Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

Articol unic. - Se ratifică Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni, partea a 5-a, semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999. Memorandumul de finanţare este anexat la prezenta ordonanţă şi face parte integrantă din aceasta.

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:



p. Ministru de stat, ministrul afacerilor externe,
Eugen Dijmărescu,
secretar de stat

Ministrul lucrărilor publice
şi amenajării teritoriului,
Nicolae Noica

Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului,
Romică Tomescu

Ministrul finanţelor,
Decebal Traian Remeş

p. Ministrul industriei şi comerţului,
Sorin Potânc,
secretar de stat

Bucureşti, 31 august 2000.

Nr. 117.

MEMORANDUM DE FINANŢARE*)

Comisia Europeană, denumită în continuare Comisia, acţionând pentru şi în numele Comunităţii Europene, denumită în continuare Comunitatea, pe de o parte, şi Guvernul României, denumit în continuare Beneficiarul, pe de altă parte,

Măsura la care se face referire la art. 1 de mai jos va fi executată şi finanţată din resursele bugetare ale Comunităţii, conform prevederilor cuprinse în prezentul memorandum. Cadrul tehnic, juridic şi administrativ în care va fi pusă în aplicare măsura la care se face referire la art. 1 de mai jos este stabilit de Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru încheiat la 12 martie 1991 între Comisie şi Beneficiar şi completate cu prevederile prezentului memorandum şi cu Dispoziţiile speciale anexate la acesta.

ARTICOLUL 1
Natura şi obiectul

Ca o componentă a programului său de asistenţă,Comunitatea va contribui, sub forma finanţării nerambursabile, la finanţarea următoarei măsuri:

ARTICOLUL 2
Angajamentul comunităţii

Contribuţia financiară din partea Comunităţii este fixatăla nivelul maxim de 14,3 milioane euro, denumită în continuare Finanţarea gratuită.

ARTICOLUL 3
Durata şi data de expirare

Pentru prezenta măsură, Finanţarea gratuită este disponibilă pentru contractare până la data de 31 decembrie 2000, făcând obiectul reglementărilor prezentului memorandum. Toate contractele trebuie semnate până la aceastădată. Fondurile rămase din Finanţarea gratuită, care nu au fost contractate până la această dată, vor fi anulate. Termenul limită pentru efectuarea plăţilor din cadrul Finanţării gratuite este 31 decembrie 2003. Toate plăţile trebuie să fie efectuate până la expirarea termenului limită al plăţilor. Comisia poate totuşi, în funcţie de împrejurări, să fie de acord cu o prelungire a acestei date de expirare (a perioadei de contractare sau de plăţi), dacă aceasta este cerută în timp util şi justificată în mod adecvat de către Beneficiar. Prezentul memorandum va expira la data la care expiră perioada de efectuare a plăţilor din Finanţarea gratuită. Toate fondurile care nu au fost utilizate vor fi returnate Comisiei.

ARTICOLUL 4
Adrese

Corespondenţa privitoare la executarea măsurii, avândmenţionate numărul şi titlul acesteia, va fi adresată:

ARTICOLUL 5
Numărul de exemplare

Prezentul memorandum este redactat în două exemplareîn limba engleză.

ARTICOLUL 6
Intrarea în vigoare

Prezentul memorandum va intra în vigoare la datasemnării lui de către ambele părţi. Orice cheltuială care are loc înaintea acestei date nu este eligibilă pentru Finanţare gratuită.

Anexele reprezintă parte integrantă a prezentului memorandum.

Semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999.

Anexa nr. 1: Acordul-cadru (anexele A şi B)
Anexa nr. 2: Dispoziţii speciale (anexa C)
Anexa nr. 3: Informare şi publicitate pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Uniunii Europene

ANEXA Nr. 1 (A şi B)

ACORD - CADRU*)

Comisia Comunităţilor Europene, denumită în cele ce urmează Comisia, acţionând pentru şi în numele Comunităţii Economice Europene, denumită în cele ce urmează Comunitatea, pe de o parte, şi România, pe de altă parte, denumite împreună părţi contractante,

ARTICOLUL 1

Pentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, părţile contractante sunt de acord să implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, astfel cum s-a specificat în regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest acord. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părţile contractante, denumit în continuare Memorandum de finanţare, pentru care este oferit un model în anexa nr. 2(C).

România ia toate măsurile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor.

ARTICOLUL 2

Fiecare măsură finanţată în cadrul acestui acord va fi implementată în conformitate cu Condiţiile generale cuprinse în anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare. Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discuţie.

ARTICOLUL 3

Pentru problemele legate de măsurile finanţate în cadrul acestui acord Comisia va fi reprezentată de delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţată în Bucureşti, care se va asigura din partea Comisiei că măsura este executată în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale.

ARTICOLUL 4

Atunci când părţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parţială privind implementarea unei măsuri către o terţă parte, un stat sau o agenţie.

În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegări vor fi menţionaţi în acordul ce urmează să fie încheiat între Comisie şi terţa parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României.

ARTICOLUL 5

Orice dispută legată de acest acord, care nu poate fi rezolvată prin consultare, va fi soluţionată în conformitate cu procedura de arbitraj menţionată în anexa B.

ARTICOLUL 6

Acest acord este întocmit în două exemplare în limba engleză.

ARTICOLUL 7

Acest acord va intra în vigoare la data la care părţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura internă a fiecărei părţi. Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinită, dacă nu îşi încetează valabilitatea prin notificarea scrisă a uneia dintre părţile contractante către cealaltă.

La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflată încă în curs de execuţie va fi dusă la îndeplinire conform termenilor Memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord.

ARTICOLUL 8

Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperării tehnice şi altor cooperări convenite între părţile contractantecare prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenţă PHARE, la cererea Guvernului României.

Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui acord.

Întocmit la Bucureşti la 12 martie 1991.

ANEXA A

CONDIŢII GENERALE
privind memorandumurile de finanţare

În aceste condiţii generale termenul Beneficiar va fi înţeles ca referitor la Guvernul României.

Titlul I
Finanţarea proiectelor

ARTICOLUL 1
Obligaţia Comunităţii

Angajamentul Comunităţii, denumit în cele ce urmeazăFinanţarea gratuită a CEE, a cărei valoare este menţionată în Memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul căreia se va desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător. Orice cheltuieli ce depăşesc Finanţarea gratuită a CEE vor fi suportate de Beneficiar.

ARTICOLUL 2
Disponibilitatea asistenţei nerambursabile a CEE

Acolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilorsau asupra altor surse de fonduri, Finanţarea gratuită a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în Memorandumul de finanţare.

ARTICOLUL 3
Cheltuirea

Contractele sunt eligibile pentru plăţi în baza acestuiMemorandum de finanţare numai dacă sunt încheiate înainte de data de expirare a Memorandumului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a Memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţională a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.

În cadrul limitei stabilite pentru Finanţarea gratuită a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în Memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicită.

Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii, împreună cu documentele justificative necesare.

Pentru partea de program implementată de Beneficiar, Autoritatea de implementare va înainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a Memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementării programului, cu condiţia ca întreaga Finanţare gratuită a CEE să fi fost angajată anterior.

În ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care Memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o primă tranşă de plată, care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus.

Titlul II
Achiziţionarea

ARTICOLUL 4
Generalităţi

Procedura de urmat pentru încheierea contractelor delucrări, livrări şi de cooperare tehnică va fi menţionată în Memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos.

ARTICOLUL 5
Condiţii de participare

1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitateacondiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, iar pentru statele beneficiare, în jurnalul oficial corespunzător.

2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanţa internaţională, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de livrări finanţate din fondurile PHARE.

ARTICOLUL 6
Derogarea de la procedurile standard

Acolo unde este recunoscută urgenţa situaţiei sau undeaceasta este justificată pe baza naturii, importanţei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operaţiuni de finanţare în două stagii, operaţiuni multifazate, specificaţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, să autorizeze în mod excepţional:

O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în Memorandumul de finanţare.

ARTICOLUL 7
Acordarea contractelor de lucrări şi livrări

Comisia şi Beneficiarul se vor asigura că pentru fiecareoperaţiune oferta selectată este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificărilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calităţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau a livrărilor, al costului lor de utilizare şi al valorii tehnice.

Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene cât de repede posibil.

ARTICOLUL 8
Contractele de cooperare tehnică

1. Contractele de cooperare tehnică, care pot lua formacontractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistenţă tehnică, vor fi încheiate după negocierea directă cu consultantul sau, dacă se justifică din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitaţiei la licitaţie.

2. Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate şi încheiate fie de beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în Memorandumul de finanţare.

3. În situaţia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o listă scurtă cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificărilor, experienţei şi independenţei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în chestiune.

4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber să aleagă dintre cei propuşi candidatul cu care intenţionează să încheie contractul.

5. Când există recurs la o procedură de licitare, contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Titlul III
Acordarea de facilităţi

ARTICOLUL 9

Privilegii generale

Personalului care participă la măsurile finanţate deComunitate, precum şi membrilor familiilor acestuia li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinaţionale sau aranjamente pentru programe de asistenţă economică şi de cooperare tehnică.

ARTICOLUL 10
Facilităţi de stabilire, instalare, intrare şi rezidenţă

În cazul contractelor de lucrări, de livrări sau de servicii,persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi de rezidenţă în cazurile în care importanţa contractului justifică aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitaţiei de participare la licitaţie şi va servi personalului necesar în vederea efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o lună după desemnarea contractantului.

Beneficiarul va permite personalului ce ia parte la contractele de lucrări, livrări sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor familiei lui apropiate să intre în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, să lucreze acolo şi să părăsească statul respectiv, aşa cum o justifică natura contractului.

ARTICOLUL 11
Importul şi reexportul de echipament

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executareamăsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementările în vigoare ale Beneficiarului.

Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, de livrări sau de servicii permisele necesare pentru reexportul echipamentului menţionat.

ARTICOLUL 12
Controlul importurilor şi schimburilor valutare

Pentru executarea măsurilor Beneficiarul se obligă săacorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului.

ARTICOLUL 13
Impozitare şi vamă

1. Plata impozitelor, a taxelor vamale şi a taxelor deimport nu va fi finanţată din Finanţarea gratuită a CEE.

2. Importurile în baza contractelor de livrări, încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din Finanţarea gratuită a CEE, vor putea intra în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent. Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, astfel cum se prevede în contract, şi pentru folosinţa imediată conform cerinţelor pentru implementarea normală a contractului, fără a ţine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plăţilor sau a impozitelor menţionate mai sus.

3. Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din Finanţarea gratuită a CEE, nu vor fi supuse în statul beneficiarului plăţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe există sau urmează să fie instituite.

4. Persoanele fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunităţii Europene, ce execută contracte de cooperare tehnică finanţate din Finanţarea gratuită a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.

5. Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnică, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodăreşti respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în ţară conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.

6. Persoanele fizice şi juridice care importă echipament profesional, astfel cum se prevede în art. 11, dacă solicită astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, aşa cum este definit prin legislaţia naţională a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv.

Titlul IV
Executarea contractelor

ARTICOLUL 14
Originea livrărilor

Beneficiarul se declară de acord ca, atunci cândComisia nu autorizează altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.

ARTICOLUL 15
Proceduri de efectuare a plăţilor

1. Pentru contractele finanţate din Finanţarea gratuităa CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile vor fi efectuate fie în unităţi europene de cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valuta Beneficiarului ori în valuta statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valuta statului în care sunt produse livrările.

2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauză vor fi efectuate, în mod corespunzător, în valuta prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU din ziua precedentă efectuării plăţii.

3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil.

Titlul V
Colaborarea dintre Comisie şi Beneficiar

ARTICOLUL 16
Inspecţie şi evaluare

1. Comisia va avea dreptul să îşi trimită propriii agenţisau reprezentanţii corespunzător autorizaţi pentru a aduce la îndeplinire orice misiune tehnică sau financiară ori de audit pe care o consideră necesară pentru a urmări execuţia măsurii. În orice caz, Comisia va comunica în avans autorităţilor beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.

Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite să aducă la îndeplinire evaluările sau inspecţiile.

2. Beneficiarul:

Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară şi o evaluare contabilă finală a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltării şi restructurării sectorului implicat.

Evaluarea contabilă finală va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independentă asupra corectitudinii şi compatibilităţii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformităţii lor cu prevederile Memorandumului de finanţare. Evaluarea contabilă va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei.

ARTICOLUL 17
Urmarea măsurilor

Ca urmare a executării măsurii, Comisia poate solicitaorice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce priveşte măsura care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.

Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menţionat în Memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii, şi asupra completării acesteia după încheiere.

Comisia, pe baza rapoartelor şi, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiară despre data închiderii oficiale a programului.

Titlul VI
Prevederi generale şi finale

ARTICOLUL 18
Consultări - dispute

1. Orice problemă legată de executarea sau interpretarea Memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţiigenerale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducând, în cazul în care este necesar, la un amendament la Memorandumul de finanţare.

2. În situaţia în care se constată neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în Memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii generale, care nu au fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul.

3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia măsurii. Părţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori.

ARTICOLUL 19
Anunţ - Adrese

Orice anunţ şi orice acord între părţi prevăzute aici trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicită la numărul şi la titlul măsurii. Astfel de anunţuri saude acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate să primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectivă. În caz de urgenţă sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în Memorandumul de finanţare.

ANEXA B

ARBITRAJ

Orice dispută între părţile contractante, rezultând dinAcordul-cadru sau din Memorandumul de finanţare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menţionate la art. 18 din Condiţiile generale, referitoare la Memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrării de către un Tribunal de arbitraj, după cum urmează: Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte.

