Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

Art. 1. - Se aprobă extinderea şi completarea Aranjamentului de credit stand-by în valoare de 400 milioane DST dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, încheiat la Washington la 5 august 1999, aprobate la Washington la 7 iunie 2000, precum şi Memorandumul Guvernului României privind politicile economice şi Suplimentul la acest memorandum, ambele convenite cu Fondul Monetar Internaţional.

Art. 2. - Echivalentul în lei al sumei netrase de 347 milioane DST se acoperă de Banca Naţională a României şi se virează, pe măsura primirii tranşelor de credit, în contul Fondului Monetar Internaţional, deschis la Banca Naţională a României.

Art. 3. - Rambursarea creditului prevăzut la art. 1, plata dobânzilor şi a comisioanelor aferente, precum şi diferenţele în lei rezultate din regularizări se suportă de Banca Naţională a României.

Art. 4. - Se autorizează Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României, să introducă, de comun acord cu Fondul Monetar Internaţional, amendamente la textul Memorandumului de politici economice şi al Suplimentului la acesta, care privesc detalii care nu sunt de natură să sporească obligaţiile financiare ale României faţă de Fondul Monetar Internaţional.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:



Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remeş

p. Ministru de stat,
ministrul afacerilor externe,
Stelian Oancea,
secretar de stat

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,
Emil Iota Ghizari

Bucureşti, 24 august 2000.

Nr. 71.

FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL

ROMÂNIA - ARANJAMENT STAND-BY - REVIZUIRE

DECIZIA CONSILIULUI DIRECTORILOR EXECUTIVI DIN 7 IUNIE 2000

1. România a avut consultări cu Fondul în conformitate cu paragraful 3c) al Aranjamentului stand-by pentru România (EBS/99/141, Sup. 2, 8/6/99) şi cu cel de-al doilea paragraf al scrisorii datate 26 iulie 1999 din partea ministrului finanţelor al României şi a guvernatorului Băncii Naţionale a României şi cu paragraful 43 al memorandumului ataşat la aceasta.

2. Scrisoarea datată 16 mai 2000 din partea ministrului finanţelor al României şi a guvernatorului Băncii Naţionale a României, cu memorandumul anexat, şi scrisoarea suplimentară din 6 iunie 2000 din partea ministrului finanţelor al României şi a guvernatorului Băncii Naţionale a României se anexează la Aranjamentul stand-by pentru România, iar scrisorile datate 26 iulie 1999, cu memorandumul ataşat, şi 5 august 1999 din partea ministrului finanţelor al României şi a guvernatorului Băncii Naţionale a României sunt suplimentate şi modificate de scrisorile din 16 mai 2000 şi 6 iunie 2000.

3. În consecinţă, Aranjamentul stand-by pentru România se modifică după cum urmează:

a) Paragraful 1 se modifică parţial astfel:

b) Paragraful 2 a) se modifică după cuvintele "15 septembrie 1999" astfel:

c) Criteriile de performanţă stabilite în paragraful 3 a) pentru 30 iunie 2000, 30 septembrie 2000 şi 31 decembrie 2000 sunt cele stabilite în Memorandumul de politici economice şi în Memorandumul tehnic, anexate la scrisoarea datată 16 mai 2000.

4. Fondul decide că prima analiză menţionată în paragraful 3 c) al Aranjamentului stand-by pentru România este finalizată şi România poate continua să efectueze cumpărări în conformitate cu prevederile aranjamentului, deşi nu a respectat criteriile de performanţă stabilite în paragrafele 3a)(iii), 3a)(iv), 3a)(v), 3a)(ix), 3a)(x) şi 3b) ale aranjamentului (EBS/00/87, Sup. 1,6/6/00).

«
6 iunie 2000
Domnului Horst Kohler
Managing Director
Fondul Monetar Internaţional
700 19th Street
Washington D.C. 20431

Stimate domnule Kohler,

1. Această scrisoare este menită să vă informeze cu privire la progresul în implementarea precondiţiilor pentru încheierea primei analize în cadrul aranjamentului stand-by, evoluţiile macroeconomice recente şi la măsurile de politici pentru soluţionarea evoluţiilor recente din sistemul financiar.

I. Precondiţii

2. Precondiţiile incluse în memorandumul nostru de politici economice din 16 mai 2000 au fost realizate: a) expresiile scrise de interes privind Banca Agricolă au fost primite de la investitorii potenţiali înainte de termenul limită de 19 mai şi urmăm programul de privatizare a băncii în graficul convenit; b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.67/1999 a fost abrogată pe data de 14 mai 2000; şi c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.98/1999, care acordă dreptul la plăţi compensatorii în întreaga economie, a fost modificată pe data de 30 mai 2000, în vederea anulării dreptului pentru orice noi solicitanţi, cu excepţia cazurilor în care astfel de plăţi sunt cofinanţate de donatori. Mai mult, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.58/2000 cuprinzând măsuri de întărire a disciplinei financiare şi salariale în anul 2000 la regii autonome, societăţi comerciale, companii naţionale şi anumite societăţi comerciale cu capital majoritar de stat a fost adoptată pe data de 24 mai 2000.

II. Evoluţii macroeconomice

3. Ajustarea poziţiei externe a României înregistrează un avânt puternic: contul curent pe bază cumulată pentru primul trimestru al anului 2000 arată un deficit de numai 38 milioane USD, realizat pe baza unei creşteri a exportului de 26,9% şi a unei creşteri a importului de 14,5% faţă de perioada corespunzătoare din 1999. În acelaşi timp datele preliminare pentru soldul balanţei comerciale indică un deficit de 79 milioane USD în perioada ianuarie-aprilie 2000, reprezentând doar 20,5% din soldul perioadei corespunzătoare din 1999, cu exporturi şi importuri în creştere cu 28,4% şi, respectiv, 14,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

4. De asemenea, evoluţiile monetare sunt în parametri, iar datele privind activele externe nete şi activele interne nete pe luna aprilie sunt în conformitate cu evoluţia prevăzută în programul pentru perioada ianuarie-iunie pentru aceşti indicatori agregaţi.

5. În ceea ce priveşte programul nostru fiscal, deficitul bugetului general consolidat pentru perioada ianuarie-aprilie 2000 este estimat la 6.751,6 miliarde lei sau 0,9% din P.I.B. anual. În lumina recentelor declaraţii din mass-media, am dori, de asemenea, să reiterăm că Guvernul României nu va lua în considerare noi măsuri de reducere a impozitelor, inclusiv a ratelor T.V.A. În mod similar, anularea avută în vedere pentru veniturile alocate fondurilor speciale se va face în limita ţintei convenite de deficit bugetar, deoarece cheltuielile respective ale fondurilor nu se vor mai face sau vor fi finanţate prin noi măsuri de venituri.

III. Evoluţiile recente din sectorul financiar

6. În ultima săptămână a lunii mai România a fost martora eşecului celui mai mare fond de investiţii al ţării, F.N.I. O evaluare preliminară, pe baza activităţii experţilor şi a autorităţilor legale, indică faptul că acest eşec reflectă un management greşit şi practici frauduloase, precum şi reglementări slabe de supraveghere. Am estimat că activele reale reprezintă doar o mică parte din valoarea supraevaluată declarată a activelor. De asemenea, eşecul F.N.I. a implicat Casa de Economii şi Consemnaţiuni (C.E.C.) a statului cu privire la următoarele aspecte:

7. Dificultăţile financiare ale F.N.I., amplificate de zvonurile fără temei privind situaţia financiară a Băncii Comerciale Române, au contribuit la îngrijorarea publicului cu privire la siguranţa sistemului financiar, iar noi am fost nevoiţi să acţionăm rapid pentru a limita contaminarea potenţială a eşecului fondului. Prin satisfacerea rapidă a retragerilor considerabile de depozite în numerar, B.C.R. a fost capabilă să calmeze situaţia într-o perioadă foarte scurtă. B.N.R. a fost capabilă să asigure logistica lină pentru continuarea plăţilor în numerar peste tot în ţară şi să limiteze injecţia de lichidităţi suplimentare. Ulterior, preocuparea investitorului s-a îndreptat către sectorul financiar nebancar şi pe data de 5 iunie Banca Populară Română în ciuda numelui, de fapt o cooperativă de credit care nu a fost subiectul nici unui tip de supraveghere financiară şi-a încetat operaţiunile după ce nu a mai fost capabilă să satisfacă cererile de retragere de depozite. Banca Populară Română a fost de departe cea mai mare cooperativă de credit cu active totale estimate la aproximativ 800 miliarde lei la sfârşitul lunii martie 2000. Între timp, pieţele interne monetară şi valutară au rămas calme. Cursul de schimb afişat la casele de schimb (care joacă un rol marginal pe piaţă), după atingerea unui vârf mai mare de 25.000 lei/USD pentru o zi, a revenit la un nivel compatibil cu programul monetar, sub 21.000 lei/USD. Rata dobânzii pe piaţa interbancară a rămas stabilă la aproximativ 35% overnight, reflectând încrederea continuă în sistemul bancar.

8. Ca un prim principiu, nu vom folosi nici o sumă publică pentru a compensa investitorii F.N.I. Mesajele clare date de Guvern în mass-media au scos în evidenţă diferenţele dintre unităţi la fondul de investiţii şi depozite bancare şi absenţa oricăror garanţii de stat pentru fondurile de investiţii. În acelaşi timp Guvernul acţionează în vederea restabilirii încrederii sectorului financiar nebancar, inclusiv în vederea protejării valorii activelor rămase ale F.N.I. şi SOV Invest. Ca măsuri imediate, am făcut deja următorii paşi:

9. Între timp am întreprins un set cuprinzător de investigaţii în vederea iniţierii rapide a procedurilor legale împotriva persoanelor fizice şi juridice responsabile, incluzând:

10. Aceste investigaţii vor conduce în final la proceduri juridice împotriva persoanelor fizice şi juridice care au încălcat legi civile şi comerciale şi a persoanelor fizice care au încălcat legi penale şi la aducerea în faţa justiţiei a acestora. Între timp, pe baza unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului am revocat deja comisarii şi preşedintele existenţi la C.N.V.M. şi în locul lor am numit o conducere interimară compusă din experţi de la instituţiile publice relevante. De asemenea, am înlăturat Consiliul de administraţie şi echipa de conducere, inclusiv preşedintele, existenţi la C.E.C., şi i-am înlocuit cu persoane fizice care întrunesc cerinţele specificate în legile existente şi în reglementările B.N.R. Mai mult, toate persoanele fizice implicate anterior în F.N.I. şi SOV Invest au fost îndepărtate de la poziţiile care le-ar putea permite accesul şi/sau dispunerea de activele şi documentele F.N.I./SOV Invest.

