LEGE nr.94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi

LEGE nr.94 din 8 septembrie 1992
privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi

Textul actului republicat în M.Of. nr. 116/16 mar. 2000

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Curtea de Conturi este instituţia supremă de control financiar asupra modului de formare, administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. Curtea de Conturi exercită şi atribuţii jurisdicţionale în condiţiile prezentei legi.

(2) Curtea de Conturi funcţionează pe lângă Parlamentul României şi îşi desfăşoară activitatea în mod independent, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în legile ţării.

(3) În unităţile administrativ-teritoriale, funcţiile Curţii se exercită prin camerele de conturi judeţene.

(4) Sediul Curţii este în capitala ţării, iar sediile camerelor de conturi sunt în oraşele reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti.

Art. 2. - (1) Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului său de control.

(2) Controalele Curţii de Conturi se iniţiază din oficiu şi nu pot fi oprite decât de Parlament şi numai în cazul depăşirii competenţelor stabilite prin lege.

(3) Hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor controale, în limitele competenţelor sale, sunt obligatorii. Nici o altă autoritate publică nu o mai poate obliga.

Art. 3. - (1) Curtea de Conturi înaintează Parlamentului şi, prin camerele de conturi judeţene, consiliilor locale rapoarte în domeniile în care este competentă.

(2) Raportul anual al Curţii de Conturi se publică în Monitorul Oficial al României.

Art. 4. - (1) Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte, documente şi informaţii necesare exercitării funcţiilor sale de control şi jurisdicţionale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice deţinătoare.

(2) Toate persoanele juridice şi fizice supuse controlului sau jurisdicţiei Curţii de Conturi sunt obligate să-i transmită actele, documentele şi informaţiile solicitate la termenele stabilite de Curte şi să-i asigure accesul în sediile lor, dacă aceasta hotărăşte efectuarea controlului sau cercetarea la faţa locului.

(3) Dacă în exercitarea funcţiilor sale, Curtea de Conturi ia cunoştinţă de informaţii care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, aceasta este obligată să respecte caracterul lor şi să le facă cunoscute numai autorităţilor îndreptăţite.

Art. 5. - Curtea de Conturi îşi întocmeşte buget propriu, care se prevede distinct în bugetul de stat.

Art. 6. - Salarizarea personalului Curţii de Conturi se stabileşte prin lege*).

Art. 7. - (1) Curtea de Conturi poate să participe la activitatea organismelor internaţionale de specialitate şi să devină membru al acestora.

(2) Curtea de Conturi poate colabora cu organismele internaţionale de profil şi poate exercita, în numele lor, controlul asupra gestionării fondurilor puse la dispoziţia României, dacă prin tratate, convenţii sau alte înţelegeri internaţionale se stabileşte această competenţă.

CAPITOLUL II
Organizarea şi conducerea Curţii de Conturi

Art. 8. - (1) Curtea de Conturi se compune din: două secţii de control ulterior, Secţia jurisdicţională, Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi şi camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti. Curtea de Conturi are un Secretariat general.

(2) Pe lângă Curtea de Conturi funcţionează procurori financiari.

Art. 9. - Membrii Curţii de Conturi sunt consilieri de conturi, în număr de 25. Aceştia alcătuiesc plenul Curţii de Conturi.

Art. 10. - (1) Conducerea Curţii de Conturi se exercită de către plen, de comitetul de conducere, de preşedintele şi vicepreşedinţii Curţii, care sunt consilieri de conturi.

(2) Comitetul de conducere se compune din preşedintele Curţii, vicepreşedinţii acesteia, preşedinţii de secţii şi 5 consilieri de conturi, aleşi de plenul Curţii.

(3) La şedinţele plenului participă procurorul general financiar şi secretarul general.

(4) La şedinţele plenului Curţii de Conturi şi ale comitetului de conducere pot participa, în calitate de invitaţi, specialişti cu înaltă pregătire în diferite domenii de activitate ce intră în competenţa Curţii.

Art. 11. - (1) Secţiile sunt conduse de câte un consilier de conturi, care îndeplineşte funcţia de preşedinte al secţiei.

(2) Secţiile de control ulterior sunt formate din 13 consilieri de conturi şi din controlori financiari. Ele se organizează în divizii sectoriale şi direcţii teritoriale. Diviziile sunt conduse de consilieri de conturi. În cadrul diviziilor pot fi organizate direcţii de specialitate.

(3) Secţia jurisdicţională este instanţă de fond şi de recurs şi se compune din 9 consilieri de conturi.

Art. 12. - Colegiul jurisdicţional al Curţii este instanţă de fond, se compune din judecători financiari şi este condus de un preşedinte de colegiu.

Art. 13. - (1) Camera de conturi judeţeană se compune din compartimentul de control financiar şi colegiul jurisdicţional.

(2) Compartimentul de control financiar este format din controlori financiari şi este condus de un şef de compartiment.

(3) Colegiul jurisdicţional este format din judecători financiari şi este condus de un preşedinte.

Art. 14. - (1) Pe lângă Curtea de Conturi funcţionează procurorul general financiar şi procurorii financiari.

(2) Procurorii financiari îşi exercită atribuţiile pe lângă secţiile Curţii, Colegiul jurisdicţional al Curţii şi camerele de conturi judeţene.

Art. 15. - (1) Secretariatul general este condus de un secretar general.

(2) În cadrul Secretariatului general funcţionează compartimente de studii-sinteze-legislaţie, norme metodologice-documentare, de informatică, de relaţii interne şi externe, de finanţe-contabilitate şi de personal-secretariat-administrativ.

CAPITOLUL III
Atribuţii de control

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

Art. 16. - (1) Curtea de Conturi îşi exercită funcţiunea de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi asupra modului de gestionare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.

(2) Prin controlul său Curtea de Conturi urmăreşte respectarea legii în gestionarea mijloacelor materiale şi băneşti.

Art. 17. - Pentru exercitarea funcţiei prevăzute la art. 16, Curtea de Conturi controlează:

a) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste bugete;

b) constituirea, utilizarea şi gestionarea fondurilor speciale şi a fondurilor de tezaur;

c) formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe;

d) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;

e) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de către autorităţile administrative autonome şi de către instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de organismele autonome de asigurări sociale ale statului;

f) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativteritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică;

g) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului, îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă;

h) alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competenţa Curţii.

Art. 18. - Sunt supuse controlului prevăzut la art. 17:

a) statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome;

b) Banca Naţională a României;

c) regiile autonome;

d) societăţile comerciale la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome deţin, singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social;

e) organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru.

Art. 19. - Curtea de Conturi poate hotărî efectuarea de controale şi la alte persoane juridice decât cele menţionate la art. 18, care:

a) beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a instituţiilor publice;

b) administrează, în baza unui contract de concesiune sau închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.

Art. 20. - (1) Controlul execuţiei bugetelor Preşedinţiei, Guvernului, Curţii Supreme de Justiţie şi Curţii Constituţionale se exercită exclusiv de Curtea de Conturi.

(2) Curtea de Conturi controlează execuţia bugetelor Camerei Deputaţilor şi Senatului numai la cererea Biroului permanent al fiecărei Camere. Rezultatul controlului se prezintă Biroului permanent pentru a decide.

(3) Controlul bugetului Curţii de Conturi se exercită de către o comisie instituită în acest scop de cele două Camere ale Parlamentului.

(4) Curtea de Conturi supune Parlamentului, spre aprobare, execuţia bugetului propus în prima sesiune a fiecărui an, cu avizul comisiei prevăzute la alin. (3).

Art. 21. - Controlul exercitat de Curtea de Conturi este ulterior şi priveşte respectarea dispoziţiilor legale privind gestionarea şi folosirea fondurilor publice.

