ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.78 din 16 iunie 2000
privind regimul deşeurilor
Textul actului publicat în M.Of. nr. 283/22 iun. 2000

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României şi ale art. 89 lit. a) şi b) din Legea protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată, Guvernul României emite prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie reglementarea activităţilor de gestionare a deşeurilor în condiţii de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător.

Art. 2. - Se exceptează de la prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă:

a) efluenţii gazoşi emişi în atmosferă;
b) deşeurile pentru care există sau urmează să fie elaborate alte reglementări, cum sunt: deşeurile radioactive; deşeurile care rezultă în urma prospectării, extracţiei, tratării şi depozitării resurselor minerale, precum şi cele rezultate din exploatarea carierelor; cadavrele animalelor şi deşeurile rezultate din creşterea păsărilor şi a animalelor şi alte substanţe naturale şi nepericuloase utilizate în agricultură; apele uzate, mai puţin deşeurile în stare lichidă; explozibilii expiraţi.

Art. 3. - La baza gestionării deşeurilor stau următoarele principii generale:

a) principiul utilizării numai a proceselor şi metodelor de gestionare a deşeurilor care nu pun în pericol sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător;
b) principiul "poluatorul plăteşte";
c) principiul responsabilităţii producătorului;
d) principiul utilizării celor mai bune tehnici disponibile, fără antrenarea unor costuri excesive.

Art. 4. - Semnificaţia termenilor specifici utilizaţi în prezenta ordonanţă de urgenţă este prezentată în anexa nr. I A.

CAPITOLUL II
Gestionarea deşeurilor

SECŢIUNEA 1
Condiţii generale privind gestionarea deşeurilor

Art. 5. - (1) Gestionarea deşeurilor are în vedere utilizarea proceselor şi a metodelor care nu pun în pericol sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător, iar autorităţile competente autorizează şi controlează activităţile de valorificare şi eliminare a deşeurilor, urmărind ca acestea:

a) să nu prezinte riscuri pentru sănătatea populaţiei şi pentru apă, aer, sol, faună sau vegetaţie;
b) să nu producă poluare fonică sau miros neplăcut;
c) să nu afecteze peisajele sau zonele protejate.

(2) Se interzice persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente şi persoanelor juridice abandonarea, înlăturarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor, precum şi orice alte operaţiuni neautorizate, efectuate cu acestea.

Art. 6. - Autorităţile competente stabilesc măsurile corespunzătoare pentru:

1. prevenirea generării deşeurilor şi a efectelor nocive ale acestora, prin:

a) dezvoltarea de tehnologii curate şi economice în utilizarea resurselor naturale;
b) dezvoltarea tehnică şi comercializarea de produse astfel proiectate încât, prin caracteristicile lor de fabricaţie, prin utilizarea şi prin eliminarea lor după utilizare, acestea să nu contribuie sau să contribuie în măsură cât mai mică la creşterea riscului de poluare şi a gradului de nocivitate a deşeurilor;
c) dezvoltarea de tehnici adecvate pentru eliminarea sau neutralizarea substanţelor periculoase conţinute în deşeurile destinate valorificării;

2. valorificarea deşeurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt proces care vizează obţinerea de materii prime secundare sau utilizarea unor categorii de deşeuri ca sursă de energie.

Art. 7. - (1) Autorităţile competente adoptă măsurile necesare în vederea creării, la nivel naţional, a unui sistem adecvat şi integrat al instalaţiilor de eliminare a deşeurilor, ţinând seama de cele mai bune tehnologii disponibile care nu implică costuri excesive. Acest sistem trebuie să asigure eliminarea deşeurilor la nivel naţional şi să îşi îndeplinească scopul la nivel local, ţinând seama de condiţiile geografice şi de necesitatea unor instalaţii specifice pentru anumite tipuri de deşeuri.

(2) Sistemul menţionat la alin. (1) trebuie să permită eliminarea deşeurilor prin instalaţii specifice şi prin intermediul celor mai adecvate metode şi tehnologii, care să asigure un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului.

Art. 8. - (1) În vederea atingerii obiectivelor menţionate la art. 5-7, autorităţile competente sunt obligate să elaboreze planuri de gestionare a deşeurilor atât la nivel local, cât şi la nivel naţional. La elaborarea planurilor de gestionare a deşeurilor se are în vedere ca acestea să conţină:

a) în mod obligatoriu, informaţii referitoare la:
- tipurile, cantităţile şi originea deşeurilor care urmează să fie valorificate sau eliminate;
- măsuri specifice pentru categorii speciale de deşeuri;
- zone şi instalaţii de valorificare sau de eliminare a deşeurilor;
b) după caz, informaţii cu privire la:
- persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente sau la persoane juridice, împuternicite cu gestionarea deşeurilor;
- costurile estimative ale operaţiunilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor;
- măsuri pentru încurajarea raţionalizării colectării, sortării şi tratării deşeurilor.

(2) Pe baza Planului naţional de gestionare a deşeurilor autorităţile competente elaborează reglementările necesare pentru prevenirea circulaţiei deşeurilor, care nu este în concordanţă cu prevederile acestuia.

Art. 9. - (1) Autorităţile competente adoptă măsurile necesare pentru ca toţi producătorii sau deţinătorii de deşeuri, persoane juridice, să asigure prin mijloace proprii valorificarea sau eliminarea deşeurilor ori să asigure predarea deşeurilor proprii unei unităţi autorizate, în vederea valorificării sau eliminării acestora.

(2) Autorizarea pentru activităţi economice şi sociale cu impact asupra mediului de către autorităţile competente pentru protecţia mediului este condiţionată de îndeplinirea de către producătorii sau deţinătorii de deşeuri a cerinţelor menţionate la alin. (1).

Art. 10. - (1) Costurile aferente activităţilor de colectare, transport, depozitare, valorificare sau de eliminare a deşeurilor se suportă de:

a) deţinătorul de deşeuri care încredinţează deşeurile unei unităţi specializate;
b) deţinătorul anterior al deşeurilor sau producătorul de produse care generează deşeuri.

(2) Costurile prevăzute la alin. (1) se acoperă:

a) direct sau printr-un contract încheiat cu unităţi specializate în colectarea, transportul, depozitarea, valorificarea sau eliminarea deşeurilor;
b) printr-un sistem fiscal de taxe prevăzut în Legea privind Fondul pentru mediu.

Art. 11. - (1) Unităţile care efectuează operaţiuni de valorificare sau de eliminare a deşeurilor specificate în anexele nr. II A şi, respectiv, II B trebuie să fie supuse procedurii de autorizare de mediu, specifice pentru desfăşurarea acestor activităţi.

(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă autorităţile competente completează procedura de autorizare pentru activităţile sociale şi economice cu impact asupra mediului cu procedura specifică activităţilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor.

(3) Autorităţile pentru protecţia mediului aplică procedura de autorizare specifică activităţilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor şi emit acorduri de mediu pentru investiţiile destinate acestor activităţi şi autorizaţii de mediu pentru desfăşurarea activităţilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor.

