ORDIN nr.1.099/21N din 1999/2000 al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului şi al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului pentru aprobarea metodologiilor privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a lucrărilor hidrotehnice

ORDIN nr.1.099/21N din 1999/2000
al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului şi al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului pentru aprobarea metodologiilor privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a lucrărilor hidrotehnice

Textul actului publicat în M.Of. nr. 167/19 apr. 2000

Ministrul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului şi ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, în vederea abordării unitare în activitatea de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a lucrărilor hidrotehnice, a cuvetelor lacurilor de acumulare şi a construcţiilor şi instalaţiilor-anexă aferente, de către experţii certificaţi şi specialiştii avizaţi pentru efectuarea acestuia tip de expertize tehnice,

în conformitate cu prevederile art. 8 şi 13 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi ale art. 48, 62, 64, 68 şi 110 din Legea apelor nr. 107/1996,

în baza Hotărârii Guvernului nr.456/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, republicată, şi a art. 9 lit. d) din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr.104/1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului,

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii,

având în vedere propunerea de metodologii, analizată şi avizată în cadrul şedinţei Biroului operativ al Comisiei Naţionale pentru Siguranţa Barajelor şi a Altor Lucrări Hidrotehnice din data de 7 octombrie 1999,

emit prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Metodologia privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 3. - Experţii certificaţi conform prevederilor Regulamentului privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru evaluarea stării de siguranţă a barajelor şi lucrărilor hidrotehnice speciale - NTLH-014, aprobat prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr.1.096/1999 şi specialiştii avizaţi conform prevederilor Procedurii de avizare a specialiştilor pentru întocmirea evaluărilor stării de siguranţă a barajelor şi digurilor din categoriile de importanţă C şi D - NTLH-015, aprobată prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr.1.097/1999, precum şi deţinătorii/administratorii, cu orice titlu, de lucrări hidrotehnice răspund, în aria lor de autoritate, de evaluarea stării de siguranţă în exploatare a acestora şi de aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului şi Direcţia generală a apelor din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului vor urmări şi vor controla aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Art. 5. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin îşi încetează aplicabilitatea orice alte dispoziţii contrare.

Ministrul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului,
Nicolae Noica

Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului,
Romică Tomescu

ANEXA Nr. 1

METODOLOGIA
privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare - NTLH-022

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi lacurilor de acumulare, inclusiv a construcţiilor şi instalaţiilor-anexă aferente, denumită în continuare evaluarea siguranţei, este o expertiză tehnică cu caracter special, pe care, în conformitate cu prevederile art. 64 alin. (2) şi ale art. 68 din Legea apelor nr. 107/1996, deţinătorii de lucrări hidrotehnice, cu orice titlu, au obligaţia să o efectueze periodic, indiferent de mărimea lucrării sau de folosinţele acesteia.

Art. 2. - (1) Se supun prevederilor prezentei metodologii barajele, inclusiv cuvetele lacurilor de acumulare şi construcţiile şi instalaţiile-anexă aferente, precum şi alte lucrări hidrotehnice, denumite în continuare lucrări hidrotehnice, încadrate în categorii de importanţă conform Metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanţă a lucrărilor hidrotehnice - NTLH-021, aprobată prin Ordinul comun al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 11 N din 13 ianuarie 2000 şi al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.098 din 8 decembrie 1999.

(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) barajele şi digurile care realizează depozite de deşeuri industriale.

Art. 3. - În conformitate cu prevederile art. 5, 9 şi 13 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, organizarea activităţii de supraveghere şi urmărire a comportării în timp şi evaluarea siguranţei lucrărilor hidrotehnice reprezintă o componentă a sistemului calităţii în construcţii.

Art. 4. - Pentru coordonarea, îndrumarea şi urmărirea activităţii de supraveghere a lucrărilor hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranţă a acestora, precum şi pentru evaluarea siguranţei lor, pe lângă Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului funcţionează, ca organism cu caracter consultativ, Comisia Naţională pentru Siguranţa Barajelor şi a Altor Lucrări Hidrotehnice, denumită prescurtat CONSIB.

Art. 5. - (1) Evaluarea siguranţei unei lucrări hidrotehnice constituie o verificare a stării tehnice a lucrării, precum şi a condiţiilor de exploatare, urmărind modul de îndeplinire a exigenţelor prevăzute de reglementările în vigoare şi de practica inginerească din domeniu, pe care o realizează, în condiţiile prevăzute de prezenta metodologie, experţi certificaţi sau comisii de expertiză şi specialişti avizaţi, denumiţi în continuare experţi.

(2) În cazul în care se constată că lucrarea hidrotehnică verificată prezintă un grad de siguranţă mai mic decât cel prevăzut prin reglementările în vigoare, evaluarea siguranţei trebuie să stabilească şi soluţiile posibile de remediere, în vederea asigurării nivelului normat de siguranţă.

Art. 6. - Experţii care efectuează evaluarea siguranţei lucrărilor hidrotehnice sunt certificaţi, respectiv avizaţi, în conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru evaluarea stării de siguranţă a barajelor şi lucrărilor hidrotehnice speciale NTLH-014, aprobat prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr.1.096/1999, şi cu Procedura de avizare a specialiştilor pentru întocmirea evaluării stării de siguranţă a barajelor şi digurilor din categoriile de importanţă C şi D - NTLH-015, aprobată prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr.1.097/1999.

CAPITOLUL II
Etapele şi conţinutul evaluării siguranţei

Art. 7. - Evaluarea siguranţei se realizează prin metode de investigare şi cuprinde atât analiza informaţiilor existente (proiect, date despre execuţie, comportare în exploatare), cât şi studii şi/sau postcalcule privind valorile actualizate ale parametrilor determinanţi pentru starea de siguranţă în exploatare a lucrării hidrotehnice.

Art. 8. - (1) Prin conţinut şi abordare evaluarea siguranţei cuprinde două etape:

- etapa I, evaluarea preliminară, care are ca obiect:

a) caracterizarea stării tehnice a lucrării hidrotehnice şi a condiţiilor de exploatare, astfel cum rezultă din informaţiile existente în momentul evaluării şi din inspecţia tehnică de constatare a stării tehnice şi funcţionale;

b) stabilirea programului de investigaţii suplimentare, necesare pentru finalizarea analizei stării de siguranţă, dacă este necesar;

- etapa a II-a, evaluarea finală, care are ca obiect:

a) stabilirea stării de siguranţă a lucrării hidrotehnice, ţinând seama de analiza tuturor factorilor, inclusiv de rezultatele investigaţiilor suplimentare;

b) propunerea lucrărilor şi a măsurilor necesare pentru aducerea la gradul de siguranţă în exploatare a parametrilor constructivi şi funcţionali, corespunzător cerinţelor şi reglementărilor în vigoare;

c) formularea concluziilor privind condiţiile de exploatare pentru perioada următoare.