SECŢIUNEA a 2-a
Controlul ulterior

Art. 22. - Curtea de Conturi are ca principală atribuţie verificarea:

a) contului general anual de execuţie a bugetului de stat;

b) contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat;

c) conturilor anuale de execuţie a bugetelor locale;

d) conturilor anuale de execuţie a bugetelor fondurilor speciale;

e) conturilor fondurilor de tezaur;

f) contului anual al datoriei publice a statului şi situaţiei garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe primite de către alte persoane juridice.

Art. 23. - În exercitarea atribuţiei prevăzute la art. 22, Curtea de Conturi, în baza programului propriu de control, verifică, pe parcursul exerciţiului bugetar şi la finele acestuia:

a) conturile gestiunilor publice de bani, alte valori şi de bunuri materiale publice;

b) conturile execuţiei de casă a bugetelor publice;

c) conturile de execuţie ale subvenţiilor şi alocaţiilor bugetare pentru investiţii acordate altor beneficiari decât instituţiile publice;

d) bilanţurile şi conturile de execuţie ale ordonatorilor de credite bugetare şi ale administratorilor care gestionează fonduri ce se supun regimului bugetului public;

e) conturile operaţiunilor referitoare la datoria publică.

Art. 24. - Este de competenţa Curţii de Conturi să stabilească limitele valorice minime de la care conturile prevăzute în articolul precedent sunt supuse controlului său în fiecare exerciţiu bugetar.

Art. 25. - Prin verificarea conturilor Curtea constată dacă:

a) conturile supuse controlului său sunt exacte şi conforme cu realitatea şi dacă inventarierea patrimoniului public a fost făcută la termenele şi în condiţiile stabilite de lege;

b) veniturile statului, unităţilor administrativ-teritoriale, asigurărilor sociale de stat şi ale instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din mijloacele extrabugetare au fost legal stabilite şi încasate la termenele prevăzute de lege;

c) cheltuielile au fost angajate, lichidate, ordonanţate, plătite şi înregistrate conform reglementărilor legale şi în concordanţă cu prevederile legii bugetare;

d) modificările aduse prevederilor iniţiale ale bugetelor sunt autorizate şi dacă s-au făcut în condiţiile legii;

e) subvenţiile şi alocaţiile pentru investiţii s-au acordat de la buget sau din fonduri speciale, în condiţiile legii, şi s-au utilizat conform destinaţiilor stabilite;

f) contractarea împrumuturilor de stat, rambursarea ratelor scadente ale acestora şi plata dobânzilor aferente s-au făcut în condiţiile legii;

g) creanţele şi obligaţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale sunt îndreptăţite sau garantate, iar activele sunt protejate potrivit legii.

Art. 26. - De asemenea, Curtea analizează:

a) legalitatea concesionării sau închirierii de bunuri proprietate publică;

b) calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicităţii, eficacităţii şi eficienţei.

Art. 27. - (1) Prin controalele sale la persoanele juridice prevăzute la art. 18 Curtea de Conturi urmăreşte, în principal:

a) exactitatea şi realitatea bilanţurilor contabile şi a conturilor de profit şi pierderi;

b) îndeplinirea obligaţiilor financiare către buget sau către alte fonduri stabilite prin lege;

c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinaţiei stabilite;

d) calitatea gestiunii economico-financiare, dacă prin aceasta se afectează drepturile statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau instituţiilor publice ori se creează obligaţii în sarcina acestora.

(2) De asemenea, Curtea de Conturi mai verifică modul de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale Fondului Proprietăţii de Stat şi modul în care acesta îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege în raport cu societăţile comerciale.

Art. 28. - Obiectivele controalelor Curţii de Conturi dispuse de Camera Deputaţilor sau de Senat ori dispuse de Curte la persoanele juridice menţionate la art. 19 se stabilesc de acestea prin hotărâre şi se aduc la cunoştinţa celor interesaţi.

SECŢIUNEA a 3-a
Proceduri de control

Art. 29. - (1) Curtea de Conturi este singura competentă ca în urma verificării conturilor să hotărască asupra descărcării de gestiune.

(2) Orice decizie a autorităţii executive privind descărcarea de gestiune nu este decât provizorie.

Art. 30. - (1) Curtea de Conturi exercită controlul conturilor la sediul său sau la faţa locului.

(2) Controlorii financiari desemnaţi să verifice conturile întocmesc rapoarte în care prezintă constatările şi concluziile lor şi formulează propuneri cu privire la măsurile ce urmează a fi luate în legătură cu situaţia conturilor.

(3) În cazul în care conturile prezentate nu întrunesc condiţiile care să facă posibilă verificarea lor, controlorii le restituie titularilor acestora, fixând termen pentru completarea sau refacerea lor, după caz. Dacă titularii conturilor nu se conformează acestei măsuri, completarea sau refacerea conturilor se face, pe cheltuiala acestora, de către un expert contabil numit de Curtea de Conturi.

Art. 31. - (1) Rapoartele asupra conturilor sunt examinate de un complet format după cum urmează:

a) 3 consilieri de conturi din Secţia de control ulterior;

b) şeful compartimentului de control financiar al camerei de conturi judeţene şi 2 controlori financiari.

(2) Asupra rapoartelor, completul, astfel format, pronunţă încheieri prin care dispune fie descărcarea de gestiune, fie sesizarea Colegiului jurisdicţional al Curţii sau, după caz, a colegiului jurisdicţional al camerei de conturi, pentru stabilirea răspunderii juridice potrivit legii.

(3) Completul poate, de asemenea, dispune restituirea raportului pentru completare sau refacere, după caz.

(4) Dacă în urma examinării raportului, a actelor şi a documentelor pe care se sprijină acesta se constată săvârşirea unor fapte care, potrivit legii penale, constituie infracţiuni, completul dispune sesizarea organelor de urmărire penală competente, suspendând examinarea cazului.

(5) În cursul examinării raportului completul poate cere lămuriri titularilor de conturi sau altor persoane care sunt în măsură să facă aceasta.

(6) Dacă există pericolul înstrăinării bunurilor ce aparţin persoanei răspunzătoare, completul prevăzut la alin. (1) poate solicita colegiului jurisdicţional ce urmează a fi învestit cu judecarea cauzei încuviinţarea pentru luarea măsurilor asiguratorii, în limita valorii prejudiciului constatat.

(7) La şedinţele în care sunt examinate rapoartele asupra conturilor poate participa şi procurorul financiar.

Art. 32. - Descărcarea de gestiune nu constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică.

Art. 33. - Încheierea prin care s-a dispus sesizarea colegiului jurisdicţional sau descărcarea de gestiune se comunică părţilor interesate şi procurorului financiar.

Art. 34. - Împotriva încheierii prin care s-a dispus descărcarea de gestiune poate fi introdusă plângere la colegiul jurisdicţional, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Art. 35. - Pentru motive întemeiate, în termen de 1 an de la pronunţarea încheierii prin care s-a dispus descărcarea de gestiune, procedura examinării contului poate fi redeschisă.

Art. 36. - (1) În situaţia în care, în urma verificărilor efectuate pe parcursul execuţiei bugetului la persoanele juridice prevăzute la art. 18 şi 19, organele de control ale Curţii de Conturi constată fapte prin care au fost cauzate prejudicii sau abateri cu caracter financiar încheie procesverbal de constatare, în condiţiile prevăzute de lege.

(2) Actele de constatare astfel întocmite se trimit, în termen de 5 zile, procurorului financiar de către consilierii de conturi din secţiile de control sau, după caz, de şefii compartimentelor de control financiar ale camerelor de conturi judeţene, însoţite de propunerile lor.

Art. 37. - (1) În toate cazurile procurorul financiar se pronunţă, în termen de 10 zile de la primire, asupra procesului-verbal de constatare, întocmind, după caz, actul de sesizare a colegiului jurisdicţional competent, actul de sesizare a organelor de urmărire penală ori actul de clasare.

(2) Procurorul financiar poate dispune, motivat, restituirea procesului-verbal de constatare pentru completarea ori refacerea controlului.

