatului. Ea trebuie, de asemenea, să contribuie la promovarea calităţii vieţii cetăţenilor Comunităţii şi la dezvoltarea durabilă a Comunităţii ca un întreg, inclusiv a aspectelor ecologice. Implementarea sa se bazează pe un dublu principiu, al excelenţei ştiinţifice şi tehnologice şi al relevanţei faţă de obiectivele menţionate mai sus.

În plus, urmărindu-se o abordare cost-beneficiu dictată de preocuparea pentru o alocare optimă a finanţării publice europene şi în conformitate cu principiul subsidiarităţii, temele pentru cel de al cincilea program-cadru şi obiectivele corespunzătoare sunt selectate pe baza principiului conform căruia Comunitatea va acţiona numai dacă şi în măsura în care obiectivele nu pot fi realizate în măsură suficientă de către statele membre.

2. În aplicarea principiilor de mai sus programul-cadru va fi definit pe baza unui set de criterii comune, împărţit în trei categorii.

-criterii referitoare la "valoarea adăugată" a Comunităţii şi la principiul subsidiarităţii:

- criterii referitoare la obiective sociale:

- criterii legate de dezvoltarea economică şi de perspectivele ştiinţifice şi tehnologice:

3. Criteriile la care se face referire în paragraful 2 vor fi utilizate şi, unde este necesar, suplimentate, în scopul punerii în aplicare a celui de al cincilea program-cadru, pentru a defini programele specifice şi pentru a selecta activităţile de cercetare şi dezvoltare tehnologică, inclusiv activităţile demonstrative. Cele trei categorii de criterii se vor aplica simultan şi trebuie să fie toate îndeplinite, posibil într-o măsură diferită, de la caz la caz.

ANEXA Nr. II

DIRECTIVE GENERALE
ale activităţii Comunităţii, obiective ştiinţifice şi tehnologice şi priorităţi aferente

I. Teme şi organizare

Cu privire la temele şi la organizarea celui de al cincilea program-cadru se reaminteşte că în conformitate cu art. 130 g) din tratatul Comunităţii Europene, cel de al cincilea program-cadru va cuprinde patru activităţi:

1. Conţinutul şi organizarea primei activităţi

Programele de cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstraţii vor cuprinde:

În plus, în cadrul unei abordări coerente implicând şi activităţile a doua, a treia şi a patra, aceste programe vor pune în aplicare, în domeniile lor respective, acţiuni ce vor contribui la realizarea scopurilor acestor activităţi. Un efort deosebit se va face pentru a încuraja o participare reală a întreprinderilor mici şi mijlocii la programe, în special la acţiuni cu suportarea în comun a costurilor. Se va căuta sinergia cu alte instrumente relevante ale Comunităţii.

Rolul Comunităţii ar trebui să fie acela de a asigura valoare adăugată complementar iniţiativelor naţionale sau multinaţionale. Suportul comunitar poate potenţa accesul la infrastructuri şi va fi asigurat în mod deosebit pentru reţelele de infrastructuri de cercetare, conducând la adâncirea complementarităţii, combinarea eforturilor şi/sau specializarea la nivel european (inclusiv compatibilitatea bazelor de date).

2. Conţinutul şi organizarea acţiunilor a doua, a treia şi a patra

Temele orizontale sunt la intersecţia politicilor de cercetare ale Comunităţii şi a politicilor sale pentru relaţii externe, inovare, întreprinderi mici şi mijlocii şi resurse umane şi pentru probleme sociale şi de forţă de muncă.
Fiecare dintre acestea cuprinde:

În coordonare şi interacţiune cu programele orizontale programele tematice vor lua măsurile necesare pentru a aduce o contribuţie activă în contextul activităţilor proprii pentru realizarea obiectivelor generale ale programelor orizontale.

Sprijinul comunitar pentru infrastructuri de cercetare, în contextul activităţii a patra, se va concentra în mod deosebit pe măsuri pentru întărirea accesului la astfel de infrastructuri.

3. Centrul de Cercetări Comune

Acţiunile CDT directe ce urmează a fi realizate de Centrul de Cercetări Comune vor include activităţi de cercetare şi sprijin ştiinţific şi tehnic cu caracter instituţional. Centrul de Cercetări Comune poate asigura sprijin acolo unde are experienţă şi facilităţi speciale sau chiar unice în Comunitate ori unde este însărcinat cu activităţi necesare pentru conturarea şi realizarea politicilor Comunităţii şi sarcinilor ce revin Comisiei în conformitate cu tratatul care solicită imparţialitatea Centrului Comun de Cercetări (de exemplu, în cazul standardizării).

Centrul Comun de Cercetări îşi va realiza activităţile în strânsă cooperare cu comunitatea ştiinţifică şi cu întreprinderile din Europa. Vor fi încurajate schimburile între Centrul Comun de Cercetări şi universităţi, institutele de cercetări şi industrie.