11. Mai mult, cu asistenţa experţilor Băncii Mondiale, care urmează să înceapă la mijlocul lunii iunie, vom căuta să rezolvăm slăbiciunile structurale din reglementarea şi supravegherea instituţiilor financiare nebancare din România şi să prevenim reapariţia unor probleme similare. Concret, în termen de 3 luni intenţionăm să convenim cu Banca Mondială diagnosticul cadrului legal şi de reglementare a intermedierii financiare în România, inclusiv cel pentru cooperativele de credit, şi să iniţiem implementarea unui plan de acţiuni pe baza rezultatului acestei diagnosticări, incluzând, dar nelimitându-se la:

12. Ca mijloc pentru rezolvarea problemelor de conducere corporatistă de la C.E.C., Guvernul, ca prim pas, va angaja până la sfârşitul lunii iunie o firmă de contabilitate/audit pentru a realiza un audit de management operaţional şi financiar al băncii pe baza standardelor contabile acceptate internaţional (IAS). Ca urmare a acestor măsuri, se va întreprinde o reformă mai largă a C.E.C., incluzând statutul său, în cooperare cu Banca Mondială.

Cu stimă,
Decebal Traian Remeş,
ministrul finanţelor

Emil Iota Ghizari,
guvernatorul Băncii Naţionale a României

«
16 mai 2000
Domnului Horst Kohler
Managing Director
Fondul Monetar Internaţional
700 19th Street
Washington D.C. 20431

Stimate domnule Kohler,

Declaraţia de politici anexată - care actualizează Memorandumul de politici economice din 26 iulie 1999 şi scrisoarea noastră din 5 august 1999 - prezintă politicile noastre pentru următoarea perioadă şi propune criterii de performanţă pentru sfârşitul lunii iunie, sfârşitul lunii septembrie şi sfârşitul lunii decembrie 2000. Eforturile noastre privind politicile pentru anul 2000 se vor concentra pe îmbunătăţirea inflaţiei şi a performanţei producţiei în economia românească, consolidând în acelaşi timp ajustarea externă considerabilă de anul trecut, şi vor include politici macroeconomice prudente, precum şi accelerarea efortului nostru de reformă structurală. Pe baza acestor politici, vă solicităm: a) derogări de la nerespectarea câtorva criterii de performanţă; b) încheierea primei analize în cadrul Aranjamentului stand-by; şi c) extinderea în continuare a aranjamentului până la sfârşitul lunii februarie 2001, cu reaşezarea corespunzătoare a tranşelor. Credem că politicile şi măsurile descrise în memorandumul anexat sunt suficiente pentru a-şi atinge obiectivele, dar suntem gata să luăm măsuri suplimentare şi să căutăm noi înţelegeri cu Fondul, dacă este necesar, pentru a menţine programul în parametri. Guvernul României va rămâne în strânsă consultare cu Fondul, în conformitate cu politicile acestuia privind astfel de consultări, şi va furniza Fondului toate informaţiile pe care acesta le cere pentru evaluarea implementării programului. Programul va fi analizat de către Fond până la 15 august şi până la 15 noiembrie 2000. Următoarea analiză va acoperi, printre altele, probleme legate de evoluţiile pe buget, arierate interne şi restructurarea bancară.

Cu stimă,
Decebal Traian Remeş,
ministrul finanţelor

Emil Iota Ghizari,
guvernatorul Băncii Naţionale a României

MEMORANDUMUL
Guvernului României privind politicile economice

1. Acest memorandum - care completează şi actualizează memorandumul din 26 iulie şi scrisoarea suplimentară de intenţie din 5 august 1999 - stabileşte obiectivele şi politicile economice ale Guvernului României pentru anul 2000, formulate într-un cadru pe termen mediu, în scopul aderării la U.E. După cum este descris mai jos, programul economic este cuprinzător ca domenii, incluzând politici pentru soluţionarea dezechilibrelor macroeconomice continue, precum şi a problemelor structurale din sectorul bancar şi cel al întreprinderilor.

I. Performanţa din cadrul programului

2. Programul economic pentru anul 1999 a înregistrat rezultate foarte favorabile în termenii ajustării externe şi ai stabilităţii financiare, creând astfel condiţiile pentru reluarea creşterii economice şi reducerea inflaţiei în acest an. Datorită politicilor macroeconomice mai stricte şi îmbunătăţirii competitivităţii externe, se estimează că deficitul contului curent s-a redus drastic la 1,3 miliarde USD (3,9% din P.I.B.) în 1999, comparativ cu ţinta iniţială din program de 2,2 miliarde USD şi cu un deficit de 3,0 miliarde USD (7,2% din P.I.B.) înregistrat în anul 1998. Această evoluţie favorabilă, precum şi progresul în restructurarea bancară şi eliminarea incertitudinii legate de rambursările mari de datorie externă de la mijlocul anului au condus la condiţii considerabil îmbunătăţite pe piaţa valutară interbancară şi pe cea monetară. De la 1,5 miliarde USD la mijlocul lui 1999 rezervele valutare brute ale statului s-au refăcut la 2,5 miliarde USD (2,3 luni din total importuri) la sfârşitul anului 1999, reflectând, în principal, cumpărările considerabile de către B.N.R. de pe piaţa interbancară, în timp ce rata medie lunară a deprecierii nominale a leului a scăzut drastic după luna martie 1999. Între timp ratele dobânzilor interbancare au scăzut semnificativ faţă de nivelurile lor din prima jumătate a anului 1999, în parte datorită sporirii încrederii pieţei. Performanţa externă deosebită a continuat în anul 2000: se estimează că în primul trimestru al anului 2000 balanţa comercială a fost aproape echilibrată, în timp ce rezervele oficiale au continuat să crească, în ciuda unui vârf al serviciului datoriei.

3. În ceea ce priveşte producţia şi inflaţia, evoluţiile au fost mai puţin favorabile în anul 1999. Se estimează că P.I.B. real a scăzut cu 3,2% în anul 1999, al treilea an consecutiv de declin. Ca aspect pozitiv, declinul din anul 1999 a fost uşor mai redus decât se aştepta în cadrul programului şi acum se pare că a atins limita minimă, estimările preliminare sugerând o creştere a P.I.B. real de aproape 1% pe an pe baza datelor pentru primul trimestru al anului 2000. Inflaţia, care era deja la niveluri ridicate ca rezultat al creşterilor continue ale costurilor unitare cu forţa de muncă şi ale preţurilor administrate, s-a accelerat după corecţia mare a cursului de schimb din ultima parte a anului 1998 şi la începutul anului 1999. În ciuda condiţiilor unei cereri scăzute, rata inflaţiei exprimată ca IPC pe 12 luni a atins aproape 55% la sfârşitul anului 1999, comparativ cu 41% la sfârşitul anului 1998. Evoluţiile recente sunt mai încurajatoare; pe baza datelor la nivelul lunii martie 2000, rata anuală a inflaţiei s-a redus de atunci la 49%.

4. Politicile macroeconomice au fost consolidate în mod considerabil în anul 1999 şi au fost în linii mari în conformitate cu programul, în ciuda devierilor din câteva domenii. Concret, criteriile de performanţă pentru politicile monetare şi externe au fost respectate la sfârşitul lunilor iulie, octombrie şi decembrie 1999. De asemenea, programul fiscal a fost implementat efectiv, dar au fost întâmpinate probleme în domeniul disciplinei financiare la nivelul autorităţilor locale şi al întreprinderilor de stat (spre exemplu, reducerea arieratelor interne) şi în politica salarială (vezi tabelul nr. I).

5. Criteriile de performanţă de la sfârşitul lunilor iulie, octombrie şi decembrie 1999 privind activele externe nete şi activele interne nete ale B.N.R. au fost respectate cu marje confortabile. Reflectând o slăbire a performanţei fiscale în decembrie, plafonul privind creditul net guvernamental a fost depăşit la sfârşitul lunii decembrie 1999 cu echivalentul a 0,6% din P.I.B. În cursul anului plafonul a fost în mod confortabil respectat la sfârşitul lunii octombrie, în timp ce la sfârşitul lunii iulie fusese uşor depăşit, devierea fiind explicată prin emiterea mai devreme a titlurilor de stat pentru restructurarea Băncii Agricole. Cu toate acestea, poziţia mai slabă a fost compensată de întârzierea efectivă a unor cheltuieli programate cu restructurarea bancară pentru anul 2000, astfel încât deficitul bugetar a atins numai 3,5% din P.I.B. (recent revizuit), în conformitate cu ţinta noastră (aproximativ 3,9% din P.I.B. pe baza datelor vechi). Această performanţă fiscală a fost în conformitate cu o îmbunătăţire a soldului primar de 3% din P.I.B. faţă de anul 1998. Reflectând evoluţiile de mai sus, B.N.R. a fost în măsură să sterilizeze efectiv cea mai mare parte din depăşirea creşterii programate pentru activele externe nete, asigurând astfel ca ţintele indicative pentru masa monetară şi baza monetară să fie atinse sau numai uşor depăşite.

6. Totuşi eforturile noastre de întărire a disciplinei financiare la nivel de întreprindere au obţinut un succes limitat. Concret, trei criterii de performanţă - privind arieratele interne şi preluarea/garantarea creditelor bancare acordate întreprinderilor - nu au fost respectate la sfârşitul lunilor iulie, octombrie şi decembrie 1999.

7. Criteriul de performanţă privind cheltuielile cu salariile în sectorul de stat (buget de stat, regii autonome, companii naţionale şi 24 dintre întreprinderile cu cele mai mari pierderi) a fost respectat la sfârşitul lunii iulie, dar a fost încălcat la sfârşitul lunilor octombrie şi decembrie 1999 din cauza revizuirii, în sensul majorării, a datelor pe 1998 care au format baza pentru politica salarială pentru regiile autonome şi companiile naţionale, precum şi a creşterilor salariale mari în sectorul bugetului de stat. În general, creşterea salarială din întreaga economie a persistat la niveluri mai mari decât cele ţintite, agravând declinul ocupării forţei de muncă în cursul anului trecut.

8. Dificultăţile în administrarea garanţiilor de stat executate pentru împrumuturile garantate de stat, acordate anterior întreprinderilor, au dat naştere la arierate la plăţile externe pentru o scurtă perioadă, astfel încât criteriul de performanţă permanent privind neacumularea de arierate la plăţile externe către creditorii oficiali nu a fost respectat în perioada august-decembrie 1999.

9. Precondiţia privind eliminarea cotei mai mici de accize pentru produsele din tutun fabricate în România nu a fost realizată la timp din cauza respingerii neaşteptate a ordonanţei Guvernului de către Parlament. Totuşi, la aflarea acestei întârzieri, Guvernul a instituit această măsură printr-o ordonanţă de urgenţă.