(4) Acordurile şi autorizaţiile de mediu pentru desfăşurarea activităţilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor se emit pe o perioadă de maximum 5 ani. La primirea solicitărilor pentru emiterea acordurilor şi a autorizaţiilor autorităţile pentru protecţia mediului pot stabili condiţii şi obligaţii pentru conformarea acestor activităţi cu cerinţele specifice protecţiei mediului sau pot respinge aceste solicitări, dacă metoda de eliminare este considerată inacceptabilă din punct de vedere al sănătăţii populaţiei şi protecţiei mediului.

(5) Acordul şi/sau autorizaţia de mediu conţin, în mod obligatoriu:

a) tipurile şi cantităţile de deşeuri;
b) cerinţele tehnice;
c) măsurile de siguranţă care trebuie luate;
d) amplasamentele de valorificare sau eliminare a deşeurilor;
e) metodele de tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor.

Art. 12. - (1) Sunt exceptate de la cerinţa autorizării specifice activităţilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor menţionate în art. 11:

a) unităţile care asigură eliminarea propriilor deşeuri la locurile de producere fără să afecteze sănătatea populaţiei sau calitatea mediului;
b) unităţile care valorifică integral deşeurile fără să afecteze sănătatea populaţiei sau calitatea mediului.

(2) Excepţia menţionată la alin. (1) se aplică dacă:

a) unităţile au obţinut deja, pentru alt profil de activitate decât valorificarea sau eliminarea deşeurilor, acordul şi/sau autorizaţia de mediu în conformitate cu prevederile Legii protecţiei mediului nr. 137/1995 şi dacă în acestea se specifică tipurile şi cantităţile de deşeuri, precum şi condiţiile impuse în vederea desfăşurării activităţilor legate de aceste deşeuri;
b) tipurile, cantităţile de deşeuri şi metodele de valorificare sau eliminare a acestora respectă dispoziţiile art. 5.

Art. 13. - (1) Unităţile care asigură, cu titlu profesional, colectarea sau transportul deşeurilor, precum şi cele care intermediază eliminarea sau valorificarea deşeurilor pentru terţi nu sunt supuse procedurii de autorizare specifice activităţilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor, acestea urmând să transmită autorităţilor competente informări privind operaţiunile efectuate.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul deşeurilor periculoase.

Art. 14. - Unităţile specificate la art. 11 şi 13 sunt supuse periodic controalelor autorităţilor competente în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea.

Art. 15. - Unităţile care se încadrează în prevederile art. 11 şi 13, precum şi producătorii de deşeuri, persoane juridice, au obligaţia:

a) să elaboreze, în conformitate cu Catalogul european al deşeurilor, adoptat prin hotărâre a Guvernului, un registru de evidenţă a cantităţii, naturii, originii şi, atunci când este cazul, a destinaţiei, frecvenţei de colectare, mijloacelor de transport şi metodei de tratare a deşeurilor menţionate în anexa nr. I B şi, respectiv, în anexele nr. II A şi II B, precum şi alte informaţii solicitate de autorităţile competente. Aceste evidenţe trebuie păstrate pe o durată de 3 ani;
b) să pună la dispoziţie autorităţilor competente, la cerere, informaţiile menţionate la lit. a).

SECŢIUNEA a 2-a
Gestionarea deşeurilor periculoase

Art. 16. - (1) Autorităţile competente întocmesc lista cuprinzând deşeurile periculoase în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Lista se elaborează pe baza categoriilor sau tipurilor generice de deşeuri periculoase, prezentate în anexa nr. I C, şi a constituenţilor acestor deşeuri, prezentaţi în anexa nr. I D, constituenţi care fac ca aceste deşeuri să fie periculoase atunci când au proprietăţile descrise în anexa nr. I E.

Lista cuprinzând deşeurile periculoase, precum şi actualizarea periodică a acesteia se vor aproba prin hotărâre a Guvernului.

(2) Deşeurile periculoase se identifică şi se înregistrează la fiecare loc de producere, de descărcare sau de depozitare.

(3) Unităţile care produc, valorifică, colectează sau transportă deşeuri periculoase trebuie să asigure condiţiile necesare în vederea depozitării separate a diferitelor categorii de deşeuri periculoase, în funcţie de proprietăţile fizico-chimice, de compatibilităţi şi de natura substanţelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri în caz de incendiu.

Se interzice amestecul diferitelor categorii de deşeuri periculoase, precum şi al deşeurilor periculoase cu deşeuri nepericuloase, cu excepţia situaţiilor menţionate în alin. (4).

(4) În scopul asigurării securităţii operaţiunilor de valorificare şi eliminare, amestecul de deşeuri periculoase cu alte deşeuri, substanţe sau materiale se poate face numai cu acordul autorităţilor competente şi doar în situaţiile în care sunt respectate condiţiile precizate în art. 5.

(5) În situaţiile în care deşeurile periculoase sunt deja amestecate cu alte deşeuri, substanţe sau materiale, separarea trebuie să fie efectuată dacă este fezabilă tehnic şi economic şi dacă este necesară pentru respectarea prevederilor art. 5.

Art. 17. - (1) În termen de 90 de zile de la aprobarea listei cuprinzând deşeurile periculoase autorităţile competente adoptă norme corespunzătoare pentru ambalarea şi etichetarea deşeurilor periculoase, în cursul colectării, transportului şi depozitării temporare, conform normelor internaţionale în vigoare.

(2) Controlul privind colectarea şi operaţiunile de transport în cazul deşeurilor periculoase se efectuează de către organismele abilitate prin lege şi are în vedere, în mod deosebit, orginea şi destinaţia unor astfel de deşeuri.

(3) În cazul în care deşeurile periculoase sunt transportate dintr-un loc în altul transportul trebuie să fie însoţit de un formular de identificare tipizat. Modelul acestui formular se aprobă prin ordin comun al autorităţii centrale pentru transporturi şi al autorităţii centrale pentru protecţia mediului, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 18. - În cadrul planurilor de gestionare a deşeurilor, stabilite conform prevederilor art. 8, autorităţile competente stabilesc secţiuni speciale pentru gestionarea deşeurilor periculoase.

