ORDONANŢĂ nr.129 din 31 august 2000
privind formarea profesională a adulţilor
Textul actului publicat în M.Of. nr. 430/2 sep. 2000

În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) şi (3) din Constituţia României şi ale art. 1 lit. J pct. 1 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) În România formarea profesională a adulţilor constituie o prioritate naţională.

(2) În sensul prezentei ordonanţe, adulţi sunt persoanele care au vârsta de cel puţin 15 ani împliniţi, vârstă de la care pot stabili raporturi de muncă.

Art. 2. - (1) Adulţii au drepturi egale de acces la formare profesională, fără discriminări pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă.

(2) Societăţile comerciale, companiile şi societăţile naţionale, regiile autonome şi alte unităţi aflate sub autoritatea administraţiei publice centrale sau locale, unităţile şi instituţiile finanţate din fonduri bugetare şi extrabugetare, denumite în continuare angajatori, vor lua toate măsurile să asigure condiţii salariaţilor pentru a avea acces periodic la formare profesională. Drepturile şi obligaţiile ce revin angajatorilor şi salariaţilor în perioada în care salariaţii sunt cuprinşi în cursuri de formare profesională vor fi prevăzute în contractul colectiv sau, după caz, în contractul individual de muncă.

(3) Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pot participa, în condiţiile legii, la programele de formare profesională organizate de Agenţia Naţională pentru Ocupare şi Formare Profesională.

Art. 3. - Formarea profesională a adulţilor are ca principale obiective:

a) facilitarea integrării sociale a indivizilor în concordanţă cu aspiraţiile lor profesionale şi cu necesităţile pieţei muncii;
b) pregătirea resurselor umane capabile să contribuie la creşterea competitivităţii forţei de muncă;
c) actualizarea cunoştinţelor şi perfecţionarea pregătirii profesionale în ocupaţia de bază, precum şi în ocupaţii înrudite;
d) schimbarea calificării, determinată de restructurarea economică, de mobilitatea socială sau de modificări ale capacităţii de muncă;
e) însuşirea unor cunoştinţe avansate, metode şi procedee moderne necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.

Art. 4. - (1) Formarea profesională a adulţilor cuprinde formarea profesională iniţială şi formarea profesională continuă organizată prin alte forme decât cele specifice sistemului naţional de învăţământ.

(2) Formarea profesională iniţială a adulţilor asigură pregătirea necesară pentru dobândirea competenţelor profesionale minime necesare pentru obţinerea unui loc de muncă.

(3) Formarea profesională continuă este ulterioară formării iniţiale şi asigură adulţilor fie dezvoltarea competenţelor profesionale deja dobândite, fie dobândirea de noi competenţe.

Art. 5. - (1) În sensul prezentei ordonanţe, competenţa profesională reprezintă capacitatea de a realiza activităţile cerute la locul de muncă la nivelul calitativ specificat în standardul ocupaţional.

(2) Competenţele profesionale se dobândesc prin iniţiere, calificare, perfecţionare, specializare, recalificare, definite astfel:

a) iniţierea reprezintă dobândirea unor cunoştinţe, priceperi şi deprinderi minime necesare pentru desfăşurarea unei activităţi;
b) calificarea reprezintă ansamblul de competenţe profesionale care permit unei persoane să desfăşoare activităţi specifice unei ocupaţii sau profesii;
c) perfecţionarea constă în dezvoltarea competenţelor profesionale în cadrul aceleiaşi calificări;
d) specializarea este o formă specifică de formare profesională care urmăreşte obţinerea de cunoştinţe şi deprinderi într-o arie restrânsă din sfera de cuprindere a unei ocupaţii;
e) recalificarea constă în obţinerea competenţelor specifice unei alte ocupaţii sau profesii, diferită de cele dobândite anterior.

Art. 6. - (1) Formarea profesională a adulţilor se poate realiza, în condiţiile prevăzute de prezenta ordonanţă, de către persoane juridice de drept public sau privat, iar în cazul uceniciei, şi de către persoane fizice, denumite în continuare furnizori de formare profesională.