(3) Actul de sesizare a colegiului jurisdicţional şi actul de clasare se comunică părţilor interesate.

(4) Atunci când există pericolul înstrăinării bunurilor ce aparţin persoanei răspunzătoare, procurorul financiar sesizat conform art. 36 alin. (2) poate solicita colegiului jurisdicţional ce urmează a fi învestit cu judecarea cauzei încuviinţarea pentru luarea măsurilor asiguratorii, în limita valorii prejudiciului constatat.

Art. 38. - (1) Împotriva actului de clasare, cei interesaţi pot face plângere în termen de 30 de zile de la comunicare. Plângerea se soluţionează de procurorul general financiar.

(2) În cazul admiterii plângerii, procurorul general financiar poate dispune, după caz, sesizarea colegiului jurisdicţional ori a organului de urmărire penală competent sau restituirea dosarului pentru completarea ori refacerea controlului.

Art. 39. - (1) Împotriva soluţiei procurorului general financiar, partea interesată poate face cerere de reexaminare, în termen de 30 de zile de la comunicare, la Curtea de Conturi, în compunerea prevăzută la art. 56.

(2) În cazul în care admite cererea de reexaminare, Curtea de Conturi dispune sesizarea colegiului jurisdicţional competent să judece cauza în prima instanţă sau, după caz, a organului de urmărire penală competent.

CAPITOLUL IV
Atribuţii jurisdicţionale

SECŢIUNEA 1
Competenţa materială şi teritorială a instanţelor Curţii de Conturi

Art. 40. - (1) Colegiul jurisdicţional judecă şi hotărăşte, în primă instanţă, cu privire la plata despăgubirilor civile pentru pagube cauzate şi plata de amenzi pentru abateri cu caracter financiar comise de administratorii, gestionarii şi contabilii, precum şi de celelalte persoane supuse jurisdicţiei Curţii de Conturi, potrivit legii, cu care este sesizat conform art. 31 alin. (2) şi art. 37 alin. (1).

(2) Colegiul jurisdicţional judecă şi hotărăşte cu privire la plata de despăgubiri civile şi pe alte persoane, în cazul în care au participat, împreună cu cei prevăzuţi la alin. (1), la producerea daunei.

Art. 41. - Colegiul jurisdicţional judecă, în primă instanţă, contestaţiile introduse împotriva actelor de imputaţie de către administratorii, gestionarii, contabilii, precum şi de către ceilalţi salariaţi care au participat, împreună cu aceştia, la producerea pagubelor cauzate persoanelor juridice prevăzute la art. 18, în legătură cu formarea, administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, precum şi cu gestionarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.

Art. 42. - Colegiul jurisdicţional judecă, în primă instanţă, întâmpinările introduse împotriva deciziilor emise, potrivit art. 95 alin. (1), de şefii compartimentelor de control ale camerelor de conturi judeţene.

Art. 43. - Colegiul jurisdicţional judecă, în primă instanţă, plângerile introduse împotriva încheierilor prin care completele constituite potrivit art. 31 alin. (1) au dispus descărcarea de gestiune.

Art. 44. - Colegiul jurisdicţional al camerei de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti judecă cauzele care fac obiectul art. 40-43 privind unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice, regiile autonome de interes local, sucursalele sau filialele regiilor autonome de interes naţional, precum şi companiile, societăţile naţionale şi societăţile comerciale la care statul sau autoritatea administraţiei publice locale este acţionar majoritar, care îşi au sediul pe teritoriul judeţului sau al municipiului Bucureşti în care funcţionează camera de conturi judeţeană sau a municipiului Bucureşti. De asemenea, Colegiul jurisdicţional judecă cauzele privind respectarea dispoziţiilor art. 19.

Art. 45. - Cauzele care nu intră în competenţa colegiilor jurisdicţionale ale camerelor de conturi judeţene se soluţionează de Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi.

Art. 46. - Secţia jurisdicţională judecă, în primă instanţă, întâmpinările introduse împotriva deciziilor emise, potrivit art. 95 alin. (1), de preşedinţii secţiilor de control ale Curţii.

Art. 47. - Secţia jurisdicţională judecă, în primă şi ultimă instanţă:

a) conflictele de competenţă dintre colegiile jurisdicţionale;

b) cererile de strămutare a cauzelor de la un colegiu la alt colegiu jurisdicţional.

Art. 48. - (1) Secţia jurisdicţională judecă, în ultimă instanţă, cererile de recurs jurisdicţional îndreptate împotriva încheierilor şi sentinţelor pronunţate de colegiile jurisdicţionale, precum şi pe cele îndreptate împotriva sentinţelor pronunţate de Secţia jurisdicţională, ca instanţă de fond, în cazurile prevăzute la art. 46.

(2) De asemenea, Secţia jurisdicţională judecă, în ultimă instanţă, recursurile în anulare jurisdicţionale, declarate împotriva hotărârilor definitive ale colegiilor jurisdicţionale, date în cauzele prevăzute la art. 43.

Art. 49. - Curtea de Conturi judecă, în ultimă instanţă:

a) recursurile în anulare jurisdicţionale declarate de procurorul general financiar împotriva hotărârilor definitive ale colegiilor şi Secţiei jurisdicţionale, cu excepţia celor prevăzute la art. 48 alin. (2);

b) conflictele de competenţă ivite între Secţia jurisdicţională şi colegiile jurisdicţionale;

c) cererile de reexaminare introduse, potrivit art. 39 alin. (2), împotriva soluţiilor procurorului general financiar date asupra actelor de clasare.

Art. 50. - Conflictele de competenţă ivite între instanţele Curţii de Conturi şi instanţele judecătoreşti se soluţionează de Curtea Supremă de Justiţie.

SECŢIUNEA a 2-a
Învestirea instanţelor Curţii de Conturi

Art. 51. - (1) Colegiul jurisdicţional se învesteşte prin încheierea de sesizare a completului constituit potrivit art. 31 alin. (1), prin actul de sesizare al procurorului financiar, prin contestaţia introdusă de persoana obligată la plată împotriva actului de imputaţie şi prin întâmpinarea introdusă împotriva deciziei emise, potrivit art. 95 alin. (1), de şefii compartimentelor de control ale camerelor de conturi judeţene.

(2) Colegiul jurisdicţional se consideră, de asemenea, legal învestit şi în cazul în care a admis plângerea făcută împotriva încheierii completelor, constituite potrivit art. 31 alin. (1), prin care acestea au dispus descărcarea de gestiune, precum şi în cazul în care sesizarea sa a fost dispusă de Curtea de Conturi, în condiţiile prevăzute la art. 39 alin. (2).

Art. 52. - Secţia jurisdicţională se învesteşte prin cererea de recurs jurisdicţional, de recurs în anulare jurisdicţional în cazurile prevăzute la art. 48 alin. (2), cererea de soluţionare a conflictului de competenţă în cazurile prevăzute la art. 47 lit. a), cererea de strămutare, precum şi prin întâmpinarea introdusă împotriva deciziei emise, potrivit art. 95 alin. (1), de preşedinţii secţiilor de control ale Curţii.

Art. 53. - Curtea de Conturi, în compunerea prevăzută la art. 56, se învesteşte prin cererea de recurs în anulare jurisdicţional, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 48 alin. (2), prin cererea pentru soluţionarea conflictului de competenţă, în cazurile prevăzute la art. 49 lit. b), şi prin cererea de reexaminare introdusă, potrivit art. 39 alin. (2), împotriva soluţiei procurorului general financiar date asupra actului de clasare.

SECŢIUNEA a 3-a
Compunerea instanţelor Curţii de Conturi

Art. 54. - Cauzele date în competenţa colegiilor jurisdicţionale se judecă de către un singur judecător.

Art. 55. - Cauzele date în competenţa Secţiei jurisdicţionale se judecă de un complet format din 3 consilieri de conturi, cu excepţia celor prevăzute la art. 46, care se judecă de un singur consilier de conturi.