(2) Fiecare etapă se încheie prin întocmirea unui raport de evaluare.

Art. 9. - Pentru efectuarea evaluării preliminare deţinătorul/administratorul lucrării hidrotehnice va pune la dispoziţie expertului care întocmeşte evaluarea următoarele documentaţii:

a) datele privind proiectarea, execuţia, funcţionarea şi exploatarea lucrării hidrotehnice;

b) raportul de sinteză privind comportarea în timp a lucrării hidrotehnice de la punerea în funcţiune şi până în prezent.

Art. 10. - Documentaţia prevăzută la art. 9 lit. a) se întocmeşte pe baza datelor existente privind proiectarea, execuţia, funcţionarea şi exploatarea lucrării hidrotehnice şi va avea următorul conţinut:

1. Prezentarea generală a lucrării hidrotehnice

1.1. Amplasarea (bazinul hidrografic, cursul de apă, codul cadastral din Cadastrul apelor, judeţul, localităţile din amonte şi din aval, căile de acces etc.)

1.2. Deţinătorul sau administratorul

1.3. Funcţiile lucrării hidrotehnice, clasa şi categoria de importanţă (inclusiv modul de stabilire şi modificările suferite pornind de la corespondenţa clasei de importanţă cu situaţia actuală)

1.4. Construcţiile şi instalaţiile-anexă aferente ale lucrării hidrotehnice

1.5. Datele caracteristice pentru lucrarea hidrotehnică (volume, niveluri, minime, maxime, corespunzătoare diferitelor asigurări, suprafaţa bazinului controlat, lucrările hidrotehnice existente din amonte şi din aval)

1.6. Scurt istoric al lucrării hidrotehnice (perioadele de realizare a etapelor importante, începând cu lucrările de studii, unităţile care au participat la diferitele etape, persoanele responsabile pentru faze şi lucrări importante, eventuale modificări ale concepţiei generale, lucrări de expertizare).

2. Condiţii naturale în amplasament

2.1. Situaţia hidrologică (debite medii, minime, maxime, volumul undelor de viitură pentru diferite asigurări, modul de determinare şi comparaţia valorilor inţiale de proiectare)

2.2. Situaţia geologică (natura rocii din frontul de retenţie şi din cuveta lacului, principalele caracteristici mineralogice şi fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice)

2.3. Situaţia hidrogeologică (descrierea straturilor-suport şi a principalelor caracteristici, surse de alimentare şi drenaj, chimismul apelor subterane)

2.4. Seismicitatea zonei, actuală şi la proiectare.

3. Descrierea lucrărilor din frontul de retenţie

3.1. Datele constructive (plan de situaţie şi secţiuni caracteristice, materiale utilizate etc.)

3.2. Lucrările de etanşare şi drenaj (descriere, amplasare, tehnologie de execuţie, lucrări de verificare)

3.3. Evacuatorii de ape mari, echipamente hidromecanice şi disipatorii.

4. Rezultatele privind:

4.1. Calculele de rezistenţă şi stabilitate în regim static şi dinamic

4.2. Calculele de infiltraţii, inclusiv cele privitoare la influenţa amenajării asupra regimului apelor subterane din zonă

4.3. Calculul hidraulic al evacuatorilor

4.4. Zonele posibil a fi inundate în aval pentru diferite ipoteze de funcţionare a evacuatorilor şi pentru diferite ipoteze de rupere a barajului.

5. Sistemul de supraveghere

5.1. Obiectivele sistemului de supraveghere (fenomene considerate importante pentru siguranţa lucrărilor, observaţii programate şi parametrii măsuraţi pentru urmărirea acestora)

5.2. Instalaţiile şi aparatura de măsurare pentru solicitările exterioare (posturi hidrometrice amonte şi aval, limnigrafe, mire, pluviometre, termometre, foraje hidrogeologice, profiluri de urmărire a colmatării lacului şi a evoluţiei albiei în aval, aparatură seismică etc.)

5.3. Instalaţiile şi aparatura de măsurare pentru urmărirea lucrărilor de barare şi a fundaţiei acestora (deplasări absolute în plan şi pe verticală, deplasări relative, infiltraţii, eforturi şi deformaţii, presiuni interstiţiale, temperaturi interne etc.)

5.4. Modificările survenite în alcătuirea sistemului de supraveghere (ieşirea din funcţiune sau renunţarea la anumite sisteme de măsură, instalarea de sisteme noi, datele de intrare în funcţiune, modificări ale măsurătorilor de referinţă).

6. Sistemul de avertizare-alarmare

7. Date privind execuţia

7.1. Ritmul de execuţie, succesiunea etapelor principale

7.2. Sinteza rezultatelor activităţii de verificare a calităţii execuţiei

7.3. Evenimentele deosebite din timpul execuţiei (viituri, seisme, accidente, defecţiuni, remedieri, schimbări de soluţii)

7.4. Constatările comisiilor şi ale organelor de control la recepţiile efectuate (măsuri dispuse şi realizate, inventarul de lucrări şi măsuri nerealizate).

8. Situaţia documentaţiilor existente

8.1. Cartea construcţiei (inclusiv evidenţa observaţiilor şi a măsurătorilor efectuate în cadrul supravegherii)

8.2. Regulamentele de exploatare şi de urmărire a comportării

8.3. Schema organizatorică pentru activitatea de exploatare

8.4. Planul de avertizare-alarmare a localităţilor, obiectivelor social-economice şi a terenurilor din aval în caz de accident la lucrarea hidrotehnică.

