ORDONANŢĂ nr.44 din 28 august 1997
privind transporturile rutiere
| Textul actului publicat în M.Of. nr. 222/29 aug. 1997 |
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Dispoziţiile prezentei ordonanţe constituie cadrul general pentru organizarea şi efectuarea în siguranţă a transporturilor rutiere pe teritoriul României, pentru asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a transporturilor rutiere de persoane şi mărfuri, cu respectarea principiilor liberei concurenţe şi a măsurilor de protecţia mediului înconjurător, a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, şi pentru satisfacerea necesităţilor de apărare a ţării.
(2) Statul sprijină dezvoltarea şi funcţionarea transportului rutier public, garantează libera iniţiativă şi autonomia operatorilor de transport şi asigură condiţiile unui mediu concurenţial normal între modurile de transport şi între diferitele categorii de operatori de transport rutier.
(3) În toate raporturile generate de activitatea de transport rutier şi în activităţile conexe acesteia, protecţia vieţii umane şi a mediului este prioritară.
Art. 2. (1) Prin transport rutier se înţelege orice operaţiune de transport care se realizează cu vehiculele rutiere, pentru deplasarea persoanelor, mărfurilor şi bunurilor, chiar dacă vehiculul rutier este pe o anumită porţiune a drumului transportat la rândul său pe/de un alt mijloc de transport; operaţiunile şi serviciile adiacente sau conexe transporturilor rutiere sunt considerate operaţiuni de transport rutier.
(2) Prin operator de transport rutier se înţelege orice persoană fizică sau juridică, română sau străină, ce deţine în proprietate sau are închiriate vehicule rutiere şi care efectuează transporturi rutiere interne şi/sau internaţionale, direct sau prin intermediar, ori prin asociere cu alte persoane fizice sau juridice.
(3) Prin operator de transport român se înţelege orice operator, astfel cum a fost definit la alin. (2), cu sediul, domiciliul sau reşedinţa în România, iar cetăţenii străini să aibă şi drept de muncă în România.
(4) Prin operator de transport rutier străin se înţelege orice operator de transport, astfel cum a fost definit la alin. (2), care are sediul sau domiciliul în străinătate şi care este autorizat să efectueze transporturi rutiere internaţionale.
Art. 3. - (1) Termenii specifici utilizaţi în cuprinsul prezentei ordonanţe şi în toate actele normative specifice transporturilor rutiere, elaborate potrivit prezentei ordonanţe, sunt definiţi în anexa nr. 1.
(2) Clasificarea categoriilor şi tipurilor de transport rutier se prezintă în anexa nr. 2.
Art. 4. - (1) Ministerul Transporturilor, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, este autoritate de stat în domeniul transporturilor rutiere şi reprezintă, în sensul prezentei ordonanţe, autoritatea competentă care asigură realizarea, modernizarea, dezvoltarea şi siguranţa transporturilor rutiere.
(2) Ministerul Transporturilor, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, are următoarele atribuţii:
(3) Ministerul Transporturilor, în calitate de autoritate de stat în domeniul transporturilor rutiere, are următoarele atribuţii:
Art. 5. - Ministerul Transporturilor poate desemna instituţii publice subordonate şi organisme tehnice specializate, care să elaboreze şi să pună în aplicare normele tehnice şi reglementările corespunzătoare şi să asigure inspecţia şi controlul tehnic de specialitate ale transportului rutier.
Art. 6. - Instituţiile publice, organismele tehnice specializate şi agenţii economici prevăzuţi la art. 5 se vor finanţa din tarife şi comisioane obţinute din prestaţiile specifice.
Art. 7. - Ministerul Transporturilor este autoritatea competentă pentru aplicarea acordurilor şi convenţiilor internaţionale, bilaterale sau multilaterale, din domeniul transporturilor rutiere internaţionale la care România este parte.
CAPITOLUL II
Executarea transporturilor
Art. 8. - Operatorii de transport rutier pot efectua transporturi rutiere publice şi/sau în interes propriu în condiţiile prezentei ordonanţe.