(2) Furnizorii de formare profesională prevăzuţi la alin. (1) trebuie să aibă capacitatea de a presta servicii de formare profesională şi de a îndeplini standardele de pregătire profesională.

(3) Furnizori de formare profesională pot fi şi centrele de formare profesională, cu sau fără personalitate juridică înfiinţate, potrivit legii, de persoane juridice de drept public sau privat.

Art. 7. - (1) Formarea profesională a adulţilor se organizează în mod distinct pe niveluri de pregătire şi specialităţi, ţinând seama de nevoile angajatorilor, de competenţele de bază ale adulţilor, de cerinţele posturilor pe care aceştia le ocupă şi de posibilităţile lor de promovare sau de încadrare în muncă.

(2) Formele de realizare a formării profesionale a adulţilor sunt:

a) cursuri organizate de angajatori în cadrul unităţilor proprii sau de furnizorii de formare profesională;
b) stagii de practică şi specializare în unităţi din ţară sau din străinătate;
c) alte forme de pregătire profesională prevăzute de lege.

CAPITOLUL II
Organizarea formării profesionale a adulţilor

Art. 8. - (1) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, la propunerea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor, în baza planurilor naţionale de dezvoltare şi de acţiune, a programelor de guvernare şi a strategiilor sectoriale, elaborează politici şi strategii naţionale privind dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesională a adulţilor, pe care le supune spre aprobare Guvernului.

(2) Strategiile sectoriale şi teritoriale privind formarea profesională a adulţilor se elaborează de ministere, agenţii naţionale şi alte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate sau, după caz, de autorităţile administraţiei publice locale.

(3) Agenţia Naţională pentru Ocupare şi Formare Profesională coordonează la nivel naţional activitatea de formare profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, pune în aplicare politicile şi strategiile privind calificarea şi recalificarea şomerilor, organizează programe de formare profesională pentru aceste categorii de adulţi prin centrele de formare profesională proprii şi prin furnizori de formare profesională autorizaţi potrivit art. 19, pe bază de contracte încheiate în condiţiile legii.

Art. 9. - Pentru realizarea formării profesionale a propriilor salariaţi, angajatorii vor negocia cu organizaţiile sindicale sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor elaborarea planurilor de formare profesională în concordanţă cu programele de dezvoltare ale acestora şi cu strategiile sectoriale şi teritoriale.

Art. 10. - Formarea profesională a adulţilor se realizează prin programe de formare profesională care cuprind totalitatea activităţilor de pregătire teoretică şi/sau practică destinate unor categorii de persoane, unui grup sau unor persoane în vederea realizării obiectivelor de formare profesională pentru un anumit domeniu.

Art. 11. - (1) Programele de formare profesională se organizează de furnizorii de formare profesională pentru ocupaţii, meserii şi profesii, denumite în continuare ocupaţii, definite şi cuprinse în Clasificarea ocupaţiilor din România C.O.R., precum şi pentru competenţele profesionale specifice mai multor ocupaţii.

(2) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale împreună cu Agenţia Naţională pentru Ocupare şi Formare Profesională, cu consultarea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor, a ministerelor, agenţiilor naţionale, a celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate, precum şi a organizaţiilor profesionale, vor elabora Nomenclatorul operaţional al ocupaţiilor, meseriilor şi profesiilor din România, care va fi aprobat prin ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale. Ordinul va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va fi actualizat periodic.

Art. 12. - (1) Programele de formare profesională asigură dobândirea unor competenţe profesionale în conformitate cu standardele ocupaţionale recunoscute la nivel naţional, aprobate de Consiliul pentru Standarde Ocupaţionale şi Atestare, în condiţiile reglementărilor legale în vigoare.

(2) Standardul ocupaţional este documentul care precizează unităţile de competenţă şi nivelul calitativ asociat rezultatelor activităţilor cuprinse într-o ocupaţie.