CAPITOLUL III
Obligaţii în domeniul gestionării deşeurilor

SECŢIUNEA 1
Obligaţiile producătorilor de deşeuri

Art. 19. - Producătorii de deşeuri, precum şi unităţile specializate în conceperea şi proiectarea activităţilor ce pot genera deşeuri au următoarele obligaţii:

a) să adopte, încă de la faza de concepţie şi proiectare a unui produs, soluţiile şi tehnologiile de eliminare sau de diminuare la minimum posibil a producerii deşeurilor;
b) să ia măsurile necesare de reducere la minimum a cantităţilor de deşeuri rezultate din activităţile existente;
c) să nu pună în circulaţie produse, dacă nu există posibilitatea eliminării acestora ca deşeuri, în condiţiile respectării prevederilor art. 5;
d) să conceapă şi să proiecteze tehnologiile şi activităţile specifice, astfel încât să se reducă la minimum posibil cantitatea de deşeuri generată de aceste tehnologii;
e) să ambaleze produsele în mod corespunzător, pentru a preveni deteriorarea şi transformarea acestora în deşeuri;
f) să evite formarea unor stocuri de materii prime, materiale auxiliare, produse şi subproduse ce se pot deteriora ori pot deveni deşeuri ca urmare a depăşirii termenului de valabilitate;
g) să valorifice în totalitate, dacă este posibil din punct de vedere tehnic şi economic, subprodusele rezultate din procesele tehnologice;
h) să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase sau deşeuri periculoase cu deşeuri nepericuloase, cu excepţia prevederilor art. 16 alin. (4);
i) să asigure echipamente de protecţie şi de lucru adecvate operaţiunilor aferente gestionării deşeurilor în condiţii de securitate a muncii;
j) să nu genereze fenomene de poluare prin descărcări necontrolate de deşeuri în mediu;
k) să ia măsurile necesare astfel încât eliminarea deşeurilor să se facă în condiţii de respectare a reglementărilor privind protecţia populaţiei şi a mediului;
l) să nu abandoneze deşeurile şi să nu le depoziteze în locuri neautorizate;
m) să separe deşeurile înainte de colectare, în vederea valorificării sau eliminării acestora;
n) să desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina producătorilor de deşeuri.

Art. 20. - Producătorii şi deţinătorii de deşeuri periculoase au obligaţia să elaboreze, în condiţiile legii, planuri de intervenţie pentru situaţii accidentale şi să asigure condiţiile de aplicare a acestora.

Art. 21. - (1) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unităţi autorizate, în vederea valorificării sau eliminării acestora.

(2) Producătorii şi deţinătorii de deşeuri îşi organizează sistemul propriu de eliminare a deşeurilor, dacă deşeurile nu pot fi preluate de unităţi specializate din sistemul organizat în acest scop, conform prevederilor art. 7.

SECŢIUNEA a 2-a
Obligaţiile transportatorilor de deşeuri

Art. 22. - (1) Operatorii de transport specializaţi pentru transportul urban de deşeuri trebuie să fie autorizaţi de autorităţile administraţiei publice locale şi de autorităţile pentru protecţia mediului. În cazul în care se efectuează transporturi interurbane sau internaţionale de deşeuri operatorul de transport rutier trebuie să mai deţină şi licenţă de transport pentru mărfuri periculoase, emisă de Ministerul Transporturilor.

(2) Pentru transportul feroviar, naval sau aerian al deşeurilor operatorii de transport trebuie să respecte reglementările emise de Ministerul Transporturilor şi de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.

Art. 23. - Operatorii de transport de deşeuri au următoarele obligaţii:

a) să utilizeze numai mijloace de transport adecvate naturii deşeurilor transportate, care să nu permită împrăştierea deşeurilor şi emanaţii de noxe în timpul transportului, astfel încât să fie respectate normele privind sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător;
b) să asigure instruirea personalului pentru transportul deşeurilor în condiţii de siguranţă şi pentru intervenţie în cazul unor defecţiuni sau accidente;
c) să deţină toate documentele necesare de însoţire a deşeurilor transportate, din care să rezulte deţinătorul, destinatarul, tipurile de deşeuri, locul de încărcare, locul de destinaţie şi, după caz, cantitatea de deşeuri transportate şi codificarea acestora conform legii;
d) să nu abandoneze deşeurile pe traseu;
e) să respecte pentru transportul deşeurilor periculoase reglementările specifice transportului de mărfuri periculoase cu aceleaşi caracteristici;
f) să folosească traseele cele mai scurte şi/sau cu cel mai redus risc pentru sănătatea populaţiei şi a mediului şi care au fost aprobate de autorităţile competente;
g) să posede dotarea tehnică necesară pentru intervenţie în cazul unor accidente sau defecţiuni apărute în timpul transportării deşeurilor periculoase sau, în cazul în care nu deţin dotarea tehnică şi de personal corespunzătoare, să asigure acest lucru prin unităţi specializate;
h) să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului despre orice transport de deşeuri periculoase, înaintea efectuării acestuia, precum şi unităţile de pompieri, în cazul transportului deşeurilor cu pericol de incendiu sau explozie.

Art. 24. - Transporturile internaţionale de deşeuri se fac cu respectarea convenţiilor internaţionale la care România este parte.

SECŢIUNEA a 3-a
Obligaţiile operatorilor în domeniul valorificării şi eliminării deşeurilor

Art. 25. - Unităţile care valorifică deşeurile au următoarele obligaţii:

a) să deţină spaţii special amenajate pentru depozitarea temporară a deşeurilor, în condiţiile prevăzute la art. 5;
b) să evite formarea de stocuri de deşeuri ce urmează să fie valorificate, precum şi de produse rezultate în urma valorificării, care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care prezintă riscuri de incendiu faţă de vecinătăţi;
c) să folosească tehnologii şi instalaţii omologate pentru valorificarea deşeurilor;
d) să supună eliminării finale reziduurile rezultate din valorificarea deşeurilor.

Art. 26. - Unităţile care elimină deşeurile au următoarele obligaţii:

a) să asigure eliminarea, în totalitate şi în timp util, a deşeurilor care le sunt încredinţate;
b) să folosească tehnologii şi instalaţii omologate pentru eliminarea deşeurilor;
c) să amplaseze şi să amenajeze depozitul final de deşeuri într-un spaţiu şi în condiţii corespunzătoare, conform prevederilor art. 5 şi numai cu acordul autorităţilor competente;
d) să introducă în depozitul final numai deşeurile permise de autorităţile competente şi să respecte tehnologia de depozitare aprobată de acestea;
e) să supravegheze permanent modul de depozitare finală a deşeurilor sub aspectul stabilităţii şi etanşeităţii şi să efectueze măsurătorile necesare stabilite de autorităţile competente pentru exploatarea în condiţii de siguranţă a depozitelor respective;
f) să exploateze la parametrii proiectaţi instalaţiile de depoluare cu care sunt dotate şi să se doteze cu instalaţii pentru depoluare, acolo unde acestea lipsesc;
g) să execute lucrările de reconstrucţie ecologică şi de încadrare în peisajul zonei, impuse de autorităţile competente, şi să organizeze supravegherea în continuare a depozitelor după sistarea depunerii deşeurilor;
h) să supravegheze activităţile de eliminare a deşeurilor şi să execute controlul şi monitorizarea emisiilor şi imisiilor de poluanţi, prin laboratorul propriu sau în colaborare cu alte laboratoare atestate de autorităţile competente.