Art. 56. - Cauzele la care se referă art. 49 se judecă de un complet constituit din 5 consilieri de conturi, care fac parte din Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi.

Art. 57. - Participarea procurorului financiar la şedinţele de judecată ale colegiilor jurisdicţionale, ale Secţiei jurisdicţionale şi ale Curţii de Conturi în compunerea prevăzută la art. 56 este obligatorie.

SECŢIUNEA a 4-a
Reguli speciale privind judecarea cauzelor în faţa instanţelor Curţii de Conturi

Art. 58. - (1) În cazul când consideră că nu este competent material sau, după caz, teritorial, colegiul jurisdicţional sesizat îşi declină competenţa în favoarea colegiului competent.

(2) Împotriva hotărârii de declinare a competenţei se poate declara recurs jurisdicţional, în termen legal de la comunicare.

Art. 59. - (1) Partea interesată şi procurorul financiar pot cere Secţiei jurisdicţionale strămutarea judecării cauzei aflate pe rolul unui colegiu jurisdicţional la un alt colegiu jurisdicţional.

(2) Dezbaterile asupra cererii de strămutare au loc în camera de consiliu, iar hotărârea pronunţată este definitivă.

(3) Strămutarea cauzei poate fi dispusă şi din oficiu de către Secţia jurisdicţională în cazul când, judecând recursul jurisdicţional, a casat sentinţa colegiului jurisdicţional şi consideră că judecarea în fond a cauzei nu mai poate fi făcută de către acelaşi colegiu.

Art. 60. - (1) Contestaţia împotriva actului de imputaţie se depune la colegiul jurisdicţional competent cu soluţionarea acesteia şi se motivează, în scris, în acelaşi termen prevăzut de lege pentru introducerea ei.

(2) Contestaţiei i se anexează atâtea exemplare câte părţi sunt în proces, precum şi un exemplar pentru procurorul financiar.

Art. 61. - (1) La cererea instanţelor Curţii de Conturi, conducătorii ministerelor, ai celorlalte instituţii publice centrale sau locale şi ai altor persoane juridice interesate sunt obligaţi să înainteze instanţei actele, documentele şi informaţiile necesare judecării cauzelor cu care acestea sunt învestite.

(2) Dacă din cauza neîndeplinirii acestei obligaţii judecarea cauzei a fost întârziată, instanţa poate aplica persoanei fizice sau juridice răspunzătoare, după caz, o amendă de 10.000 lei pentru fiecare zi de întârziere.

(3) Împotriva încheierii de amendare se poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicare, care se soluţionează de completul de judecată care a aplicat amenda. Încheierea prin care s-a soluţionat plângerea este definitivă şi executorie.

Art. 62. - (1) Şedinţele de judecată ale instanţelor Curţii de Conturi sunt publice.

(2) Când există temeiuri că datorită publicităţii şedinţei de judecată s-ar pune în pericol siguranţa naţională ori interesele statului, instanţa poate dispune ca aceasta să fie secretă. Şi în acest caz, părţile pot fi asistate de apărător.

Art. 63. - În cazul când în cursul judecării a intervenit decesul ori punerea sub interdicţie a persoanei cu judecarea căreia au fost învestite, colegiile sau Secţia jurisdicţională introduc din oficiu în cauză pe succesorii acesteia, ori, după caz, pe curatorul ei, în condiţiile stabilite de lege.

Art. 64. - (1) În faţa colegiilor şi a Secţiei jurisdicţionale, audierea în calitate de martor a unei persoane se face după depunerea jurământului, potrivit legii.

(2) Depune, de asemenea, jurământ şi expertul numit în cauză.

Art. 65. - În cazul în care la cauzarea prejudiciului care face obiectul judecării au participat mai multe persoane a căror răspundere are, potrivit legii, caracter solidar, din care numai una sau unele au introdus contestaţie împotriva actului de imputaţie, colegiul jurisdicţional poate extinde, din oficiu, efectele contestaţiei sau ale contestaţiilor şi asupra celorlalte persoane, pe care le introduce în cauză, pronunţând o singură hotărâre cu privire la toate acestea.

Art. 66. - Colegiile şi, respectiv, Secţia jurisdicţională pot proceda la administrarea unor probe, precum şi la efectuarea cercetării locale şi prin intermediul altor colegii jurisdicţionale, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

Art. 67. - (1) În cazurile prevăzute la art. 40 alin. (1) şi (2), colegiul jurisdicţional este obligat să dispună luarea măsurilor prevăzute de lege în scopul asigurării reparării prejudiciului rezultat din actul de învestire, al plăţii dobânzilor, amenzilor şi cheltuielilor de judecată.

(2) Măsurile asiguratorii dispuse de colegiul jurisdicţional se execută prin organul competent teritorial al Ministerului Finanţelor**), care este obligat să procedeze de îndată la identificarea bunurilor mobile şi imobile, precum şi a oricăror venituri ale pârâtului şi să le indisponibilizeze în limita valorii prejudiciului rezultat din actul de învestire, înaintând instanţei actele încheiate.

(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi în cazurile când colegiul jurisdicţional a încuviinţat luarea măsurilor asiguratorii potrivit art. 31 alin. (6) sau, după caz, art. 37 alin. (4), mai înainte de a fi învestit cu judecarea cauzei.

(4) Împotriva încheierilor colegiului jurisdicţional, prin care au fost dispuse ori încuviinţate măsurile asiguratorii, se poate face recurs jurisdicţional, care nu suspendă executarea acestora.

Art. 68. - (1) În tot cursul judecării contestaţiei, la cererea contestatorului sau din oficiu, în cazul când a extins efectele contestaţiei şi asupra altor persoane răspunzătoare, potrivit art. 65, colegiul jurisdicţional poate dispune, motivat, suspendarea executării actului de imputaţie, până la pronunţarea sentinţei.

(2) Încheierea prin care s-a dispus suspendarea executării actului de imputaţie poate fi atacată cu recurs jurisdicţional.

(3) Recursul jurisdicţional suspendă executarea încheierii.

(4) Colegiul jurisdicţional, chiar şi din oficiu, revocă măsura suspendării executării actului de imputaţie, atunci când constată că motivul care a justificat această măsură a încetat.

Art. 69. - (1) Colegiul jurisdicţional poate suspenda judecarea actului de sesizare ori a contestaţiei atunci când există o cauză legală de împiedicare ori o împrejurare de care depinde judecarea acestora sau o cauză de forţă majoră.

(2) Suspendarea este obligatorie în cazul când, în legătură cu aceleaşi fapte deduse judecăţii, au fost sesizate şi organele de urmărire penală ori când, pentru repararea aceluiaşi prejudiciu dedus judecăţii, persoana juridică interesată a acţionat pe o altă cale prevăzută de lege, până la soluţionarea definitivă a acelei cauze.

(3) Lipsa părţilor, legal citate, nu constituie motiv pentru suspendarea judecării cauzei, cu excepţia judecării contestaţiei.

(4) Prin încheierea de suspendare a judecării cauzei, colegiul jurisdicţional se pronunţă şi cu privire la măsurile asiguratorii dispuse sau încuviinţate anterior, pe care le poate menţine pe durata suspendării.

(5) Încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecării cauzei poate fi atacată cu recurs jurisdicţional.

(6) Colegiul jurisdicţional dispune, chiar şi din oficiu, reluarea judecării cauzei, atunci când constată că motivul sau motivele suspendării acesteia au încetat.

Art. 70. - În cazul când, fiind învestit conform art. 31 alin. (2) sau art. 37 alin. (1), colegiul jurisdicţional constată existenţa unor acte materiale noi ori a unor fapte noi în sarcina aceleiaşi persoane răspunzătoare sau că la producerea aceluiaşi prejudiciu dedus judecăţii au mai participat şi alte persoane, pune în discuţia părţilor extinderea obiectului judecăţii sau, după caz, introducerea în cauză a acestor persoane.