Tribunalul de arbitraj va fi compus din 3 arbitri, numiţi după cum urmează:

Dacă oricare dintre părţi nu reuşeşte să numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător. Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisionează, decedează sau devine incapabil să îşi desfăşoare activitatea, un alt arbitru va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial.

ANEXA Nr. 2(C)

DISPOZIŢII SPECIALE

1. Obiective şi descriere

1.1. Obiective generale şi specifice

Obiectivul general al programului este de a sprijini eforturile ţărilor candidate pentru integrarea în Uniunea Europeană cât mai curând posibil.

Facilitatea pentru infrastructuri de mari dimensiuni (IMD) are 3 obiective specifice:

1.2. Eligibilitatea proiectelor

Un proiect IMD trebuie să întrunească un număr de criterii de eligibilitate pentru a putea fi acceptat pentru finanţare:

1.3. Selectarea proiectelor, transparenţă şi consultanţă

Procesul de selecţie pentru propunerea financiară începe cu o cerere adresată ţărilor candidate de a prezenta o listă lungă cu potenţiale proiecte ce pot fi cofinanţate prin Facilitatea IMD în 1999. Cererile prezentate de ţările candidate au fost integrate într-o listă lungă indicativă, care a fost apoi analizată prin consultarea serviciilor relevante din cadrul Comisiei Europene (i.e. Direcţiile generale de transport, mediu şi dezvoltare regională). Lista care a rezultat în urma analizei are un impact deosebit asupra unei zone prioritare, după cum se evidenţiază în Parteneriatul pentru aderare şi, în multe cazuri, abordează problema transfrontalieră, îndeosebi interconectarea regională în domeniul transporturilor şi mediului.

Proiectele care au rămas pe listă au fost apoi evaluate din punct de vedere al fezabilităţii şi al stadiului de realizare, împreună cu IFI relevante. Acele proiecte care întrunesc criteriile amintite mai sus sunt prezentate în prezentul Memorandum de finanţare.

O atenţie deosebită a fost acordată acelor proiecte care ar putea atrage maximum de resurse financiare din partea IFI, a ţărilor partenere şi din partea sectorului privat, care să finanţeze primele faze de implementare a proiectelor propuse, care altfel nu ar fi fost realizate şi care se vor orienta spre asigurarea conformităţii cu respectivele directive ale UE. De exemplu, asistenţa acordată Brno din Republica Cehă, prin Facilitatea IMD în cadrul prezentului Memorandum de finanţare, permite municipalităţii să dezvolte unitatea de tratare a apelor reziduale la un nivel mai ridicat, care se face în conformitate cu directivele UE, şi să realizeze acest lucru cu 5 ani mai devreme decât se prevăzuse iniţial în programul general al municipalităţii de reabilitare a apelor reziduale.

1.4. Descrierea proiectelor

Acest punct prezintă o scurtă descriere a proiectelor care urmează să fie finanţate prin prezentul memorandum. Alte detalii sunt prezentate în fişele de proiect. Proiectele vor fi finanţate prin Facilitatea IMD - partea a 5-a în toate ţările candidate, cu excepţia Slovaciei şi Ungariei. Proiectele transmise de Slovacia nu beneficiază încă de asistenţă din partea IFI, iar proiectele Ungariei nu sunt finalizate sau, cum este situaţia în unul dintre cazuri, a primit deja asistenţă prin Facilitatea IMD, dar care nu este încă implementată. Toate proiectele care au fost respinse la finanţarea prin Facilitatea IMD - partea a 5-a, inclusiv cele ale Slovaciei şi Ungariei, vor fi transmise autorităţilor de programare pentru ISPA.

Prezentul Memorandum de finanţare încearcă să se orienteze către problemele critice de mediu care nu sunt în general finanţate de Comunitate, în special problema apelor reziduale (i.e. proiectul Estoniei pentru remedierea heleşteielor), poluarea aerului (i.e. proiectul României privind conversia energiei termice) şi sursele de putere alternativă (i.e. proiectul geotermal Podhale). În funcţie de stadiul în care se află, aceste proiecte pot fi finanţate prin viitoarele instrumente financiare comunitare.

De asemenea, merită observat în prezentul Memorandum de finanţare eforturile financiare PHARE pentru atragerea investiţiilor din sectorul privat care să acopere costurile de mediu.

Prin asistenţa acordată proiectelor municipale privind concesionarea şi aranjamentele operaţionale cu companii private (i.e. proiectele privind sistemul de alimentare cu apă din Kranjska Gora, Slovenia şi Brno, Republica Cehă), Facilitatea IMD urmăreşte să atragă mai multe resurse care să prevină problemele de mediu în timp ce urmează să se acorde asistenţă municipalităţilor pentru asigurarea conformităţii cu acquisul comunitar.

Prin această abordare se recunoaşte că sectorul privat este singura sursă viabilă care să acopere imensa lipsă financiară din domeniul mediului. Cu toate acestea, se acordă o importanţă deosebită asistenţei financiare nerambursabile care să faciliteze concesionarea prin reducerea costurilor la tariful plătit de populaţie, dar de care nu beneficiază companiile din sectorul privat. Astfel, operatorii interesaţi sunt excluşi de la licitaţia pentru proiectele finanţate prin Facilitatea IMD din cauza poziţiei lor privilegiate, iar activele finanţate prin fonduri PHARE rămân în proprietatea municipalităţii.

După cum se obişnuieşte la toate proiectele IFI, fiecare alocare din fonduri PHARE va include costuri de urmărire pentru a asigura o implementare eficientă. Dată fiind complexitatea procesului de achiziţie în cadrul acestui proiect, precum şi necesitatea de a conveni asupra calendarului de implementare al proiectelor IFI cu acela al proiectelor IMD, licitaţia pentru precalificare se află în plină desfăşurare pentru cele mai multe dintre proiectele aflate pe listă. Aceasta presupune că cerinţele Facilităţii IMD pentru realizarea rapidă a contractării, după semnarea Memorandumului de finanţare, au fost îndeplinite. Orice cheltuieli suplimentare la contractele care beneficiază de finanţare PHARE vor fi acoperite de fonduri din partea altor cofinanţatori, ca urmare a faptului că alocările prezentate mai jos nu pot fi depăşite.

1.4.1. Bulgaria

Titlu: Unitatea de tratare a apei reziduale Sofia
IFI: BERD
PHARE: 23 milioane euro
Proiect: În cadrul procesului de revizuire şi dezvoltare a sistemului de alimentare cu apă potabilă şi apă reziduală, componenta PHARE se va orienta spre dezvoltarea unităţii de tratare a apei reziduale. Municipalitatea va dezvolta sistemul de canalizare. Dezvoltarea reţelei şi orice lucrare de infrastructură rămasă în unitate va fi contractată prin licitaţie cu o companie din sectorul privat. BERD va acorda un credit companiei operatoare care va finanţa lucrările capitale de care răspunde. Componenta PHARE facilitează această formă de operare, permiţând astfel municipalităţii să dezvolte sistemul de tratare a apelor reziduale şi sistemul de furnizare a apei la standardele Uniunii Europene, instituie o formă de concesionare pentru operare şi asigură că unităţile vechi se vor dezvolta astfel încât să se asigure conformitatea cu directivele UE relevante.