Art. 9. - Transportul rutier public se efectuează pe bază de contract, contra plată, de către un agent economic, titular al licenţei obţinute în condiţiile prezentei ordonanţe, având ca obiect de activitate transportul rutier, care deţine în proprietate sau cu chirie vehicule rutiere, indiferent de capacitatea de transport a acestora.
Art. 10. - Transportul rutier în interes propriu poate fi efectuat în folos propriu sau în interes personal.
Art. 11. - Transportul rutier în folos propriu este efectuat fără încasarea unui tarif sau a echivalentului în natură ori în servicii al acestuia şi se realizează, în principal, în următoarele condiţii:
Art. 12. - Transportul rutier în interes personal se efectuează de persoane fizice, cu vehicul proprietate personală, cu respectarea prescripţiilor privind numărul de locuri şi a masei maxime autorizate, pentru deplasarea membrilor familiei, precum şi a bunurilor aflate în proprietatea lor.
Art. 13. - Transportul rutier intern şi/sau internaţional se execută de către operatorii de transport rutier, români sau străini, care deţin şi utilizează autovehicule înmatriculate în România, conduse de persoane cu cetăţenie română sau de către cetăţeni străini cu drept de muncă în România.
Art. 14. - Transporturile rutiere internaţionale directe sau în tranzit, sau transporturile în zona de mic trafic de frontieră pe teritoriul României se pot executa de către operatorii de transport rutier străini, cu respectarea legislaţiei române, a acordurilor şi convenţiilor internaţionale din domeniul transporturilor rutiere, la care România este parte.
Art. 15. - Transporturile rutiere în regim de cabotaj pe teritoriul României sunt interzise, dacă acordurile şi convenţiile internaţionale din domeniul transporturilor rutiere, la care România este parte, nu prevăd altfel.
CAPITOLUL III
Regimul bunurilor de utilitate publică din domeniul transporturilor rutiere şi infrastructurii rutiere
Art. 16. - Autogările, parcările şi staţiile pentru urcarea şi coborârea călătorilor sunt bunuri de utilitate publică şi pot fi în proprietatea publică a statului, a unităţilor administrativ-teritoriale ori proprietate privată.
Art. 17. - (1) Construirea unei autogări deschise traficului intern şi/sau internaţional se avizează de autoritatea competentă.
(2) Exploatarea unei autogări deschise traficului rutier intern şi/sau internaţional este permisă numai în baza autorizaţiei de funcţionare, eliberată deţinătorului autogării de către autoritatea competentă, cu valabilitate de minimum 5 ani.
Art. 18. - În localităţile în care există autogări, plecările, sosirile, şi, respectiv, opririle în tranzit stabilite se vor face în şi din acestea.
Art. 19. - Schimbarea destinaţiei autogărilor sau a spaţiilor tehnologice specifice activităţii de transport rutier, care ar afecta serviciul public, fără acordul autorităţii competente, este interzisă.
Art. 20. - Operatorii de transport care efectuează transport rutier de persoane prin curse regulate au acces nediscriminatoriu la serviciile autogării, conform programului de transport, contra cost.
Art. 21. - Amenajarea parcărilor în zonele de protecţie a drumurilor publice este permisă cu acordul administratorilor drumurilor.
Art. 22. - (1) Amenajarea staţiilor pentru urcarea şi coborârea călătorilor se face conform programelor de transport, la cererea operatorilor de transport.
(2) Locurile afectate staţiilor pentru urcarea şi coborârea călătorilor se stabilesc de autorităţile administraţiei publice locale conform programului de transport de persoane prin curse regulate, cu avizul Ministerului de Interne; pentru amplasarea staţiilor pe drumurile publice naţionale este necesar şi acordul autorităţilor competente.
(3) Obligaţia amenajării şi întreţinerii staţiilor pentru urcarea şi coborârea călătorilor aparţine solicitantului.
Art. 23. - Pentru transportul rutier public de persoane în trafic internaţional, efectuat prin curse regulate, toate capetele de linie şi staţiile de oprire în tranzit sunt stabilite în autogări.
Art. 24. - În localităţile staţiuni turistice şi balneo-climaterice în care nu se află autogări pot fi stabilite ca puncte de oprire, plecare şi sosire, hoteluri sau alte locuri, în care sunt asigurate serviciile minime aferente activităţii dintr-o autogară, cu avizul autorităţii administraţiei publice locale respective.