Art. 71. - (1) Hotărârile colegiului jurisdicţional se numesc sentinţe.

(2) Judecând cauza, colegiul jurisdicţional se pronunţă cu privire la actul de sesizare cu care a fost învestit conform art. 31 alin. (2) sau art. 37 alin. (1), dispunând, după caz: admiterea acestuia şi obligarea persoanei sau persoanelor răspunzătoare la plata despăgubirilor civile şi a dobânzii practicate de Banca Naţională a României la data pronunţării hotărârii, obligarea acestora la plata amenzii pentru abateri cu caracter financiar reţinute în sarcina lor ori respingerea actului de sesizare.

(3) În cazul în care abatererea cu caracter financiar constă în neîndeplinirea de către o persoană juridică din cele prevăzute la art. 18 şi 19 a obligaţiilor financiare către stat, unităţile administrativ-teritoriale sau instituţiile publice, colegiul jurisdicţional dispune şi virarea sumelor datorate de aceasta, inclusiv a dobânzilor şi majorărilor de întârziere datorate.

(4) În cazul contestaţiei persoanei obligate la plată, colegiul jurisdicţional se pronunţă atât cu privire la aceasta, cât şi cu privire la actul de imputaţie, pe care îl poate menţine total sau parţial, reducând corespunzător suma de plată, ori îl poate anula.

(5) În toate cazurile, colegiul jurisdicţional se pronunţă şi cu privire la măsurile asiguratorii luate în cursul judecării cauzei sau încuviinţate anterior învestirii sale şi la plata cheltuielilor de judecată avansate de stat sau efectuate de părţi.

Art. 72. - Hotărârile pronunţate de instanţele Curţii de Conturi nu sunt supuse apelului.

Art. 73. - Împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă se poate declara recurs jurisdicţional, care nu este limitat la motivele de casare prevăzute la art. 304 din Codul de procedură civilă, instanţa putând să examineze cauza sub toate aspectele.

Art. 74. - (1) Pentru toate părţile şi pentru procurorul financiar, termenul de recurs jurisdicţional este de 15 zile de la comunicarea sentinţei.

(2) În cazul încheierilor prevăzute la art. 67 alin. (4), art. 68 alin. (2) şi art. 69 alin. (5), termenul de recurs jurisdicţional curge de la pronunţare.

Art. 75. - (1) Instanţa de recurs jurisdicţional poate dispune, la cerere sau din oficiu, suspendarea, până la pronunţarea deciziei, a executării hotărârilor date de prima instanţă în cauzele privind contestaţiile introduse împotriva actelor de imputaţie.

(2) Această măsură poate fi revocată, chiar şi din oficiu, atunci când motivele care au justificat-o au încetat.

Art. 76. - În cazul când prin sentinţa recurată au fost obligate, în solidar, la plata despăgubirilor civile mai multe persoane răspunzătoare, dar împotriva acesteia au declarat recurs jurisdicţional numai una sau numai unele din ele, Secţia jurisdicţională poate extinde, la cerere sau din oficiu, efectele recursului jurisdicţional sau ale recursurilor jurisdicţionale şi asupra celorlalte persoane obligate la plată, pe care le introduce în cauză, pronunţând o singură decizie faţă de toate acestea.

Art. 77. - Dispoziţiile art. 67 alin. (1) şi (2) cu privire la măsurile asiguratorii, ale art. 69 alin. (1), (2) şi (3) referitoare la suspendarea judecării cauzelor, precum şi ale art. 71 privind cuprinsul hotărârii se aplică şi în cazul când Secţia jurisdicţională, judecând recursul jurisdicţional, a casat hotărârea colegiului jurisdicţional şi rejudecă în fond cauza.

SECŢIUNEA a 5-a
Reguli speciale cu privire la exercitarea căilor extraordinare de atac în faţa instanţelor Curţii de Conturi

Art. 78. - Cererea de revizuire poate fi introdusă, pe lângă cazurile de revizuire prevăzute de art. 322 din Codul de procedură civilă, şi atunci când, ulterior judecării definitive a cauzei:

a) a fost descoperit un înscris nou care conţine o operaţiune de natură să modifice situaţia răspunderii stabilite prin hotărâre, despre care instanţa nu a avut cunoştinţă la pronunţarea acesteia;

b) s-a constatat că una sau mai multe înregistrări în evidenţa contabilă au fost omise ori sunt eronate, ceea ce a determinat să se reţină o situaţie neconformă realităţii;

c) s-a constatat că prejudiciul a fost cauzat de o altă persoană fizică, prin fapta sa proprie.

Art. 79. - (1) Termenul în care poate fi introdusă cererea de revizuire este de 30 de zile de la data când s-a descoperit ori s-a constatat una din împrejurările prevăzute la art. 78, dar nu mai târziu de 1 an de la data rămânerii definitive a hotărârii a cărei revizuire se cere.

(2) Până la judecarea cererii de revizuire, instanţa sesizată poate dispune suspendarea executării hotărârii.

Art. 80. - (1) În cazul când, ulterior rămânerii definitive a hotărârii, s-a constatat că prin aceasta s-a adus o încălcare esenţială a legii sau că este vădit netemeinică, procurorul general financiar al Curţii de Conturi poate declara împotriva ei recurs în anulare jurisdicţional, în termen de 1 an de la data rămânerii definitive.

(2) La cererea procurorului general financiar, a părţilor sau din oficiu, instanţa constituită potrivit art. 56 poate dispune suspendarea executării hotărârii atacate.

(3) În cazul admiterii recursului în anulare jurisdicţional, instanţa poate modifica sentinţa sau o poate casa cu reţinere şi rejudeca în fond cauza. Cu toate acestea, în cazul casării pentru lipsă de competenţă, cauza se trimite spre rejudecare instanţei competente sau altui organ cu activitate jurisdicţională, competent, potrivit legii.

SECŢIUNEA a 6-a
Căi de atac la instanţele judecătoreşti

Art. 81. - (1) Împotriva hotărârilor pronunţate în primă şi ultimă instanţă de colegiile de jurisdicţie ale camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi a încheierilor prevăzute la art. 61 alin. (3), se poate face recurs la secţia de contencios administrativ a curţii de apel în a cărei circumscripţie îşi au sediul camerele de conturi şi a municipiului Bucureşti.

(2) Împotriva hotărârilor pronunţate în primă şi ultimă instanţă de Colegiul jurisdicţional al Curţii de Conturi se poate face recurs la Secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti.

Art. 82. - (1) Împotriva hotărârilor pronunţate în ultimă instanţă de Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se poate face recurs la Secţia de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie. La aceeaşi secţie a Curţii Supreme de Justiţie se poate face recurs şi împotriva hotărârilor pronunţate de Curtea de Conturi, în completul de 5 consilieri de conturi.

(2) Recursul prevăzut la alin. (1) se poate face de către părţi şi de către procurorul general financiar.

Art. 83. - Recursurile prevăzute la art. 81 şi 82 se formulează în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii pronunţate de instanţele de jurisdicţie sus-menţionate.

Art. 84. - (1) Soluţionând recursurile formulate, secţiile de contencios administrativ competente le pot admite sau respinge.

(2) În cazul admiterii recursului, secţiile de contencios administrativ competente pot reţine cauzele pentru judecarea în fond sau le pot trimite pentru soluţionare, din nou, instanţei de jurisdicţie din sistemul Curţii de Conturi care a pronunţat hotărârile împotriva cărora s-au formulat recursurile la instanţele de contencios administrativ.

Art. 85. - Hotărârile irevocabile ale instanţelor de contencios administrativ se transmit instanţelor jurisdicţionale de executare din sistemul Curţii de Conturi.

SECŢIUNEA a 7-a
Reguli speciale privind executarea hotărârilor instanţelor Curţii de Conturi

Art. 86. - Instanţa de executare este colegiul jurisdicţional care a soluţionat cauza în primă instanţă.