SECŢIUNEA a 4-a
Alte obligaţii ale persoanelor fizice, ale persoanelor fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente şi ale persoanelor juridice

Art. 27. - Persoanele fizice au următoarele obligaţii:

a) să depună separat deşeurile şi ambalajele reciclabile, acolo unde există recipiente special destinate acestui scop;
b) să nu abandoneze şi să nu depoziteze deşeurile în afara locurilor destinate acestui scop;
c) să valorifice integral deşeurile combustibile şi degradabile biologic, rezultate în gospodăriile din mediul rural, iar pe cele nerecuperabile să le depună în depozitul final de deşeuri al localităţii.

Art. 28. - Persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente şi persoanele juridice din a căror activitate rezultă deşeuri şi care transportă, elimină, importă, exportă şi execută tranzit de deşeuri au, pe lângă obligaţiile menţionate în cuprinsul secţiunilor 1-3 din prezentul capitol, şi următoarele obligaţii:

a) să execute lucrările şi să desfăşoare activităţile numai după obţinerea acordurilor şi autorizaţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă şi cu respectarea strictă a acestora;
b) să returneze în ţara exportatoare deşeurile introduse ilegal în ţară. Deşeurile importate, pierdute ori abandonate în timpul transportului pe teritoriul României, precum şi produsele importate care au devenit deşeuri în timpul transportului sau vămuirii prin depăşirea termenului de valabilitate, se returnează în ţara exportatoare, iar costul operaţiunii se suportă de cei vinovaţi;
c) să se asigure la exportul de deşeuri că s-au respectat toate obligaţiile internaţionale şi că ţara destinatară acceptă deşeurile exportate din România; costul returnării deşeurilor exportate se suportă de cei vinovaţi;
d) să asigure colectarea, transportul şi eliminarea produselor proprii sau achiziţionate care au devenit deşeuri prin depăşirea termenului de valabilitate sau ca urmare a unei gestionări defectuoase a produselor şi să suporte costurile aferente;
e) să realizeze lucrările de refacere a mediului deteriorat de deşeuri, impuse de autorităţile competente;
f) să suporte costul pagubelor aduse populaţiei, agenţilor economici şi instituţiilor prin gestionarea defectuoasă a deşeurilor;
g) să ţină o evidenţă strictă a producerii, transportului, valorificării şi eliminării deşeurilor, în conformitate cu prevederile art. 15 lit. a);
h) să anunţe autorităţile sanitare, pe cele de protecţia mediului şi consiliile locale, ori de câte ori intervin modificări în producerea, transportul şi eliminarea deşeurilor.

CAPITOLUL IV
Comerţul internaţional şi tranzitul cu deşeuri

Art. 29. - Importul în România de deşeuri de orice natură, în stare brută sau prelucrată, este interzis.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), importul de deşeuri este permis numai cu aprobarea autorităţilor competente şi numai dacă deşeurile reprezintă o bază de materii prime secundare deficitare, pentru care în România există capacităţi suficiente de prelucrare, dotate cu instalaţiile necesare pentru protecţia mediului.

Art. 30. - Producătorii şi deţinătorii de deşeuri periculoase pot elimina aceste deşeuri în alte ţări care dispun de tehnologie adecvată şi care acceptă să efectueze asemenea operaţiuni.

Art. 31. - Exportul de deşeuri se poate face numai cu respectarea reglementărilor legale în vigoare, cu aprobarea autorităţilor competente desemnate de ţara importatoare, precum şi cu respectarea prevederilor convenţiilor internaţionale la care România este parte.

Art. 32. - Tranzitul de deşeuri pe teritoriul României poate fi făcut numai cu respectarea prevederilor Legii nr. 6/1991 pentru aderarea la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora, precum şi ale altor convenţii internaţionale ratificate de România.

Art. 33. - În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă autorităţile competente elaborează norme privind regimul de import, export şi tranzit al deşeurilor, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL V
Facilităţi

Art. 34. - În scopul stimulării investiţiilor în domeniul gestionării deşeurilor, al extinderii activităţilor de gestionare a deşeurilor, prin utilizarea instrumentelor economice şi a pârghiilor specifice economiei de piaţă, Guvernul poate stabili facilităţi fiscale pentru cei care gestionează deşeuri.

Art. 35. - Primarii şi consiliile locale hotărăsc, în condiţiile legii, asigurarea cu prioritate a unor terenuri în vederea realizării depozitelor şi instalaţiilor de eliminare a deşeurilor pentru localităţi, care constituie cauză de utilitate publică.

Art. 36. - Autorităţile competente asigură, în condiţiile legii, accesul investitorilor şi al întreprinzătorilor în domeniul gestionării deşeurilor la informaţiile disponibile din acest domeniu.

Art. 37. - Guvernul analizează şi garantează, prin Ministerul Finanţelor, în limita plafonului de îndatorare publică externă aprobat şi a prevederilor bugetului de stat, împrumuturile externe destinate realizării unor proiecte importante sau de interes general în domeniul gestionării deşeurilor.

CAPITOLUL VI
Atribuţii şi răspunderi ale autorităţilor competente

Art. 38. - (1) În conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă autorităţile competente cărora le revin atribuţii şi responsabilităţi în ceea ce priveşte regimul deşeurilor sunt: Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Industriei şi Comerţului, Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul de Interne, Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Funcţiei Publice.

(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor privind regimul deşeurilor autorităţile competente menţionate la alin. (1) vor constitui, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, structuri proprii cu atribuţii în acest sens.

Art. 39. - Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului are următoarele atribuţii şi răspunderi:

a) elaborează, împreună cu celelalte autorităţi competente, Strategia naţională pentru gestionarea deşeurilor şi Programul naţional pentru gestionarea deşeurilor;
b) iniţiază, cu consultarea şi avizul ministerelor interesate, proiecte de acte normative care privesc gestionarea deşeurilor;
c) avizează reglementările specifice în domeniul gestionării deşeurilor, elaborate de celelalte autorităţi competente;
d) monitorizează impactul produs de deşeuri asupra factorilor de mediu;
e) controlează şi reglementează activităţile de gestionare a deşeurilor în conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite prin lege;
f) prezintă anual Guvernului, pe baza datelor statistice, rapoarte privind gestionarea deşeurilor;
g) organizează, împreună cu celelalte autorităţi competente şi cu organizaţiile neguvernamentale, programe de instruire şi educare a populaţiei în domeniul gestionării deşeurilor;
h) reglementează, împreună cu celelalte autorităţi competente, activitatea de import şi export al deşeurilor.

Art. 40. - Ministerul Sănătăţii are următoarele atribuţii:

a) evaluează impactul produs de deşeuri asupra sănătăţii populaţiei;
b) elaborează strategia şi programul de gestionare a deşeurilor rezultate de la unităţile sanitare de asistenţă medicală, de cercetare medicală şi de învăţământ medical de stat şi private şi asigură condiţiile de aducere la îndeplinire a acestora;
c) elaborează reglementări specifice pentru gestionarea deşeurilor provenite de la unităţile sanitare, de asistenţă medicală, de cercetare medicală şi de învăţământ medical, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
d) controlează activităţile de gestionare a deşeurilor în conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite prin lege.