Centrul Comun de Cercetări este implicat, de asemenea, în mod progresiv în activităţi competitive. Repartizările disponibile pentru Centrul Comun de Cercetări constituie o sumă maximală. În plus Centrul Comun de Cercetări poate încerca să îşi asigure fonduri din alte surse. Pentru aceste alocări se vor aplica regulile şi reglementările relevante pentru conducerea Centrului Comun de Cercetări.

II. Obiective ştiinţifice şi tehnologice

1. PRIMA ACTIVITATE

TEMA 1

Calitatea vieţii şi managementul resurselor vii

Îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a sănătăţii constituie o provocare majoră şi Comunitatea îşi propune să o abordeze prin sprijinirea aprofundării cunoştinţelor şi pentru dezvoltarea tehnologiilor în domeniul vieţii ştiinţifice.

În acest context este necesar să se îmbunătăţească calitatea vieţii tuturor cetăţenilor europeni, luând în ordine problemele particulare ale sectoarelor sigure ale populaţiei, ca de exemplu: vârsta şi invaliditatea. În acelaşi timp progresul în acest domeniu va ajuta la creşterea competitivităţii întreprinderilor Comunităţii, deschizând noi perspective în domenii în care Comunitatea are deja o poziţie solidă, ca biotehnologie, agroindustrie şi în domeniul sănătăţii şi al mediului, în care continuă să se realizeze progrese rapide.

(i) Hrană, alimentaţie şi sănătate
Scopul acestei acţiuni-cheie este să promoveze dezvoltarea cunoştinţelor, tehnologiilor şi a metodelor, inclusiv aspectele prenormative bazate pe abordări multidisciplinare pentru a produce o ofertă de alimente sigure, sănătoase, echilibrate şi variate pentru consumatori, care să acopere întregul lanţ alimentar. Aceasta necesită cu prioritate:

(ii) Controlul bolilor infecţioase
Scopul prioritar al acestei acţiuni-cheie este de a combate şi preveni bolile infecţioase atât la oameni, cât şi la animale, inclusiv zoonozele, cu un impact din ce în ce mai mare, care sunt fie identificate, fie nou-apărute sau care reapar, bazate pe cercetări orientate spre o mai bună înţelegere a sistemului imunitar. O atenţie deosebită trebuie acordată:

(iii) "Uzina celulă"
Această acţiune-cheie are ca scop ajutarea întreprinderilor Comunităţii pentru a exploata progresele făcute în ştiinţele şi tehnologiile vieţii, în special în domeniile sănătăţii, mediului, agriculturii, agroindustriilor şi al produselor cu înaltă valoare adăugată, precum produsele chimice. Ea este îndreptată spre dezvoltarea de tehnologii multidisciplinare, bazate pe exploatarea proprietăţilor microorganismelor, plantelor şi animalelor, cu deosebire la nivel celular şi subcelular.

Obiectivul este de a înţelege funcţionarea celulelor pentru a dezvolta biomolecule şi bioprocese de înaltă valoare adăugată, capabile să sporească calitatea vieţii şi sănătatea, şi include:

Această acţiune-cheie ar putea avea ca scop, de asemenea, ca prin CDT să facă disponibile culturi de celule ca modele pentru medicină, farmacologie, toxicologie şi monitorizarea mediului, pentru a substitui experienţele pe animale şi pentru scopuri prenormative.

(iv) Mediul şi sănătatea
Scopul acestei acţiuni-cheie este de a realiza o mai bună înţelegere a interacţiunilor între factorii genetici, fiziologici, ambientali si sociali, implicaţi în menţinerea bunei sănătăţi, şi astfel să ajute la reducerea impactului negativ asupra sănătăţii al modificărilor din ambient şi de la locul de muncă şi a costurilor imense pentru sistemul de sănătate ce decurg din acesta. Ea acoperă aspecte deosebite, precum prevenirea şi efectele poluării aerului, metalelor grele şi ale substanţelor toxice, zgomotului, modificărilor climaterice şi ale radiaţiei electromagnetice, precum şi efectele poluării la locul de muncă asupra sănătăţii. Ca priorităţi sunt incluse:

(v) Agricultură, piscicultură şi silvicultură durabile şi dezvoltarea integrată a zonelor rurale Scopul este de a dezvolta cunoştinţele şi tehnologiile pentru producerea şi exploatarea resurselor vii, inclusiv a pădurilor, acoperind întregul lanţ de producţie, adaptate la cerinţele recente în politicile comune agricole şi de pescuit, asigurând în acelaşi timp baza ştiinţifică pentru reglementările şi standardele Comunităţii.