Art. 87. - (1) În cazul când împotriva hotărârii date în primă instanţă s-a declarat recurs jurisdicţional, Secţia jurisdicţională trimite instanţei de executare un extras al deciziei pronunţate de ea, pentru a o pune în executare.

(2) Pe baza hotărârilor definitive ale organelor de jurisdicţie din sistemul Curţii de Conturi sau, după caz, pe baza hotărârilor irevocabile pronunţate de instanţele de contencios administrativ instanţa de executare comunică de îndată organelor competente teritorial ale Ministerului Finanţelor sau, după caz, persoanei juridice creditoare un ordin de executare a despăgubirilor civile şi a dobânzilor sau a altor sume datorate statului, unităţilor administrativteritoriale sau instituţiilor publice şi a cheltuielilor de judecată, acest ordin constituind titlu executoriu.

(3) În baza acestui ordin, organele prevăzute la alin. (2) procedează la înscrierea sumelor datorate în evidenţa debitorilor şi la executarea silită, în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 88. - Pe toată durata executării silite, în baza titlului executoriu prevăzut la art. 87 persoanele interesate pot face contestaţie la executare potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă.

CAPITOLUL V
Atribuţii de raportare, avizare şi alte competenţe

Art. 89. - (1) În termen de 6 luni de la primirea conturilor prevăzute la art. 22 de la organele competente să le întocmească şi obligate să i le transmită, Curtea de Conturi elaborează Raportul public anual pe care îl înaintează Parlamentului.

(2) Rapoartele anuale referitoare la finanţele publice locale sunt înaintate de către camerele de conturi judeţene autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativteritoriale.

Art. 90. - Raportul public anual cuprinde: observaţiile Curţii de Conturi asupra conturilor de execuţie a bugetelor supuse controlului său; concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaţilor sau de Senat sau efectuate la regii autonome, societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat şi la celelalte persoane juridice supuse controlului Curţii; încălcările de lege constatate şi măsurile de tragere la răspundere luate; alte aspecte pe care Curtea le consideră necesare.

Art. 91. - Curtea de Conturi poate înainta Parlamentului sau, prin camerele de conturi judeţene, autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte pe domeniile în care este competentă, ori de câte ori consideră necesar.

Art. 92. - Curtea de Conturi avizează:

a) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi proiectele de lege în domeniul finanţelor şi al contabilităţii publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară;

b) înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor.

Art. 93. - Curtea de Conturi, ca organ de control financiar, în îndeplinirea atribuţiilor pe care i le conferă legea, mai are competenţa:

a) să evalueze activitatea de control financiar propriu a persoanelor juridice controlate, prevăzute la art. 18;

b) să solicite organelor de control financiar şi ale Băncii Naţionale a României verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale;

c) să ceară şi să utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control şi jurisdicţionale, rapoartele celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar.

Art. 94. - În baza constatărilor rezultate din controlul efectuat, Curtea de Conturi are dreptul să decidă:

a) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul financiar, contabil şi fiscal;

b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau ineficientă a acestora;

c) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă controlată, corectarea bilanţurilor contabile, a conturilor de profit şi pierderi şi a conturilor de execuţie.

Art. 95. - (1) Măsurile prevăzute la art. 94 se iau prin decizie emisă de preşedintele Secţiei de control competente sau, după caz, de şeful compartimentului de control al camerei de conturi judeţene.

(2) Împotriva deciziei partea interesată poate face întâmpinare, în termen de 5 zile de la comunicare, la Secţia jurisdicţională sau, după caz, la colegiul jurisdicţional competent teritorial.

(3) Întâmpinarea nu suspendă executarea deciziei.

(4) Întâmpinarea se judecă de urgenţă, instanţa putând amâna, motivat, executarea măsurii decise, până la pronunţarea hotărârii.

(5) Împotriva hotărârii se poate declara recurs jurisdicţional în termen de 5 zile de la comunicare.

(6) Hotărârea definitivă se comunică de îndată unităţii interesate şi, după caz, instituţiei în drept să aplice măsura decisă.

Art. 96. - Curtea de Conturi poate cere celor în drept suspendarea din funcţie, în condiţiile prevăzute de lege, a persoanelor răspunzătoare de săvârşirea faptelor cauzatoare de pagube importante sau a abaterilor grave cu caracter financiar, constatate de organele de control ale Curţii şi pentru care sunt judecate conform dispoziţiilor art. 40 alin. (1) şi (2), până la pronunţarea hotărârii definitive în cauză.

CAPITOLUL VI
Atribuţiile procurorilor financiari

Art. 97. - (1) Procurorul financiar învesteşte cu act de sesizare colegiul jurisdicţional cu privire la faptele şi persoanele asupra cărora este sesizat de organele de control proprii ale Curţii de Conturi.

(2) În cazul în care procurorul financiar constată inexistenţa prejudiciului ori a răspunderii clasează, motivat, actul de control.

(3) Când constată că pe baza datelor rezultate din actele de control nu poate adopta una din soluţiile prevăzute de alin. (1) sau (2), procurorul financiar procedează, motivat, la restituirea acestora pentru completarea sau refacerea lor.

Art. 98. - Procurorul financiar sesizează organele de urmărire penală competente asupra faptelor cu caracter infracţional rezultate în urma examinării actelor de control cu care a fost sesizat.

Art. 99. - (1) Procurorul financiar participă la şedinţele colegiului jurisdicţional ca instanţă de fond şi de executare, la şedinţele Secţiei jurisdicţionale, precum şi la şedinţele Curţii de Conturi, în compunerea prevăzută la art. 56.

(2) Procurorul financiar poate participa şi la şedinţele completelor constituite potrivit art. 31 alin. (1) în care sunt examinate rapoartele întocmite în urma examinării conturilor.

Art. 100. - (1) Procurorul financiar exercită, în condiţiile legii, căile ordinare şi extraordinare de atac împotriva hotărârilor colegiilor şi Secţiei jurisdicţionale, precum şi calea ordinară a recursului jurisdicţional împotriva încheierilor colegiilor jurisdicţionale.

(2) Procurorul financiar exercită, de asemenea, calea de atac a plângerii împotriva încheierilor pronunţate conform art. 31 alin. (2).

(3) Procurorul general financiar exercită calea extraordinară de atac a recursului în anulare jurisdicţional împotriva hotărârilor definitive ale colegiilor şi Secţiei jurisdicţionale.

Art. 101. - În vederea exercitării atribuţiilor prevăzute la art. 97-100, procurorul financiar poate dispune efectuarea de verificări suplimentare, poate cere acte, documente şi informaţii de la orice persoană juridică sau fizică şi poate lua explicaţii, în scris, de la orice persoană fizică.

Art. 102. - Procurorul financiar supraveghează modul în care sunt puse în executare hotărârile definitive pronunţate de instanţele Curţii de Conturi, precum şi încheierile prin care acestea au dispus ori au încuviinţat aplicarea măsurilor asiguratorii, putând efectua în acest scop verificări la organele financiare învestite cu aceasta, potrivit prezentei legi, precum şi la persoanele juridice creditoare. În cazul când constată că hotărârile sau încheierile nu au fost puse în executare, procurorul financiar sesizează organele competente pentru a lua măsuri de tragere la răspundere a celor vinovaţi, în condiţiile prevăzute de lege.

Art. 103. - Procurorul general financiar participă la şedinţele plenului Curţii de Conturi.

CAPITOLUL VII
Numirea şi statutul personalului Curţii de Conturi

Art. 104. - (1) Membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament, la propunerea comisiilor pentru buget, finanţe, bănci ale celor două Camere, pentru un mandat de 6 ani. Mandatul poate fi reînnoit.

(2) Pentru membrii Curţii de Conturi care vor compune Secţia jurisdicţională a acesteia, propunerea prevăzută la alin. (1) se face cu acordul comisiilor juridice, de disciplină şi imunităţi ale celor două Camere ale Parlamentului.