9. Situaţia reglementărilor privind gospodărirea apelor şi protecţia mediului

9.1. Avizul de gospodărire a apelor

9.2. Autorizaţia de gospodărire a apelor

9.3. Acordul de mediu

9.4. Autorizaţia de mediu

9.5. Evaluări ale stării de siguranţă în exploatare.

Art. 11. - Documentaţia prevăzută la art. 9 lit. b) se întocmeşte pe baza informaţiilor obţinute prin observaţii şi măsurători în cadrul activităţii de urmărire a comportării în timp (UCC) pe întreaga perioadă de existenţă a lucrărilor şi va avea următorul conţinut:

1. Organizarea activităţii de supraveghere

1.1. Schema de organizare, atribuţiile şi responsabilităţile diferitelor compartimente, pregătirea personalului

1.2. Frecvenţa observaţiilor şi măsurătorilor

1.3. Criteriile de avertizare-alarmare

1.4. Aprecieri asupra funcţionalităţii aparaturii

1.5. Prelucrarea primară a măsurătorilor

1.6. Studiile de comportare întocmite

1.7. Fluxul informaţional-decizional.

2. Solicitările lucrării în cursul exploatării (caracterizate în raport cu valorile de calcul şi cu solicitările din amplasament)

2.1. Nivelul în lac

2.2. Precipitaţiile înregistrate în zona lucrării

2.3. Temperatura aerului

2.4. Viiturile înregistrate

2.5. Solicitările seismice

2.6. Modificările produse de colmatare sau eroziuni.

3. Sinteza observaţiilor vizuale (curente şi a inspecţiilor periodice efectuate în cadrul programului de supraveghere)

3.1. Integritatea structurii, inclusiv fundaţia şi versanţii

3.2. Lacul de acumulare şi versanţii acestuia

3.3. Evacuatorii şi echipamentul hidrometric

3.4. Situaţia şenalelor amonte şi aval.

4. Evoluţia parametrilor măsuraţi

4.1. Deplasări (absolute şi relative)

4.2. Infiltraţii, inclusiv funcţionarea sistemelor de drenaj (debite, niveluri piezometrice etc.)

4.3. Alte elemente măsurate (eforturi şi deformaţii, presiuni interstiţiale, temperaturi etc.)

4.4. Comparaţia între parametrii măsuraţi şi prognoza iniţială, precum şi cu prognoza rezultată din simulări pe modele de comportare.

5. Evenimente deosebite înregistrate şi măsurile adoptate

6. Concluzii

Art. 12. - Raportul de evaluare preliminară se întocmeşte de expert şi va cuprinde:

a) definirea obiectului evaluării siguranţei;

b) aprecieri privind relevanţa datelor prezentate de deţinătorul lucrării hidrotehnice;

c) caracterizarea stării tehnice a barajului, rezultată din analiza datelor disponibile;

d) referatul de inspecţie tehnică a lucrării hidrotehnice;

e) evaluarea preliminară a siguranţei în raport cu exigenţele de performanţă stabilite de reglementările în vigoare;

f) identificarea situaţiilor de risc şi, eventual, ierarhizarea acestora;

g) programul de investigaţii suplimentare (studii de teren şi de laborator, postcalcule, simulări şi manevre de exploatare etc., necesare pentru întocmirea raportului final de evaluare;

h) concluzii.

Art. 13. - Referatul prevăzut la art. 12 lit. d) va avea următorul conţinut:

1. Condiţii de realizare a inspecţiei

1.1. Scopul inspecţiei

1.2. Datele generale asupra inspecţiei

1.3. Situaţia construcţiei în perioada inspecţiei, specificând condiţiile de exploatare (normale, cu restricţii, constructive, situaţia unui incident, accident sau a unei avarii), nivelul apei în lac, valoarea debitelor afluente în lac (raportat la Q modul), regimul de precipitaţii, temperatura exterioară şi evoluţia lor în ultimele 4 săptămâni, evenimente speciale semnalate anterior de către personalul de exploatare (seisme, deversări, valori deosebite la aparatura de măsură existentă).

2. Evacuarea apelor mari

2.1. Condiţii conexe:

a) condiţii în bazinul amonte (privind debitele maxime naturale şi accidentale);

b) condiţii în bazinul aval (restricţii, menţinerea capacităţii de scurgere);

c) sistemul hidrometric propriu;

d) existenţa, cunoaşterea şi aplicarea regulilor de exploatare la ape mari, funcţionarea sistemului informaţional în cazul în care este prevăzută pregolirea sau funcţionarea corelată în cascadă a amenajării

2.2. Capacitatea evacuatorilor:

a) condiţii generale (pentru fiecare evacuator independent: deversor liber, de semiadâncime, golire de fund etc.);

b) starea lucrărilor din beton (starea generală, degradări, fisuri, rugozitate);

c) dispozitive şi măsuri pentru evitarea blocării cu plutitori sau gheaţă, mijloace de intervenţii în caz de blocare;

d) starea disipatorului de energie;

e) limitări de debit datorită unor lucrări asociate;

f) capacitatea şi disponibilitatea evacuatorilor suplimentari prevăzuţi în proiect (centrală hidroelectrică, ecluze, evacuatori fuzibili)

2.3. Echipamente hidromecanice pentru evacuarea apelor mari:

a) probe de funcţionare în prezenţa experţilor (în sarcină sau cu batardouri lăsate);

b) grătare şi dispozitive de curăţare: gradul de înfundare;

c) batardouri (existenţă, stare, condiţii de montare);

d) trolii, motoare;

e) cabluri, lanţuri, tije de manevră;

f) circuite hidraulice şi pneumatice;

g) sisteme de încălzire (dezgheţare);

h) sistemul de control al poziţiei;

i) sisteme multiple de acţionare, accese;

j) accese, iluminat normal şi de siguranţă în zonele de acţionare şi de intervenţie;

k) surse de alimentare cu energie;

l) mijloace de intervenţie în caz de blocare a echipamentelor

2.4. Morfologia patului şi regimul nivelurilor la ape mari:

a) situaţia colmatărilor în lac;

b) situaţia şenalelor amonte şi aval (eroziuni, depuneri, vegetaţie);

c) dispozitive de măsură a nivelurilor în lungul acumulării;

d) niveluri aval în cazul apelor mari şi efectele acestora asupra acceselor pentru intervenţie şi asupra siguranţei circuitelor de alimentare cu energie electrică.

3. Lacul de acumulare

3.1. Stabilitatea versanţilor:

a) alunecări de versanţi (stabilizate sau active, descriere, evoluţie, mijloace de urmărire, lucrări de stabilizare);

b) eroziuni de maluri (descriere, efecte).