Similar scopul este de a promova rolul multifuncţional al pădurilor şi managementul durabil şi utilizarea resurselor pădurii ca factor integral al dezvoltării rurale. Domeniile prioritare includ:

(vi) Populaţia în vârstă
Această acţiune-cheie urmăreşte să ajute Europa să răspundă provocărilor creşterii populaţiei în vârstă prin CDT pentru a sprijini dezvoltarea de politici şi intervenţii pentru a creşte calitatea vieţii şi independenţa oamenilor în vârstă şi pentru a reduce necesitatea îngrijirii pe termen lung şi a costurilor corespunzătoare acestora. Ea dă prioritate CDT multidisciplinare privind procesele care conduc la o îmbătrânire sănătoasă, incluzând aspectele demografice, sociale şi economice şi la intervenţii conducând la amânarea şi un management îmbunătăţit al invalidităţii. Ea urmăreşte să genereze avantaje competitive pentru o gamă largă de industrii şi sectoare legate de sănătate. Domeniile prioritare includ:

În acord cu obiectivele generale descrise mai sus, activităţile ar trebui concentrate, spre exemplu, pe bazele de date şi colecţionarea materialului biologic, centre de cercetări clinice şi experimente şi facilităţi pentru cercetarea în piscicultură şi acvacultură.

În prezentul program-cadru nu se vor realiza activităţi de cercetare care modifică sau care intenţionează să modifice moştenirea genetică a fiinţelor umane prin modificarea celulelor germinative sau prin intervenţia în orice etapă a dezvoltării embrionare şi care pot face aceste modificări ereditare. În mod similar nu se va realiza activitate de cercetare, înţeleasă în sensul termenului "clonare", în scopul de a înlocui un germen sau un nucleu al celulei unui embrion cu acela al celulei vreunui alt individ, o celulă dintr-un embrion sau o celulă provenind dintr-o etapă ulterioară a dezvoltării la embrionul uman. În măsura în care este posibil, experimentările şi testările pe animale vor trebui înlocuite cu metode in vitro sau cu alte metode alternative. Modificarea moştenirii genetice a animalelor şi clonarea animalelor vor fi avute în vedere în prezentul program-cadru numai pentru obiective care sunt justificate prin motive etice şi în măsura în care operaţiunile implicate sunt efectuate pe o bază etică, cu respectarea sănătăţii animalelor şi a principiilor diversităţii genetice.

(Efectele practice ale acesteia vor fi elaborate în continuare în programele specifice.)

TEMA 2
Societatea informaţională prietenoasă pentru utilizatori

Convergenţa dintre procesarea informaţiei, comunicaţiilor şi a conţinutului informaţional pătrunde într-un ritm susţinut în tot mai multe activităţi sociale şi industriale, contribuind la creşterea competitivităţii şi calităţii vieţii în Europa.

Dezvoltarea societăţii informaţionale deschide posibilitatea pentru o gamă largă de noi activităţi atât pentru persoane, cât şi pentru firme din Comunitate, de exemplu în domeniul comerţului, muncii, transportului, mediului, educaţiei şi instruirii, sănătăţii şi culturii. Pentru punerea în valoare a întregului potenţial al societăţii informaţionale sunt necesare eforturi permanente privind cercetarea, dezvoltarea tehnologică, activităţi demonstrative şi iniţiative tehnologice. Gama tehnologică a acţiunilor-cheie permite posibilitatea unei concentrări dinamice şi a unei implementări flexibile a activităţilor, reflectând priorităţi social-economice.

Aceste eforturi trebuie să abordeze în toate activităţile subiecte generale cum ar fi: accesibilitate, uşurinţa în utilizare, eficienţa costurilor, interoperabilitate şi standardizare. Acestea ar trebui, de asemenea, să se adreseze impactului socioeconomic al activităţilor, în special schimbărilor sociale determinate de introducerea şi de răspândirea utilizării noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor, inclusiv de efectul lor asupra diferitelor grupuri de populaţie, acordându-se atenţie efectului lor asupra femeilor şi tinerilor. O prioritate importantă în acest context va fi abordarea subiectelor privind accesul şi uşurinţa în utilizare.

(i) Sisteme şi servicii pentru cetăţeni
Scopul acestei acţiuni-cheie este să răspundă politicii şi nevoilor utilizatorilor şi să simplifice accesul la un cost cât mai scăzut la servicii calitative de interes general, să stimuleze industria în dezvoltarea acestor servicii şi să deschidă calea către "comunităţi digitale" atât în zone urbane, cât şi în zone rurale. În acest context acţiunea-cheie se va baza pe următoarele priorităţi:

(ii) Noi metode de lucru şi de comerţ electronic
Scopul acestei acţiuni-cheie este să dezvolte tehnologii pentru sprijinirea operării mai eficiente a firmelor, pentru eficientizarea comerţului cu bunuri şi servicii şi pentru simplificarea îmbunătăţirii condiţiilor de lucru şi a calităţii muncii. Temele prioritare vor fi:

(iii) Conţinut şi instrumente multimedia
Scopul acestei acţiuni-cheie este să simplifice învăţarea pe termen foarte lung, să stimuleze creativitatea, să permită diversitatea culturală şi lingvistică şi să îmbunătăţească produsele şi serviciile de informare viitoare,

(iv) Tehnologii esenţiale şi infrastructuri
Scopul acestei acţiuni-cheie este să promoveze excelenţa în tehnologii cu rol crucial pentru societatea informaţională şi să accelereze introducerea şi răspândirea domeniului lor de aplicare. Această acţiune este orientată pe următoarele priorităţi:

În scopul dezvoltării de tehnologii ale viitorului cu o perspectivă vizionară şi cu un impact industrial, tematicile de cercetare ar putea include, într-o manieră neprescriptivă:

Prioritatea este asigurarea sprijinului pentru implementarea rapidă şi interoperabilitatea sistemelor de comunicaţii şi de calcul de mare viteză, avansate şi larg răspândite în Europa, necesare pentru cercetare în toate domeniile ştiinţei şi tehnologiei, în contextul evoluţiei globale a Internetului.

TEMA 3
Creşterea durabilă şi competitivă

Obiectivul este de a produce şi de a disemina cunoştinţele şi tehnologiile necesare pentru a elabora şi a realiza procese şi produse de înaltă calitate, nepoluante şi adecvate cerinţelor consumatorilor, produse care vor fi competitive pe piaţa de mâine, pentru a sprijini creşterea economică şi crearea de noi locuri de muncă în Europa şi pentru a susţine efortul continuu de inovare al firmelor producătoare (inclusiv întreprinderi mici şi mijlocii), o dată cu îmbunătăţirea competitivităţii lor.

Aceasta se corelează cu dezvoltarea sistemelor de transport economice, sigure şi care protejează mediul şi calitatea vieţii.

(i) Organizare, produse şi procese inovative
Scopul acestei acţiuni-cheie este de a facilita dezvoltarea de produse şi servicii inovative de înaltă calitate, care satisfac nevoile cetăţenilor şi ale pieţelor, şi de noi metode de producţie şi fabricaţie, inclusiv inovarea şi modernizarea industriilor tradiţionale care economisesc resurse şi sunt nepoluante, oricare ar fi metoda de producţie. Cercetarea se va concentra în principal pe: Coordonarea va fi asigurată între diferitele acţiuni-cheie şi tehnologii generice referitoare la transportul feroviar şi rutier.

(ii) Mobilitate şi intermodalitate durabilă
Scopul este de a asigura dezvoltarea politicii pe deplin integrate şi a opţiunilor operaţionale pentru un sistem european de transport integrat interoperabil feroviar şi rutier, aerian şi naval, pe baze larg intermodale, pentru a asigura mobilitatea persoanelor şi a mărfurilor, concomitent cu îmbunătăţirea eficienţei transportului, siguranţei şi fiabilităţii şi reducerea congestiei şi a altor daune aduse mediului. Acestea necesită următoarele priorităţi:

(iii) Transport terestru şi tehnologii marine
Scopul este de a încuraja, concomitent cu conservarea mediului şi îmbunătăţirea siguranţei, dezvoltarea şi integrarea cunoştinţelor şi tehnologiilor specifice pentru activităţi de transport terestru şi maritim. Aceasta va permite Comunităţii să dezvolte tehnologii pentru a menţine şi a consolida poziţia competitivă a industriei auto şi feroviare europene prin dezvoltarea tehnologiilor inovatoare şi a materialelor noi, a modurilor şi sistemelor pentru mijloace de transport terestru durabile şi eficiente şi pentru exploatarea deplină a potenţialului maritim şi îmbunătăţirea competitivităţii industriei navale. Această acţiune va fi completată cu acţiunile-cheie vizând mobilitatea şi intermodalitatea durabilă şi ecosistemele maritime durabile. Acţiunea va acoperi următoarele priorităţi:

(iv) Noi perspective în aeronautică
Scopul acestei acţiuni-cheie este de a ajuta Comunitatea să îşi consolideze poziţia în acest sector prin dezvoltarea autorităţii sale, într-o manieră prietenoasă faţă de mediu, utilizând cele mai avansate tehnologii aeronautice. Aceasta va avea în vedere următoarele priorităţi:

Efortul se va concentra pe cercetarea prioritară necesară pentru a reîntări competitivitatea europeană şi calitatea vieţii:

TEMA 4
Energie, mediu şi dezvoltare durabilă

Cercetarea şi dezvoltarea tehnologică în domeniul managementului mediului, energiei şi dezvoltării durabile a resurselor ecosistemului sunt esenţiale pentru implementarea politicilor Uniunii. Utilizarea cunoştinţelor şi a tehnologiilor necesare va contribui la satisfacerea unei game largi de necesităţi. Rezultatele acestei cercetări vor asigura bazele politicilor formulate la nivelul Comunităţii sau provenite din tratate internaţionale.