II. Obiectivele şi politicile economice pentru anul 2000 şi în continuare

A. Strategia de bază şi obiectivele

10. Revenind la obiectivele noastre economice pentru anul 2000, credem că eforturile noastre ar trebui să se concentreze pe îmbunătăţirea performanţei de inflaţie şi producţie, consolidând în acelaşi timp ajustarea externă considerabilă de anul trecut. În consecinţă, în anul 2000 deficitul contului curent va fi proiectat să rămână, în linii mari, neschimbat în raport cu P.I.B.; pe baza intrărilor de capital prevăzute de la creditorii oficiali şi privaţi, aceasta va fi în conformitate cu o creştere a rezervelor valutare ale statului, până la sfârşitul anului 2000, de aproape 1 miliard USD până la echivalentul a aproximativ 3,1 luni din total importuri. După scăderea de 3,2% în 1999 se aşteaptă ca P.I.B. real să înregistreze o creştere pozitivă de 1,3% în anul 2000, pentru prima dată în ultimii 4 ani. Aceasta va reflecta îmbunătăţirea recentă a exporturilor şi desprinderea cererii interne de limita sa minimă. În cele din urmă, vom urmări reducerea inflaţiei exprimate ca IPC pe 12 luni, la aproape 27% până la sfârşitul anului 2000, comparativ cu 55% la sfârşitul anului 1999. Scăderea inflaţiei va reflecta în parte o rată mult mai redusă a deprecierii leului faţă de anul trecut, când a fost efectuată o depreciere reală corectivă mare; iar aceasta ar cere în mod critic ca, în linii mari, creşterea salariului nominal să fie încetinită corespunzător cu inflaţia proiectată.

11. Pe partea de politici vom menţine politici monetare şi fiscale restrictive, consolidând în acelaşi timp implementarea politicilor în domeniile disciplinei financiare şi politicii salariale, în vederea soluţionării problemelor persistente ale inflaţiei ridicate şi scăderii producţiei. Pentru a pune bazele unei creşteri sustenabile, intenţionăm să redresăm slăbiciunile structurale prin continuarea restructurării sectorului bancar şi accelerarea privatizării şi lichidării întreprinderilor.

12. Pe termen mediu - în conformitate cu obiectivele noastre cheie de aderare la U.E. şi realizarea unei creşteri puternice şi sustenabile - intenţionăm să facem noi progrese în stabilizarea economiei şi soluţionarea rigidităţilor structurale. Concret, intenţionăm să limităm deficitul contului curent, în linii mari, la niveluri care ar putea fi finanţate de fluxuri de capital care nu creează datorie, în conformitate cu o reducere constantă a datoriei externe în P.I.B. şi a ratelor serviciului datoriei. De asemenea, intenţionăm să facem un progres constant în următorii câţiva ani pentru reducerea ratei inflaţiei la niveluri mai apropiate de cele existente în U.E. Realizarea acestor obiective va necesita implementarea susţinută a politicilor fiscale şi monetare prudente, limitarea salariilor în sectorul de stat şi intensificarea eforturilor pentru avansarea în continuare a privatizării şi restructurării bancilor şi întreprinderilor.

B. Politica fiscală

13. Pentru a sprijini reducerea inflaţiei şi a elibera resurse financiare pentru sectorul privat, ţintim limitarea deficitului bugetar (exclusiv donaţii şi venituri din privatizare) la 3,5% din P.I.B. în anul 2000, nemodificat faţă de anul 1999. Aceasta este însoţită de reforma fiscală care are ca scop reducerea distorsiunilor provocate de facilităţile economice, reducerea evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea răspunsului de ofertă al economiei. O asemenea ţintă de deficit bugetar va fi în conformitate cu un excedent primar (definit aici ca excluzând cheltuielile cu dobânda şi restructurarea bancară) de 2,1% din P.I.B. (faţă de 2,6% din P.I.B.), precum şi cu o reducere drastică a contractării de datorie internă nouă echivalentă cu aproape 0,1% din P.I.B. în anul 2000 (comparat cu împrumutul net estimat de pe piaţa internă de 1,75% din P.I.B. în anul 1999). Ţinta va continua să fie monitorizată pe baza creditului net al sistemului bancar dat bugetului general consolidat.

14. Pe partea de venituri am implementat o reformă fiscală pe scară largă, în scopul micşorării ratelor de impozitare, lărgirii bazei impozabile şi reducerii distorsiunilor, implicând o reducere a poverii fiscale asupra economiei cu 1% din P.I.B. În domeniul impozitării directe am introdus: a) o nouă lege a impozitului pe profit, cu o rată de impozitare de 25% (redusă de la 38%) şi o alocaţie fiscală pentru investiţii de 10% (micşorând colectările din venituri cu 1,25% din P.I.B., luând în considerare rata preferenţială de 5% pentru activităţile de export); b) o nouă lege pentru impozitul pe venitul global, care lărgeşte baza de impozitare, spre exemplu, prin impozitarea venitului din pensiile mari şi prin corectarea venitului impozabil minim pentru erodarea trecută din inflaţie (reducând veniturile cu 0,75% din P.I.B.); şi c) solicitarea prin care convenţiile civile (precum şi contractele de muncă) ale angajaţilor să facă obiectul tuturor contribuţiilor de asigurări sociale (crescând veniturile cu 0,25% din P.I.B. pe bază netă). În domeniul impozitării indirecte am adoptat o rată uniformă de 19% pentru a înlocui precedentele rate de 11% şi 22%, anulând în acelaşi timp exceptări selectate de la plata T.V.A. pentru liber-profesionişti şi asociaţiile familiale, combustibilii de tipul M şi P, precum şi pentru consumul casnic de energie termică şi electrică (crescând veniturile cu 0,25% din P.I.B.). Am redus, de asemenea, suprataxa la import de la 4% la 2%, în conformitate cu angajamentele la Organizaţia Mondială a Comerţului (reducând veniturile cu 0,1% din P.I.B.). În cele din urmă am lărgit baza de impozitare pentru toate accizele şi am majorat accizele pentru alcool (crescând veniturile cu aproape 0,66% din P.I.B.).

15. Cel mai important, am abrogat, de asemenea, definitiv legile nr. 92 şi nr. 241 care prevedeau o varietate de facilităţi fiscale; aceste legi fuseseră suspendate în anul 1999 şi, dacă ar fi intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2000, ar fi micşorat veniturile fiscale cu echivalentul a 3% din P.I.B. în anul 2000. De asemenea, am abrogat definitiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 67 la 15 mai 2000. Pentru a înlocui acest sistem de facilităţi discreţionar, costisitor şi distorsionant, am redus deja cota impozitului pe profit şi în prezent introducem în etape reduceri drastice ale taxelor vamale la importurile de echipamente tehnologice pentru investiţii proprii, de care vor beneficia în primul rând întreprinderile mici şi mijlocii, precum şi doi mari noi investitori, iar într-o etapă ulterioară - în funcţie de cât de suficiente sunt resursele bugetare - toate întreprinderile. Vom evita orice exceptare de la plata T.V.A. pentru investitori şi rezolvăm problema de bază a perioadelor excesiv de lungi pentru procesarea rambursărilor de T.V.A.

16. Pe partea de cheltuieli bugetul anului 2000 va marca un prim pas către un sector public mai sustenabil, cu o reducere ţintită a ponderii cheltuielilor totale în P.I.B. de aproape 1,25% din P.I.B. Cel mai important, sectorul public civil va suferi o reducere considerabilă: bugetul prevede o reducere de 22.700 de posturi; în plus, planificăm reducerea personalului din sectoarele apărare/ordine publică/siguranţă naţională cu 22.000 până la sfârşitul anului 2000; şi am făcut creşteri salariale suplimentare la ministere, condiţionate de reducerea personalului acestora. În domeniul cheltuielilor materiale şi de funcţionare aşteptăm să putem genera economii ca rezultat al închiderii a 3 agenţii guvernamentale. În ceea ce priveşte subvenţiile, am oprit programul cupoanelor pentru motorină pentru agricultură şi am limitat suma totală a cupoanelor agricole la 4,3 trilioane lei; am redus subvenţiile bugetare pentru metroul din Bucureşti cu 36% în termeni reali; vom închide 425 km de linii locale de cale ferată neprofitabile şi 366 de staţii C.F.R. şi vom reduce 123 de perechi de trenuri pe distanţă scurtă până la sfârşitul lunii mai 2000 (ceea ce ne permite să reducem subvenţiile pentru calea ferată cu aproximativ 8% în termeni reali); proiectăm ca cheltuiala cu subvenţiile pentru diferenţele de preţ să fie diminuată cu 40% în termeni reali din cauza încetării subvenţionării pentru depozitarea grâului şi importul de pesticide. Cu privire la transferuri, ne aşteptăm ca în anul 2000 cheltuielile către Fondul pentru pensiile de stat să însumeze 6,9% din P.I.B. De asemenea, ne-am orientat către o mai bună repartizare a cheltuielilor sociale, urmând recomandarea Băncii Mondiale şi a Uniunii Europene prin alocarea a 1% din P.I.B. pentru cheltuielile cu protecţia copilului şi a persoanelor cu handicap, reprezentând o creştere reală de 10%. În general, ponderea transferurilor sociale în P.I.B. va reprezenta 9,1% din P.I.B., comparativ cu 9,2% în 1999. Guvernul a decis, de asemenea, să anuleze 5 din cele 12 "fonduri speciale" finanţate prin venituri alocate, care în trecut au îngreunat foarte mult o repartizare mai raţională a cheltuielilor. De asemenea, am implementat legi noi cu privire la achiziţiile publice, auditul şi controlul intern, care ar trebui să reducă cheltuielile inutile. Sprijinul financiar pentru întreprinderile de stat, inclusiv prin injecţii de capital sau utilizarea depozitelor F.P.S. drept garanţii pentru împrumuturile de la băncile comerciale, va fi evitat de acum înainte, reflectând nevoia de a aloca aceste resurse reduse unei mai bune utilizări. Acest angajament reprezintă un criteriu de performanţă în cadrul Aranjamentului stand-by.

17. În ceea ce priveşte politicile de venituri, a trebuit, de asemenea, să facem pasul dificil în vederea modificării legislaţiei din trecut pentru a depăşi implicaţiile lor nesustenabile pe partea de cheltuieli: am suspendat cerinţa de a plăti prime de vacanţă în sectorul public civil, am modificat dreptul general de acordare a plăţilor compensatorii dat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.98, pentru a preveni orice alte plăţi către noi solicitanţi; începând cu data de 20 iulie vom înceta plăţile de ajutor de şomaj tehnic pentru personalul din industria de apărare; am revizuit noua lege a pensiilor de stat, astfel încât să limităm creşterea implicată în rata de înlocuire (aceasta va permite ca recorelarea pensiilor să continue în limitele cadrului bugetar existent).