(3) Înainte de a începe să-şi exercite mandatul, membrii Curţii de Conturi depun următorul jurământ în faţa preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului României:

"Jur să respect Constituţia şi celelalte legi ale ţării, să apăr interesele României, ordinea de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin ca membru al Curţii de Conturi. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".

(4) Depun jurământ, potrivit alin. (3), judecătorii şi procurorii financiari, în faţa plenului Curţii de Conturi.

Art. 105. - (1) Dintre consilierii de conturi Parlamentul numeşte în funcţii pe preşedintele Curţii de Conturi, pe vicepreşedinţii acesteia şi pe preşedinţii secţiilor.

(2) Funcţiile de preşedinte şi de vicepreşedinţi vor fi ocupate de doi economişti şi un jurist.

(3) Pentru a fi numiţi consilieri de conturi, se cer: vechime în activităţi din domeniile economico-financiar sau juridic de minimum 15 ani, studii superioare economice sau juridice şi înaltă competenţă profesională.

Art. 106. - (1) Judecătorii financiari sunt numiţi pe 6 ani de Preşedintele României, la propunerea plenului Curţii de Conturi.

(2) Pentru a fi numiţi judecători financiari se cer: studii superioare juridice, înaltă competenţă profesională, vechime în funcţii juridice de minimum 14, 11 şi, respectiv, 8 ani, în raport cu gradele de încadrare.

Art. 107. - (1) Membrii Curţii de Conturi şi judecătorii financiari sunt independenţi şi inamovibili pe durata mandatului lor.

(2) Se interzice membrilor Curţii de Conturi şi judecătorilor financiari să facă parte din partidele politice sau să desfăşoare activităţi publice cu caracter politic.

(3) Funcţiile de consilier de conturi şi de judecător financiar sunt incompatibile cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

(4) Membrilor Curţii de Conturi şi judecătorilor financiari le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, participarea la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale sau civile. Ei nu pot fi experţi sau arbitri desemnaţi de părţi într-un arbitraj.

Art. 108. - (1) Membrii Curţii de Conturi şi judecătorii financiari sunt obligaţi:

a) să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate şi în respectul Constituţiei;

b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii de Conturi;

c) să-şi exprime votul afirmativ sau negativ în adoptarea actelor Curţii de Conturi, abţinerea de la vot nefiind permisă;

d) să comunice în scris preşedintelui Curţii orice situaţie care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită;

e) să nu permită folosirea funcţiilor pe care le îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel;

f) să se abţină de la orice activitate sau manifestare contrare independenţei şi demnităţii funcţiei lor.

(2) Încălcarea gravă a vreuneia din obligaţiile prevăzute la alin. (1) atrage revocarea din funcţie a celor care au săvârşit-o.

(3) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament, la propunerea comisiilor de specialitate prevăzute la art. 104 alin. (1) şi (2).

(4) Revocarea judecătorilor financiari se face de Preşedintele României, la propunerea plenului Curţii de Conturi.

Art. 109. - Membrii Curţii de Conturi nu pot fi cercetaţi, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecată penală sau contravenţională decât la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, cu aprobarea Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la propunerea comisiilor de specialitate prevăzute la art. 104 alin. (1) şi (2).

Art. 110. - (1) Procurorul general financiar şi procurorii financiari sunt numiţi pe termen de 6 ani prin decret al Preşedintelui României, la propunerea plenului Curţii de Conturi.

(2) Funcţia de procuror financiar este incompatibilă cu oricare din activităţile prevăzute la art. 107 alin. (2), (3) şi (4).

(3) Încălcarea gravă de către procurorii financiari a vreuneia din obligaţiile prevăzute la art. 108 alin. (1), lit. a), d),

e) sau f) atrage revocarea din funcţie a acestora.

(4) Revocarea din funcţie a procurorilor financiari se face de Preşedintele României, la propunerea plenului Curţii de Conturi.

Art. 111. - Controlorii financiari sunt numiţi de preşedintele Curţii de Conturi şi sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute la art. 107 alin. (2), (3) şi (4).

Art. 112. - Procurorii şi controlorii financiari se bucură de stabilitate.

Art. 113. - Judecătorii, procurorii şi controlorii financiari nu pot fi cercetaţi, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecată contravenţională sau penală decât la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, cu aprobarea plenului Curţii de Conturi.

Art. 114. - (1) Competenţa de judecată, pentru infracţiunile săvârşite de membrii Curţii de Conturi, judecătorii, procurorii şi controlorii financiari ai acesteia, aparţine Curţii Supreme de Justiţie, Secţia penală.

(2) Competenţa de judecată, pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii şi controlorii financiari ai camerelor de conturi judeţene, aparţine Curţilor de apel.

(3) De la data trimiterii în judecată penală, membrii Curţii de Conturi, judecătorii, procurorii şi controlorii financiari sunt suspendaţi de drept din funcţiile lor. În caz de condamnare definitivă, ei sunt excluşi de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.

Art. 115. - (1) Personalul cu funcţii de conducere este numit de comitetul de conducere, cu excepţia celui numit de plenul Curţii de Conturi, iar personalul de specialitate este numit de preşedintele Curţii.

(2) Incompatibilităţile la care este supus personalul de conducere şi de specialitate prevăzut la alin. (1) sunt cele prevăzute în Statutul funcţionarilor publici***) şi în Codul etic al profesiei.

Art. 116. - Mandatul de membru al Curţii de Conturi, de judecător şi de procuror financiar încetează:

a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces;

b) în situaţiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcţiei mai mult de 6 luni;

c) în caz de încălcare a prevederilor art. 16 alin. (3) sau ale art. 37 alin. (3) din Constituţie;

d) în cazul revocării din funcţie.

Art. 117. - Judecătorii şi procurorii financiari răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportările care dăunează interesului serviciului sau prestigiului Curţii de Conturi.

Art. 118. - Sunt abateri disciplinare:

a) întârzierea sistematică sau neglijenţa repetată în efectuarea lucrărilor;

b) absenţele nemotivate de la serviciu;

c) exercitarea în afara cadrului legal sau omisiunea de a îndeplini atribuţiile prevăzute de lege;

d) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;

e) manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale.

Art. 119. - (1) Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica judecătorilor şi procurorilor financiari în raport cu gravitatea abaterilor sunt:

a) observaţie;

b) mustrare;

c) diminuarea salariului cu până la 15% pe o perioadă de 1-3 luni;

d) suspendarea dreptului de avansare pe o perioadă de 1-3 ani;

e) suspendarea din funcţie pe timp de maximum 6 luni.

(2) În timpul suspendării din funcţie, judecătorului sau procurorului financiar nu i se plăteşte salariul.

Art. 120. - (1) Acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor de la art. 118, se exercită de către preşedintele Curţii de Conturi.

(2) Acţiunea disciplinară se exercită în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii abaterii disciplinare.

(3) Acţiunea disciplinară se soluţionează şi sancţiunea se aplică de către o comisie de disciplină formată din 3 consilieri de conturi din cadrul Secţiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi, aleşi de plenul Curţii.

(4) Împotriva hotărârii comisiei de disciplină cel în cauză poate face contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare.

(5) Contestaţia se soluţionează de un complet constituit din 5 consilieri de conturi din cadrul Secţiei jurisdicţionale a Curţii de Conturi, aleşi de plenul Curţii.

Art. 121. - Răspunderea disciplinară a controlorilor financiari, a personalului de altă specialitate şi a celui auxiliar, condiţiile şi procedura de aplicare a acesteia se stabilesc prin Codul etic al profesiei, aprobat de plenul Curţii de Conturi.