Art. 13. - Furnizorii de formare profesională care solicită organizarea de programe de formare profesională în ocupaţii pentru care nu există standarde ocupaţionale pot elabora proiecte de standarde ocupaţionale care vor fi supuse spre aprobare în condiţiile reglementărilor legale în vigoare.

Art. 14 - (1) Programele de formare profesională cuprind, în principal, următoarele elemente:

a) obiectivele programului de formare profesională exprimate în competenţele profesionale ce urmează să fie dobândite de fiecare persoană care urmează programul;
b) durata de pregătire pentru realizarea obiectivelor propuse;
c) numărul minim şi maxim de participanţi pentru un ciclu sau o serie de pregătire;
d) persoanele cu atribuţii de instruire teoretică şi practică, denumite în continuare formatori;
e) programa de pregătire;
f) mijloacele şi metodele care asigură asimilarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare ocupaţiei respective;
g) descrierea materialelor de pregătire, a dotărilor şi echipamentelor utilizate;
h) criteriile de evaluare de proces şi finală a îndeplinirii obiectivelor specifice programului de formare profesională.

(2) Programa de pregătire poate fi structurată pe module.

(3) Furnizorii de formare profesională care organizează programe de formare profesională la care participă persoane cu nevoi speciale vor adapta programele în mod corespunzător în vederea asigurării accesului egal şi nediscriminatoriu al acestor categorii de persoane la formarea profesională.

Art. 15. - Participanţii la programele de formare profesională nu pot fi obligaţi să participe la alte activităţi decât cele prevăzute în programa de pregătire.

Art. 16. - (1) Furnizorii de formare profesională care organizează programe finalizate cu certificate de calificare recunoscute la nivel naţional încheie contracte de formare profesională cu participanţii la aceste programe.

(2) Modelul contractului de formare profesională, prevăzut la alin. (1), se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe, prevăzute la art. 46.

(3) Contractele de formare profesională se înregistrează la comisiile de autorizare a furnizorilor de formare profesională judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare comisii de autorizare.

Art. 17. - (1) Formarea profesională se poate realiza şi prin ucenicie organizată la locul de muncă, prin care persoanele peste 15 ani, absolvenţi de gimnaziu cu sau fără certificat de capacitate, pot obţine o calificare profesională.

(2) Condiţiile în care se desfăşoară formarea profesională prin ucenicie la locul de muncă, drepturile şi obligaţiile ucenicului şi ale persoanei fizice furnizor de formare profesională se reglementează prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL III
Autorizarea furnizorilor de formare profesională.
Evaluarea şi certificarea formării profesionale a adulţilor

Art. 18. - (1) Furnizorii de formare profesională pot organiza programe de formare profesională, finalizate prin certificate de calificare sau de competenţă profesională cu recunoaştere naţională, numai dacă au prevăzut în statut sau, după caz, în autorizaţia pentru desfăşurarea unor activităţi independente activităţi de formare profesională şi sunt autorizaţi în condiţiile prezentei ordonanţe.

(2) Angajatorii care organizează programe de formare profesională pentru salariaţii proprii eliberează certificate care au valabilitate numai în cadrul unităţilor respective.

(3) Certificatele prevăzute la alin. (2) au recunoaştere naţională numai dacă angajatorii sunt autorizaţi ca furnizori de formare profesională.

Art. 19. - (1) În vederea autorizării furnizorilor de formare profesională se înfiinţează comisiile de autorizare.

(2) La nivel naţional activitatea de autorizare a furnizorilor de formare profesională va fi coordonată de Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor.

Art. 20. - (1) Comisiile de autorizare sunt constituite din 9 membri, având următoarea componenţă:

a) un reprezentant al inspectoratului şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;
b) un reprezentant al agenţiei pentru ocupare şi formare profesională judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
c) un reprezentant din partea prefecturii;
d) 3 reprezentanţi desemnaţi de comun acord de organizaţiile patronale reprezentative, potrivit legii, la nivel judeţean;
e) 3 reprezentanţi desemnaţi de comun acord de organizaţiile sindicale reprezentative, potrivit legii, la nivel judeţean.