18. Ne-am confruntat cu serioase nerealizări în ceea ce priveşte noile aranjamente privind veniturile şi împărţirea sarcinilor între bugetul de stat şi bugetele locale, mai ales cu privire la asigurarea fondurilor pentru orfelinate şi la arieratele autorităţilor locale către utilităţile de termoficare. Ca răspuns, Guvernul a mandatat consiliile locale să aloce sumele fixe desemnate pentru orfelinate; a înfiinţat Agenţia de Protecţie a Copilului care va primi veniturile alocate ce nu mai pot fi utilizate pentru alte cheltuieli ale autorităţilor locale; a eliberat imediat în anul 1999 400 miliarde lei ca subvenţii pentru încălzire şi a alocat în acest scop 1,2 trilioane lei în bugetul pe anul 2000. De asemenea, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Funcţiei Publice vor conduce împreună un grup pentru studierea problemei arieratelor atât ale, cât şi către autorităţile publice locale şi utilităţile locale. Până la 30 iunie vom implementa recomandările acestui grup, în consultare cu personalul F.M.I.

19. În ciuda acestor reforme cuprinzătoare şi determinante, Guvernul recunoaşte că acestea reprezintă numai un punct de pornire către un program pe termen mediu care ţinteşte o poziţie bugetară mai sustenabilă. Suntem în mod special îngrijoraţi de modelul sistemului nostru de pensii din ultimii ani, în care o rată de dependenţă în creştere a necesitat întotdeauna contribuţii şi cheltuieli mai mari. În acest sens, reforma noastră cuprinzătoare va ţinti reducerea în mod constant a ratei de contribuţie în următorii ani. Aceasta va necesita în mod considerabil o creştere a vârstei de pensionare şi o revizuire a planurilor actuale de a introduce un pilon de pensii privat, astfel încât să-l facă mai puţin costisitor pentru buget. Pentru a facilita o politică de cheltuieli mai raţională, vom întreprinde în scurt timp, cu asistenţa Băncii Mondiale, o analiză a cheltuielilor publice. Ne aşteptăm, de asemenea, ca menţinerea unui excedent primar în acest an să reducă povara cheltuielilor cu dobânzile în anul următor şi aşteptăm să folosim acest câştig pentru o reducere a deficitului bugetar. În eforturile noastre îndreptate către reforma sistemului de pensii vom analiza atent, de asemenea, legile existente şi iniţiativele legislative curente, conform cerinţelor bugetare şi într-o modalitate acceptabilă Băncii Mondiale - după cum am procedat când am modificat legea pensiilor de stat recent promulgată, care acum prevede o limită pentru rata de înlocuire şi majorează vârstele minime de pensionare începând cu anul 2001.

C. Politica monetară şi a cursului de schimb

20. Ţintele de politică monetară pentru anul 2000 vor fi compatibile cu o reducere drastică a inflaţiei şi cu o acumulare mare a rezervelor valutare şi se vor baza pe premisa unei viteze de rotaţie a masei monetare în linii mari neschimbate de la an la an. Poziţia avută în vedere pentru politica cursului de schimb, însoţită de un control strict al creşterii salariale, va servi la păstrarea recentelor câştiguri în competitivitatea externă, contribuind în acelaşi timp la o stabilizare a aşteptărilor pieţei şi la rate mai scăzute ale dobânzii în termeni reali. Implementarea programului monetar va continua să se bazeze pe luarea drept ţintă a activelor interne nete ale băncii centrale. În cazul unor presiuni de majorare neaşteptate pe rezerve şi/sau curs de schimb, B.N.R. se va angaja în intervenţia de sterilizare, în vederea atingerii ţinţei indicative pentru baza monetară, aşa cum s-a făcut începând de la mijlocul anului 1999. B.N.R. va fi, de asemenea, pregătită să-şi menţină activele interne nete sub nivelul din program în cazul unor presiuni neaşteptate de reducere pe rezerve şi/sau al unor presiuni de depreciere pe cursul de schimb al leului.

21. B.N.R. intenţionează să se bazeze din ce în ce mai mult pe instrumentele de piaţă. În contextul cerinţelor mari de sterilizare, precum şi al injecţiilor de lichiditate în curs la Banca Agricolă, B.N.R. a crescut în perioada noiembriedecembrie 1999 rezerva minimă obligatorie pentru depozitele în lei cu încă 10 puncte procentuale la 30% (rezerva minimă obligatorie pentru depozitele în valută a rămas nemodificată la 20%) pentru a reduce dependenţa sa masivă de operaţiunile de atragere de depozite - comparativ cu o rezervă minimă obligatorie unificată de 15% în iunie 1999. Pentru a diminua efectele pe costurile de intermediere B.N.R. a decis să ajusteze lunar remunerarea asupra volumului de rezerve obligatorii rezultat prin majorare suplimentară (15%) pe baza diferiţilor indicatori de piaţă. În plus, intenţionăm să ne abţinem de la alte creşteri ale rezervelor minime obligatorii pentru depozitele în lei şi, într-adevăr, să le reducem gradual şi să le unificăm cu cele pentru depozitele în valută imediat ce condiţiile pieţei monetare se îmbunătăţesc suficient. Între timp, în conformitate cu recomandările Departamentului de politică monetară şi curs de schimb din cadrul F.M.I., am publicat la sfârşitul lunii martie 2000 un set de reglementări pentru operaţiuni pe piaţa creditului. Aceste reglementări: a) vor clarifica statutul juridic al operaţiunilor de credit, inclusiv facilităţile de credit Lombard, şi vor defini garanţiile eligibile;

D. Politica de venituri şi disciplina financiară

22. Implementarea strictă a politicii de venituri din sfera sectorului de stat (buget de stat, regii autonome, companii naţionale şi 33 dintre întreprinderile cu cele mai mari pierderi) va fi cheia atingerii ţintei de inflaţie şi a protejării câştigurilor din competitivitatea externă de cost.

23. Luăm câteva măsuri pentru a da un impuls reducerii arieratelor din economie, în special pentru arieratele la cele 3 mari utilităţi - PETROM, ROMGAZ şi CONEL - şi la buget. Primul set de măsuri este legat de continuarea reformelor pentru întărirea disciplinei salariale şi financiare în regiile autonome şi companiile naţionale ale căror bugete sunt aprobate de Guvern şi în cele 33 de întreprinderi cu capital majoritar de stat cu cele mai mari pierderi. În acest scop vom implementa o nouă ordonanţă până la sfârşitul lunii mai 2000, care prevede înlocuirea contractelor de management cu durată nelimitată existente cu contracte cu termen fix, şi vom condiţiona plata de prime şi beneficii de îndeplinirea criteriilor financiare, condiţia-cheie între acestea fiind reducerea arieratelor.

24. Alte măsuri pentru creşterea disciplinei financiare includ stabilirea unui plan de acţiune de poprire a soldurilor bancare ale celor mai mari 30 de debitori la bugetul general consolidat (excluzând PETROM, CONEL şi ROMGAZ, pentru care se aplică un program separat). Aceasta va permite bugetului să aibă drept de preemţiune asupra resurselor financiare ale întreprinderilor. Prin acest mecanism intenţionăm să reducem asemenea arierate fiscale cu cel puţin 100 miliarde lei până la sfârşitul lunii iunie şi cu 200 miliarde lei până la sfârşitul lunii iulie, faţă de nivelul acestora de la sfârşitul lunii aprilie 2000. Eficienţa acestei măsuri va fi evaluată la următoarea analiză a programului.

25. Măsurile pentru rezolvarea problemei arieratelor sunt în special urgente, dată fiind creşterea recentă a arieratelor interne la cele 3 mari utilităţi cu 10% în termeni reali în perioada ianuarie-martie 2000 faţă de scăderea ţintită, de aproape 4% în termeni reali în aceeaşi perioadă.

26. În consecinţă, ţintim să reducem arieratele către cele trei utilităţi cu aproximativ 15% în termeni reali în timpul anului până în decembrie 2000, pe baza ratei inflaţiei ţintite. Plafoanele noastre ţintă pentru soldul arieratelor la cele trei mari utilităţi sunt 18.735 miliarde lei la sfârşitul lunii iunie, 17.652 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie şi 16.997 miliarde lei la sfârşitul lunii decembrie 2000. Aceste plafoane reprezintă un criteriu de performanţă în cadrul Aranjamentului stand-by. Mai mult, măsurile descrise în paragrafele anterioare vor ajuta cele trei mari utilităţi să reducă propriile arierate fiscale către buget. Stocul arieratelor de la cele trei mari utilităţi către bugetul general consolidat a însumat 9.057 miliarde lei în decembrie 1999 şi s-a majorat cu 1,4 trilioane lei la 10.445 miliarde lei în luna martie 2000. Ţintim o reducere a acestor arierate la 10.195 miliarde lei până în iunie 2000, la 9.745 miliarde lei până la sfârşitul lunii septembrie şi la nivelul lor din decembrie 1999 de 9.057 miliarde lei până în luna decembrie 2000. Aceste plafoane reprezintă o scădere cumulată de 1.388 miliarde lei faţă de nivelul lor de la sfârşitul lunii martie şi reprezintă, de asemenea, un criteriu de performanţă în cadrul Aranjamentului stand-by. Ţintim o reducere similară a nivelului arieratelor altor utilităţi, regii autonome şi companii naţionale către bugetul general consolidat faţă de nivelul lor de la sfârşitul lunii aprilie 2000. Ţinta pentru arieratele celor 33 de societăţi comerciale cu pierderi către bugetul general consolidat este de a fi menţinute la nivelul lor de la sfârşitul lunii aprilie 2000.

E. Balanţa de plăţi şi managementul datoriei externe

27. Date fiind deficitul proiectat al contului curent de 1,4 miliarde USD (3,9% din P.I.B.), intrările de capital şi creşterea programată pentru activele externe nete ale B.N.R., ţinta noastră pentru rezervele brute pentru anul 2000 este de 3,5 miliarde USD (3,1 luni de importuri). Acumularea rezervelor brute în anul 2000 va fi atinsă prin finanţarea excepţională de la Banca Mondială, U.E. şi F.M.I.