CAPITOLUL VIII
Atribuţiile organelor de conducere

Art. 122. - Atribuţiile plenului Curţii de Conturi sunt:

a) să supună Preşedintelui României propunerile de numire şi de revocare din funcţie a judecătorilor financiari şi să numească dintre aceştia pe preşedinţii colegiilor jurisdicţionale;

b) să supună Preşedintelui României propunerile de numire şi de revocare din funcţie a procurorului general financiar şi a procurorilor financiari;

c) să aprobe Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, Codul etic al profesiei şi statul de funcţii;

d) să aprobe programul de control financiar anual al Curţii de Conturi;

e) să emită avize potrivit art. 92 lit. a), precum şi asupra Raportului public anual al Curţii de Conturi;

f) să hotărască asupra modificării organizării interne a Curţii de Conturi, în limitele legii, fără a se afecta competenţele sale legale şi prevederile bugetului propriu;

g) să emită instrucţiuni cu caracter obligatoriu pentru organele de control financiar ale Curţii de Conturi, necesare pentru exercitarea în bune condiţii a competenţei acesteia;

h) să dezbată şi să promoveze proiectul bugetului Curţii de Conturi în vederea integrării acestuia în bugetul de stat;

i) să ceară periodic şi să examineze rapoartele asupra activităţii secţiilor Curţii şi camerelor de conturi judeţene;

j) să aleagă pe cei 5 consilieri de conturi care sunt membri ai comitetului de conducere;

k) să aleagă pe consilierii de conturi la care se referă art. 120 alin. (3) şi (5);

l) să examineze şi să aprobe propunerea de ordine de zi a şedinţei plenului, formulată de preşedintele Curţii;

m) să examineze şi să aprobe cercetarea, reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală sau contravenţională a judecătorilor, procurorilor şi controlorilor financiari.

Art. 123. - Plenul îşi exercită atribuţiile cu cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu o majoritate de 3/4 din numărul celor prezenţi.

Art. 124. - Atribuţiile comitetului de conducere al Curţii de Conturi sunt:

a) să emită avize potrivit art. 92 lit. b);

b) să organizeze efectuarea controalelor solicitate prin hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, precum şi a altor controale care nu sunt prevăzute în programul de control anual al Curţii de Conturi;

c) să iniţieze procedurile de cercetare a cazurilor de incapacitate şi incompatibilitate în îndeplinirea funcţiilor de către membrii Curţii şi judecătorii financiari;

d) să aprobe lista cuprinzând posturile vacante care urmează să fie scoase la concurs în vederea ocupării lor;

e) să aprobe tematicile şi să organizeze concursurile şi probele de selecţie pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul compartimentelor Curţii de Conturi, potrivit listei aprobate;

f) să numească secretarul general al Curţii de Conturi, directorii şi şefii compartimentelor de control;

g) să aprobe autorizaţiile pentru contractarea de lucrări, bunuri, servicii sau alte prestaţii necesare funcţionării Curţii de Conturi;

h) să examineze şi să aprobe propunerea de ordine de zi a şedinţei comitetului de conducere, formulată de preşedintele Curţii;

i) să exercite, în ceea ce priveşte activitatea Curţii de Conturi, personalul şi regimul de lucru, prerogativele care nu sunt atribuite, conform prezentei legi, plenului sau preşedintelui Curţii.

Art. 125. - Comitetul de conducere îşi exercită atribuţiile cu cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu o majoritate de 3/4 din numărul celor prezenţi.

Art. 126. - (1) Atribuţiile preşedintelui Curţii de Conturi sunt:

a) să reprezinte Curtea de Conturi şi să asigure relaţiile acesteia cu instituţiile şi autorităţile publice şi cu organismele naţionale şi internaţionale de profil;

b) să coordoneze activitatea Curţii de Conturi;

c) să convoace şi să prezideze dezbaterile plenului şi ale comitetului de conducere şi să asigure executarea hotărârilor acestora;

d) să propună ordinea de zi a şedinţelor plenului şi ale comitetului de conducere şi să le supună aprobării acestora;

e) să urmărească transmiterea către Parlament a rapoartelor Curţii de Conturi;

f) să numească personalul Curţii de Conturi, cu excepţia celui numit de plen sau de comitetul de conducere, şi să dispună, dacă este cazul, revocarea din funcţie a acestuia, în condiţiile legii;

g) să exercite acţiunea disciplinară, potrivit art. 120 alin. (1), şi să aplice sancţiuni disciplinare în cazurile prevăzute de Codul etic al profesiei;

h) să comunice posturile vacante de membri ai Curţii de Conturi către Parlament, pentru luarea de măsuri în vederea ocupării acestora;

i) să hotărască constituirea de grupe de control interdivizii, care vor funcţiona numai pe durata realizării sarcinii de control atribuite.

(2) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) se exercită, în lipsa preşedintelui Curţii de Conturi, de unul dintre vicepreşedinţii acesteia, desemnat de el, iar în cazul în care desemnarea nu este posibilă, se exercită de cel mai în vârstă dintre vicepreşedinţi.

CAPITOLUL IX
Abateri şi sancţiuni

Art. 127. - Constituie abateri şi se sancţionează:

a) nerespectarea obligaţiei de a prezenta Curţii de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce urmează a fi verificate - cu amendă civilă egală cu salariul pe 1-3 luni al persoanei din vina căreia s-a produs întârzierea;

b) neaducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii în baza art. 95, rămase definitive - cu amendă civilă egală cu salariul pe 2-5 luni al persoanei din vina căreia nu au fost aduse la îndeplinire măsurile stabilite.

Art. 128. - Încălcarea obligaţiilor prevăzute la art. 4 alin. (2) din prezenta lege se sancţionează cu amendă civilă de 10.000 lei pentru fiecare zi de întârziere.

Art. 129. - (1) Abaterile prevăzute la art. 127 şi 128 se constată de către controlorii Curţii de Conturi, iar amenda se stabileşte de colegiul jurisdicţional potrivit art. 40.

(2) Sumele reprezentând amenzi civile stabilite prin hotărâri definitive ale organelor de jurisdicţie ale Curţii de Conturi se fac venit la bugetul de stat.

CAPITOLUL X
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 130. - Dispoziţiile referitoare la activitatea de jurisdicţie se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, precum şi cu orice alte dispoziţii legale, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

Art. 131. - (1) Cauzele la care se referă art. 40 şi 41 aflate în curs de judecată se vor soluţiona de organele competente la data când au fost sesizate.

(2) Până la data de 1 decembrie 1992 contestaţiile împotriva deciziilor de imputare şi angajamentelor de plată, a căror judecare intră în competenţa Curţii de Conturi, se depun la tribunalele judeţene şi, respectiv, la Tribunalul Bucureşti, care le vor înregistra într-o evidenţă separată. După constituirea colegiilor jurisdicţionale ale Curţii de Conturi, contestaţiile înregistrate vor fi remise acestora, potrivit competenţei prevăzute de prezenta lege.

Art. 132. - Prin acte de imputaţie, în sensul prezentei legi, se înţelege deciziile de imputare şi, după caz, angajamentele de plată luate în scris, potrivit Codului muncii.

Art. 133. - Membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de Parlament în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 134. - În termen de 30 de zile de la numirea membrilor Curţii de Conturi, preşedintele acesteia va asigura numirea personalului cu funcţii de conducere, a personalului de specialitate şi a celuilalt personal necesar funcţionării Curţii.

Art. 135. - Fondurile necesare pentru funcţionarea în anul 1992 a Curţii de Conturi se alocă de Guvern din rezerva bugetară la dispoziţia acestuia.

Art. 136. - În înţelesul prezentei legi Camera de Conturi a Municipiului Bucureşti se asimilează cu camerele de conturi judeţene.

*) A se vedea Legea nr. 50/1995 cu privire la salarizarea membrilor şi personalului Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.107 din 31 mai 1995.

**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr.447/1997 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.197 din 18 august 1997, cu modificările şi completările ulterioare.

***) A se vedea Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.600 din 8 decembrie 1999.

Marţi, 22 septembrie 2026, 23:45

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.