CAPITOLUL IV
Regimul vehiculelor rutiere
Art. 25. - (1) Operatorii de transport rutier sunt obligaţi să utilizeze vehicule rutiere care se încadrează în normele legale de siguranţă şi securitate a transporturilor rutiere.
(2) Pentru accesul pe infrastructurile rutiere, vehiculele rutiere, fabricate în ţară sau în străinătate, înmatriculate sau care urmează a fi înmatriculate în România, sunt supuse omologării pentru circulaţie pe drumurile publice şi inspecţiilor tehnice periodice, iar cele aparţinând operatorilor de transport rutier public sunt supuse obţinerii licenţei de execuţie pe vehicul, pe categorii şi tipuri de transport.
(3) Transporturile rutiere sunt executate numai cu vehicule rutiere a căror stare tehnică corespunde normelor şi standardelor naţionale de siguranţă rutieră şi protecţia mediului înconjurător, cu inspecţia tehnică periodică şi cu licenţă de execuţie valabilă, iar certificarea tehnică corespunzătoare clasei şi tipului de marfă şi/sau persoane transportate;
Art. 26. - (1) Certificarea şi omologarea pentru circulaţia pe drumurile publice a autovehiculelor noi sau reconstruite se acordă de către autoritatea competentă, care va elibera cartea de identitate a vehiculului rutier.
(2) Condiţiile de certificare şi de omologare pentru circulaţia pe drumurile publice se stabilesc de autoritatea competentă.
(3) Certificarea şi omologarea pentru circulaţia pe drumurile publice vor fi solicitate de către producătorii de vehicule rutiere sau de reprezentanţii autorizaţi ai acestora, ori de persoanele fizice sau juridice care le importă, după caz.
Art. 27. - (1) Agenţii economici care prestează servicii de reparaţii şi întreţinere a vehiculelor rutiere pot desfăşura aceste activităţi numai pe bază de autorizaţie de funcţionare eliberată de autoritatea competentă.
(2) Normele metodologice şi condiţiile de desfăşurare a activităţilor de reparaţii şi întreţinere a vehiculelor, precum şi condiţiile de acordare a autorizaţiilor de funcţionare a agenţilor economici care prestează asemenea servicii se stabilesc de autoritatea competentă.
Art. 28. - Echipamentele, piesele de schimb şi materialele pentru autovehicule şi remorci, fabricate în ţară sau importate, trebuie să fie certificate sau omologate din punct de vedere tehnic, potrivit reglementărilor în vigoare, de către autoritatea competentă.
Art. 29. - Lista echipamentelor, pieselor de schimb şi materialelor pentru vehiculele rutiere, pentru care este necesară certificarea sau omologarea, se stabileşte de autoritatea competentă.
Art. 30. - Autovehiculele utilizate în transporturile rutiere, cărora li se aplică prevederile Acordului european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaţionale (AETR), vor fi echipate cu aparate de control, omologate internaţional, instalate şi sigilate conform prescripţiilor tehnice specifice.
Art. 31. - (1) Autocarele şi autobuzele pentru transporturile publice de persoane în trafic naţional şi internaţional se clasifică pe stele şi categorii, în funcţie de caracteristicile tehnice, de siguranţă şi de confort.
(2) Criteriile şi condiţiile de clasificare a autobuzelor şi autocarelor, modelul şi conţinutul certificatului de clasificare, precum şi perioada de valabilitate a acestuia se stabilesc prin norme metodologice elaborate de autoritatea competentă, având ca bază sistemul de clasificare internaţional.
(3) Clasificarea autocarelor şi autobuzelor se solicită de operatorul de transport rutier care desfăşoară activitate de transport de persoane.
(4) În cazul în care autocarele şi autobuzele nu-şi menţin caracteristicile tehnice şi de exploatare, conform criteriilor de clasificare, acestora li se retrage certificatul de clasificare.
CAPITOLUL V
Exercitarea profesiei de operator de transport rutier public
Art. 32. - Operatorii de transport rutier au acces liber şi nediscriminatoriu la activităţile de transport rutier public.