Aceste obiective sunt strâns legate de dezvoltarea economică în condiţiile calităţii vieţii şi mediului înconjurător. Aceasta necesită sisteme şi servicii energetice diversificate economice, eficiente şi curate, inclusiv introducerea tehnologiilor noi, reciclabile. În special acestea trebuie să conducă la reducerea substanţială a emisiilor de CO2 şi de alte gaze nocive.

Deşi cercetarea şi dezvoltarea tehnologică în domeniul mediului şi al energiei sunt în strânsă legătură, ele rămân domenii distincte, fiecare cu capitolele financiare şi administrative specifice.

1. Mediul şi dezvoltarea durabilă

(i) Managementul durabil şi calitatea apei
Scopul acestei acţiuni constă în producerea conoştinţelor şi tehnologiilor necesare care pot asigura un management raţional al resurselor de apă pentru necesităţi casnice, industriale şi agricole. Activitatea de cercetare va pune accentul pe:

(ii) Modificarea globală, clima şi biodiversitatea
Scopul acestei acţiuni-cheie este de a dezvolta baza şi instrumentele ştiinţifice şi tehnologice necesare pentru înţelegerea implementării politicilor Comunităţii, mai ales a programelor CE de acţiune pentru mediu şi a strategiilor privind biodiversitatea, precum şi pentru asigurarea sprijinului cercetării care derivă din tratatele şi convenţiile semnate de Comunitatea Europeană şi de statele membre. În ansamblu acţiunea-cheie caută să sporească înţelegerea în aceste domenii pentru a ajuta la îndeplinirea scopurilor Comunităţii de dezvoltare durabilă, acolo unde este posibil, în interacţiune cu industria. În acest context priorităţile sunt:

(iii) Ecosisteme marine durabile
Scopul acestei acţiuni-cheie este să promoveze managementul durabil integrat al resurselor marine şi să contribuie la aspectele marine din cel de al cincilea plan de acţiune al mediului. Sinergia cu alte activităţi relevante din programul-cadru va fi asigurată printr-un mecanism de coordonare specific.

Cercetarea va fi direcţionată pe:

(iv) Oraşul viitorului şi moştenirea culturală
Scopul acestei acţiuni-cheie este dezvoltarea armonioasă a mediului urban pornind de la o viziune globală inovatoare şi bazată pe economisirea resurselor, într-o manieră neagresivă faţă de mediul înconjurător, folosind modele avansate de organizare, reunind în particular îmbunătăţirea calităţii vieţii, restabilirea echilibrului social şi al protecţiei, conservarea şi îmbunătăţirea moştenirii culturale pentru exploatarea durabilă a potenţialului său social-economic, pentru angajarea forţei de muncă şi turism. Activitatea va fi concentrată mai ales pe următoarele priorităţi:

2. Energie

Activităţile din acest domeniu vor fi coordonate în mod corespunzător cu activităţile celui de al cincilea programcadru Euratom de cercetare şi instruire, respectându-se diferenţele bazelor legale ale acestor două programe.

(i) Sisteme energetice mai curate, inclusiv surse de energie regenerabile
Scopul acestei acţiuni-cheie este diminuarea impactului asupra mediului, cauzat de producerea şi utilizarea energiei în Europa. Activitatea se va concentra pe căutarea unor surse de energie mai curate, în special cele regenerabile, de asemenea, pe sprijinirea reducerii impactului asupra mediului, ca urmare a utilizării combustibililor fosili.
Activitatea se va concentra pe:

(ii) Energie economică şi eficientă pentru o Europă competitivă
Scopul acestei acţiuni-cheie este de a furniza Europei energie în mod sigur, eficient, curat şi economic, în beneficiul cetăţenilor, al funcţionării societăţii şi al competitivităţii industriei. Vor fi efectuate activităţi în toate etapele ciclului energiei - producţie, distribuţie şi utilizare finală -, pentru a îmbunătăţi eficienţa şi pentru a reduce costurile.
Activitatea se va axa pe:

2. A DOUA ACTIVITATE
Tema orizontală "Confirmarea rolului internaţional al Comunităţii de cercetare"

Scopurile principale ale acestei teme orizontale sunt acelea de a promova cooperarea ştiinţifică şi tehnologică internaţională, de a întări capacităţile Comunităţii în domeniile ştiinţei şi tehnologiei, de a asigura sprijin general pentru realizarea excelenţei ştiinţifice în cadru larg, internaţional, şi de a contribui la aplicarea politicii externe a Comunităţii, ţinând seama şi de accesul de noi state membre.

Obiectivele generale ale cooperării ştiinţifice internaţionale sunt:

Cooperarea ştiinţifică şi tehnologică internaţională se va realiza pe baza acordurilor de cooperare, acolo unde acestea există, şi prin acest program orizontal de cooperare internaţională, precum şi prin activităţi realizate în cadrul altor programe din acest program-cadru.