1.4.2. Republica Cehă

Titlu: Proiectul municipal de dezvoltare a sistemului de furnizare a apei Brno
IFI: BERD
PHARE: 14,2 milioane euro
Proiect: În cadrul programului de dezvoltare a sistemului de apă potabilă şi ape reziduale pentru municipiul Brno, componenta PHARE va fi utilizată pentru modernizarea principalului canal care se leagă de unitate. Municipalitatea modernizează unitatea, precum şi alte aspecte legate de reţeaua de distribuţie. BERD va acorda un credit municipalităţii, care va finanţa lucrările de care răspunde. Municipalitatea finalizează în acest moment o formă de operare cu o companie din sectorul privat pentru punerea în funcţiune a unităţii. Componenta PHARE facilitează această formă de operare, permiţând astfel municipalităţii să ia în considerare - şi să se asigure de faptul că asistenţa se adresează gravelor probleme de scurgere din reţea - un aspect pe care nu îl poate rezolva pe termen mediu fără asistenţa PHARE.

1.4.3. Estonia

Titlu: Remedierea zonei Sillamae Tailing
IFI: NEFCO/NIB
PHARE: 5 milioane euro
Proiect: O unitate de operare a unei mine de uraniu care a fost închisă a generat reziduuri toxice, în cea mai mare parte reziduuri de metale grele. Această unitate trebuie să fie urgent remediată pentru protecţia sănătăţii umane, a biodiversităţii mediului în zonă, precum şi în zona Mării Baltice, în general. Întregul program de refacere va dura 5 ani, începând cu finanţare PHARE şi continuând cu finanţare din partea NEFCO şi NIB. Proiectul răspunde tuturor directivelor din domeniul biodiversităţii ca o consecinţă a promovării conformităţii în domeniul reziduurilor. În funcţie de progresele înregistrate, acest proiect poate reprezenta un proiect-pilot pentru alte mine de uraniu din zonă cu probleme similare.

1.4.4. Letonia

Titlu: Două proiecte din cadrul Programului Proiect 800 - Proiectul celor trei oraşe (Bauska/Kuldiga/Saldus) şi Proiectul celor cinci oraşe (Kraslava/Gulbene/Aizkraukle/ Jekabpils/Talsi).
IFI: NEFCO/BERD
PHARE: 5,5 milioane euro (2,345 milioane euro pentru Bauska/Kuldiga/Saldus şi 3,155 milioane euro pentru Kraslava/Gulbene/Aizkraukle/Jekabpils/Talsi).
Proiect: Programul Proiect 800 din Letonia se adresează necesităţilor de protecţie împotriva poluării pentru 800 de mici localităţi, care împreună reprezintă un focar pentru regiune, inclusiv pentru Marea Baltică. Contribuţia PHARE aduce localităţile aflate în acest focar în conformitate cu directivele privind apele reziduale şi apa potabilă din mediul urban, ale căror costuri ar fi făcut neviabilă finanţarea proiectelor pentru beneficiari.

1.4.5. Lituania

Titlu: Proiect de mediu - Jurbarkas
IFI: BEI
PHARE: 2 milioane euro
Proiect: Contribuţia PHARE este destinată municipalităţii Jurbarkas şi face parte dintr-un program de 8 milioane euro alocat pentru aceasta şi pentru oraşele învecinate, în scopul asigurării conformităţii acestor microregiuni cu directivele privind apele reziduale şi apa potabilă din mediul urban, reducerii poluării transfrontaliere în Marea Baltică şi pentru a crea posibilitatea de a se implica în noi faze ale dezvoltării sistemului de ape reziduale.

1.4.6. Polonia

Titlu: Proiect geotermic - Podhale
IFI: BIRD
PHARE: 14 milioane euro
Proiect: Proiectul cofinanţat de BIRD presupune construcţia unei unităţi de energie geotermică în oraşul Zakopane. Proiectul sprijină reducerea poluării aerului cauzată de folosirea pe scară largă a surselor de energie poluante în această zonă din sudul Poloniei din ce în ce mai importantă din punct de vedere turistic, care atrage peste patru milioane de vizitatori anual. Proiectul va avea ca rezultat conformitatea cu directivele din domeniul protecţiei aerului, precum şi în ceea ce priveşte reducerea poluării transfrontaliere la graniţa cu Slovacia.

Titlu: Programul de tratare a apelor reziduale Bielsko-Biala
IFI: BIRD
PHARE: 5 milioane euro
Proiect: Proiectul cofinanţat de BIRD va acorda asistenţă pentru reabilitarea sistemului de apă potabilă şi a sistemului de ape reziduale. Proiectul este cofinanţat de BIRD şi implică un aranjament de operare cu o companie din sectorul privat. Proiectul va avea ca rezultat conformitatea cu directivele respective din domeniul apei şi al apelor reziduale.

Titlu: Programul de mediu rural
IFI: BIRD/NEFCO
PHARE: 3,5 milioane euro
Proiect: Proiectul cofinanţat de BIRD şi NEFCO va reduce poluarea cu nitraţi din sectorul fermelor agricole dintr-o anumită regiune a Poloniei. Proiectul presupune acordarea de asistenţă tehnică pentru dezvoltarea fermelor şi pentru containere, în vederea controlului pierderilor de nitraţi care determină poluarea râurilor şi a surselor de apă subterană. Proiectul va avea ca rezultat conformitatea cu directivele privind poluarea cu nitraţi şi va reprezenta un proiect-pilot ce va putea fi aplicat într-o altă zonă a Poloniei după anul 2000.

1.4.7. România

Titlu: Programul de dezvoltare a utilităţilor municipale (Braşov şi Constanţa)
IFI: BERD
PHARE: 8 milioane euro (4 milioane euro - Braşov şi 4 milioane euro - Constanţa)
Proiect: Programul de dezvoltare a utilităţilor municipale s-a bucurat de un mare succes printre programele de investiţii în domeniul sistemelor de îmbunătăţire a apelor reziduale, cofinanţate de BERD. Totuşi elementele care privesc cele două municipalităţi - Braşov şi Constanţa care au fost propuse nu ţin de capacitatea lor de finanţare. Investiţiile PHARE vor asigura includerea lor în programul general, permiţând Programului de dezvoltare a utilităţilor municipale să îşi atingă obiectivele şi să depăşească nivelurile de conformitate prevăzute iniţial.

Titlu: Unitatea de tratare a apelor reziduale Valea Jiului
IFI: BERD
PHARE: 4,1 milioane euro
Proiect: Proiectul propus este complex - asigurarea unei capacităţi de tratare biologică la unitatea existentă la Uricani şi reabilitarea reţelei de canalizare pentru Lupeni. Proiectele vor avea ca rezultat asigurarea conformităţii cu respectivele directive UE în cele două localităţi.