Art. 41. - Ministerul Industriei şi Comerţului are următoarele atribuţii:

a) elaborează strategii şi programe sectoriale de gestionare a deşeurilor industriale şi de reconstrucţie ecologică şi urmăreşte aducerea la îndeplinire a acestora de către agenţii economici;
b) elaborează reglementări specifice pentru gestionarea diferitelor tipuri de deşeuri industriale, precum şi pentru operaţiunile de reciclare a materialelor şi de valorificare a deşeurilor, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
c) coordonează şi supraveghează, prin Comisia Naţională de Reciclare a Materialelor, activitatea de reciclare a deşeurilor industriale şi autorizează activităţile de reciclare a materialelor şi deşeurilor recuperabile;
d) reglementează activitatea de import şi export al deşeurilor în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

Art. 42. - Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului are următoarele atribuţii:

a) elaborează, împreună cu administraţia publică locală, strategii şi programe sectoriale de de gestionare a deşeurilor;
b) colaborează cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului la elaborarea reglementărilor specifice pentru gestionarea deşeurilor urbane;
c) organizează şi realizează, împreună cu administraţia publică locală, sistemele de gestionare a deşeurilor urbane şi urmăreşte realizarea proiectelor din acest domeniu;
d) elaborează reglementări specifice privind obligaţiile consiliilor locale legate de gestionarea deşeurilor.

Art. 43. - Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei are următoarele atribuţii:

a) elaborează strategii şi programe sectoriale de gestionare a deşeurilor rezultate din agricultură şi din industria alimentară şi urmăreşte realizarea acestora de către societăţile comerciale şi alţi agenţi economici din aceste sectoare economice;
b) elaborează reglementări specifice privind gestionarea deşeurilor provenite din agricultură şi din industria alimentară, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
c) avizează propunerile de amplasamente pentru instalaţii, rampe, depozite etc., privind deşeurile, pe terenurile cu destinaţie agricolă;
d) aprobă şi controlează modul de utilizare a deşeurilor pentru fertilizarea sau ameliorarea solurilor.

Art. 44. - Ministerul Transporturilor are următoarele atribuţii:

a) elaborează strategii şi programe sectoriale de gestionare a deşeurilor provenite din activităţile de transport şi auxiliare şi urmăreşte realizarea acestora de către agenţii economici aflaţi în subordinea sau în coordonarea sa;
b) elaborează reglementări specifice privind gestionarea deşeurilor provenite din activităţile de transport şi auxiliare, cu avizul autorităţii publice pentru protecţia mediului;
c) reglementează şi controlează activitatea de transport al deşeurilor.

Art. 45. - Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale are următoarele atribuţii:

a) elaborează reglementări specifice privind securitatea şi protecţia muncii în domeniul gestionării deşeurilor;
b) controlează şi reglementează activităţile de gestionare a deşeurilor în conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite prin lege.

Art. 46. - Ministerul de Interne are următoarele atribuţii:

a) controlează activităţile de gestionare a deşeurilor în conformitate cu atribuţiile şi competenţele stabilite prin lege;
b) sprijină celelalte autorităţi competente în îndeplinirea atribuţiilor şi răspunderilor ce le revin pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi a altor prevederi legale referitoare la deşeuri;
c) supraveghează şi controlează respectarea de către unităţile din subordine a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale altor acte normative privind deşeurile.

Art. 47. - Ministerul Apărării Naţionale are următoarele atribuţii şi răspunderi:

a) elaborează strategia şi programul de gestionare a deşeurilor provenite din domeniul militar şi asigură condiţiile necesare în vederea realizării acestora;
b) elaborează reglementări specifice privind gestionarea deşeurilor rezultate din domeniul militar, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului;
c) supraveghează şi controlează respectarea de către unităţile din subordine a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi ale altor reglementări privind deşeurile.

Art. 48. - Ministerul Funcţiei Publice are următoarele atribuţii:

a) coordonează elaborarea şi aplicarea strategiilor şi programelor sectoriale privind gestionarea deşeurilor de către autorităţile publice locale;
b) urmăreşte şi asigură transpunerea de către autorităţile publice locale a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 49. - Primarii şi consiliile locale sunt obligate să asigure curăţenia localităţilor prin:

a) adoptarea unui sistem eficient de gestiune integrată a deşeurilor, prin: colectare, asigurarea etapizată a condiţiilor pentru colectarea selectivă, preluare, recuperare, neutralizare, incinerare şi depozitare finală;
b) implementarea şi controlul funcţionării sistemului;
c) dotarea căilor de comunicaţie şi a locurilor publice de colectare a deşeurilor cu un număr suficient de recipiente pentru colectarea selectivă a acestora;
d) colectarea selectivă şi transportul la timp al întregii cantităţi de deşeuri produse pe teritoriul localităţilor;
e) existenţa unor depozite finale pentru deşeurile colectate selectiv, dimensionate corespunzător şi amenajate pentru a asigura protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului;
f) interzicerea depozitărilor de deşeuri în alte locuri decât cele destinate depozitelor stabilite prin documentaţiile urbanistice;
g) elaborarea de instrucţiuni pentru agenţii economici, instituţii şi populaţie privind modul de gestionare a deşeurilor în cadrul localităţilor şi aducerea la cunoştinţă acestora prin mijloace adecvate;
h) orice alte măsuri şi mijloace legale pe care le consideră necesare.

Art. 50. - În scopul îndeplinirii atribuţiilor şi responsabilităţilor în domeniul gestionării deşeurilor, pentru coordonarea activităţilor şi promovarea unor acţiuni eficiente în acest domeniu, precum şi pentru realizarea unei bune colaborări între autorităţile competente responsabile de gestionarea deşeurilor, în cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului se constituie Direcţia generală de deşeuri şi substanţe chimice, modificându-se în mod corespunzător hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea acestui minister prin suplimentarea, în mod corespunzător, a numărului total de posturi.