1. Acţiuni specifice în programul de "cooperare internaţională"

Pe baza politicilor de cooperare în domenii specifice pe care Comunitatea le urmăreşte împreună cu diverşii săi parteneri potenţiali, se vor pune în practică trei categorii de acţiuni cu o dimensiune internaţională specifică, legate de problemele specifice cu care se confruntă aceste ţări şi care nu sunt abordate prin alte activităţi ale programuluicadru. Numai aceste acţiuni vor fi finanţate prin programul specific de "cooperare internaţională".

Se va înfiinţa un sistem de burse pentru a da tinerilor cercetători din ţările în curs de dezvoltare, din ţările mediteraneene şi din ţările cu economie în curs de formare ocazia de a colabora în laboratoare ale Comunităţii la proiecte specifice ale programului-cadru. O altă schemă de burse va fi asigurată pentru un număr limitat de tineri cercetători din Comunitate, astfel încât să le permită acestora să lucreze în laboratoare de înaltă calitate, orientate spre industrie, în ţări terţe, în domenii de interes pentru Comunitate.

Coordonarea cu acţiuni COST şi sprijinul pentru administraţia COST, coordonarea cu EUREKA şi cu organizaţii internaţionale implicate în activităţi de cercetare; coordonarea activităţilor urmărite prin alte programe ale programului-cadru corelate cu acelea urmărite prin alte acţiuni de cooperare ale Comunităţii (în mod deosebit PHARE, TACIS şi MEDA) şi cu activităţile de cooperare ale statelor membre.

2. Cooperarea internaţională urmărită prin alte activităţi ale programului-cadru

Participarea entităţilor din ţări terţe va avea în principal două forme:

3. A TREIA ACTIVITATE
Tema orizontală "Promovarea inovării şi încurajarea participării întreprinderilor mici şi mijlocii"

Inovarea este un factor-cheie pentru competivitatea industrială, dezvoltarea durabilă socială şi economică şi crearea de locuri de muncă. Scopul este promovarea activităţilor de inovare, inclusiv crearea de întreprinderi inovatoare, şi facilitarea diseminării şi exploatării rezultatelor cercetării şi sprijinirea transferului tehnologic.
Întreprinderile mici şi mijlocii sunt factori şi actori cu rol important în inovare.
Dezoltarea IMM poate avea o contribuţie vitală la dezvoltarea economică şi socială, la activităţi economice noi, crearea de locuri de muncă şi competitivitate. IMM trebuie de aceea să aibă asigurat un acces mai uşor la tehnologiile avansate de care au nevoie, dar şi la oportunităţile oferite de Comisie, precum şi la cele oferite de programele de cercetare ale statelor membre.

Promovarea inovării şi participarea IMM, deşi nu sunt sinonime, sunt strâns legate între ele. În măsura în care este posibil, această temă va fi prin urmare implementată printr-o acţiune comună care să acopere ambele aspecte. Mai mult decât atât, activităţile realizate în acest program vor fi complementare activităţilor întreprinse de statele membre şi activităţilor de promovare a inovării şi vor încuraja participarea IMM, realizată în cadrul programului de lucru, care, în consecinţă, va fi sprijinită, suplimentată şi, acolo unde este necesar, direcţionată.

1. Obiective generale

2. Acţiuni specifice din programele orizontale

Obiectivul activităţilor-pilot va fi să îmbunătăţească capacităţile existente de informare, asistenţă şi analiză şi să faciliteze accesul la instrumentele publice şi private existente, la nivel naţional sau comunitar, fără asigurarea de subvenţii pentru întreprinderi sau crearea unui instrument financiar competitiv;

3. Interacţiune cu acţiuni legate de activităţile programului-cadru

Sprijin pentru participarea IMM în CDT şi activităţi demonstrative care să fie realizate în cadrul programelor:

Sprijin pentru asigurarea şi îmbunătăţirea diseminării şi valorificării rezultatelor din cadrul programelor tematice.

Lumea îşi îmbunătăţeşte baza de cunoştinţe. Prioritatea Comunităţii în acest domeniu este calitatea cercetătorilor, inginerilor şi tehnicienilor săi. Scopul său este de a păstra şi de a ajuta la dezvoltarea acestui potenţial printr-un sprijin important în sensul instruirii şi mobilităţii cercetătorilor şi prin îmbunătăţirea accesului la infrastructurile de cercetare.

Comunitatea are, de asemenea, o tradiţie puternică de cercetare în domeniul ştiinţelor sociale şi economice şi al ştiinţelor umane, care trebuie să fie mobilizată pentru identificarea necesităţilor şi cerinţelor economice şi sociale, în prezent şi viitor, pentru a contribui la competitivitatea şi calitatea vieţii cetăţenilor Comunităţii.