28. Ne angajăm să evităm acumularea de noi arierate către creditorii externi, prin consolidarea procedurilor interne de management al datoriei la Ministerul Finanţelor. Cu diferite ocazii, în perioada august-decembrie 1999, România acumulase sume relativ mici ca arierate la plata externă pentru împrumuturile garantate de stat pentru întreprinderi, ca rezultat al procedurilor lente legate de autorizarea plăţilor în numele întreprinderilor aflate în incapacitate de plată. În consecinţă, pentru a se asigura că nu va avea loc nici o nouă acumulare de arierate de plăţi externe pe perioada aranjamentului, am luat măsuri de consolidare a procedurilor interne la Ministerul Finanţelor şi de coordonare cu B.N.R. în efectuarea plăţilor de datorie scadente. Concret, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care se solicită ca toate întreprinderile care au plăţi în contul serviciului datoriei garantate de stat, care devin scadente, să notifice Ministerului Finanţelor cu două săptămâni înainte de data scadenţei plăţii. După primirea acestei notificări Ministerul Finanţelor va trimite documentele de plată la B.N.R. B.N.R. va face atunci imediat plata către creditorul extern, iar Ministerul Finanţelor va rambursa B.N.R. suma în lei în două zile lucrătoare.

29. Vom limita împrumuturile neconcesionale pe termen mediu şi lung la 2,8 miliarde USD pentru anul 2000, cu un subplafon de 0,6 miliarde USD pentru scadenţele între 1 şi 3 ani. Plafoanele vor acoperi toate împrumuturile statului, B.N.R., băncilor şi întreprinderilor pentru care Guvernul deţine controlul acţiunilor. Pentru o mai bună administrare a datoriei vom limita contractarea/garantarea de către stat de instrumente de angajare de datorie care au clauza "put option" inclusă în contractele de datorie. Aceste plafoane constituie criteriu de performanţă în cadrul Aranjamentului stand-by.

30. Ne angajăm să nu introducem noi restricţii de schimb sau să le intensificăm pe cele existente, să nu permitem practica valutelor multiple sau să nu impunem şi să nu intensificăm restricţiile de import pentru scopuri de balanţă de plăţi/fiscale. În legătură cu aceasta, în conformitate cu programul convenit cu O.M.C., am redus la jumătate suprataxa de import la 2% la începutul anului 2000 şi planificăm să o eliminăm la începutul anului 2001. Mai mult, am făcut progrese în negocierile în curs cu Suedia privind soluţionarea arieratelor externe în dispută şi vom continua aceste discuţii pentru a rezolva această problemă într-o manieră corespunzătoare obiectivelor programului nostru.

F. Reforma sectorului financiar

31. După progresul înregistrat anul trecut în domeniul reformei sectorului financiar şi al restructurării bancare remarcabil prin rezolvarea cazului Bancorex - priorităţile pentru anul 2000 vor fi privatizarea Băncii Agricole (B.A.) şi a Băncii Comerciale Române (B.C.R.), funcţionarea efectivă a Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare (A.V.A.B.) şi consolidarea în continuare a supravegherii bancare.

32. Restructurarea bancară în cadrul programului s-a concentrat pe trei bănci principale de stat care reprezentau peste 50% din sistemul bancar la sfârşitul anului 1998.

33. Pentru a face A.V.A.B. funcţională şi responsabilă, mai ales în lumina implicaţiilor sale pentru buget, Guvernul a numit în noiembrie anul trecut un nou preşedinte al agenţiei şi a stabilit un consiliu de supraveghere compus din 5 membri - conform unui acord anterior cu Banca Mondială privind termenii cerinţelor de organizare instituţională, inclusiv numirea unei conduceri şi personal calificate, cu termeni de referinţă acceptabili pentru Bancă. Pentru a preveni erodarea prin inflaţie a valorii reale a datoriei - care a fost evaluată la aproximativ 2,3 miliarde USD la momentul transferului acesteia către A.V.A.B. în diferite momente începând de la mijlocul anului 1999, am decis: a) menţinerea denominării în valuta iniţială a datoriei în valută (71% din portofoliul A.V.A.B.); b) indexarea valorii datoriei denominate în moneda locală, care urmează să fie reeşalonată în USD; c) indexarea la dolar a datoriei neeşalonate care depăşeşte 10.000 USD. De la începutul lunii februarie o firmă internaţională de contabilitate auditează portofoliul A.V.A.B. şi va prezenta o estimare completă a valorii recuperabile din activele A.V.A.B. la mijlocul lunii mai 2000. Aceasta ne va permite să stabilim obiectivele de performanţă - în termeni de venituri din recuperarea creditelor - pentru perioada rămasă din anul 2000 şi anii următori. Ţinta noastră preliminară pentru acest an, pe care s-a bazat bugetul pe anul 2000, era de a colecta venituri de cel puţin 2.000 miliarde lei până la sfârşitul anului 2000. Am revizuit această ţintă, majorând-o la 2.250 miliarde lei pe baza unor colectări efective mai bune în primul trimestru (610 miliarde lei) decât cele estimate, şi vom revizui din nou ţinta la momentul viitoarei analize pe baza rezultatelor raportului auditorului.

34. Recenta restructurare organizatorică a B.N.R. a consolidat responsabilităţile de supraveghere din cadrul băncii centrale, prin formarea unui nou departament de supraveghere bancară care uneşte departamentele anterioare de control şi supraveghere. B.N.R. intenţionează să îşi dubleze efortul pentru întărirea supravegherii bancare, astfel încât să asigure practici bancare solide. În legătură cu dezvoltarea şi aducerea la deplina operabilitate a unui sistem "indicator de avertizare timpurie" pentru supravegherea bancară - ca un mijloc de identificare a băncilor în dificultate - vom consolida acţiunile de efectuare a supravegherii descrise în Matricea decizională a acţiunilor implementate progresiv (MDAIP), care este în discuţie şi revizuită în consultare cu F.M.I. (atât cu consultantul F.M.I., cât şi cu misiunea Departamentului de politică monetară şi curs de schimb). Până la sfârşitul lunii iunie 2000 MDAIP consolidată va fi pusă în aplicare, iar în consecinţă toate regulile bancare şi reglementările prudenţiale vor fi cu şi mai multă stricteţe consolidate. Spre exemplu, băncilor care nu respectă cerinţele de adecvare a capitalului şi/sau cerinţele de provizionare bazate pe clasificarea activelor, în funcţie de gradul de nerespectare, li se va da un timp limitat pentru îndeplinirea treptată, împreună cu (sau urmat progresiv de) supravegherea întărită, administrarea specială, suspendarea activităţilor de acordare a creditelor, amenzi pentru conducătorii băncilor şi, în sfârşit, retragerea licenţei bancare şi iniţierea procedurilor de faliment. În vederea ieşirii uşoare a băncilor insolvabile din sistemul bancar, am început să analizăm legislaţia curentă cu privire la procedurile de faliment şi lichidare pentru bănci, cu ajutorul juriştilor şi specialiştilor în proceduri de faliment, în vederea întăririi autorităţii băncii centrale şi facilitării rezolvării din timp. Această analiză va fi realizată în consultare cu consilierul F.M.I. de la B.N.R. şi până la sfârşitul lunii mai 2000 vor fi făcute propuneri de modificare a legilor relevante. În plus, toate băncile comerciale vor fi inspectate în anul 2000 şi rapoarte în rezumat ale echipelor de supraveghere din B.N.R. vor fi pregătite până la sfârşitul lunii decembrie 2000. Au început să fie pregătite rapoarte lunare, ale căror copii vor fi furnizate personalului F.M.I., privind riscul sistemic al sistemului bancar din România, inclusiv acţiunile specifice de supraveghere/penalităţile aplicate folosind sistemul întărit al MDAIP. În ceea ce priveşte cooperativele de credit sau aşa-numitele bănci populare - care nu fac obiectul reglementării băncii centrale sau al supravegherii, dar care se pare că şi-au extins considerabil operaţiunile de-a lungul timpului -, B.N.R. a iniţiat pregătirea unui proiect de lege pentru reglementarea şi supravegherea lor, care este în prezent în fază finală. Intenţionăm să discutăm proiectul cu F.M.I. şi cu Banca Mondială înainte de a-l înainta spre aprobare Parlamentului.

G. Restructurarea şi privatizarea întreprinderilor

35. În ciuda progresului fără precedent al privatizării de anul trecut şi reducerii considerabile a forţei de muncă din industrie în ultimii câţiva ani, problemele structurale la nivel de întreprindere rămân un impediment-cheie al creşterii şi stabilităţii în România, demonstrând nevoia pentru restructurarea accelerată a întreprinderilor.

36. Efortul nostru de privatizare acţionează la trei niveluri:

37. Până acum a fost făcut un progres în iniţierea lichidării sau încheierii operaţiunilor câtorva întreprinderi cu pierderi. Totuşi, din cauza procesului lent şi a declinului economic continuu, totalul pierderilor generate de întreprinderile aflate în portofoliul F.P.S. şi de alte întreprinderi de stat a continuat să crească. La zi, măsurile de reducere a pierderilor sunt considerate satisfăcătoare, conform condiţionalităţii din PSAL cu Banca Mondială: au fost numiţi lichidatorii sau a fost oprită funcţionarea pentru întreprinderile de stat generând 12% din pierderile F.P.S. (care, în schimb, reprezintă aproape 40% din totalul pierderilor din economie la sfârşitul anului 1998). Între timp pierderile a 6 companii miniere au fost reduse cu 47% în termeni reali. În anul 2000 intenţionăm să ne dublăm eforturile pentru reducerea pierderilor totale din sectorul de stat (şi din întreprinderile aflate în portofoliul F.P.S., în particular) prin combinarea măsurilor de restructurare, privatizare şi lichidare. În această privinţă, un alt set de întreprinderi din portofoliul F.P.S. este selecţionat pentru lichidarea/încetarea operaţiunilor pentru reducerea pierderilor, iar alte închideri de mine se aşteaptă în anul 2000, după cum s-a convenit provizoriu cu Banca Mondială. Pierderile din sectorul minier vor fi reduse cu 20% în termeni reali în anul 2000, iar contractele privind închiderea tehnică şi protecţia mediului pentru cel puţin 10 mine trebuie încheiate.

H. Protecţia socială

38. Declinul activităţii economice în ultimul an a sporit în continuare povara pentru cei mai săraci din societate. Criza recentă din orfelinate nu a fost decât un exemplu de continuare a suferinţei umane pe care Guvernul trebuie să o rezolve. În timp ce o îmbunătăţire susţinută în economia reală va trebui să fie principalul factor în îmbunătăţirea condiţiilor sociale, Guvernul trebuie, de asemenea, să acţioneze direct. Am făcut paşi pentru consolidarea tuturor funcţiilor legate de îngrijirea copiilor şi orfanilor doar într-o singură agenţie. În plus, va fi întreprinsă o analiză cuprinzătoare a finanţării autorităţii locale (paragraful 18). Pentru a redresa situaţia financiară precară a pensionarilor cu cele mai mici pensii, am recorelat toate pensiile (paragraful 16). Casa Naţională pentru Asigurări de Sănătate este înfiinţată acum şi este dotată cu resursele necesare pentru a asigura o prestare mult îmbunătăţită a serviciilor medicale pentru populaţie. În următoarele luni vom întări protecţia socială pentru şomerii pe termen lung şi pentru cei mai săraci din societate, prin întreprinderea unor acţiuni legale în vederea consolidării responsabilităţii instituţionale pentru livrarea de ajutoare şi servicii de asistenţă socială; vom îmbunătăţi alocaţiile pentru schema de sprijinire a venitului minim, în funcţie de mijloacele de existenţă; şi o mai bună ţintire a alocaţiilor pentru copii pentru familiile cu mai mulţi copii. Pentru a îmbunătăţi impactul politicii publice privind reducerea sărăciei vom înfiinţa, de asemenea, o unitate de monitorizare a politicii de combatere a sărăciei (UMPCS) pe lângă cabinetul primului-ministru.

