DECIZIE nr.71 din 20 aprilie 2000
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 217 alin. 6 din Codul penal
Textul actului publicat în M.Of. nr. 286/26 iun. 2000

Lucian Mihai - preşedinte
Costică Bulai - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stângu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Laurenţiu Cristescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 217 alin. 6 din Codul penal, excepţie ridicată de Florin Carp şi Ionuţ Munteanu în Dosarul penal nr. 6.693/1999 al Judecătoriei Galaţi.
La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei, Florin Carp şi Ionuţ Munteanu, precum şi CONEL*) - Societatea Comercial㠄Termoelectrica” - S.A. - Electrocentrale Galaţi, Autoritatea tutelară Galaţi, Mihaela Carp, Costel Carp, Eleonora Munteanu şi Gheorghe Munteanu, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public arată că prin Decizia nr.150 din 7 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.605 din 10 decembrie 1999, Curtea Constituţională a constatat că este neconstituţională dispoziţia „cu excepţia cazului când acesta este în întregime sau în parte al statului”, cuprinsă în textul art. 217 alin. 6 din Codul penal, şi, în consecinţă, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate care formează obiectul dosarului de faţă, întrucât a devenit inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
Prin Încheierea din 24 septembrie 1999, pronunţată în Dosarul nr. 6.693/1999, Judecătoria Galaţi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 217 alin. 6 din Codul penal, excepţie ridicată, prin apărător, de Florin Carp şi Ionuţ Munteanu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin că prevederile art. 217 alin. 6 sunt neconstituţionale, întrucât încalcă prevederile art. 41 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular”. De asemenea, se apreciază că prin art. 217 alin. 6 din Codul penal „se face o diferenţiere neconstituţională între proprietatea privată a statului şi proprietatea privată a altor subiecte de drept”. În sprijinul susţinerilor lor autorii excepţiei fac referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care, prin mai multe decizii, s-a pronunţat în sensul c㠄statul nu poate beneficia de o ocrotire juridică diferit㔠faţă de cea a persoanelor fizice sau a persoanelor juridice de drept privat.
Judecătoria Galaţi, exprimându-şi opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, consideră că aceasta este întemeiată, întrucât art. 217 alin. 6 din Codul penal a instituit un regim juridic diferenţiat între proprietatea privată a statului şi proprietatea privată aparţinând altor subiecte de drept, regim juridic „prin care se încalcă dispoziţiile art. 41 alin. (2) din Legea fundamentală”.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, în punctul său de vedere, consideră că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este întemeiată. În sprijinul acestei susţineri se face trimitere la jurisprudenţa constantă în materie a Curţii Constituţionale, din care se menţionează Decizia nr.80 din 20 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.333 din 14 iulie 1999, şi Decizia nr.177 din 16 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.640 din 29 decembrie 1999, prin care Curtea a constatat, în cazuri asemănătoare, ca fiind neconstituţionale diferenţierile existente în plan legislativ cu privire la protecţia proprietăţii private a statului şi cea aparţinând altor subiecte de drept.
Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 217 alin. 6 din Codul penal este întemeiată, întrucât textul face o diferenţiere neconstituţională între protecţia proprietăţii private a statului şi protecţia proprietăţii private a altor subiecte de drept. Dispoziţiile art. 217 alin. 6 din Codul penal contravin, în opinia Guvernului, dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Constituţie, „care asigură o egală ocrotire prin lege a proprietăţii private, indiferent dacă aceasta aparţine statului sau altei persoane juridice ori fizice şi, implicit, interzice ca legea penală să conţină reglementări distincte cu privire la ocrotirea proprietăţii private”. Totodată, Guvernul face referire la soluţiile pronunţate de Curtea Constituţională în cazul excepţiei de neconstituţionalitate a art. 213 alin. 2 din Codul penal şi a art. 214 alin. 3 din acelaşi cod, care conţin dispoziţii asemănătoare cu cele cuprinse în art. 217 alin. 6 din Codul penal, dispoziţii ce fac obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în acest dosar.
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al preşedintelui Camerei Deputaţilor, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1, alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi ale 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Critica de neconstituţionalitate priveşte dispoziţiile art. 217 alin. 6 din Codul penal, text care are următorul cuprins: „Dacă bunul este proprietate privată, cu excepţia cazului când acesta este în întregime sau în parte al statului, acţiunea penală pentru fapta prevăzută în alin. 1 se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.”
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, astfel cum rezultă din modul în care excepţia a fost formulată şi motivată, critica de neconstituţionalitate nu se îndreaptă împotriva întregului text al art. 217 alin. 6 din Codul penal, ci numai împotriva dispoziţiei „cu excepţia cazului când acesta este în întregime sau în parte al statului”, pe care acesta o cuprinde.
Textul constituţional a cărui încălcare se invocă în motivarea excepţiei este art. 41 alin. (2) teza întâi din Constituţie, potrivit căruia „Proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular [...] ”.
Curtea Constituţională a mai fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 217 alin. 6 din Codul penal, excepţie pe care a admis-o prin Decizia nr.150 din 7 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.605 din 10 decembrie 1999. Prin această decizie Curtea Constituţională a constatat că este neconstituţională dispoziţia „cu excepţia cazului când acesta este în întregime sau în parte al statului”, prevăzută la art. 217 alin. 6 din Codul penal.
În conformitate cu prevederile art. 145 alin. (2) din Constituţie, „Deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii şi au putere numai pentru viitor [...]”, iar potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, „Decizia prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare este definitivă şi obligatorie”.
În consecinţă, întrucât Curtea a constatat printr-o decizie anterioară, definitivă şi obligatorie, neconstituţionalitatea dispoziţiei legale care face obiectul criticii în dosarul de faţă, publicată însă după data la care instanţa a sesizat Curtea cu excepţia de neconstituţionalitate în acest dosar, în cauză a intervenit un motiv de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate, conform art. 23 alin. (3) şi (6) din Legea nr. 47/1992, republicată.
Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 217 alin. 6 din Codul penal, ridicată de Florin Carp şi Ionuţ Munteanu în Dosarul nr. 6.693/1999 al Judecătoriei Galaţi, excepţie devenită inadmisibilă.
Definitivă şi obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 aprilie 2000.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
LUCIAN MIHAI

Magistrat-asistent,
Laurenţiu Cristescu

*) Compania Naţională de Electricitate - S.A.

Joi, 24 septembrie 2026, 15:42

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.