1. Obiective generale

Obiectivele generale ale acestei activităţi, care trebuie realizate în legătură cu acţiunile din întregul program-cadru, sunt concentrate în două domenii importante de activitate, şi anume: îmbunătăţirea potenţialului uman de cercetare şi îmbunătăţirea bazei de cunoştinţe social-economice. În cele din urmă acţiunile vor fi în sensul:

2. Acţiuni specifice programului orizontal

Îmbunătăţirea accesului la infrastructurile de cercetare

Scopul principal este de a îmbunătăţi accesul la infrastructurile de cercetare (instalaţii mari, reţele de distribuţie a facilităţilor, centre infrastructurale de competenţă), cu specificaţia că aceste măsuri nu sunt preluate de alte activităţi ale programului-cadru. În cele din urmă măsurile sunt luate pentru sprijinul cercetătorilor cu acces transnaţional la infrastructurile care sunt de interes pentru Comunitate, ţinând seama de raritatea şi/sau de specializarea lor, incluzând, acolo unde este necesar, măsuri complementare pentru sprijinul stabilirii reţelelor dintre infrastructurile operaţionale şi proiectele aferente de cercetare.

Promovarea excelenţei ştiinţifice şi tehnologice

Acest obiectiv este necesar pentru stimularea, prin schimb, a excelenţei ştiinţifice şi tehnologice şi pentru obţinerea celor mai bune realizări ale cercetării. Activităţile vor fi construite pe activităţile naţionale complementare şi vor include sprijin pentru conferinţe ştiinţifice de înalt nivel, interconectarea cercetătorilor din Comunitate cu colegi care îşi desfăşoară activitatea în afara Comunităţii, distincţii pentru activitatea de cercetare de nivel înalt, inclusiv "Premiul European Descartes" acordat cercetătorilor pentru rezultate ştiinţifice şi tehnolgice deosebite, obţinute din cercetarea europeană desfăşurată în colaborare, şi acţiuni care cresc conştientizarea publicului şi produc informaţii asupra unor subiecte de importanţă ştiinţifică, disponibile publicului la nivelul Comunităţii, inclusiv prin intermediul reţelelor electronice.

Scopul acestei acţiuni-cheie este să definească fundamentul dezvoltării culturale, economice şi sociale, cu crearea de noi locuri de muncă şi pentru crearea societăţii bazate pe cunoaştere în Europa. Ea acoperă un număr de subiecte care corespund obiectivelor generale din programul-cadru. Activitatea se va concentra pe:

Scopul constă în sprijinirea dezvoltării bazei de cunoştinţe specifice, necesare elaboratorilor de politici şi altor utilizatori, pe teme legate de politici în domeniul ştiinţei şi tehnologiei europene. Fundamentată şi complementară activităţilor naţionale şi internaţionale, această acţiune va acoperi dezvoltarea indicatorilor corespunzători şi de comparaţie, urmărirea şi evaluarea tehnologică, analiza strategică a elementelor specifice de politică şi, acolo unde este necesar, promovarea unui schimb de informaţii şi experienţă între elaboratorii de politici şi cercetători.

3. Interacţiunea cu acţiuni legate de alte activităţi din programul-cadru

Această activitate va include acţiuni de coordonare, sprijin şi însoţire, necesare pentru asigurarea consistenţei cu acţiuni întreprinse în alte programe din programul-cadru, asupra aspectelor legate de obiectivele şi de activităţile acestui program. Programul va asigura, de asemenea, prin mecanisme corespunzătoare de monitorizare şi coordonare, includerea adecvată a consideraţiilor de natură strategică şi social-economică în activităţi de cercetare ale programelor tematice.

ANEXA Nr. III

CEL DE AL CINCILEA PROGRAM-CADRU (1998 - 2002)
Sume şi repartiţie

- milioane ecu - (preţuri curente) _________________________________________________________________________________________ Acţiuni indirecte: - prima activitate 10.8431) - cea de a doua activitate 475 - cea de a treia activitate 363 - cea de a patra activitate 1.280 Acţiuni directe2) 739 _________________________________________________________________________________________ Suma totală maximă 13.700 _________________________________________________________________________________________ 1) din care, în medie 10% pentru IMM. 2) vor fi realizate de JRC. - milioane ecu - _________________________________________________________________________________________ Repartizare indicativă între temele primei activităţi: - calitatea vieţii şi managementului resurselor vii 2.413 - societatea informaţională prietenoasă pentru utilizator 3.600 - creştere competitivă şi durabilă 2.705 - energie, mediu şi dezvoltare durabilă: - mediu şi dezvoltare durabilă 1.083 - energie 1.042 _________________________________________________________________________________________ 10.843 _________________________________________________________________________________________

ANEXA Nr. IV

REGULI
pentru participarea financiară a Comunităţii

Comunitatea va contribui financiar la activităţile de cercetare şi dezvoltare tehnologică, inclusiv la activităţile demonstrative, denumite în continuare acţiuni indirecte CDT, realizate în cadrul programelor specifice de implementare a programului-cadru. În completare se vor realiza activităţi directe de cercetare şi dezvoltare în domeniile acoperite de programul-cadru, denumite în continuare acţiuni directe CDT.