CAPITOLUL VII
Sancţiuni

Art. 51. - Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează:

1. cu amendă de la 100.000 lei la 1.000.000 lei pentru persoanele fizice, de la 1.000.000 lei la 10.000.000 lei pentru persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente şi de la 5.000.000 lei la 30.000.000 lei pentru persoanele juridice autorizate, pentru:

a) abandonarea deşeurilor urbane şi a ambalajelor pe spaţiile verzi, căile de comunicaţie, în locuri publice sau în alte locuri nepermise;
b) nerespectarea sistemului de gestionare a deşeurilor, adoptat de primării şi de consiliile locale şi autorizat de organele competente;
c) nerespectarea sarcinilor stabilite de autorităţile competente privind condiţiile de producere, colectare, reutilizare, reciclare, tratare, transport şi eliminare a deşeurilor;
d) necontractarea cu unităţi specializate a colectării, reutilizării, reciclării, transportului şi eliminării deşeurilor, în situaţia în care aceste activităţi nu se pot executa prin mijloace proprii;

2. cu amendă de la 2.000.000 lei la 20.000.000 lei pentru persoanele fizice autorizate să execute lucrări independente şi de la 15.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru persoanele juridice autorizate, pentru:

a) neexecutarea la termenele stabilite a lucrărilor, dotărilor şi măsurilor destinate reducerii cantităţii de deşeuri produse, colectării, reciclării, transportului, comercializării şi eliminării deşeurilor;
b) realizarea de lucrări şi desfăşurarea de activităţi care au ca obiect deşeurile, fără aprobările legale;
c) poluarea mediului ca urmare a folosirii unor ambalaje necorespunzătoare;
d) punerea în circulaţie a produselor fără precizarea în certificatul de calitate a conţinutului în substanţe periculoase şi a gradului de toxicitate;
e) producerea de deşeuri prin formarea unor stocuri de materii prime, materiale auxiliare, produse, subproduse şi ambalaje, care depăşesc necesităţile de producţie, consum şi desfacere;
f) neluarea măsurilor de colectare şi valorificare a deşeurilor şi ambalajelor reciclabile, inclusiv a subproduselor;
g) neluarea măsurilor de retragere din circulaţie şi de prelucrare a produselor şi ambalajelor, indiferent de provenienţă, dacă acestea - de la livrare sau desfacere pe piaţă - nu corespund calitativ normelor şi standardelor în vigoare;
h) amestecarea diferitelor tipuri de deşeuri în procesul de reciclare şi eliminare a acestora;
i) transportul şi eliminarea deşeurilor fără asigurarea măsurilor de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului înconjurător;
j) nerespectarea tehnologiilor de reciclare a materialelor şi deşeurilor reciclabile acceptate prin actele de autorizare, în conformitate cu dispoziţiile legii;

3. cu amendă de la 3.000.000 lei la 75.000.000 lei pentru neîndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor ce revin primarilor şi consiliilor locale, după caz, conform art. 49.

Art. 52. - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 51 se fac de personalul împuternicit din cadrul autorităţilor publice centrale competente şi din unităţile teritoriale ale acestora, precum şi din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, conform atribuţiilor stabilite prin lege.

(2) Împotriva pocesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere la instanţa competentă, în termen de 30 de zile de la data comunicării procesului-verbal de contravenţie.

(3) Prezenta ordonanţă de urgenţă se completează cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările ulterioare, cu excepţia art. 25-27.

Art. 53. - (1) Constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la 1 la 5 ani următoarele fapte:

a) importul de aparate, instalaţii, echipamente, utilaje, substanţe şi produse folosite şi uzate, din categoria deşeurilor interzise la import;
b) neadoptarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfăşurarea activităţilor de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor periculoase;
c) comercializarea, pierderea sau abandonarea deşeurilor pe durata şi pe parcursul tranzitării teritoriului României;
d) refuzul de a aduce la îndeplinire decizia autorităţilor competente menţionate în prezenta ordonanţă de urgenţă privind lucrările sau activităţile de producere şi gestionare a deşeurilor;
e) refuzul de returnare în ţara de origine a deşeurilor pentru care s-a dispus o astfel de măsură de către organele în drept.

Tentativa se pedepseşte.

(2) Infracţiunile prevăzute la alin. (1) se constată de către personalul împuternicit din cadrul autorităţilor publice centrale competente şi din unităţile teritoriale ale acestora, precum şi din cadrul autorităţilor publice locale, conform atribuţiilor stabilite prin lege; actele de constatare se transmit organului de urmărire sau cercetare penală competent.

CAPITOLUL VIII
Dispoziţii finale

Art. 54. - În scopul aplicării eficiente a măsurilor de gestionare a deşeurilor prevăzute în prezenţa ordonanţă de urgenţă, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale competente, se reglementează:

1. modalităţile de gestionare pentru următoarele categorii speciale de deşeuri:

a) uleiuri uzate;
b) deşeuri cu conţinut sau contaminate cu compuşi bifenilpolicloruraţi şi trifenilpolicloruraţi - PCB, PCT;
c) baterii şi acumulatori uzaţi;
d) deşeuri de la producerea dioxidului de titan;
e) ambalaje şi deşeuri din ambalaje;
f) alte categorii speciale de deşeuri;

2. condiţiile de funcţionare a instalaţiilor de tratare şi eliminare a deşeurilor:

a) condiţii de funcţionare a incineratoarelor de deşeuri şi deşeuri periculoase;
b) eliminarea deşeurilor prin depozitarea finală;
c) condiţii privind protecţia mediului şi în special a solurilor la utilizarea în agricultură a nămolurilor de la staţiile de epurare a apelor uzate;
d) alte condiţii speciale de funcţionare.

Art. 55. - Administraţiile zonelor libere sunt obligate să aplice prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă în zonele pe care le administrează.

Art. 56. - Accesul publicului la fundamentarea deciziilor privind realizarea unor proiecte de investiţii, precum şi a planurilor naţionale, judeţene şi sectoriale privind gestionarea deşeurilor se face în condiţiile legii.

Art. 57. - (1) Anexele nr. I A-I E şi II A-II B fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.

(2) Anexele la prezenta ordonanţă de urgenţă pot fi completate şi actualizate prin hotărâre a Guvernului.

Art. 58. - Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului,
Romică Tomescu

p. Ministru de stat, ministrul sănătăţii,
Irinel Popescu,
secretar de stat

p. Ministrul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului,
Lazslo Borbely,
secretar de stat

Ministrul muncii şi protecţiei sociale,
Smaranda Dobrescu

Ministru de interne,
Constantin Dudu Ionescu

Ministrul funcţiei publice,
Vlad Roşca

p. Ministrul industriei şi comerţului,
Ioan Roman,
secretar de stat

p. Ministrul agriculturii şi alimentaţiei,
Ştefan Pete,
secretar de stat

p. Ministrul transporturilor,
Aleodor Frâncu,
secretar de stat

Ministrul apărării naţionale,
Sorin Frunzăverde

Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remeş

Bucureşti, 16 iunie 2000.
Nr. 78.