Titlu: Proiectul de conservare a energiei termice Olteniţa
IFI: BERD
PHARE: 2,2 milioane euro
Proiect: Proiectul presupune înlocuirea schimbătoarelor de căldură cu unităţi de încălzire pe bază de combustibil uşor, în 11 puncte din Olteniţa, la frontiera româno-bulgară. Aceasta va permite închiderea unităţilor de încălzit pe bază de combustibil greu din Olteniţa şi, astfel, reducerea emisiilor de sulfaţi, nitraţi şi alte substanţe în localitate.

1.4.8. Slovenia

Titlu: Proiectul privind apele reziduale din municipiul Kranjska Gora
IFI: BEI
PHARE: 2,5 milioane euro
Proiect: Obiectivul acestui proiect îl constituie construirea unei noi unităţi centrale de tratare a apelor reziduale şi principalul colector în localitatea Kranjska Gora în vederea respectării cerinţelor din directivele UE privind tratarea apelor reziduale în mediul urban. Unitatea de tratare a apelor reziduale va reduce din impactul scurgerilor în râul Sava Dolinka. Proiectul este cofinanţat de BEI.

Titlu: Reabilitarea căii ferate Murska Sobota (Dezvoltarea Coridorului V de cale ferată din Slovenia)
IFI: BERD/BEI
PHARE: 10 milioane euro
Proiect: Proiectul presupune: (i) înlocuirea sistemului mecanic existent de semnalizare şi a dispozitivelor de siguranţă cu noi dispozitive electronice pe linia de cale ferată Ljubljana - Sezana; (ii) modernizarea liniei de cale ferată Ormoz - Murska Sobota, cu reconstrucţia gărilor Ivanjkovici Ljutomer şi Beltinci, inclusiv prelungirea transportului de mărfuri pe calea ferată, instalarea sistemului de semnalizare şi a dispozitivelor de siguranţă, construirea facilităţilor respective pentru pasageri; şi (iii) devierea pe o distanţă de 2 km a liniei de cale ferată aflate în pericol de alunecare de teren. Proiectul va avea un impact transfrontalier deosebit în măsura în care va contribui la asigurarea unei legături de trafic rapid cu Ungaria şi cu alte ţări din centrul şi estul Europei după deschiderea noii linii de cale ferată cu Ungaria în anul 2000. Ca urmare a implementării proiectului se vor înregistra şi alte avantaje semnificative, inclusiv siguranţa accesului pe peron, un circuit mai rapid al traficului, creşterea siguranţei prin sistemul electronic de semnalizare şi extinderea capacităţii pe linie. Procedurile privind evaluarea impactului de mediu ale IFI şi ale ţărilor beneficiare au fost urmărite pentru fiecare proiect de investiţii din cadrul Programului pentru infrastructuri de mari dimensiuni, iar detalii ale acestora sunt furnizate în fişele de proiect individuale.

Se va asigura egalitatea de şanse dintre bărbaţi şi femei de a participa la toate proiectele.

2. Buget

- milioane euro - _________________________________________________________________________________________________ Ţara şi titlul proiectului Alocare Investiţii Construcţie Asistenţă instituţională tehnică _________________________________________________________________________________________________ Bulgaria PIMD - partea a V-a 23 23 0 0 Cehia PIMD - partea a V-a 14,2 14,2 0 0 Estonia PIMD - partea a V-a 5 5 0 0 Letonia PIMD - partea a V-a 5,5 5,5 0 0 Lituania PIMD - partea a V-a 2 2 0 0 Polonia PIMD - partea a V-a 22,5 22,5 0 0 România PIMD - partea a V-a 14,3 14,3 0 0 Slovenia PIMD - partea a V-a 12,5 12,5 0 0 _________________________________________________________________________________________________ TOTAL: 99 99 0 0 _________________________________________________________________________________________________

3. Aranjamente de implementare

În timp ce PIMD 1999 este prezentat Comitetului de gestiune ca o facilitate orizontală, proiectele trebuie implementate prin:

(i) structurile programelor naţionale PHARE în baza sistemului SID; sau,

(ii) direct de către IFI care cofinanţează proiectul în baza unui Acord paralel de cofinanţare şi implementare delegată (APC), prin care IFI răspunde de implementare. În acest caz, nu se va aplica sistemul SID.

PIMD se împarte, în funcţie de proiecte, prin semnarea a 8 memorandumuri de finanţare, după cum se prezintă în tabelul de mai jos, asigurând astfel o realizare optimă a proiectelor în fiecare ţară şi o eficienţă maximă în implementarea lor.

_________________________________________________________________________________________________ Ţara şi titlul proiectului Memorandum de finanţare Milioane euro SID sau APC _________________________________________________________________________________________________ Bulgaria PIMD - partea a V-a BG9906 23 SID Cehia PIMD - partea a V-a CZ9910 14,2 SID Estonia PIMD - partea a V-a ES9908 5 APC Letonia PIMD - partea a V-a LE9910 5,5 APC Lituania PIMD - partea a V-a LI9905 2 SID Polonia PIMD - partea a V-a PL9912 22,5 APC România PIMD - partea a V-a RO9909 14,3 SID Slovenia PIMD - partea a V-a SL9909 12,5 SID _________________________________________________________________________________________________ TOTAL: 99 _________________________________________________________________________________________________

3.1. Implementarea prin programele naţionale

Următoarele proiecte PIMD vor fi gestionate în conformitate cu procedurile Sistemului de implementare descentralizată PHARE (SID). Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) are întreaga responsabilitate pentru programarea, monitorizarea şi implementarea programelor PHARE:

1. Bulgaria - Unitatea de tratare a apei reziduale Sofia

2. Cehia - Remedierea conductei de apă reziduală Brno

3. Lituania - Proiectul ape reziduale Jubarkas

4. Polonia - Proiectul geotermic Podhale

5. Polonia - Proiectul ape reziduale Bialsko-Biala

6. România - Programul de dezvoltare a utilităţilor municipale Braşov

7. România - Programul de dezvoltare a utilităţilor municipale Constanţa

8. România - Proiectul ape reziduale Valea Jiului

9. România - Proiectul de conservare a energiei termice

10. Slovenia - Proiectul ape reziduale Kranjska Gora

11. Slovenia - Proiectul de cale ferată Murska Sobota. Fondul Naţional (FN) în fiecare ţară este după cum urmează:

1. Bulgaria - Ministerul Finanţelor

2. Republica Cehă - Ministerul Finanţelor

3. Lituania - Ministerul Finanţelor

4. Polonia - Ministerul Finanţelor

5. România - Ministerul Finanţelor

6. Slovenia - Ministerul Finanţelor.

Fiecare Fond Naţional este condus de Responsabilul naţional cu autorizarea (RNA) care va superviza managementul financiar al programului şi va răspunde de raportarea către CE.