3.2. Colmatarea ca sursă de acţiuni suplimentare (încărcări, gărzi, remuu) asupra lucrărilor de retenţie.

4. Starea structurală a lucrărilor

4.1. Observaţii vizuale asupra lucrărilor:

a) condiţii pentru observaţii vizuale: starea acceselor (galerii, pasarele, puţuri, berme, taluzuri), iluminat, epuizmente, ventilaţii;

b) pentru suprafeţele vizibile din beton: fisuri, exfolieri, umeziri şi scurgeri de apă, infiltraţii, deteriorări mecanice sau chimice, depuneri minerale sau organice, efecte produse de eroziune sau cavitaţie;

c) pentru rosturi (permanente sau de construcţii): deschidere, strivire, forfecare, infiltraţie, depuneri, prezenţa vegetaţiei;

d) pentru lucrările de umpluturi: starea taluzurilor, protecţie, abateri din profil, fisuraţie, crăpături, crevase, prăbuşiri

4.2. Inspectarea părţilor imersate (dacă este cazul, în raport cu natura fenomenelor care pot afecta starea de siguranţă)

4.3. Subpresiuni, infiltraţii şi drenaje:

a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor, a drenajelor şi a altor construcţii de descărcare a subpresiunilor (puţuri de depresurizare, filtre aciculare, epuizmente, sifonări);

b) localizarea de zone de infiltraţie, grifoane, prăbuşiri, alunecări locale în zonele umede, apariţia vegetaţiei specifice;

c) starea sistemului de separare şi măsurare a debitelor infiltrate, corectitudinea bilanţului măsurătorilor pe zone şi pe ansamblul lucrării (galerii, puţuri, rigole, canale);

d) starea fizică, de întreţinere şi de funcţionare a echipamentelor electrice şi mecanice care contribuie la asigurarea drenajului (pompaj, sifonare, prevenirea îngheţului capetelor de evacuare pe fiecare componentă, inclusiv dubla alimentare cu energie)

4.4. Incidente, accidente sau avarii anterioare:

a) descrierea incidentelor, accidentelor sau a avariilor precum şi a remedierilor efectuate;

b) observaţii asupra modului de realizare a remedierilor şi asupra comportării acestora;

c) durabilitatea unor reparaţii mai vechi.

4.5. Semnalarea modificărilor vizibile aduse construcţiei:

a) adăugări, demolări, accese noi sau desfiinţate;

b) verificarea corectitudinii modificărilor în raport cu proiectul şi reglementările legale specifice.

5. Verificarea sistemului de urmărire a comportării în timp

5.1. Controlul existenţei, cunoaşterii şi aplicării instrucţiunilor de urmărire curentă şi specială pentru echipa de supraveghere locală

5.2. Verificări privind funcţionarea dispozitivelor şi a aparaturii de măsură, privind modul de prelucrare primară şi modul de transmitere a informaţiei în cazuri tipice

5.3. Verificarea funcţionării sistemului informaţional care permite decizia şi intervenţia rapidă în cazul unor observaţii anormale, inclusiv a timpului scurs între observaţie şi primirea ordinului de acţiune pentru situaţii atipice simulate

5.4. Starea acceselor pentru observaţii vizuale şi pentru măsurători.

6. Alte elemente

6.1. Verificarea sistemului de arhivare şi transmitere a datelor, precum şi a accesibilităţii rapide la documente (planuri, cartea construcţiei)

6.2. Sistemul de comunicaţii şi de avertizare-alarmare (în condiţii de defectare a liniei de comunicaţii normale)

6.3. Existenţa şi cunoaşterea Planului de avertizarealarmare a populaţiei şi a obiectivelor din aval în caz de accident la lucrarea hidrotehnică şi a procedurii de decizie în caz de alertă

6.4. Existenţa şi accesibilitatea materialelor şi pieselor de schimb pentru intervenţii în caz de incident, accident sau avarie, conform prevederilor proiectului şi instrucţiunilor de exploatare.

Art. 14. - Raportul de evaluare finală se întocmeşte de expert şi va cuprinde:

a) sinteza raportului de evaluare preliminară a siguranţei;

b) rezultatele investigaţiilor suplimentare (cu rapoarte anexă de detaliu);

c) referatul privind starea tehnică, funcţională şi de siguranţă în exploatare a lucrării hidrotehnice;

d) propuneri privind condiţiile de continuare a exploatării lucrării, specificând, după caz: funcţionarea la parametrii din proiect, funcţionarea cu restricţii în exploatare sau funcţionarea condiţionată de realizarea unui program de lucrări de remediere sau de reabilitare;

e) concluzii.

Art. 15. - Referatul prevăzut la art. 14 lit. c) va avea următorul conţinut:

1. Aspecte generale

1.1. Deţinătorul sau administratorul lucrării

1.2. Încadrarea în clase şi pe categorii de importanţă

1.3. Reglementările utilizate la proiectare şi execuţie; diferenţe faţă de sistemul de reglementări actuale

1.4. Organizarea activităţii curente de evaluare a siguranţei în funcţionare

1.5. Avariile, incidentele sau fenomenele atipice produse în exploatare

1.6. Intervenţiile constructive în perioada de exploatare.

2. Aspecte hidrologice şi hidraulice

2.1. Regimul hidrologic actual; baza de date şi modul de evaluare, comparaţie cu regimul evaluat la data proiectării, valori de calcul şi de verificare

2.2. Capacitatea evacuatorilor de ape mari, capacităţi proiectate şi capacităţi actuale, fiabilitate, influenţa instrucţiunilor de exploatare asupra capacităţii de evacuare proiectate

2.3. Tranzitarea viiturilor prin acumulare

2.4. Sisteme de prognoză şi de exploatare operativă

2.5. Condiţii de curgere la coada lacului, cote de remuu şi efecte asupra gărzilor

2.6. Capacitatea de tranzitare a albiei aval în raport cu condiţiile de exploatare în siguranţă

2.7. Planuri de alarmare şi evacuare în zona aval.

3. Aspecte structurale

3.1. Metodele de calcul utilizate la proiectare, scenariile de cedare considerate, criteriile de rezistenţă şi stabilitate urmărite, elementele evidenţiate de postcalcule