ANEXA Nr. I A

SEMNIFICAŢIA
unor termeni în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă

ANEXA Nr. I B

CATEGORII
de deşeuri

  1. Reziduuri de producţie sau de consum nespecificate la poziţiile următoare
  2. Produse necuprinse în specificaţiile tehnice
  3. Produse cu termenul de valabilitate expirat
  4. Materiale împrăştiate sau distruse într-un accident, inclusiv orice material, echipament etc. contaminat în urma accidentului
  5. Materiale contaminate sau impurificate în urma unei acţiuni voluntare (de exemplu: reziduuri de la operaţiunile de curăţare, materiale de ambalare, containere etc.)
  6. Părţi consumabile (de exemplu: baterii consumate, catalizatori epuizaţi etc.)
  7. Substanţe devenite improprii utilizării (de exemplu: acizi contaminaţi, solvenţi contaminaţi, amestec de săruri epuizate etc.)
  8. Reziduuri ale proceselor industriale (de exemplu: zguri, blazuri etc.)
  9. Reziduuri de la procesele de combatere a poluării (nămoluri de scruber, pulberi din filtrele de desprăfuire, filtre uzate etc.)
  10. Reziduuri de fabricaţie/finisare (de exemplu: aşchii de la strunjire sau frezare etc.)
  11. Reziduuri de la extracţia şi prelucrarea materiilor prime (de exemplu, reziduurile de la exploatările miniere sau petroliere etc.)
  12. Materiale contaminate (de exemplu, uleiuri contaminate cu PCB etc.)
  13. Toate materialele, substanţele sau produsele a căror utilizare este interzisă de lege
  14. Produse pe care deţinătorul nu le mai utilizează (de exemplu: reziduuri din agricultură, menajere, din birouri, din activităţi comerciale etc.)
  15. Materiale, substanţe sau produse contaminate care rezultă din acţiunile de remediere a solului
  16. Toate materialele, substanţele sau produsele incluse în categoriile de mai sus.

ANEXA Nr. I C

CATEGORII SAU TIPURI GENERICE
de deşeuri periculoase

A. Deşeuri care prezintă una dintre proprietăţile descrise în anexa nr. I E şi care constau în:

  1. deşeuri anatomice; deşeuri spitaliceşti sau alte deşeuri clinice;
  2. componente farmaceutice, medicinale sau veterinare;
  3. conservanţi pentru lemn;
  4. biocide şi substanţe fitofarmaceutice;
  5. reziduuri de substanţe refolosite ca solvenţi;
  6. substanţe organice halogenate, neutilizate ca solvenţi, cu excepţia materialelor polimerizate inerte;
  7. amestecuri de săruri ce conţin cianuri;
  8. uleiuri minerale şi substanţe uleioase;
  9. amestecuri sau emulsii de uleiuri şi hidrocarburi, cu sau în apă;
  10. substanţe conţinând PCB (bifenilpolicloruraţi) sau PCT (trifenilpolicloruraţi);
  11. gudroane rezultate de la rafinare, distilare sau de la orice alt tratament pirolitic;
  12. cerneluri, coloranţi, pigmenţi, vopsele, grunduri, lacuri;
  13. răşini, latex, plastifianţi, cleiuri/adezivi;
  14. substanţe chimice rezultate din activităţi de cercetare, dezvoltare sau învăţământ, care nu sunt identificate sau/şi sunt noi şi ale căror efecte asupra omului sau mediului înconjurător nu sunt cunoscute (de exemplu, reziduuri de laborator), dar se presupune că sunt periculoase;
  15. materiale pirotehnice sau alte materiale explozibile;
  16. substanţe sau materiale folosite la procesarea filmelor fotografice;
  17. orice material contaminat cu un produs din grupa dibenzofuranilor policloruraţi;
  18. orice material contaminat cu un produs din grupa dibenzo-para-dioxinelor policlorurate.

B. Deşeuri care conţin unul dintre constituenţii cuprinşi în anexa nr. I D, ale căror proprietăţi sunt descrise în anexa nr. I E şi care constau în:

  1. săpun, grăsimi, ceară de natură animală sau vegetală;
  2. substanţe organice nehalogenate, neutilizabile ca solvenţi;
  3. substanţe anorganice, fără metale sau compuşi metalici;
  4. cenuşă şi/sau zgură;
  5. sol, nisip, argilă, inclusiv material din dragare;
  6. amestecuri de săruri fără cianuri;
  7. prafuri şi pulberi metalice;
  8. catalizatori uzaţi;
  9. lichide sau nămoluri conţinând metale ori compuşi metalici;
  10. reziduuri rezultate din operaţiuni de reducere a poluării (praful reţinut în sacii filtrelor de aer), cu excepţia celor prevăzute la poziţiile nr. 29, 30 şi 33;
  11. nămoluri de la scrubere;
  12. nămoluri de la staţiile de tratare a apei;
  13. reziduuri de decarbonatare;
  14. reziduuri de schimbători de ioni;
  15. nămoluri de la staţiile de epurare, netratate sau inadecvate pentru a fi folosite în agricultură;
  16. reziduuri de la spălarea/curăţarea rezervoarelor şi/sau a echipamentelor;
  17. echipamente contaminate;
  18. containere contaminate (de exemplu, butelii de gaz) al căror conţinut include unul sau mai multe componente cuprinse în anexa nr. I D;
  19. acumulatori, baterii sau alte tipuri de celule electrice;
  20. uleiuri vegetale;
  21. materiale rezultate din colectarea selectivă a deşeurilor menajere şi care prezintă una dintre caracteristicile menţionate în anexa nr. I E;
  22. orice alte deşeuri care conţin unul dintre constituenţii înscrişi în anexa nr. I D şi care au oricare dintre proprietăţile înscrise în anexa nr. I E.

ANEXA Nr. I D

CONSTITUENŢI
ai deşeurilor cuprinse la lit. B din anexa nr. I C, care fac ca aceste deşeuri să fie periculoase atunci când au proprietăţile descrise în anexa nr. I E

  1. beriliu; compuşi ai beriliului;
  2. compuşi ai vanadiului;
  3. compuşi ai cromului hexavalent;
  4. compuşi ai cobaltului;
  5. compuşi ai nichelului;
  6. compuşi ai cuprului;
  7. compuşi ai zincului;
  8. arseniu; compuşi ai arseniului;
  9. seleniu; compuşi ai seleniului;
  10. compuşi ai argintului;
  11. cadmiu; compuşi ai cadmiului;
  12. compuşi ai staniului;
  13. antimoniu; compuşi ai antimoniului;
  14. teluriu; compuşi ai teluriului;
  15. compuşi ai bariului, cu excepţia sulfatului de bariu;
  16. mercur; compuşi ai mercurului;
  17. taliu; compuşi ai taliului;
  18. plumb; compuşi ai plumbului;
  19. sulfuri anorganice;
  20. compuşi anorganici ai fluorului, cu excepţia fluorurii de calciu;
  21. cianuri anorganice;
  22. următoarele metale alcaline sau alcalino-pământoase: litiu, sodiu, potasiu, calciu, magneziu în formă necombinată;
  23. soluţii acide sau acizi în formă solidă;
  24. soluţii bazice sau baze în formă solidă;
  25. azbest (praf şi fibre);
  26. fosfor; compuşi ai fosforului, cu excepţia fosfaţilor minerali;
  27. carbonili ai metalelor;
  28. peroxizi;
  29. cloraţi;
  30. percloraţi;
  31. azide;
  32. PCB (bifenilpolicloruraţi) şi/sau PCT (trifenilpolicloruraţi);
  33. compuşi farmaceutici sau veterinari;
  34. biocide şi substanţe fitofarmaceutice;
  35. substanţe infecţioase;
  36. creozoturi;
  37. izocianaţi; tiocianaţi;
  38. cianuri organice;
  39. fenoli; compuşi ai fenolului;
  40. solvenţi halogenaţi;
  41. solvenţi organici, cu excepţia solvenţilor halogenaţi;
  42. compuşi organohalogenaţi, cu excepţia materialelor polimericate inerte şi a altor substanţe care sunt cuprinse în prezenta anexă;
  43. compuşi aromatici; compuşi organici policiclici şi heterociclici;
  44. amine alifatice;
  45. amine aromatice;
  46. eteri;
  47. substanţe cu caracter exploziv, cu excepţia celor cuprinse la alt punct din această anexă;
  48. compuşi organici cu sulf;
  49. orice compus din familia dibenzofuranilor policloruraţi;
  50. orice compus din familia dibenzo-para-dioxinelor policlorurate;
  51. hidrocarburi şi compuşi ai acestora cu oxigen, azot sau sulf, care nu au fost cuprinşi la alt punct din această anexă.