Autorităţile naţionale de control competente vor derula operaţiuni de control financiar privind implementarea programului.

Fondurile vor fi ţinute în Fondul Naţional, iar plăţile se vor efectua prin Agenţia de implementare (AI) în conformitate cu structurile programului naţional. Toate contractele de achiziţii şi plăţile se vor efectua de Agenţia de implementare către contractor. Beneficiarul va realiza supravegherea şi raportarea progreselor către AI. Comisia va transfera fonduri către FN în concordanţă cu Memorandumul de înţelegere semnat de Comisie şi Ministerul Finanţelor. Fondurile vor fi transferate în urma solicitării de către RNA, după cum urmează:

Bulgaria:

O sumă de până la 4.600.000 euro va fi transferată către FN după semnarea Memorandumului de finanţare. Vor fi făcute 4 realimentări de până la 4.600.000 euro sau soldul contului, care sumă este mai mică.

Cehia:

O sumă de până la 2.840.000 euro va fi transferată către FN după semnarea Memorandumului de finanţare. Vor fi făcute 4 realimentări de până la 2.840.000 euro sau soldul contului, care sumă este mai mică.

Lituania:

O sumă de până la 400.000 euro va fi transferată către FN după semnarea Memorandumului de finanţare. Vor fi făcute 4 realimentări de până la 400.000 euro sau soldul contului, care sumă este mai mică.

Polonia:

O sumă de până la 3.800.000 euro va fi transferată către FN după semnarea Memorandumului de finanţare. Vor fi făcute 4 realimentări de până la 3.800.000 euro sau soldul contului, care sumă este mai mică. Se va ţine seama de faptul că fondurile pentru Programul din mediul rural în Polonia nu vor trece prin Fondul Naţional, însă plăţile se vor efectua direct către instituţia financiară internaţională (IFI) care gestionează programul, în baza unui Acord paralel de confinanţare şi implementare delegată (APC) semnat la nivel central între IFI şi Comisie.

România:

O sumă de până la 3.700.000 euro va fi transferată către FN după semnarea Memorandumului de finanţare. Vor fi făcute 4 realimentări de până la 3.700.000 euro sau soldul contului, care sumă este mai mică.

Slovenia:

O sumă de până la 2.500.000 euro va fi transferată către FN după semnarea Memorandumului de finanţare. Vor fi făcute 4 realimentări de până la 2.500.000 euro sau soldul contului, care sumă este mai mică. Dispoziţiile prevăzute la art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional trebuie, de asemenea, respectate. În plus, RNA trebuie să înainteze Comisiei spre aprobare nominalizarea unui Responsabil cu autorizarea plăţilor (RAP) şi o descriere a sistemului creat, arătând cum se realizează fluxul de informaţii între Fondul Naţional şi AI/OPCP şi modul în care vor fi efectuate plăţile.

Se vor efectua 4 plăţi în cuantumul celei mai mici sume reprezentate fie de maximum 20% din fondurile care urmează să fie administrate local, fie de diferenţa până la valoarea integrală a bugetului. Prima plată va fi trasă în momentul în care 10% din buget a fost deja cheltuit de OPCP. A doua completare poate fi cerută atunci când 30% din bugetul total în exerciţiu a fost cheltuit. Punctul de tragere pentru a treia completare este de 50%, iar plata celei de-a 4-a rate se va face când s-au cheltuit 70%. În afara unei autorizaţii exprese prealabile din partea Comisiei, nici o cerere de completare nu poate fi făcută dacă fondurile cumulate aflate în depozit la Fondul Naţional şi Agenţiile de implementare depăşesc 10% din exerciţiul bugetar angajat. În mod excepţional RNA poate solicita o plată în avans de peste 20%, în conformitate cu procedurile prevăzute în Memorandumul de înţelegere sus-menţionat. Fondul Naţional va transfera fonduri către AI, inclusiv OPCP, în conformitate cu acordurile de finanţare semnate între Fondurile Naţionale şi AI/OPCP. Fiecare acord de finanţare va fi andosat înainte de Comisia Europeană. În cazurile în care FN este chiar agenţia de plată pentru OPCP nu va exista nici un transfer de fonduri de la FN la OPCP. OPCP şi AI vor fi conduse de câte un RAP, numit de RNA, după consultări cu CNA. RAP va fi responsabil de toate operaţiunile efectuate de OPCP. AI are întreaga responsabilitate pentru lansarea licitaţiilor, contractare şi plăţi.

Un cont separat în euro va fi stabilit pentru fondurile transferate de Comisie Fondului Naţional pentru acest program în băncile centrale sau într-o bancă ce a fost anterior convenită cu Comisia Europeană. Dobânzile vor fi raportate Comisiei Europene; în cazul în care Comisia decide astfel, pe baza propunerii RNA, dobânzile pot fi reinvestite în program. În principiu, toate conturile bancare vor fi purtătoare de dobânzi.

Aceleaşi proceduri vor fi aplicate tuturor fondurilor transferate către AI sau OPCP.

Se va ţine seama de faptul că în cazul Letoniei Fondul Naţional va fi agenţia de plată.

RNA şi RAP se vor asigura că toate contractele sunt elaborate în conformitate cu procedurile Manualului SID privind cofinanţarea proiectelor IFI/PHARE. Toate contractele privind lucrări capitale din cadrul acestui Memorandum de finanţare vor fi mai mari de 2 milioane euro.

Aranjamentele de implementare pentru fiecare proiect sunt prezentate succint în tabelul de mai jos:

_________________________________________________________________________________________________ Titlul proiectului Agenţia de implementare Supervizare1) _________________________________________________________________________________________________ Bulgaria - Unitatea de tratare OPCP Unitatea de implementare a a apei reziduale Sofia proiectului pentru tratarea apei (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice şi Ministerul Mediului şi Apelor) Cehia - Proiectul pentru Ministerul Devoltării Regionale Municipalitatea şi compania remedierea conductei de (Centrul pentru Dezvoltare de apă apă reziduală Brno Regională) Estonia - Proiectul pentru NEFCO (prin APC) Unităţi de implementare a pro remedierea zonei Sillamae iectului (UIP) în municipalităţi sub coordonarea şi controlul NEFCO Letonia - Proiecte pentru NEFCO (prin APC) Unităţi de implementare a 3 localităţi proiectului în municipalităţi sub coordonarea şi controlul NEFCO Letonia - Proiecte pentru NEFCO (prin APC) Unităţi de implementare a 5 localităţi proiectului în municipalităţi sub coordonarea şi controlul NEFCO Lituania - Proiectul ape OPCP UIP în municipalităţile reziduale Jubarkas Klaipeda şi Paneveys Polonia - Proiectul geotermic Fondul Naţional pentru PEC Geotermia Podhalanska Podhale Protecţia Mediului (Agenţie de implementare) Polonia - Proiectul ape Fondul Naţional pentru UIP - Departamentul de reziduale Bialsko-Biala Protecţia Mediului (Agenţie investiţii AQUA de implementare) Polonia - Proiectul de mediu NEFCO (prin APC) UIP în cadrul Fondului rural Naţional pentru Protecţia Mediului sub coordonarea şi controlul NEFCO România - Programul de OPCP UIP a BERD în municipalitate dezvoltare a utilităţilor (monitorizarea ministerului) municipale Braşov România - Programul de OPCP UIP a BERD în municipalitate dezvoltare a utilităţilor (monitorizarea ministerului) municipale Constanţa România - Proiectul ape OPCP UIP a BERD în municipalitate reziduale Valea Jiului (monitorizarea ministerului) România - Proiectul de OPCP UIP a BERD în municipalitate conservare a energiei termice (monitorizarea ministerului) Slovenia - Proiectul ape OPCP Municipalitatea (în baza con reziduale Kranjska Gora tractului FIDIC) Slovenia - Proiectul de cale Ministerul Transporturilor şi Ministerul ferată Murska Sobota Comunicaţiilor/OPCP _________________________________________________________________________________________________ 1) Supervizarea se referă la managementul tehnic al proiectului şi nu trebuie confundată cu instrumentele de supervizare din cadrul procedurilor de contractare FIDIC.