3.2. Ipotezele de încărcare şi coeficienţii de siguranţă (eventual probabilităţi de cedare)

3.3. Stabilitatea fundaţiei

3.4. Deformaţiile şi deplasările structurii

3.5. Nivelul eforturilor şi/sau al presiunilor interstiţiale

3.6. Deteriorarea materialelor (efectul îmbătrânirii sau al suprasolicitărilor), evoluţia deteriorărilor

3.7. Apariţia discontinuităţilor structurale - fisuri, crăpături, deschideri de rosturi etc.

3.8. Infiltraţii şi subpresiuni

3.9. Prognoza comportării seismice (metodologie, interpretări).

4. Aspecte privind lacul de acumulare

4.1. Stabilitatea versanţilor

4.2. Colmatarea şi efectele acesteia asupra structurii şi capacităţii de evacuare a apelor mari

4.3. Exploatarea în regim de iarnă - efecte structurale.

5. Aspecte privind sistemul de urmărire a comportării în timp

5.1. Existenţa şi gradul de dotare cu aparatură de măsură şi control (AMC)

5.2. Instrucţiunile de urmărire curentă şi specială

5.3. Sistemul informaţional şi decizional

5.4. Monitorizarea specială în cazuri de seism sau viituri

5.5. Calculul răspunsului seismic asupra barajului.

6. Consideraţii privind riscul şi eficienţa măsurilor preventive

Art. 16. - Dacă datele avute la dispoziţie permit formularea concluziilor privind condiţiile de exploatare, evaluarea siguranţei se poate încheia după etapa de evaluare preliminară, la propunerea expertului, prin întocmirea referatului prevăzut la art. 15.

CAPITOLUL III
Dispoziţii finale

Art. 17. - (1) Documentaţiile de evaluare a siguranţei lucrărilor hidrotehnice sunt înaintate pentru analiză şi avizare Direcţiei generale a apelor din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Avizarea se efectuează în cel mult 30 de zile de la depunerea documentaţiilor.

(2) La avizare participă şi reprezentantul deţinătorului/administratorului lucrării hidrotehnice şi expertul care a efectuat evaluarea siguranţei.

ANEXA Nr. 2

METODOLOGIA
privind evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale - NTLH-023

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Evaluarea stării de siguranţă în exploatare a barajelor şi digurilor care realizează depozite de deşeuri industriale, denumită în continuare evaluarea siguranţei este o expertiză tehnică cu caracter special, pe care, în conformitate cu prevederile art. 64 alin. (2) şi ale art. 68 din Legea apelor nr. 107/1996, deţinătorii/administratorii, cu orice titlu, au obligaţia să o efectueze periodic, indiferent de mărimea lucrării sau de folosinţele acesteia.

Art. 2. - (1) Se supun prevederilor prezentei metodologii următoarele baraje şi diguri realizate pentru stocarea şi epurarea mecanică a hidroamestecurilor de deşeuri industriale:

a) iazurile de decantare a sterilelor din industria minieră;

b) haldele de zgură şi cenuşă din industria termoelectrică;

c) batalele de şlam din industria petrolieră;

d) batalele de şlam din industria chimică şi petrochimică;

e) batalele din zootehnie;

f) batalele pentru depozitarea deşeurilor şi substanţelor toxice şi periculoase.

(2) Lucrările prevăzute la alin. (1), denumite în continuare lucrări hidrotehnice, se încadrează în categorii de importanţă în conformitate cu Metodologia privind stabilirea categoriilor de importanţă a lucrărilor hidrotehnice, aprobată prin Ordinul comun al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 11N din 13 ianuarie 2000 şi al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 1.098 din 8 decembrie 1999.

Art. 5. - (1) Evaluarea siguranţei unei lucrări hidrotehnice constituie o verificare a stării tehnice a lucrării, precum şi a condiţiilor de exploatare, urmărind modul de îndeplinire a exigenţelor prevăzute de reglementările în vigoare şi de practica inginerească din domeniu, pe care o realizează, în condiţiile prevăzute în prezenta metodologie, experţi certificaţi sau comisii de expertiză şi specialişti avizaţi, denumiţi în continuare experţi.

(2) În cazul în care se constată că lucrarea hidrotehnică verificată prezintă un grad de siguranţă mai mic decât cel prevăzut de reglementările în vigoare, evaluarea siguranţei trebuie să stabilească şi soluţiile posibile de remediere, în vederea asigurării nivelului normat de siguranţă.

Art. 6. - Experţii care efectuează evaluarea siguranţei lucrărilor hidrotehnice sunt certificaţi, respectiv avizaţi, în conformitate cu Regulamentul privind organizarea şi certificarea corpului de experţi pentru evaluarea stării de siguranţă a barajelor şi lucrărilor hidrotehnice speciale NTLH-014, aprobat prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr.1.096/1999, şi cu Procedura de avizare a specialiştilor pentru întocmirea evaluărilor stării de siguranţă a barajelor şi digurilor din categoriile de importanţă C şi D - NTLH-015, aprobată prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr.1.097/1999.

CAPITOLUL II
Etapele şi conţinutul evaluării siguranţei

Art. 7. - Evaluarea siguranţei se realizează prin metode de investigare şi va cuprinde atât analiza informaţiilor existente (proiect, date despre execuţie, comportare în exploatare) cât şi studii şi/sau postcalcule privind valorile actualizate ale parametrilor determinanţi pentru starea de siguranţă în exploatare a lucrării hidrotehnice.

Art. 8. - (1) Prin conţinut şi abordare evaluarea siguranţei va cuprinde două etape:

- etapa I, evaluarea preliminară, care are ca obiect:

a) caracterizarea stării tehnice a lucrării hidrotehnice şi a condiţiilor de exploatare, astfel cum rezultă ele din informaţiile existente în momentul evaluării şi din inspecţia tehnică de constatare a stării tehnice şi funcţionale;

b) stabilirea programului de investigaţii suplimentare, necesare pentru finalizarea analizei stării de siguranţă, dacă este necesar;

- etapa a II-a, evaluarea finală, care are ca obiect:

a) stabilirea stării de siguranţă a lucrării hidrotehnice ţinând seama de analiza tuturor factorilor, inclusiv de rezultatele investigaţiilor suplimentare;

c) formularea concluziilor privind condiţiile de exploatare pentru perioada următoare.

(2) Fiecare etapă se încheie prin întocmirea unui raport de evaluare.