(2) În exercitarea atribuţiilor ce le revin comisiile de autorizare pot constitui comitete de specialitate pe domenii ocupaţionale.

(3) Comisiile de autorizare sunt numite prin hotărâre a Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor.

(4) Preşedintele comisiei de autorizare este desemnat de membrii comisiei prin votul majorităţii simple a acestora şi se numeşte prin hotărâre a Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor.

(5) Pentru exercitarea atribuţiilor ce le revin comisiile de autorizare sunt ajutate de secretariate tehnice formate din câte 2 persoane în judeţe şi din 6 persoane în municipiul Bucureşti. Posturile pentru aceste persoane se înfiinţează în cadrul agenţiilor pentru ocupare şi formare profesională judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi sunt finanţate din venituri extrabugetare.

Art. 21. - Comisiile de autorizare au următoarele atribuţii:

a) autorizează furnizorii de formare profesională;
b) oferă consultanţă şi informaţii furnizorilor de formare profesională;
c) monitorizează activitatea furnizorilor de formare profesională şi, după caz, retrage autorizaţia acestora;
d) coordonează organizarea testelor de evaluare la terminarea cursurilor de iniţiere, calificare, recalificare, perfecţionare profesională şi alte forme specifice.

Art. 22. - Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor are următoarele atribuţii în coordonarea activităţii de autorizare a furnizorilor de formare profesională:

a) coordonează şi îndrumă metodologic activitatea comisiilor de autorizare;
b) în colaborare cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi cu Ministerul Educaţiei Naţionale elaborează criterii şi proceduri de evaluare a furnizorilor de formare profesională în vederea autorizării, precum şi regulamente, metodologii şi instrucţiuni de lucru pentru comisiile de autorizare;
c) rezolvă contestaţiile depuse de furnizorii de formare profesională în legătură cu activitatea comisiilor de autorizare; împotriva hotărârii de soluţionare a contestaţiilor furnizorii de formare profesională se pot adresa instanţei de contencios administrativ, potrivit legii.

Art. 23. - (1) Autorizarea furnizorilor de formare profesională se face pe baza criteriilor de evaluare, pentru o perioadă de 4 ani.

(2) Autorizarea se acordă pentru fiecare dintre ocupaţiile pentru care furnizorii de formare profesională organizează programe de formare profesională.

(3) Filialele furnizorilor de formare profesională şi centrele de formare profesională, fără personalitate juridică, sunt considerate unităţi distincte şi se supun separat procedurii de autorizare.

Art. 24. - (1) Criteriile de evaluare a furnizorilor de formare profesională au în vedere următoarele elemente:

a) programul de formare profesională;
b) experienţa furnizorilor de formare profesională şi rezultatele activităţii lor anterioare obţinerii autorizării sau în alte programe de formare profesională pe care le-au realizat, dacă este cazul;
c) resursele financiare.

(2) Pentru a fi autorizaţi furnizorii de formare profesională trebuie să facă dovada că realizează programele de formare profesională cu formatori care au pregătirea pedagogică specifică formării profesionale a adulţilor şi pregătirea de specialitate corespunzătoare programei de pregătire.

Art. 25. - (1) Autorizarea poate fi retrasă de comisia de autorizare dacă se constată nerespectarea programelor pentru care furnizorul de formare profesională a fost autorizat sau dacă, în mod repetat, rezultatele la testele de evaluare sunt nesatisfăcătoare.

(2) Furnizorul de formare profesională căruia i s-a retras autorizarea poate să solicite o nouă autorizare numai după un an de la data comunicării retragerii.

(3) Furnizorul de formare profesională căruia i s-a retras de două ori autorizarea pentru aceeaşi ocupaţie pierde dreptul de a mai organiza programe de formare profesională pentru respectiva ocupaţie.

Art. 26. - (1) Pentru acoperirea cheltuielilor de autorizare furnizorii de formare profesională vor plăti taxe de autorizare, care se gestionează în regim extrabugetar de Agenţia Naţională pentru Ocupare şi Formare Profesională.