3.2. Implementarea prin cofinanţarea IFI

În cazul următoarelor proiecte PIMD, Comisia va transfera fondurile în tranşe, în conformitate cu calendarul de efectuare a plăţilor, direct către IFI care, în colaborare cu beneficiarul creditului din partea IFI, vor gestiona achiziţiile şi managementul financiar pentru Comisia Europeană, conform procedurilor prevăzute în Acordul paralel de cofinanţare şi implementare delegată (APC) semnat între IFI şi Comisie:

1. Estonia - Proiectul pentru remedierea zonei Sillamae

2. Letonia - Proiectul pentru 3 localităţi

3. Letonia - Proiectul pentru 5 localităţi

4. Polonia - Proiectul de mediu rural.

În aceste cazuri, pentru proiectele respective nu se va aplica sistemul SID. Totuşi, după semnarea Memorandumului de finanţare de către Comisie şi Coordonatorul naţional al asistenţei, APC va fi semnat, pentru ţările respective, de Comisie, pe de o parte, şi instituţia financiară internaţională cofinanţatoare (i.e. NEFCO), pe de altă parte. Astfel, fondurile pentru proiectele de mai sus vor fi direcţionate către IFI implicată, care va implementa şi va administra componenta PHARE, precum şi propria participare la proiect. În cadrul APC se vor aplica procedurile de achiziţii şi implementare ale IFI, însă se vor aplica regulile PHARE privind eligibilitatea şi originea.

Principiile APC sunt:

3.3. Condiţii generale

Toate contractele trebuie încheiate până la 31 decembrie 2000. Toate plăţile trebuie să se efectueze până la 31 decembrie 2003. Toate cererile pentru transferul fondurilor (inclusiv avansul) trebuie să fie însoţite de o confirmare scrisă din care să reiasă că activităţile vor fi contractate local. Toate fondurile neutilizate până la data expirării programului vor fi recuperate de Comisie.

Pentru acele contracte cu fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie prelungită după sfârşitul perioadei de plată a programului, suma totală a fondurilor acelor contracte, calculate de RAP şi stabilite de Comisie, va fi plătită Agenţiei de implementare înainte de închiderea oficială a programului. Agenţia de implementare îşi asumă întreaga responsabilitate privind depozitarea fondurilor până la efectuarea ultimei plăţi şi se asigură că aceste fonduri vor fi folosite numai pentru plăţi referitoare la clauzele de retenţie. De asemenea, îşi asumă întreaga responsabilitate faţă de contractori în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor legate de clauzele de retenţie. Dobânzile fondurilor vor fi plătite Comisiei după plata finală a contractorilor. Fondurile care nu au fost plătite contractorilor după efectuarea ultimei plăţi vor fi rambursate Comisiei. O analiză generală a utilizării fondurilor depozitate în conturile de garanţie - în mod special a plăţilor făcute din acestea şi a dobânzilor rezultate vor fi furnizate anual de RNA Comisiei.

4. Monitorizare şi evaluare

Va fi creat un Comitet comun de monitorizare (CCM). Acesta va cuprinde RNA, CNA şi reprezentanţi ai Comisiei. CCM se va întâlni cel puţin o dată pe an pentru a analiza programele PHARE - inclusiv proiectele PIMD din fiecare ţară - cu scopul de a evalua progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor propuse în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare. CCM poate recomanda o schimbare a priorităţilor şi/sau o realocare de fonduri PHARE.

CCM va fi asistat de subcomitetele de monitorizare (SCM) şi va include CNA, RAP pentru fiecare Agenţie de implementare (şi pentru OPCP, acolo unde este cazul) şi Serviciile Comisiei. Subcomitetele de monitorizare vor analiza în detaliu progresele înregistrate în cadrul fiecărui program, inclusiv ale componentelor şi contractelor acestora, pe baza rapoartelor periodice de monitorizare şi evaluare elaborate cu sprijinul unui consultant extern, în conformitate cu prevederile manualului SID, şi vor face recomandări cu privire la diferite aspecte ale managementului programului, asigurându-se că acestea vor fi puse în aplicare. Subcomitetele de monitorizare vor raporta CCM, căruia îi vor supune spre aprobare rapoarte generale detaliate cu privire la toate programele finanţate prin PHARE.

5. Audit şi evaluare

În cazul proiectelor implementate prin structurile Programului naţional PHARE, conturile şi operaţiunile Fondului Naţional şi, acolo unde este cazul, ale OPCP şi ale agenţiilor de implementare relevante pot fi verificate oricând, la cererea Comisiei, precum şi de către un auditor extern contractat de Comisie, fără a se aduce atingere responsabilităţilor Comisiei sau ale Curţii de Conturi a Comunităţii Europene, aşa cum s-a precizat în Condiţiile generale la Memorandumul de finanţare şi la Acordul-cadru. În cazul proiectelor la care implementarea se realizează de către IFI, Comisia îşi menţine aceleaşi drepturi privind accesul la înregistrările financiare ale IFI pentru fondurile PHARE, în scopul evaluării, după cum se arată mai sus, în cadrul programelor naţionale.

Serviciile Comisiei vor lua măsuri pentru realizarea unei evaluări ulterioare, după închiderea programului.

6. Transparenţă/Publicitate

RAP va fi răspunzător de luarea tuturor măsurilor necesare pentru asigurarea publicităţii adecvate pentru toate activităţile finanţate prin acest program. Aceasta se va face în strânsă legătură cu Delegaţia Comisiei Europene în România.

7. Condiţii speciale

În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive imputabile autorităţii de implementare implicate sau IFI, care participă la cofinanţare, Comisia poate revizui oricând programul, în sensul anulării sale totale sau parţiale şi/sau realocând fondurile neutilizate pentru alte scopuri, conforme cu obiectivele Programului PHARE.