Art. 9. - Pentru efectuarea evaluării preliminare, deţinătorul/administratorul lucrării hidrotehnice va pune la dispoziţie expertului care întocmeşte evaluarea următoarele documentaţii:

a) datele privind proiectarea, execuţia, funcţionarea şi exploatarea lucrării hidrotehnice;

b) raportul de sinteză privind comportarea în timp a lucrării hidrotehnice de la punerea în funcţiune şi până în prezent.

I. Prezentarea generală a amenajării

1.1. Amplasarea (judeţul, localităţile apropiate din aval şi din amonte, căile de acces, bazinul hidrografic, cursul de apă, codul cadastral din Cadastrul apelor etc.)

1.2. Deţinătorul/administratorul lucrării

1.3. Funcţiile depozitului, clasa şi categoria de importanţă (inclusiv modul de stabilire şi modificările suferite, pornind de la corespondenţa clasei de importanţă cu situaţia actuală)

1.4. Componentele lucrării (elemente de retenţie, instalaţii de depunere a deşeurilor, sisteme de colectare şi evacuare a apelor etc.)

1.5. Datele caracteristice pentru amenajare în stadiul actual şi în cel final de dezvoltare a depozitului (volume, niveluri, lucrări existente amonte şi aval)

1.6. Scurt istoric al lucrării (perioadele de realizare a etapelor importante începând cu lucrările de studii, unităţile care au participat la diferite etape, persoanele responsabile pentru faze şi lucrări importante, eventualele modificări ale concepţiei generale, lucrările de expertizare).

2. Condiţii naturale în amplasament

2.1. Situaţia hidrologică (debite medii, minime, maxime, volumul undelor de viitură pentru diferite asigurări în secţiuni caracteristice în funcţie de sistemul de colectare şi evacuare a apelor provenite din precipitaţii sau topirea zăpezilor, volume scurse de pe versanţii limitrofi cuvetei depozitului, volume căzute direct pe suprafaţa depozitului, modul de determinare, comparaţie cu valorile iniţiale de proiectare)

2.2. Situaţia geologică (natura rocii din frontul de retenţie şi din cuveta depozitului, principalele caracteristici mineralogice şi fizico-chimice, caracteristici de calcul adoptate, accidente tectonice)

2.3. Situaţia hidrogeologică (descrierea straturilor-suport şi a principalelor caracteristici, surse de alimentare şi drenaj şi parametrii lor de bază, chimismul apelor subterane, captări de ape subterane în zonă)

2.4. Seismicitatea zonei, actuală şi la proiectare.

3. Descrierea lucrărilor depozitului

3.1. Sistemul de realizare a depozitului şi modul de înălţare

3.2. Datele constructive în stadiul actual de dezvoltare a depozitului (plan de situaţie, secţiuni caracteristice transversale şi longitudinale, materiale utilizate etc.)

3.3. Lucrările de etanşare şi drenaj pentru elementele de retenţie descrise (amplasare, tehnologie de execuţie, lucrări de verificare)

3.4. Cunoaşterea potenţialului de risc al zonei de siguranţă din avalul depozitului (plan de situaţie, borne topografice de delimitare şi modul de respectare a acesteia).

4. Descrierea instalaţiilor şi a tehnologiei de depunere a deşeurilor

4.1. Parametrii de bază privind sistemul de depunere a deşeurilor (tipul deşeurilor, raportul solid/lichid, tehnologia de depunere, volume depuse în intervale de timp caracteristice, modul de transport şi de depunere)

4.2. Caracteristicile fizico-chimice ale deşeurilor depozitate

4.3. Tehnologia de transport şi depunere a deşeurilor

4.4. Alte date necesare.

5. Descrierea lucrărilor şi/sau a instalaţiilor de captare şi evacuare a deşeurilor

5.1. Lucrările de captare şi evacuare a apelor din bazinul hidrografic amonte şi a celor scurse de pe versanţii limitrofi cuvetei depozitului (plan de situaţie şi secţiuni caracteristice)

5.2. Lucrările de captare şi evacuare a apelor din cuveta depozitului (plan de situaţie şi secţiuni caracteristice)

5.3. Lucrări de etanşare şi drenaj a cuvetei depozitului

5.4. Instalaţiile de recirculare şi/sau de epurare a apelor colectate din cuveta depozitului (parametrii funcţionali principali, randamentul de epurare).

6. Comportarea prognozată a lucrărilor

6.1. Rezultatele calculelor de rezistenţă şi stabilitate, în regim static şi dinamic

6.2. Rezultatele calculelor de infiltraţii (atât pentru comportarea elementelor de retenţie la infiltraţii, cât şi influenţa amenajării asupra regimului apelor subterane din zonă)

6.3. Calculele hidraulice pentru lucrările/instalaţiile de captare şi evacuare a apelor

6.4. Zonele aval posibil să fie afectate în ipoteza ruperii elementelor de retenţie.

7. Sistemul de supraveghere

7.1. Obiectivele sistemului de supraveghere (fenomene considerate importante pentru siguranţa lucrărilor, observaţii programate şi parametrii măsuraţi pentru urmărirea acestora)

7.2. Instalaţiile şi aparatura de măsurare pentru solicitările exterioare (posturi hidrometrice amonte şi aval, limnigrafe, mire, pluviometre, termometre, foraje hidrogeologice, aparatură seismică etc.)

7.3. Instalaţiile şi aparatura de măsurare pentru urmărirea lucrărilor de retenţie şi a fundaţiei acestora (deplasări absolute în plan şi pe verticală, deplasări relative, infiltraţii, eforturi şi deformaţii, presiuni interstiţiale etc.)

7.4. Instalaţiile şi aparatura necesare pentru urmărirea cantităţii şi calităţii apelor evacuate din depozit (debitmetre, laborator, foraje hidrogeologice etc.)

7.5. Modificările survenite în alcătuirea sistemului de supraveghere (ieşirea din funcţiune sau renunţarea la anumite sisteme de măsură, instalarea de sisteme noi; datele de intrare în funcţiune, modificări ale măsurătorilor de referinţă).

8. Date privind execuţia

8.1. Ritmul de execuţie, succesiunea etapelor principale

8.2. Sinteza rezultatelor activităţii de verificare a calităţii execuţiei

8.3. Evenimente deosebite din timpul execuţiei (seisme, viituri, perioade cu caracteristici climatice deosebite, accidente, defecţiuni, remedieri, schimbări de soluţii etc.)

8.4. Constatările comisiilor şi ale organelor de control la recepţiile efectuate (măsuri dispuse şi realizate, inventarul de lucrări şi măsuri nerealizate).