(2) Nivelul taxelor de autorizare va fi aprobat de Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor, la propunerea comisiilor de autorizare.

(3) Sumele încasate din taxele de autorizare necheltuite până la sfârşitul anului se reportează în anul următor, pentru a fi utilizate cu aceeaşi destinaţie.

Art. 27. - (1) Furnizorii de formare profesională autorizaţi se înregistrează în registrele de formare profesională deschise la comisiile de autorizare.

(2) La nivelul Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor se întocmeşte Registrul naţional al formării profesionale, care cuprinde toţi furnizorii de formare profesională autorizaţi.

Art. 28. - Metodologia certificării formării profesionale a adulţilor se aprobă prin ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale, cu avizul Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 29. - (1) Participanţii la programele de formare profesională şi persoanele care se califică prin ucenicie susţin la terminarea stagiilor de pregătire teoretică sau practică teste de evaluare a competenţelor profesionale.

(2) Testul de evaluare reprezintă un set de probe practice şi/sau teoretice prin care se constată însuşirea de către participanţii la programul de formare profesională a competenţelor specifice programului.

Art. 30. - (1) Testul de evaluare se susţine în faţa unei comisii de evaluare, constituită din specialişti din afara furnizorilor de formare profesională, numită de comisia de autorizare.

(2) La evaluare pot asista şi reprezentanţi ai furnizorilor de formare profesională care au organizat programul de formare profesională.

Art. 31. - (1) Persoanele care promovează testele de evaluare primesc certificate de calificare sau, după caz, certificate de competenţă profesională.

(2) În funcţie de modalităţile de dobândire a competenţelor profesionale prevăzute la art. 5 şi de formele de realizare a formării profesionale se eliberează certificate după cum urmează:

a) pentru cursuri şi stagii de iniţiere se eliberează certificat de competenţă profesională;
b) pentru cursuri de calificare sau recalificare se eliberează certificat de calificare profesională;
c) pentru cursuri şi stagii de perfecţionare sau specializare se eliberează certificat de competenţă profesională;
d) pentru ucenicie la locul de muncă se eliberează certificat de calificare prefesională.

(3) În cazul programelor de formare profesională structurate pe module, la terminarea fiecărui modul, după susţinerea testului de evaluare, se eliberează certificat de competenţă profesională.

(4) Certificatele de calificare se eliberează însoţite de o anexă în care se precizează competenţele profesionale dobândite.

(5) Formularele certificatelor de competenţă profesională şi, respectiv, de calificare se pun la dispoziţie furnizorilor de formare profesională, contra cost, de comisiile de autorizare.

Art. 32. - Competenţele profesionale dobândite în cadrul altor forme de pregătire profesională pot fi evaluate şi certificate de Consiliul pentru Standarde Ocupaţionale şi Atestare, care eliberează certificate de competenţă profesională echivalente cu certificatele de calificare şi care sunt recunoscute pe piaţa muncii.

CAPITOLUL IV
Finanţarea formării profesionale a adulţilor

Art. 33. - Formarea profesională a adulţilor se finanţează din următoarele surse:

a) fonduri proprii ale angajatorilor;
b) bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj;
c) sponsorizări, donaţii, surse externe atrase;
d) contribuţii ale persoanelor participante la programele de formare profesională.

Art. 34. - Societăţile comerciale, societăţile şi companiile naţionale şi regiile autonome pot efectua cheltuieli pentru formarea profesională a salariaţilor, cheltuieli care se regăsesc în costul produselor şi serviciilor.

Art. 35. - Instituţiile finanţate din fonduri extrabugetare pot efectua cheltuieli pentru formarea profesională a salariaţilor din aceste venituri.

Art. 36. - Instituţiile finanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale pot finanţa cheltuielile cu formarea profesională a salariaţilor din surse bugetare, potrivit bugetelor proprii aprobate.

Art. 37. - (1) Pe perioada în care participă la programe de formare profesională finanţate de angajatori salariaţii primesc drepturile salariale stabilite potrivit contractului individual de muncă pentru program normal de lucru.