III. Monitorizarea programului

39. Pe baza performanţelor din cadrul programului de până acum şi a politicilor descrise în această scrisoare, cerem încheierea primei analize în cadrul aranjamentului şi derogări pentru neîndeplinirea criteriului de performanţă permanent privind arieratele de plată la extern pentru creditorii oficiali şi a celor 5 criterii de performanţă de la sfârşitul lunii decembrie 1999 privind creditul net acordat bugetului general consolidat de sistemul bancar, cheltuielile totale cu salariile, preluarea datoriei întreprinderilor la bănci de către bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii de stat pentru împrumuturile bancare acordate întreprinderilor, arieratele interne către CONEL, ROMGAZ şi PETROM, precum şi reducerea netă a arieratelor fiscale ale CONEL şi ROMGAZ către bugetul general consolidat.

40. De asemenea, cerem extinderea programului până la sfârşitul lunii februarie 2001. Implementarea programului va fi monitorizată pe baza criteriilor de performanţă şi a ţintelor indicative, după cum sunt descrise în următoarele câteva paragrafe. În plus, programul va fi revizuit de către Fond de două ori în perioada rămasă a Aranjamentului stand-by: 15 august şi 15 noiembrie 2000.

41. Criteriile de performanţă sunt următoarele:

(i) plafoane trimestriale privind activele interne nete ale B.N.R.;

(ii) plafoane trimestriale privind creditul sistemului bancar pentru bugetul general consolidat;

(iii) limitele trimestriale pentru activele externe nete ale B.N.R.;

(iv) plafoanele trimestriale pentru fondurile de salarii nominale pentru bugetul de stat şi Fondul special pentru învăţământ, regiile autonome, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu pierderi;

(v) plafoanele trimestriale privind contractarea sau garantarea de către stat a datoriei externe nenconcesionale, cu subplafoane pentru scadenţele între 1 şi 3 ani;

(vi) plafoane trimestriale privind nivelul datoriei externe cu scadenţa de până la un an, contractată sau garantată de către stat;

(vii) plafoane trimestriale privind preluarea de către stat a datoriei întreprinderilor către bănci şi garantarea împrumuturilor bancare pentru întreprinderi de către bugetul general consolidat;

(viii) plafoane trimestriale privind arieratele interne către CONEL, ROMGAZ şi PETROM;

(ix) limite trimestriale privind reducerea netă a arieratelor fiscale ale CONEL, ROMGAZ şi PETROM;

(x) un criteriu de performanţă permanent de neacumulare a arieratelor la plăţi externe către creditorii externi oficiali se va aplica de asemenea.

42. Ţintele indicative sunt următoarele:

(i) plafoane trimestriale privind baza monetară;

(ii) plafoane trimestriale privind stocul arieratelor la plăţile externe;

(iii) limite trimestriale privind activele externe nete ale sistemului bancar; şi

(iv) plafoane trimestriale privind baza monetară. Plafoanele monetare pentru B.N.R. vor fi definite ca medie a poziţiilor zilnice pentru perioada lunară în cauză.

43. Obiectivele structurale din cadrul programului includ:

(i) ţinte trimestriale pentru privatizări prin vânzare;

(ii) oferirea B.C.R. pe piaţă pentru privatizare şi primirea expresiilor de interes scrise şi detaliate până la sfârşitul lunii iulie;

(iii) ofertă fermă pentru privatizarea B.C.R. până la sfârşitul lunii septembrie;

(iv) implementarea Matricei decizionale îmbunătăţite a acţiunilor implementate progresiv, după cum s-a convenit cu F.M.I. (sfârşitul lunii mai 2000);

(v) ţinte trimestriale privind veniturile minime din recuperarea activelor neperformante din posesia A.V.A.B.;

(vi) în absenţa unei oferte ferme pentru privatizarea Băncii Agricole (B.A.), iniţierea rezolvării situaţiei până la sfârşitul lunii iunie 2000;

(vii) finalizarea privatizării B.A. sau încheierea situaţiei până la sfârşitul lunii septembrie;

(viii) oferirea spre vânzare a 7 mari întreprinderi de stat selectate pentru privatizare (TAROM, ALRO, ALPROM, ELECTROPUTERE, HIDROMECANICA, ANTIBIOTICE, ROMVAG) şi a celor 5 pachete de întreprinderi până la sfârşitul lunii septembrie 2000;

(ix) semnarea până la sfârşitul lunii septembrie 2000 de noi contracte cu băncile de investiţii pentru privatizarea SIDEX şi TRACTORUL;

(x) iniţierea procedurilor de lichidare/restructurare pentru toate cele 5 mari întreprinderi de stat selectate pentru lichidare/restructurare (CLUJANA Cluj, SIDERURGICA, ROMAN, NITRAMONIA, IUG) până la sfârşitul lunii octombrie;

(xi) încheierea acestor proceduri de lichidare/restructurare până la sfârşitul lunii decembrie 2000; şi

(xii) revizuirea legislaţiei existente privind procedurile de faliment bancar şi pregătirea amendamentelor propuse (sfârşitul lunii iunie 2000).

44. Precondiţiile pentru încheierea primei analize includ:

(i) abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.67 şi amendarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.98;

(ii) expresia scrisă de interes pentru Banca Agricolă sau o decizie pentru a trece la rezolvarea Băncii Agricole.

I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale B.N.R.

- miliarde lei - _____________________________________________________________________________________ Plafon Efectiv _____________________________________________________________________________________ Stoc la: 31 decembrie 1999 (criteriu de performanţă) 19.865 31 martie 2000 19.764 30 iunie 2000 (criteriu de performanţă) 15.898 30 septembrie 2000 (criteriu de performanţă) 16.686 31 decembrie 2000 (criteriu de performanţă) 10.982 _____________________________________________________________________________________

Activele interne nete medii ale B.N.R. sunt definite ca diferenţă între baza monetară medie (aşa cum este definită în tabelul nr. XI) şi media activelor externe nete (activele externe nete, aşa cum sunt definite în tabelul nr. II), ambele exprimate în moneda locală. Pentru scopurile programului, stocurile medii ale activelor externe nete vor fi transformate în lei în vederea calculării activelor medii interne nete la cursul de schimb mediu lunar leu/dolar programat: 20.639 lei/dolar, iunie 2000; 21.037 lei/dolar, septembrie 2000; 22.191 lei/dolar, decembrie 2000. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca medie a activelor externe nete zilnice, aşa cum sunt definite în tabelul nr. II. Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din evidenţa contabilă a Băncii Naţionale a României, date care vor fi furnizate săptămânal Fondului Monetar Internaţional de către B.N.R. Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat în următoarele condiţii:

(1) Plafonul va fi coborât în mod proporţional pentru fracţiunea din luna în care finanţarea externă brută, aşa cum este definită în tabelul nr. II, depăşeşte nivelurile programate, specificate în tabelul nr. II.

(2) Plafonul va fi ridicat unu la unu, în mod proporţional pentru fracţiunea din lună şi în limita insuficienţelor din finanţarea externă brută (specificată în tabelul nr. II) până la sfârşitul lunii iunie 2000 şi de până la 200 milioane dolari, valoare cumulată pentru perioada rămasă din anul 2000.

(3) Plafonul va fi ajustat pentru orice schimbare în rezervele minime obligatorii, conform tabelului nr. XI. Înainte de a efectua orice schimbare, B.N.R. se va consulta cu personalul F.M.I.

II. Ţinte pentru nivelurile minime ale activelor externe nete (AEN) ale B.N.R.

- milioane dolari S.U.A. - _____________________________________________________________________________________ Nivel minim Efectiv _____________________________________________________________________________________ Stoc la: 31 decembrie 1999 846 31 martie 2000 945 30 iunie 2000 (criteriu de performanţă) 1.226 30 septembrie 2000 (criteriu de performanţă) 1.337 31 decembrie 2000 (criteriu de performanţă) 1.740 _____________________________________________________________________________________

Activele externe nete ale B.N.R. reprezintă diferenţa dintre activele de rezervă şi pasivele externe.

Pentru scopurile programului, activele de rezervă trebuie să fie definite ca aurul monetar, disponibilităţile în DST, orice poziţie de rezervă la F.M.I. şi disponibilităţile de valută în monede convertibile ale B.N.R. Se exclud din rezervele brute activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezervă grevate, activele de rezervă angajate drept colateral pentru creditele externe, activele de rezervă utilizate în contracte forward şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar trebuie evaluat la preţul contabil de 280,4 dolari S.U.A. per uncie şi disponibilităţile în DST la 1,355109 dolari S.U.A. per DST. La 31 decembrie 1999 activele de rezervă ale B.N.R., conform definiţiei de mai sus, aveau valoarea de 2.462 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 932 milioane dolari S.U.A. Pentru scopurile programului, pasivele externe trebuie definite ca împrumut, depozit, operaţiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit drept garanţie) şi pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile către rezidenţi şi nerezidenţi, ca şi obligaţiile ce decurg din depozitele în valută ale băncilor comerciale rezidente la B.N.R.; cumpărări de la F.M.I.; împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital; şi creditele "punte" de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau de la alte instituţii financiare, indiferent de scadenţa lor. Obligaţiunile denominate în yeni trebuie evaluate la respectivele lor cursuri de swap Samurai I la 108,25/USD şi Samurai II la 111,9/USD. La 31 martie 1999 pasivele externe ale B.N.R., conform definiţiei de mai sus, se ridicau la 1.616 milioane dolari S.U.A. Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., trebuie convertite la respectivele lor cursuri de schimb faţă de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 1999. Toate modificările în definirea ori evaluarea activelor sau pasivelor, precum şi detaliile operaţiunilor privind vânzările, cumpărările sau operaţiunile de swap cu aur trebuie, de asemenea, comunicate personalului F.M.I.

AEN ale B.N.R. vor fi automat ajustate pentru sumele finanţării externe brute1) care se abat de la nivelurile programate (pe o bază cumulată). iunie 2000 - 295 milioane dolari S.U.A. septembrie 2000 - 490 milioane dolari S.U.A. decembrie 2000 - 640 milioane dolari S.U.A.