9. Situaţia documentaţiilor existente

9.1. Cartea construcţiei (inclusiv evidenţa observaţiilor şi a măsurătorilor efectuate în cadrul supravegherii)

9.2. Regulamentele de exploatare şi de urmărire a comportării

9.3. Schema organizatorică pentru activitatea de exploatare

9.4. Planul de avertizare-alarmare a localităţilor, a obiectivelor social-economice şi a terenurilor din aval în caz de accident la lucrarea hidrotehnică.

10. Personalul de exploatare a depozitului

10.1. Date privind modul de asigurare cu personalul necesar, conform regulamentului de exploatare a depozitului

10.2. Date privind gradul de calificare a personalului de exploatare.

11. Situaţia reglementărilor privind gospodărirea apelor şi protecţia mediului

11.1. Avizul de gospodărire a apelor

11.2. Autorizaţia de gospodărire a apelor

11.3. Acordul de mediu

11.4. Autorizaţia de mediu

11.5. Autorizaţia de exploatare în condiţii de siguranţă

11.6. Date privind programul de etapizare, suspendarea sau retragerea autorizaţiilor din aceste domenii.

Art. 11. - Documentaţia prevăzută la art. 9 lit. b) se întocmeşte în baza informaţiilor obţinute prin observaţii şi măsurători în cadrul activităţii de urmărire a comportării în timp (UCC) pe întreaga perioadă de existenţă a lucrărilor şi va avea următorul conţinut:

1. Organizarea activităţii de supraveghere

1.1. Schema de organizare, atribuţiile şi responsabilităţile diferitelor compartimente, pregătirea personalului

1.2. Frecvenţa observaţiilor şi a măsurătorilor

1.3. Criteriile de avertizare-alarmare

1.4. Aprecieri asupra funcţionalităţii aparaturii

1.5. Prelucrarea primară a măsurătorilor

1.6. Studiile de comportare întocmite

1.7. Fluxul informaţional-decizional.

2. Solicitările lucrării în cursul exploatării (caracterizate în raport cu valorile de calcul şi cu solicitările din amplasament)

2.1. Nivelul depunerilor de deşeuri

2.2. Nivelul apei în cuvetă

2.3. Precipitaţiile înregistrate în zona lucrării

2.4. Modificările produse de colmatare sau de eroziuni

2.5. Nivelul curbei de depresie

2.6. Lungimea plajei în depozit

2.7. Nivelul apei în zona sistemelor de evacuare a apelor din depozit.

3. Sinteza observaţiilor vizuale (curente şi a inspecţiilor periodice în cadrul programului de supraveghere)

3.1. Integritatea structurii, inclusiv fundaţia şi versanţii

3.2. Cuveta depozitului şi versanţii acesteia

3.3. Sistemul de transport şi de depunere a deşeurilor

3.4. Sistemul de colectare şi de evacuare a apelor din bazinul hidrografic şi din cuveta depozitului

3.5. Situaţia terenurilor din vecinătatea depozitului

3.6. Situaţia privind exfiltraţiile existente

3.7. Situaţia privind modul de funcţionare a sistemelor de drenaj.

4. Evoluţia parametrilor măsuraţi

4.1. Deplasări (absolute şi relative)

4.2. Infiltraţii, inclusiv funcţionarea sistemelor de drenaj (debite, niveluri piezometrice etc.)

4.3. Parametrii de calitate ai apelor de suprafaţă şi subterane

4.4. Alte elemente măsurate

4.5. Comparaţia între parametrii măsuraţi şi prognoza iniţială sau prognoza rezultată din modelările privind comportarea.

5. Evenimente deosebite înregistrate şi măsurile adoptate

6. Concluzii

Art. 12. - Raportul de evaluare preliminară se întocmeşte de expert şi va cuprinde:

a) definirea obiectului evaluării siguranţei;

b) aprecieri privind relevanţa datelor prezentate de deţinătorul lucrării hidrotehnice;

c) caracterizarea stării tehnice a barajului, rezultată din analiza datelor disponibile;

d) referatul de inspecţie tehnică a lucrării hidrotehnice;

e) evaluarea preliminară a siguranţei în raport cu exigenţele de performanţă stabilite de reglementările în vigoare;

f) identificarea situaţiilor de risc şi, eventual, ierarhizarea acestora;

g) programul de investigaţii suplimentare (studii de teren şi de laborator, postcalcule, simulări şi manevre de exploatare etc.) necesare pentru întocmirea raportului final de evaluare;

h) concluzii.

Art. 13. - Referatul prevăzut la art. 12 lit. d) va avea următorul cuprins:

1. Condiţiile de realizare a inspecţiei

1.1. Scopul inspecţiei

1.2. Datele generale asupra inspecţiei

1.3. Situaţia construcţiei în perioada inspecţiei, specific ând condiţiile de exploatare (normale, cu restricţii, ulterioare unui incident, accident sau unei avarii, alunecări de teren etc.), nivelul şi volumul depunerilor, nivelul apei în cuvetă şi poziţia în raport cu frontul de retenţie, ritmul depunerilor în depozit, debitul apelor afluente în cuvetă, precipitaţii, evenimente speciale semnalate anterior de personalul de exploatare (seisme, modificări în regimul depunerilor, valori deosebite înregistrate de reţeaua de aparatură de măsură şi control)

1.4. Modul de respectare a regulamentului de exploatare a depozitului de deşeuri.

2. Depunerea deşeurilor în depozit

2.1. Date generale privind deşeurile depuse (tipul deşeurilor, modul de realizare a transportului, ritmul depunerilor în depozit)

2.2. Depunerea deşeurilor (starea instalaţiilor de depunere a deşeurilor, situaţia realizării "plajei" prin procesul de depunere a deşeurilor)

2.3. Cota depozitului de deşeuri faţă de cota proiectată sau aprobată.

3. Colectarea şi evacuarea apelor din amplasament

3.1. Starea instalaţiilor pentru colectarea şi evacuarea apelor din cuveta depozitului

3.2. Modul de evacuare a apelor din cuveta depozitului (recirculare, evacuare în reţeaua hidrografică naturală, evacuare în canale sau în reţele de canalizare)

3.3. Starea staţiilor de epurare, dacă există

3.4. Starea instalaţiilor de recirculare a apelor din cuveta depozitului

3.5. Starea lucrărilor de captare şi evacuare a apelor din bazinul hidrografic

3.6. Capacitatea evacuatorilor:

a) condiţii generale (independent pentru fiecare evacuator);

b) starea lucrărilor (stare generală, degradări, fisuri, eroziuni etc.);

c) echipamente hidromecanice pentru evacuarea apelor.