Art. 33. - (1) Pot desfăşura activităţi de transport rutier public operatorii de transport rutier înscrişi în Registrul operatorilor de transport rutier, ţinut de autoritatea competentă.
(2) În Registrul operatorilor de transport rutier se înscriu operatorii de transport rutier autorizaţi şi licenţiaţi în condiţiile prezentei ordonanţe.
(3) Modul de întocmire, completare şi gestionare, precum şi condiţiile pentru înscrierea în Registrul operatorilor de transport rutier se stabilesc de autoritatea competentă.
Art. 34. - Licenţa de transport se acordă operatorilor de transport rutier public care îndeplinesc condiţiile de onorabilitate, dotare tehnică corespunzătoare, capacitate profesională şi capacitate financiară, stabilite de autoritatea competentă.
Art. 35. - (1) Licenţa de transport se eliberează de autoritatea competentă pentru o perioadă de 5 ani şi se vizează anual.
(2) În cazul când operatorul de transport deţine vehicule rutiere pe bază de contract de închiriere, licenţa de transport se acordă pe perioada de valabilitate a acestui contract, dar nu mai mult de 5 ani.
Art. 36. - Licenţele de transport pot fi suspendate sau anulate în caz de abateri grave sau repetate de la reglementările specifice privind transportul rutier şi protecţia mediului, când una dintre condiţiile impuse pentru obţinerea licenţei de transport nu mai este îndeplinită.
Art. 37. - (1) Efectuarea unui transport rutier public de o anumită categorie şi un anumit tip de transport este permisă pe baza licenţei de execuţie, emisă de autoritatea competentă pentru fiecare vehicul, pe număr de circulaţie.
(2) Licenţa de execuţie, împreună cu celelalte documente stabilite de autoritatea competentă, trebuie să se afle la bordul vehiculului rutier şi vor fi prezentate organelor de inspecţie şi control abilitate.
(3) Licenţa de execuţie se acordă pe perioada solicitată de către operatorul de transport, dar nu mai mare de un an.
Art. 38. - Licenţa de execuţie poate fi suspendată sau anulată în cazul în care nu sunt respectate condiţiile impuse la eliberare.
CAPITOLUL VI
Tarife ce se aplică în domeniul transporturilor rutiere
Art. 39. - Regimul tarifelor şi al comisioanelor pentru eliberarea de licenţe de transport şi de licenţe de execuţie se stabileşte de autoritatea competentă.
CAPITOLUL VII
Răspunderi şi sancţiuni
Art. 40. - Constituie contravenţie, în măsura în care, potrivit legii penale nu sunt considerate infracţiuni, şi se sancţionează ca atare următoarele fapte:
Art. 41. - Se sancţionează cu amendă:
Art. 42. - În cazul în care faptele contravenţionale prevăzute la art. 40 sunt săvârşite de către agenţi economici sau alte persoane juridice, cuantumul amenzilor prevăzute la art.41 se triplează.
CAPITOLUL VIII
Dispoziţii finale
Art. 43. - Contravenţiile prevăzute în prezenta lege se constată şi se sancţionează de către:
Art. 44. - Dispoziţiile referitoare la contravenţiile din prezenta ordonanţă se completează cu prevederile Legii nr.32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările ulterioare.
Art. 45. - Împotriva măsurii de suspendare sau anulare a licenţei de transport sau de execuţie, operatorul de transport se poate adresa cu plângere instanţelor de contencios administrativ, conform Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.
Art. 46. - Consiliile judeţene, orăşeneşti şi comunale au iniţiativa şi hotărăsc în probleme de interes local privind transportul public de persoane, cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor autorităţi publice.
Art. 47. - Operatorii de transport rutier în interes propriu, care efectuează transporturi rutiere internaţionale de mărfuri şi persoane, transporturi rutiere de mărfuri periculoase sau agabaritice sunt obligaţi să respecte reglementările în domeniu stabilite de autoritatea competentă pentru transportatorii rutieri în interes public.
Art. 48. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă.
Art. 49. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, Hotărârea Guvernului nr.223/1992 privind normele de organizare şi efectuare a transporturilor auto internaţionale de persoane şi mărfuri, a transporturilor auto de persoane în trafic interjudeţean şi judeţean şi a transporturilor auto de mărfuri agabaritice şi periculoase, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.95 din 13 aprilie 1994, cu excepţia art. 2 alin. 4, art. 3 şi art. 4, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.