(1) depăşesc limitele din program, limita inferioară a AEN la trimestru va fi mărită cu valoarea integrală a finanţării suplimentare;

(2) nu îndeplinesc limitele stabilite în program, limita inferioară a AEN va fi micşorată cu valoarea integrală a nerealizării până în iunie 2000, iar pentru perioada rămasă din an nu poate depăşi valoarea de 200 milioane dolari S.U.A.

III. Plafoane pentru creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat

- miliarde lei - _____________________________________________________________________________________ Plafon Efectiv _____________________________________________________________________________________ Sold la: 31 decembrie 1999 43.621 31 martie 1999 43.154 30 iunie 2000 (criteriu de performanţă) 46.441 30 septembrie 2000 (criteriu de performanţă) 46.213 31 decembrie 2000 (criteriu de performanţă) 44.440 _____________________________________________________________________________________

Bugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele autorităţilor locale, fondurile de protecţie socială2), Fondul special pentru dezvoltarea şi modernizarea vămilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemelor energetice, Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului, Fondul special pentru protejarea asiguraţilor, Fondul special pentru aviaţia civilă, Fondul naţional de solidaritate, Fondul special de susţinere a învăţământului de stat, Fondul special pentru reducerea riscurilor tehnologice, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanţelor sau de alte ministere şi agenţii în afara cadrului bugetar; alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor finanţate din credite externe, fonduri în contrapartidă constituite din sumele creditelor externe şi Fondul Proprietăţii de Stat. Orice fonduri noi create în perioada programului pentru preluarea operaţiunilor de natură fiscală, aşa cum sunt ele definite de Manualul Fondului Monetar Internaţional de Statistică financiară guvernamentală, vor fi incluse în definiţia bugetului general consolidat. Pentru scopurile programului, creditul net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definit ca incluzând toate creanţele sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus toate depozitele bugetului general consolidat în sistemul bancar. Creditul guvernamental în valută existent la 31 decembrie 1999 va fi convertit la cursul de schimb de la sfârşitul lunii decembrie 1999. Creditul guvernamental în valută nou-acordat în anul 2000 va fi evaluat la cursurile de schimb contabile (lei/USD): 18.697; 20.347; 20.916 şi 21.964 pentru o asemenea datorie emisă în perioadele ianuarie-martie, aprilie-iunie, iulie-septembrie şi, respectiv, octombrie-decembrie.

Împrumuturile statului la bănci, la o rată a dobânzii mai mică decât rata de referinţă a B.N.R., pentru finanţarea subîmprumuturilor către agenţii economici sunt excluse din depozitele guvernamentale; o listă convenită a conturilor care trebuie tratate ca depozite guvernamentale pentru scopurile programului este inclusă în FAD aide m.moire "România: Măsurarea deficitului bugetar", Partea a II-a, anexa nr. 11, februarie 1994. Pentru scopurile programului, limitele creditului net către bugetul general consolidat vor fi ajustate în următoarele situaţii:

1. Plafoanele vor fi micşorate cu creşterea cumulată a stocului datoriei statului deţinute de sectorul nebancar, începând cu 1 ianuarie 2000, şi majorate cu orice descreşteri ale acesteia.

2. Plafoanele pentru creditul guvernamental net vor fi micşorate cu întreaga sumă a contrapartidei în lei a finanţării externe a bugetului general consolidat, care depăşeşte nivelurile specificate în tabelul nr. II, utilizându-se următoarele cursuri medii de schimb (leu/dolar S.U.A.):

3. Plafoanele creditului net vor fi ajustate pentru minusul sau plusul de finanţare externă, alta decât cea pentru susţinerea balanţei de plăţi, adică finanţare externă pe proiecte, către bugetul general consolidat, faţă de următoarea evoluţie (date cumulate de la 1 ianuarie 2000): sfârşitul lunii iunie 2000 - 287 milioane dolari S.U.A., la un curs de 20.863 lei/USD; sfârşitul lunii septembrie 2000 - 428 milioane dolari S.U.A., la un curs de 21.204 lei/USD; sfârşitul lunii decembrie 2000 - 543 milioane dolari S.U.A., la un curs de 22.193 lei/USD.

4. Plafoanele vor fi reduse cu orice credit overdraft acordat Contului general al trezoreriei de B.N.R., care depăşeşte limita legală de 391 miliarde lei. (Această limită ar putea fi schimbată după consultarea cu personalul Fondului, în situaţia în care are loc o schimbare a limitei legale a creditului overdraft, aşa cum este definită în Statutul B.N.R.)

5. Plafoanele vor fi majorate cu orice emisiune de obligaţiuni de stat legată de închiderea Bancorex3) şi rezolvarea cazului Băncii Agricole, până la un maximum de 250 milioane dolari S.U.A., la cursul de schimb existent şi costurile de dobândă aferente.

6. Plafoanele vor fi micşorate (majorate) cu plusul (minusul) încasărilor din privatizare ale F.P.S. şi autorităţilor locale, precum şi al veniturilor din recuperarea activelor de la A.V.A.B., comparativ cu următoarele niveluri cumulate de la 1 ianuarie 2000: sfârşitul lunii iunie 2000 - 3.700 miliarde lei; sfârşitul lunii septembrie 2000 - 6.100 miliarde lei; sfârşitul lunii decembrie 2000 - 10.225 miliarde lei.

IV. Limite pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci
de către bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale
pentru împrumuturile bancare acordate întreprinderilor

- miliarde lei - _____________________________________________________________________________________ Datoria preluată şi garanţiile date de Guvern Plafon Efectiv _____________________________________________________________________________________ 31 martie 20004) 200 Creştere de la 31 martie 2000: 30 iunie 2000 (criteriu de performanţă) 0 30 septembrie 2000 (criteriu de performanţă) 0 31 decembrie 2000 (criteriu de performanţă) 0 _____________________________________________________________________________________

Pentru scopurile programului, preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci de către bugetul general consolidat şi emiterea unei garanţii pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci sunt tratate ca fiind echivalente. Această limită include orice împrumut la care Guvernul plăteşte sau garantează dobânda, chiar dacă suma împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în tabelul nr. III. Criteriul se aplică, de asemenea, utilizării resurselor F.P.S. pentru recapitalizarea întreprinderilor. Aceste limite exclud:

V. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externe pe termen mediu şi lung

- milioane dolari S.U.A. - _________________________________________________________________________________________________________ Scadenţă între 1 şi 3 ani Scadenţă mai mare de 1 an Plafon Efectiv Plafon Efectiv _________________________________________________________________________________________________________ 31 martie 2000 6 605 30 iunie 2000 (criteriu de performanţă) 300 1.400 30 septembrie 2000 (criteriu de performanţă) 450 2.100 31 decembrie 2000 (criteriu de performanţă) 600 2.800 _________________________________________________________________________________________________________

Plafoanele se aplică la contractarea şi garantarea datoriei externe neconcesionale, cu scadenţe iniţiale mai mari de un an, de către bugetul general consolidat, Banca Naţională a României, regiile autonome şi alte întreprinderi şi bănci comerciale, la care Guvernul sau F.P.S. este acţionar majoritar. Plafoanele se aplică, de asemenea, şi tuturor preluărilor de împrumuturi pentru datoria externă care nu au fost garantate şi contractate anterior de bugetul general consolidat.

VI. Plafoane pentru soldul datoriei externe pe termen scurt

- milioane USD - ________________________________________________________________________________________ Plafon Efectiv ________________________________________________________________________________________ Soldul datoriei la: 31 decembrie 1999 1,7 31 martie 2000 1,5 30 iunie 2000 (criteriu de performanţă) 0 30 septembrie 2000 (criteriu de performanţă) 0 31 decembrie 2000 (criteriu de performanţă) 0 ________________________________________________________________________________________

Plafoanele se aplică soldului datoriei externe pe termen scurt cu scadenţe iniţiale de până la un an inclusiv, contractată sau garantată de bugetul general consolidat, B.N.R., regii autonome şi de alte întreprinderi în care statul sau F.P.S. au o participare majoritară de capital. Bugetul general consolidat este definit în tabelul nr. III. Datoria externă pe termen scurt include toate obligaţiile pe termen scurt, altele decât creditele de import obişnuite şi soldurile existente în baza aranjamentelor bilaterale de plăţi. Plafoanele se aplică, de asemenea, instrumentelor de datorie cu "put option" care ar fi solicitate într-un an de la data contractării. Sunt excluse din plafoane pasivele pe termen scurt ale sistemului bancar, astfel cum sunt ele definite în tabelul nr. VIII. Datoria inclusă în aceste limite va fi evaluată în USD la cursul de schimb existent. O astfel de datorie care corespunde soldurilor existente din acordurile bilaterale de plăţi a însumat 1,7 milioane USD la sfârşitul lunii decembrie 1999.

Plafoanele vor fi ajustate în următoarele circumstanţe: În cazul în care oricare dintre băncile comerciale la care bugetul general consolidat sau F.P.S. deţine capital majoritar se privatizează, datoria ei pe termen scurt se va exclude din plafoane.

Plafoanele vor fi urmărite pe baza datelor furnizate lunar Fondului de Ministerul Finanţelor şi B.N.R.

VII. Plafoane pentru arieratele interne la CONEL, ROMGAZ şi PETROM

- miliarde lei - ________________________________________________________________________________________ Plafon Efectiv ________________________________________________________________________________________ Total CONEL ROMGAZ PETROM Total CONEL ROMGAZ PETROM Stocul arieratelor la 31 decembrie 1999 15.708 6.557 3.351 5.800 Stocul arieratelor la 31 martie 2000 18.669 8.060 4.361 6.248 30 iunie 2000 (criteriu de performanţă) 18.735 8.091 4.237 6.407 30 septembrie 2000 (criteriu de performanţă) 17.652 7.576 3.858 6.218 31 decembrie 2000 (criteriu de performanţă) 16.997 7.095 3.626 6.276 ________________________________________________________________________________________

Arieratele se referă la conturile de creditori cu restanţe de peste 30 de zile. Pentru scopurile programului arieratele de plăţi faţă de CONEL, ROMGAZ şi PETROM cuprind arierate de la toţi clienţii interni, inclusiv entităţi ale bugetului general consolidat (aşa cum sunt definite în tabelul nr. III), întreprinderi cu capital majoritar de stat, proprietate mixtă, precum şi persoane private juridice şi fizice. Toate arieratele care se reeşalonează vor fi specificate în raportare. Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului de Ministerul Finanţelor.