(2) Angajatorii suportă cheltuielile de deplasare pentru participarea la programele de formare profesională, dacă aceste programe se desfăşoară în altă localitate decât cea în care salariatul îşi are locul de muncă.

Art. 38. - Salariaţii care, la cererea angajatorului, participă la programe de formare profesională pe o perioadă de cel puţin 3 luni încheie cu acesta convenţii care constituie acte adiţionale la contractele individuale de muncă, prin care sunt stabilite drepturile şi obligaţiile după absolvire.

Art. 39. - (1) Din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj se finanţează programele de formare profesională, organizate de Agenţia Naţională pentru Ocupare şi Formare Profesională, pentru calificarea, recalificarea şi perfecţionarea şomerilor, a celor care beneficiază de ajutor de integrare profesională şi de alocaţie de sprijin.

(2) Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, altele decât cele prevăzute la alin. (1), pot participa la programe de formare profesională finanţate din contribuţii proprii sau din alte surse.

Art. 40. - (1) Finanţarea formării profesionale se poate realiza şi din sponsorizări, donaţii sau din surse externe atrase.

(2) Condiţiile şi formele în care se acordă furnizorilor de formare profesională sprijin financiar din surse externe se reglementează prin lege, prin hotărâri ale Guvernului sau în conformitate cu prevederile acordurilor internaţionale de cooperare la care România este parte.

CAPITOLUL V
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 41. - (1) Programele de formare profesională care au început înainte de data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe vor continua, până la finalizare, în condiţiile stabilite prin actele normative aflate în vigoare la data începerii acestor programe.

(2) Furnizorii de formare profesională care au programe în derulare mai pot funcţiona în această calitate numai pentru programe de formare profesională care se finalizează până la data de 31 decembrie 2001, dată până la care trebuie să obţină autorizarea.

Art. 42. - (1) Furnizorii de formare profesională care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe au în derulare programe de formare profesională în vederea dobândirii unor competenţe pentru care nu există standarde ocupaţionale, după finalizarea acestor programe, îşi pot continua activitatea, în baza aceloraşi programe, numai după întocmirea şi aprobarea în condiţiile legii a respectivelor standarde ocupaţionale.

(2) În cazuri speciale se pot organiza programe de formare profesională pentru dobândirea de competenţe pentru care nu există standarde ocupaţionale, numai cu aprobarea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Art. 43. - (1) Formatorii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 24 alin. (2) privind pregătirea pedagogică specifică pentru formarea profesională a adulţilor trebuie să dobândească această pregătire până la data de 31 decembrie 2002.

(2) După data prevăzută la alin. (1) persoanele care nu îndeplinesc condiţiile de pregătire pedagogică prevăzute de prezenta ordonanţă nu mai pot funcţiona ca formatori.

Art. 44. - Furnizorii de formare profesională vor pune la dispoziţie direcţiilor teritoriale de statistică datele solicitate de acestea, referitoare la activităţile de formare profesională a adulţilor.

Art. 45. - (1) Comisia Naţională pentru Statistică va include în programul său de activitate cercetarea statistică periodică a formării profesionale a adulţilor.

(2) Metodologia de realizare a cercetării statistice aferente formării profesionale a adulţilor, stabilirea indicatorilor urmăriţi şi a modului de calcul al acestora, precum şi periodicitatea acestei cercetări vor fi stabilite de Comisia Naţională pentru Statistică, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi cu Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor.

Art. 46. - Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale împreună cu Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor vor elabora şi vor supune spre aprobare Guvernului norme metodologice pentru aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe în termen de 90 de zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 47. - Prezenta ordonanţă intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2001, cu excepţia prevederilor art. 24 alin. (2) care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2003.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

Ministrul muncii şi protecţiei sociale,
Smaranda Dobrescu

Ministrul educaţiei naţionale,
Andrei Marga

Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remeş

Bucureşti, 31 august 2000.
Nr. 129.

Miercuri, 23 septembrie 2026, 12:49

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.