1. Acţiuni indirecte CDT

Acţiunile indirecte CDT vor cuprinde: acţiuni cu împărţirea costurilor, care vor fi mecanismul principal pentru implementarea programelor specifice, cum ar fi burse de instruire, sprijin pentru reţele, acţiuni concertate şi măsuri de însoţire.

"Premii exploratorii" pentru sprijinirea fazei exploratorii a proiectului. Aceasta poate consta în studii de fezabilitate, pregătirea şi validarea proiectului, căutare de parteneri pentru o perioadă care nu va depăşi 12 luni.

Bursele de instruire se definesc în contextul celei de-a patra activităţi (burse "Marie Curie"). Bursele ce se acordă în cadrul activităţilor 1, 2 şi 4 vor asigura o indemnizaţie pentru bursier, care va include cheltuielile de asigurare socială şi o contribuţie la costurile implicate de mobilitate. Va fi inclusă o contribuţie la costurile eligibile ale instituţiei gazdă, în cazul în care aceasta se află în Comunitate.

Sprijinul va fi acordat pentru costurile adiţionale eligibile de coordonare şi implementare a reţelei.

Acţiunile concertate vor fi destinate coordonării proiectelor CDT care au primit deja finanţare în scopul schimbului experienţei acumulate, extinderii efortului de cercetare la diverşi factori implicaţi pentru atingerea masei critice, pentru diseminarea rezultatelor şi informarea utilizatorilor.

Măsurile de însoţire vor contribui la implementarea programelor specifice sau la pregătirea activităţilor viitoare pentru atingerea obiectivelor lor strategice. Ele vor căuta să pregătească sau să sprijine alte acţiuni indirecte CDT. Se exclud măsurile dedicate comercializării produselor, proceselor sau serviciilor, activităţilor de marketing şi promovării vânzărilor.

Deciziile adoptate pentru programele specifice pot detalia acţiunile indirecte CDT descrise mai sus, aducând condiţii suplimentare sau limitări.

Regulile de participare a întreprinderilor, centrelor de cercetare şi universităţilor la acţiuni indirecte CDT şi pentru diseminarea rezultatelor vor fi specificate în decizia Consiliului, adoptată conform art. 130 j) din tratat. Costurile eligibile vor fi definite în această decizie şi specificate detaliat în contract.

În completarea acţiunilor directe CDT descrise mai jos JRC vor concura progresiv pentru finanţarea acţiunilor indirecte CDT ale programului-cadru.

2. Acţiuni directe CDT

Acţiunile directe CDT, implementate prin Centre Comune de cercetare (JRC), vor acoperi cercetarea şi activităţile de sprijin ştiinţific şi tehnic cu caracter instituţional. JRC poate asigura sprijin acolo unde are expertiză specială sau chiar unică, comunitară, sau unde i s-au încredinţat activităţi necesare de încadrare şi implementare a sarcinilor şi politicilor comunitare care implică Comisia, conform tratatului, şi care necesită imparţialitatea JRC. JRC va realiza activităţile sale în strânsă cooperare cu comunitatea ştiinţifică şi cu întreprinderile din Europa.

3. Cotele de participare

În deciziile de adoptare a programelor specifice care implementează cel de al cincilea program-cadru nu vor exista derogări de la cotele financiare de participare specificate mai jos, cu excepţia unor cazuri speciale bine justificate.

____________________________________________________________________________________________________________________ Activitate Cota participării la programul-cadru ____________________________________________________________________________________________________________________ Acţiuni indirecte Proiecte tehnologice şi de cercetare 50% din costurile eligibile totale1) şi 2) Proiecte demonstrative 35% din costurile eligibile totale1) şi 2) Proiecte combinate cercetare/demonstraţii între 35% şi 50% din costurile eligibile totale1), 2) şi 3) Sprijin pentru acces la infrastructuri de cercetare maximum 100% din costurile eligibile adiţionale Proiecte de "cercetare cooperativă" 50% din costurile eligibile totale1) "Premii exploratorii" 75% din costurile eligibile totale Burse de instruire maximum 100% din costurile eligibile adiţionale4) Reţele de instruire în cercetare maximum 100% din costurile eligibile adiţionale Reţele tematice Acţiuni concertate maximum 100% din costurile eligibile adiţionale Măsuri de însoţire maximum 100% din costurile eligibile adiţionale Acţiuni directe 100% din costuri ___________________________________________________________________________________________________________________

4. Întreprinderi comune

Orice decizie a Consiliului luată ca urmare a art. 130 o), conform art. 3 (2) din prezenta decizie, se va supune, acolo unde este necesar, regulilor de participare financiară ale Comunităţii.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.