VIII. Limite minime privind reducerea netă a arieratelor CONEL, ROMGAZ şi PETROM către bugetul general consolidat

- miliarde lei - ________________________________________________________________________________________ Limită minimă Efectiv ________________________________________________________________________________________ Stocul estimat al arieratelor CONEL, ROMGAZ şi PETROM la bugetul general consolidat la sfârşitul lunii martie 20005) 10.445 Reducerea netă cumulată a arieratelor CONEL, ROMGAZ şi PETROM către bugetul general consolidat: 30 iunie 2000 (criteriu de performanţă) 250 30 septembrie 2000 (criteriu de performanţă) 700 31 decembrie 2000 (criteriu de performanţă) 1.388 ________________________________________________________________________________________

Bugetul general consolidat este definit în tabelul nr. III. Limitele minime se vor aplica oricărei scăderi nete începând cu sfârşitul lunii martie 2000. Arieratele includ toate obligaţiile de plată restante către bugetul general consolidat, adică includ impozite, accize, contribuţii de asigurări sociale, redevenţe de exploatare şi rambursări de credite.

Reeşalonarea arieratelor nu va fi luată în calcul ca o reducere a arieratelor în cadrul acestui criteriu de performanţă.

IX. Plafon pentru fondurile cumulate de salarii ale regiilor autonome şi companiilor naţionale, societăţilor comerciale şi sectorului bugetar Fondurile de salarii ale bugetului de stat şi Fondului special pentru învăţământ, regiilor autonome şi companiilor naţionale şi ale celor 33 de societăţi comerciale cu cele mai mari pierderi vor fi limitate în conformitate cu următoarele: Fondul de salarii pentru bugetul de stat şi pentru Fondul special pentru învăţământ va creşte cu 56% în termeni nominali pe întregul an 2000. Fondurile anuale de salarii ale regiilor autonome şi companiilor naţionale vor fi limitate la de 4 ori nivelul lor din trimestrul IV 1999 (de patru ori 5.768 miliarde lei pentru regiile autonome şi companiile naţionale şi de patru ori 715 miliarde lei pentru societăţile comerciale).

Plafoanele cumulate pentru fondul total de salarii ale bugetului de stat, regiilor autonome şi companiilor naţionale şi celor 33 de întreprinderi cele mai mari producătoare de pierderi vor fi:

ianuarie-martie 2000 13.856 miliarde lei (estimat) ianuarie-iunie 2000 32.480 miliarde lei (criteriu de performanţă) ianuarie-septembrie 2000 45.572 miliarde lei (criteriu de performanţă) ianuarie-decembrie 2000 62.095 miliarde lei (criteriu de performanţă)

La baza acestor ţinte totale stau următoarele plafoane pe sector: Plafoanele pentru fondul cumulat de salarii pentru sectorul bugetului de stat şi Fondul special pentru învăţământ în cadrul acestei politici sunt: 7.583 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 19.023 miliarde lei pentru ianuarie-iunie; 25.387 miliarde lei pentru ianuarie-septembrie; şi 35.182 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie. Plafoanele salariilor pentru regiile autonome sunt: 5.510 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 11.997 miliarde lei pentru ianuarie-iunie; 17.996 miliarde lei pentru ianuarie-septembrie; şi 23.994 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie. Plafoanele salariilor pentru cele 33 de societăţi comerciale: 763 miliarde lei pentru ianuarie-martie; 1.460 miliarde lei pentru ianuarie-iunie; 2.189 miliarde lei pentru ianuarie-septembrie; şi 2.919 miliarde lei pentru ianuarie-decembrie. Acest criteriu de performanţă va fi măsurat în mod cumulat între diferitele sectoare şi în timp.

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va prelua responsabilitatea pentru colectarea datelor de la Ministerul Finanţelor (pentru sectorul bugetar), diferiţii ordonatori de credite (pentru regiile autonome şi companiile naţionale) şi de la F.P.S. (pentru cele 33 de societăţi comerciale) şi va raporta lunar Fondului.

X. Obiective orientative pentru nivelurile minime ale activelor externe nete ale sistemului bancar

- milioane dolari S.U.A. - ________________________________________________________________________________________ Nivel minim Efectiv ________________________________________________________________________________________ Stoc la: 31 decembrie 1999 1.397 31 martie 2000 1.486 30 iunie 2000 1.767 30 septembrie 2000 1.878 31 decembrie 2000 2.281 ________________________________________________________________________________________

Activele externe nete ale sistemului bancar cuprind activele externe de rezervă minus pasivele externe.

Pentru scopurile programului, activele de rezervă vor fi definite ca incluzând aurul monetar, disponibilităţile în DST, poziţia de rezervă la F.M.I. şi disponibilităţile în valute convertibile ale B.N.R. şi ale băncilor comerciale. Din activele de rezervă vor fi excluse activele pe termen lung, toate activele în monede neconvertibile şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la un preţ contabil de 280,4 dolari S.U.A. per unice, iar disponibilităţile de DST la un curs de 1,355109 dolari S.U.A. pentru un DST La 31 decembrie 1999 activele de rezervă ale sistemului bancar, definite ca mai sus, însumau 3.623 milioane dolari S.U.A., inclusiv aurul evaluat la 932 milioane dolari S.U.A.

Pentru scopurile programului, pasivele externe se definesc ca incluzând pasivele pe termen scurt, mediu şi lung, în valute convertibile, ale B.N.R. şi ale băncilor comerciale faţă de nerezidenţi, precum şi pasivele decurgând din creditele primite de la F.M.I. şi creditele "punte" de la B.R.I., bănci străine, guverne străine sau de la orice altă instituţie financiară, indiferent de scadenţele lor. Pentru scopurile programului, pasivele externe ale B.N.R. sunt definite conform tabelului nr. II. La 31 decembrie 1999 pasivele externe ale sistemului bancar din România, aşa cum sunt definite mai sus, se ridicau la 2.226 milioane dolari S.U.A. Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., inclusiv DST, vor fi transformate în dolari S.U.A. la cursurile lor de schimb faţă de dolar la 31 decembrie 1999. Toate modificările în definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum şi în detaliile operaţiunilor referitoare la vânzări, cumpărări sau operaţiuni de swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate personalului F.M.I. Nivelul minim al activelor externe nete ale sistemului bancar va fi ajustat pentru sumele finanţării externe brute efective care se abat de la limitele programului [specificate la lit. c) pe bază cumulată]. Mai precis, dacă intrările din finanţarea externă:

XI. Ţinte indicative pentru plafoanele bazei monetare medii

- miliarde lei - ________________________________________________________________________________________ Plafon Efectiv ________________________________________________________________________________________ Stoc la: 31 decembrie 1999 34.658 31 martie 2000 37.262 30 iunie 2000 40.706 30 septembrie 2000 44.308 31 decembrie 2000 49.084 ________________________________________________________________________________________

Baza monetară medie este definită ca sumă a mediei numerarului în circulaţie din afara B.N.R. şi a depozitelor medii (rezerve obligatorii plus excesul de rezerve) ale băncilor comerciale la B.N.R. Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii şi excesul de rezervă în valută, constituite pentru depozitele în valută. Datele privind baza monetară vor fi urmărite pe baza datelor indicatorilor zilnici ai B.N.R., care vor fi transmise Fondului săptămânal de către B.N.R. La 31 martie 2000 numerarul în circulaţie în afara B.N.R. a fost de 17.238 miliarde lei, în timp ce depozitele medii ale băncilor comerciale la B.N.R. au fost de 20.024 miliarde lei. Estimări ale stocului bazei monetare medii calculate pe baza situaţiilor contabile ale B.N.R. vor fi transmise săptămânal Fondului. Plafoanele pentru baza monetară medie vor fi ajustate în următoarele situaţii:

1. Dacă rata rezervelor obligatorii va fi modificată de la 30% pentru toate rezervele obligatorii ţinute în lei, ţintele bazei monetare vor fi ajustate prin înmulţirea diferenţei de rată a rezervelor obligatorii cu depozitele programate pentru care rezervele sunt ţinute în lei. Înainte de a face aceste schimbări B.N.R. se va consulta cu personalul Fondului.

2. Ţintele bazei monetare pentru lunile septembrie şi decembrie presupun că rezerva minimă pentru toate depozitele este respectată. Ţinta pentru luna iunie presupune că cerinţele de rezerve pentru depozitele de la Banca Agricolă şi Bankcoop sunt pe deplin respectate, dar exclude cerinţa de rezervă minimă pentru partea din depozite transferată de la Bancorex la B.C.R., pentru care titlurile de stat aferente nu au ajuns la scadenţă.

3. Ţintele bazei monetare vor fi reduse proporţional în măsura în care totalul rezervelor din sistemul bancar scade sub nivelul rezervelor minime obligatorii. Ajustarea ar putea fi reconsiderată în perioada analizei programului.

XII. Obiective indicative pentru masa monetară

-miliarde lei - ________________________________________________________________________________________ Plafon Efectiv ________________________________________________________________________________________ Stoc la: 31 decembrie 1999 134.114 31 martie 2000 136.105 30 iunie 2000 147.808 30 septembrie 2000 156.576 31 decembrie 2000 172.463 ________________________________________________________________________________________

Masa monetară este definită ca pasivele sistemului bancar faţă de sectorul nebancar. Masa monetară include depozitele în valută ale rezidenţilor, dar exclude depozitele de stat şi depozitele instituţiilor monetare străine şi ale altor nerezidenţi. Pentru scopurile programului, activele externe nete şi depozitele care sunt denominate în valută vor fi transformate în lei la cursurile de schimb contabile de la sfârşitul perioadei: 30 iunie 2000, 20.648 lei/dolar; 30 septembrie 2000, 21.173 lei/dolar; 31 decembrie 2000, 22.430 lei/dolar. Creditul denominat în valută va fi transformat în lei la cursul de schimb de 18.255 lei/dolar de la sfârşitul lunii decembrie 1999. Cursul de schimb la sfârşitul lunii martie 2000 a fost 19.480 lei/dolar. Datele pentru masa monetară vor fi monitorizate pe baza datelor lunare din situaţiile contabile ale băncilor şi ale sistemului bancar, care vor fi transmise Fondului lunar de B.N.R. La data de 31 martie 2000 masa monetară era constituită din: numerar în circulaţie în afara băncilor de 16.070 miliarde lei; depozite în lei de 68.815 miliarde lei; şi depozite în valută de 2.629 milioane dolari S.U.A., evaluate la cursul de schimb de la 31 martie 2000 de 19.480 lei/dolar. Plafonul pentru sfârşitul lunii decembrie 2000 include estimări ale plăţilor de dobânzi de la sfârşitul anului ce vor fi plătite de C.E.C. Programul ia în considerare plăţi de dobânzi de 3,5 trilioane lei la sfârşitul lunii decembrie 2000.

XIII. Rezumatul înţelegerilor privind ţintele de reducere a arieratelor Reducerea arieratelor celor trei mari utilităţi - criteriu de performanţă

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.