ANEXA Nr. 3

INFORMARE ŞI PUBLICITATE
pentru programele PHARE, ISPA şi SAPARD ale Uniunii Europene

1. Scop şi obiective

Informaţiile şi activităţile de publicitate privind asistenţa Uniunii Europene prin Programul PHARE sunt destinate creşterii gradului de conştientizare a publicului şi a transparenţei acţiunilor UE, precum şi creării unei imagini consistente privind activităţile respective în toate ţările beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc activităţile care primesc o contribuţie de la Programul PHARE al Uniunii Europene.

2. Principii generale

Fiecare RAP responsabil cu implementarea memorandumurilor financiare, precum şi a altor forme de asistenţă va fi responsabil cu publicitatea la faţa locului. Această acţiune se va desfăşura în cooperare cu Delegaţia Comisiei Europene, care va fi informată asupra demersurilor făcute în acest scop.

Autorităţile naţionale şi regionale competente vor desfăşura activităţile necesare unei aplicări efective a acestor prevederi, în colaborare cu Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectivă. Informarea şi măsurile publicitare descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor şi deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:

3. Informarea şi publicitatea privind programele PHARE

Informarea şi măsurile publicitare vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegaţia Comisiei, pentru toată durata Memorandumului de finanţare, şi se vor referi atât la programele, cât şi la alte forme de asistenţă.

Costul informării şi publicităţii privind proiectele individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective. În cazul implementării programelor PHARE se vor aplica măsurile menţionate la lit. a) şi b):

(i) pentru investiţiile de infrastructură ce depăşesc 1 milion ECU:

(ii) în cazul investiţiilor de producţie, măsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi alte măsuri beneficiind de finanţare PHARE, ISPA sau SAPARD:

4. Transparenţa asistenţei UE în cercurile de afaceri, printre potenţialii beneficiari şi publicul larg

4.1. Cercul de afaceri

Cercurile de afaceri trebuie implicate în cea mai mare măsură în asistenţa ce le priveşte direct. Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor către potenţialii beneficiari, în special către întreprinderile mici şi mijlocii. Informaţiile trebuie să cuprindă şi indicaţii privind procedurile administrative care trebuie urmate.

4.2. Alţi beneficiari potenţiali

Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenţa canalelor relevante pentru diseminarea informaţiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri de formare, angajare sau dezvoltare a resurselor umane. În acest sens se va asigura cooperarea dintre organismele de pregătire profesională implicate în angajare, grupurile de afaceri, centrele de formare şi organizaţiile neguvernamentale.

Formulare

Formularele emise de autorităţile locale, naţionale sau regionale privind anunţarea şi solicitarea de fonduri nerambursabile destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităţi eligibile pentru acest fel de asistenţă vor trebui să indice faptul că UE şi, în mod special, Programele PHARE, ISPA sau SAPARD asigură aceste surse financiare. Notificarea de asistenţă transmisă beneficiarilor trebuie să menţioneze procentul sau volumul de asistenţă finanţat de programele amintite. În cazul în care astfel de documente poartă stema naţională sau regională, ele trebuie să poarte şi un însemn al UE de aceeaşi mărime.

4.3. Publicul larg
Mass-media

Autorităţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivită, despre acţiunile cofinanţate de UE, PHARE, ISPA sau SAPARD în special. Contribuţia PHARE va fi reflectată corespunzător în această informare. În acest context demararea operaţiunilor (o dată adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementării vor face subiectul unor acţiuni de publicitate, cu precădere în mass-media regională (presă, radio, televiziune). Trebuie asigurată o colaborare corespunzătoare cu Delegaţia Comisiei din ţara respectivă.

Cele două principii menţionate mai sus se aplică anunţurilor, precum şi comunicatelor de presă şi comunicatelor publice.

Acţiuni informative

Organizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii, în legătură cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de Programele PHARE, ISPA sau SAPARD, va urmări să facă explicită participarea UE. În acest context se vor expune steagurile UE în camerele unde au loc întâlniri şi se pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei din ţara beneficiară va ajuta, după necesităţi, la pregătirea şi implementarea acestui tip de acţiuni.

Materiale informative

Publicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi măsuri similare, finanţate sau cofinanţate de PHARE, ISPA sau SAPARD, trebuie să conţină pe prima pagină o indicare clară a participării UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care este folosită stema naţională sau regională.

În cazul în care aceste publicaţii au o prefaţă, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în ţara beneficiară, cât şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a demonstra clar participarea UE. Aceste publicaţii trebuie să se refere la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea părţilor interesate.

Principiile menţionate mai sus se aplică, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.

5. Prevederile privind panouri, postere şi plăcuţe permanente

Ţările beneficiare vor asigura transparenţa măsurilor parţial finanţate de programele PHARE, ISPA sau SAPARD, în concordanţă cu următoarele măsuri şi informaţii publicitare:

Panouri

Panourile cu informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei trebuie să fie ridicate la locul tuturor proiectelor cu participare UE în proporţie de 1 milion ECU sau mai mult. Chiar dacă autorităţile locale sau regionale nu ridică un panou care să menţioneze propria lor implicare, finanţarea UE trebuie menţionată pe un panou special. Aceste panouri trebuie să aibă o mărime corespunzătoare anvergurii (ţinând seama de mărimea contribuţiei UE) şi trebuie să corespundă instrucţiunilor prevăzute în Ghidul informativ care se poate obţine de la delegaţiile Comisiei Europene.

Nu mai devreme de 6 luni de la finalizarea lucrării şi în măsura în care este posibil, aceste panouri vor fi înlocuite cu plăcuţe permanente, în concordanţă cu prevederile Ghidului informativ.

Plăcuţe permanente

Aceste plăcuţe vor trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de conferinţe, aeroporturi, staţii etc.). Plăcuţele trebuie să cuprindă pe lângă simbolul UE şi o menţiune privind programele PHARE, ISPA sau SAPARD şi cofinanţarea UE. În cazurile în care autorităţile locale, regionale sau naţionale, precum şi orice alt beneficiar montează un asemenea panou, plăcuţă permanentă ori poster sau fac orice alt demers menit să asigure informarea despre proiecte cu costuri mai mici de 1 milion ECU, trebuie indicată participarea UE.

6. Prevederi finale

Autorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot derula în orice situaţie măsuri suplimentare, dacă se consideră necesar. În aceste cazuri trebuie consultată şi informată Delegaţia Comisiei, astfel încât aceasta să poată participa, dacă consideră necesar, la realizarea acestor măsuri.

Pentru a facilita implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul delegaţiei din ţara respectivă, va asigura asistenţă tehnică sub forma îndrumării asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un Ghid informativ, scris în limba ţării respective, care va conţine indicaţii detaliate referitoare la cerinţele de design.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.