4. Cuveta depozitului

4.1. Stabilitatea versanţilor (alunecări stabilizate sau active, descriere, mijloace de urmărire, lucrări de stabilizare)

4.2. Configuraţia depunerilor (formarea "plajei" şi parametrii ei, poziţia în raport cu frontul de retenţie, starea de consistenţă a depunerilor, de prevenire a antrenării eoliene etc.).

5. Frontul de barare

5.1. Observaţii vizuale asupra lucrărilor:

a) condiţii pentru observaţii vizuale: starea acceselor (berme, taluzuri), epuismente, sisteme de evacuare a apelor din depozit şi din amonte de depozit;

b) starea taluzurilor, protecţia taluzurilor, abateri de profil, fisuri, crevase, prăbuşiri, umflături, galerii făcute de rozătoare, sisteme de colectare şi tratare a apelor meteorologice, ravenări;

5.2. Subpresiuni, infiltraţii, drenaje:

a) starea dispozitivelor directe de măsurare a subpresiunilor (puţuri, canale/galerii de drenaj, saltele/prisme drenante, sifonări);

b) localizarea (cartarea) zonelor afectate de infiltraţii, grifoane locale în zone umede, şiroiri pe taluz, vegetaţie acvatică specifică;

c) starea sistemului de măsurare a debitelor infiltrate, posibilitatea realizării debitelor infiltrate pe zone şi pe ansamblul lucrării (galerii, puţuri, rigole etc.);

d) starea echipamentelor electrice şi mecanice care contribuie la realizarea drenajului (pompe/staţii de pompare, pompe de vid pentru asigurarea funcţionării sistemelor de sifonare, conducte, sisteme de prevenire a îngheţării pompelor de evacuare, alimentarea dublă cu energie)

5.3. Incidente, accidente sau avarii anterioare:

a) descrierea incidentelor, accidentelor sau avariilor şi a remedierilor efectuate;

b) observaţii asupra modului de realizare a remedierilor şi asupra comportărilor acestora;

c) durabilitatea unor reparaţii mai vechi

5.4. Semnalarea modificărilor aduse lucrărilor:

a) adăugări, demolări, accese noi sau desfiinţate;

b) verificarea corectitudinii modificărilor în raport cu proiectul şi cu reglementările legale specifice.

6. Verificarea sistemului de urmărire a comportării în timp (UCC)

6.1. Controlul existenţei, cunoaşterii şi aplicării instrucţiunilor de urmărire curentă şi specială pentru echipa de supraveghere locală

6.2. Verificarea funcţionării dispozitivelor şi a aparaturii de măsură privind modul de prelucrare primară şi de transmitere a informaţiei în cazuri tipice

6.3. Verificarea funcţionării sistemului informaţional care permite decizia şi intervenţia rapidă în cazul unor observaţii anormale, inclusiv a timpului scurs între observaţie şi primirea ordinului de acţiune pentru situaţii atipice simulate

6.4. Starea acceselor pentru observaţii vizuale şi pentru măsurători.

Art. 14. - Raportul de evaluare finală va cuprinde:

a) sinteza raportului de evaluare preliminară a siguranţei;

b) rezultatele investigaţiilor suplimentare (cu rapoarteanexă de detaliu);

c) referatul privind caracterizarea stării tehnice, funcţionale şi de siguranţă în exploatare a lucrării hidrotehnice;

e) concluzii.

Art. 15. - Referatul prevăzut la art. 14 lit. c) va avea următorul conţinut:

1. Aspecte generale

1.1. Deţinătorul/administratorul lucrării

1.2. Încadrarea în clasa şi în categoria de importanţă

1.3. Reglementările utilizate la proiectare şi execuţie, diferenţe faţă de sistemul de reglementări actuale

1.4. Organizarea activităţii curente de evaluare a siguranţei în funcţionare

1.5. Avariile, incidentele sau fenomenele atipice produse în exploatare

1.6. Intervenţiile constructive în perioada de exploatare.

2. Aspecte tehnologice

2.1. Tehnologia de depunere a deşeurilor

2.2. Nivelul deşeurilor, modul de captare şi de evacuare a apelor din cuvetă

2.3. Exploatarea în regim de iarnă.

3. Aspecte structurale

3.1. Metodele de calcul utilizate la proiectare, scenariile de cedare pentru care s-au făcut calcule, criteriile de rezistenţă şi stabilitate urmărite, elementele evidenţiate de postcalcule

3.2. Ipotezele de încărcare şi coeficienţii de siguranţă (eventual posibilităţile de cedare)

3.3. Stabilitatea fundaţiei

3.4. Deformaţiile şi deplasările digului

3.5. Nivelul eforturilor şi/sau al presiunilor interstiţiale

3.6. Deteriorarea materialelor, efectul îmbătrânirii sau al suprasolicitărilor, evoluţia deteriorărilor

3.7. Apariţia discontinuităţilor structurale (fisuri, crăpături, deschideri de rosturi etc.)

3.8. Infiltraţiile şi subpresiunile

3.9. Prognoza comportării la cota finală

3.10. Prognoza comportării seismice (metodologie, interpretări)

3.11. Stabilitatea versanţilor.

4. Aspecte privind sistemul de urmărire a comportării în timp

4.1. Existenţa şi gradul de dotare cu aparatură de măsură şi control (AMC)

4.2. Instrucţiunile de urmărire curentă şi specială

4.3. Sistemul informaţional şi decizional

4.4. Monitorizarea specială în cazuri de seism sau de viituri.

5. Consideraţii privind riscul şi eficienţa măsurilor preventive

CAPITOLUL III
Dispoziţii finale

Art. 17. - (1) Documentaţiiile de evaluare a stării de siguranţă în exploatare a lucrărilor hidrotehnice sunt înaintate pentru analiză şi avizare Direcţiei generale a apelor din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Avizarea se efectuează în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentaţiilor.

(2) La avizare participă şi reprezentantul deţinătorului/administratorului lucrării hidrotehnice şi expertul care a efectuat evaluarea siguranţei.

Miercuri, 23 septembrie 2026, 11:11

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.