ANEXA Nr. I E

PROPRIETĂŢI
ale deşeurilor care fac ca acestea să fie periculoase

H1. explozive - substanţe şi preparate care pot exploda sub efectul unei scântei sau care sunt mai sensibile la focuri ori frecare decât dinitrobenzenul;

H2. oxidante - substanţe şi preparate care produc reacţii puternic exoterme în contact cu alte substanţe, mai ales cu substanţe inflamabile;

H3.A. foarte inflamabile:

H3.B. inflamabile - substanţe şi preparate lichide care au punctul de aprindere egal sau mai mare de 21oC şi mai mic sau egal cu 55oC;

H4. iritante - substanţe şi preparate necorosive care prin contact imediat, prelungit sau repetat cu pielea sau cu mucoasele pot cauza inflamaţii;

H5. dăunătoare - substanţe şi preparate care, dacă sunt inhalate sau ingerate ori dacă penetrează pielea, pot produce riscuri limitate pentru sănătate;

H6. toxice - substanţe şi preparate care, dacă sunt inhalate sau dacă penetrează pielea, pot produce riscuri serioase, acute sau cronice pentru sănătate şi chiar moartea;

H7. cancerigene - substanţe şi preparate care, dacă sunt inhalate sau ingerate ori dacă penetrează pielea, pot induce cancer sau creşterea incidenţei lui;

H8. corosive - substanţe şi preparate care pot distruge ţesuturile vii la contactul cu acestea;

H9. infecţioase - substanţe cu conţinut de microorganisme viabile sau toxinele acestora care sunt cunoscute ca producând boli pentru om sau pentru alte organisme vii;

H10. teratogene - substanţe şi preparate care, dacă sunt inhalate sau ingerate sau dacă penetrează pielea, pot induce malformaţii congenitale neereditare sau creşterea incidenţei acestora;

H11. mutagene - substanţe şi preparate care, dacă sunt inhalate sau ingerate ori dacă penetrează pielea, pot produce defecte genetice ereditare sau creşterea incidenţei acestora;

H12. substanţe şi preparate care în contact cu apa, cu aerul sau cu un acid produc gaze toxice sau foarte toxice;

H13. substanţe şi preparate capabile ca după depozitare să producă, pe diferite căi, altă substanţă (de exemplu, levigat), care posedă una dintre caracteristicile prezentate mai sus;

H14. ecotoxice - substanţe şi preparate care prezintă sau pot prezenta riscuri imediate sau întârziate pentru unul sau mai multe sectoare ale mediului înconjurător.

ANEXA Nr. II A

OPERAŢIUNI
de eliminare a deşeurilor

  1. depozitarea pe sol şi în subsol (de exemplu, depunerea în depozite de gunoi);
  2. tratarea prin contact cu solul (de exemplu, biodegradarea deşeurilor lichide sau a nămolurilor depozitate pe sol);
  3. injectarea în subteran (de exemplu, injectarea deşeurilor pompabile în puţuri, saline sau straturi geologice);
  4. descărcarea pe suprafeţe (de exemplu, descărcarea de deşeuri lichide sau de nămoluri în depresiuni, iazuri sau lagune);
  5. depozitarea pe teren special amenajat (de exemplu, dispunerea în celule etanşe separate, acoperite şi izolate unele de celelalte şi de mediul înconjurător);
  6. evacuarea deşeurilor solide în mediul acvatic, exceptând mările şi oceanele;
  7. evacuarea în mări/oceane, inclusiv îngroparea în subsolul marin;
  8. tratament biologic nespecificat la alt punct din prezenta anexă, din care rezultă, în final, compuşi sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oricărei operaţiuni enumerate la pct. 1-12;
  9. tratament fizico-chimic nespecificat la alt punct din prezenta anexă, din care rezultă, în final, compuşi sau amestecuri care sunt eliminate prin intermediul oricărei operaţiuni enumerate la pct. 1-12 (de exemplu: evaporare, uscare, calcinare etc.);
  10. incinerare pe sol;
  11. incinerare pe mare;
  12. stocare permanentă (de exemplu, introducerea de containere cu deşeuri într-o mină);
  13. amestecare înainte de a se încadra în oricare dintre operaţiunile menţionate la pct. 1-12;
  14. reambalare înainte de a se încadra în oricare dintre operaţiunile menţionate la pct. 1-13;
  15. stocarea înainte de efectuarea oricărei operaţiuni menţionate la pct. 1-14, cu excepţia depozitării temporare, înaintea colectării, pe zona de producere.

ANEXA Nr. II B

OPERAŢIUNI
de valorificare a deşeurilor

  1. recuperarea sau regenerarea solvenţilor;
  2. reciclarea sau recuperarea substanţelor organice care nu sunt utilizate ca solvenţi;
  3. reciclarea sau recuperarea metalelor ori a compuşilor metalici;
  4. reciclarea sau recuperarea altor materiale anorganice;
  5. regenerarea acizilor sau a bazelor;
  6. valorificarea produselor folosite la captarea poluanţilor;
  7. valorificarea produselor din catalizatori;
  8. rerafinarea uleiurilor uzate sau alte reutilizări ale acestora;
  9. utilizarea ca material combustibil sau ca mijloc de producere a energiei;
  10. împrăştierea pe sol, în beneficiul agriculturii sau pentru reconstrucţie ecologică, inclusiv operaţiunile de compostare şi alte procese de transformare biologică;
  11. utilizarea deşeurilor obţinute în urma oricărei operaţiuni menţionate la pct. 1-10;
  12. schimb de deşeuri între deţinători, pentru a fi supuse uneia dintre operaţiunile menţionate la pct. 1-11;
  13. stocarea de deşeuri în scopul de a fi supuse uneia dintre operaţiunile menţionate la pct. 1-12, exclusiv depozitarea temporară înaintea colectării, în zona de producere.

Miercuri, 23 septembrie 2026, 05:33

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.