PRIM-MINISTRU
VICTOR CIORBEA
Contrasemnează:
Ministrul transporturilor,
Traian Băsescu
Ministru delegat pe lângă primul-ministru
pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului
şi a Departamentului pentru Administraţie Publică Locală,
Remus Opriş
Bucureşti, 28 august 1997.
Nr. 44.
ANEXA Nr. 1
DEFINIŢII
Pentru aplicarea prezentei ordonanţe, termenii de mai jos au următoarea semnificaţie:
ANEXA Nr. 2
CATEGORII ŞI TIPURI DE TRANSPORT
I. CATEGORIILE DE TRANSPORTURI RUTIERE
A. Clasificarea din punct de vedere al caracterului transportului
A.1. Transporturi naţionale
A.2. Transporturi internaţionale
B. Clasificarea din punct de vedere al caracterului activităţii
B.1. Transporturi în interes public
B.2. Transporturi în interes propriu
B.2.1. Transporturi în folos propriu
B.2.2. Transporturi în interes personal
B.3. Activităţi conexe
II. TIPURILE DE TRANSPORTURI RUTIERE
A. Transporturi de mărfuri şi bunuri
1. - Transporturi de mărfuri şi bunuri contra plată
1.1. - Transporturi de mărfuri generale
1.2. - Transporturi de mărfuri perisabile
1.3. - Transporturi de mărfuri periculoase
1.4. - Transporturi de deşeuri şi gunoaie
1.5. - Transporturi de animale vii
1.6. - Transporturi de mărfuri cu mase şi dimensiuni depăşite
1.7. - Transporturi de produse agricole din câmp
1.8. - Transporturi de produse agroalimentare (neperisabile) la pieţe
1.9. - Transporturi în regim de taxi
1.10. - Transporturi în regim de rent a car
1.11. - Alte categorii de transport
2. - Transporturi speciale de mărfuri
2.1. - Transporturi de produse petroliere
2.2. - Transporturi de recipienţi şi butelii, cu gaze lichefiate
2.3. - Transporturi de lichide alimentare
2.4. - Transporturi de făină în vrac
2.5. - Transporturi de ciment în vrac
2.6. - Alte categorii de transport
3. - Transporturi de mărfuri şi bunuri cu autobasculante
3.1. - Transporturi de produse de carieră şi balastieră
3.2. - Transporturi de cărbune
3.3. - Transporturi de produse de excavaţie din şantiere
3.4. - Alte categorii de transport
4. - Transporturi de mărfuri şi bunuri cu autovehicule specializate
4.1. - Transporturi de pâine
4.2. - Transporturi de efecte poştale
4.3. - Transporturi de presă
4.4. - Transporturi de valori şi bani
4.5. - Transporturi de intervenţie
4.6. - Transporturi de prefabricate
4.7. - Transporturi de cadavre umane
4.8. - Transporturi de materiale radioactive
4.9. - Transporturi de materiale explozibile
4.10. - Transporturi de mobilă
4.11. - Transporturi de confecţii pe umeraşe
4.12. - Transporturi de materiale de construcţie
4.13. - Alte categorii de transport
B. Transporturi de persoane
1. Transporturi rutiere de persoane
1.1. - Transporturi publice prin curse regulate
1.2. - Transporturi publice în regim de taxi
1.3. - Transporturi publice în regim de închiriere (în regim de rent a car)
1.4. - Transporturi prin curse regulate, în convenţie
1.5. - Transporturi prin curse ocazionale
1.6. - Transporturi prin curse ocazionale turistice
1.7. - Alte categorii de transport
C. Transport mixt de mărfuri şi persoane
III. ACTIVITĂŢI CONEXE TRANSPORTULUI RUTIER
1. - Autogară şi activităţile desfăşurate în cadrul ei
2. - Activitatea de agenţie de voiaj
3. - Activitatea de intermediere a activităţilor de transport
4. - Activitatea de colectare şi expediere a mărfurilor
5. - Activitatea de mesagerie
6. - Alte activităţi conexe
Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.