Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. - Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.197 din 13 august 1992, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

"Art. 1. - Autoritatea judecătorească se compune din instanţele judecătoreşti, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atribuţiile proprii prevăzute de Constituţie şi de lege.

Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, având atribuţii proprii ce sunt exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevăzute de Constituţie şi de celelalte legi ale ţării."

2. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

"Art. 2. - Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

Instanţele judecătoreşti înfăptuiesc justiţia în scopul apărării şi realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, precum şi a celorlalte drepturi şi interese legitime deduse judecăţii.

Instanţele judecă toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de muncă, de familie, administrative, penale, precum şi orice alte cauze pentru care legea nu stabileşte o altă competenţă.

Ministerul Public reprezintă, în activitatea judiciară, interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

3. Articolul 12 se abrogă.

4. La articolul 13, alineatele 2 şi 3 vor avea următorul cuprins:

"Preşedinţii tribunalelor şi ai curţilor de apel sunt ajutaţi în îndeplinirea atribuţiilor de 1-3 vicepreşedinţi. Ministrul justiţiei stabileşte tribunalele şi curţile de apel la care vor fi câte 2 sau 3 vicepreşedinţi, precum şi judecătoriile la care preşedinţii sunt ajutaţi de câte un vicepreşedinte. Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii şi regulamentelor, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată."

5. Articolul 14 va avea următorul cuprins:

"Art. 14. - Tribunalele şi curţile de apel pot avea două sau mai multe secţii.

Numărul secţiilor tribunalelor şi ale curţilor de apel se stabileşte de ministrul justiţiei, în raport cu volumul de activitate şi după natura cauzelor deduse judecăţii. Ministrul justiţiei stabileşte instanţele la care funcţionează secţii maritime şi fluviale, pentru judecarea cauzelor prevăzute de lege."

6. Articolul 15 alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Secţiile tribunalelor şi ale curţilor de apel sunt conduse de câte un preşedinte de secţie."

7. Articolul 16 alineatul 2 va avea următorul cuprins:

"Cauzele penale privind pe minori se judecă de judecători anume desemnaţi de preşedintele instanţei de judecată."

8. Articolul 18 va avea următorul cuprins:

"Art. 18. - Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel se judecă de un singur judecător.

Apelurile se judecă de tribunale şi de curţile de apel în complet format din 2 judecători.

Recursurile se judecă de tribunale şi de curţile de apel în complet format din 3 judecători.

În cazul în care judecătorii care intră în compunerea completului prevăzut la alin. 2 nu ajung la un acord asupra hotărârii, procesul se judecă din nou în complet de divergenţă.

Completul de divergenţă se constituie prin includerea, în completul de judecată, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei ori a unui alt judecător desemnat de preşedinte."

9. Articolul 19 va avea următorul cuprins:

"Art. 19. - Consiliul Superior al Magistraturii şi ministrul justiţiei veghează la respectarea independenţei justiţiei. Ministrul justiţiei răspunde de buna organizare şi funcţionare a justiţiei ca serviciu public. Prin judecători inspectori de la curţile de apel, ministrul justiţiei este informat cu privire la funcţionarea instanţelor şi la abaterile de natură să compromită calitatea activităţii, aplicarea legilor şi a regulamentelor în circumscripţiile curţilor de apel. Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor verifică organizarea şi calitatea serviciului, respectarea legilor şi a regulamentelor în cadrul instituţiei pe care o conduc şi al instanţelor din circumscripţia acesteia. Preşedinţii curţilor de apel îşi exercită această atribuţie şi prin judecătorii inspectori din cadrul curţii.

În nici o împrejurare verificările efectuate nu pot conduce la imixtiuni în desfăşurarea proceselor în curs sau la repunerea în discuţie a ceea ce a fost deja judecat. Nu se consideră imixtiune exercitarea atribuţiilor date prin lege ministrului justiţiei cu privire la căile judiciare de atac."

10. Articolul 22 se abrogă.

11. Articolul 26 se abrogă.

12. Articolul 29 se abrogă.

13. Titlul III "Ministerul Public" va avea următorul cuprins:

"TITLUL III
Ministerul Public

CAPITOLUL I
Dispoziţii comune

Art. 30. - Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete pe lângă fiecare instanţă judecătorească, sub autoritatea ministrului justiţiei. Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi al controlului ierarhic. Ministerul Public este independent în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi îşi exercită atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.

Art. 31. - Atribuţiile Ministerului Public sunt următoarele:

Ministerul Public exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.

Art. 32. - Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului acelui parchet.

Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie teritorială.

Procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare dintre atribuţiile procurorilor în subordine şi să suspende ori să infirme actele şi dispoziţiile acestora, dacă sunt contrare legii.

Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii în subordine. Cu toate acestea, procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză.

Art. 33. - În exercitarea atribuţiilor lor, procurorii au dreptul să ceară direct sprijinul agenţilor forţei publice, care sunt obligaţi să execute dispoziţiile procurorului.

Art. 34. - Fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de procurori.

Structura şi organizarea aparatului tuturor parchetelor, precum şi stabilirea parchetelor la care se vor înfiinţa secţii maritime şi fluviale, birouri sau servicii de criminalistică şi criminologie se stabilesc de ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.

Repartizarea procurorilor pe compartimente de activitate se face de către conducătorul fiecărui parchet.

Art. 35. - Parchetele militare vor fi organizate şi vor funcţiona potrivit legii.

Art. 36. - Parchetele sunt independente faţă de instanţele judecătoreşti.

Art. 37. - Dispoziţiile ministrului justiţiei, date în mod direct sau prin procurorul general, în vederea respectării şi aplicării legii, sunt obligatorii.

Art. 38. - Ministrul justiţiei, prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi din parchetele de pe lângă curţile de apel sau alţi procurori delegaţi, exercită controlul asupra tuturor procurorilor.

Când consideră necesar, ministrul justiţiei, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, efectuează controlul prin inspectori generali sau prin procurori detaşaţi în Direcţia relaţii cu Ministerul Public şi coordonarea strategiei antiinfracţionale din cadrul Ministerului Justiţiei.

Controlul se efectuează prin verificarea lucrărilor, a modului cum se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor, precum şi prin aprecierea asupra activităţii, pregătirii şi aptitudinilor profesionale ale procurorilor. Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru combaterea fenomenului infracţional.

Ministrul justiţiei are dreptul să dea dispoziţie scrisă, în mod direct sau prin procurorul general, procurorului competent să înceapă, în condiţiile legii, procedura de urmărire penală pentru infracţiunile despre care are cunoştinţă şi să promoveze în faţa instanţelor judecătoreşti acţiuni şi căi de atac necesare apărării interesului public. Nu vor putea fi date însă dispoziţii pentru oprirea procedurii de urmărire penală legal deschise.

CAPITOLUL II
Parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunale

Art. 39. - Parchetele de pe lângă judecătorii şi tribunale sunt conduse de prim-procurori.

Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale sunt ajutaţi de adjuncţi. Ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, stabileşte parchetele de pe lângă judecătorii la care prim-procurorii sunt ajutaţi de adjuncţi.

Art. 40. - Parchetele de pe lângă tribunale au secţii conduse de procurori-şefi.

Art. 41. - Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercită controlul asupra parchetelor din circumscripţia lor.

CAPITOLUL III
Parchetele de pe lângă curţile de apel şi Parchetul de pe
lângă Curtea Supremă de Justiţie

Art. 42. - Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali. Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel sunt ajutaţi de adjuncţi.

Art. 43. - Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel exercită, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra parchetelor din circumscripţia lor.

Art. 44. - Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie este condus de un procuror general, ajutat de 2 adjuncţi.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie este promovat şi eliberat din funcţie de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie exercită, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor. În cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie funcţionează colegiul acestui parchet, ca organ consultativ. Componenţa colegiului se stabileşte prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie participă la şedinţele Curţii Supreme de Justiţie, în secţii unite.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participă la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege.

Art. 45. - Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi parchetele de pe lângă curţile de apel au în structură secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi."

14. Articolul 47 va avea următorul cuprins:

"Art. 47. - În cadrul corpului magistraţilor, ierarhia funcţiilor de execuţie şi de conducere se stabileşte în raport cu nivelul instanţelor şi al parchetelor, cu respectarea condiţiilor de pregătire profesională şi de vechime în magistratură, prevăzute în prezenta lege.

Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, indiferent de vechime, este asimilat magistraţilor pe durata îndeplinirii funcţiei."

15. Articolul 48 alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Constituie vechime în magistratură perioada în care o persoană a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în Ministerul Justiţiei, în Institutul Naţional al Magistraturii ori în laboratoarele de expertiză criminalistică din subordinea Ministerului Justiţiei, de avocat sau de magistrat-asistent la Curtea Supremă de Justiţie, funcţia de ministru al justiţiei, de secretar de stat ori de secretar general în Ministerul Justiţiei, funcţii de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat."

16. Articolul 50 alineatul 1 litera b) va avea următorul cuprins:

17. La articolul 50 alineatul 1, după litera e) se introduce litera f), cu următorul cuprins:

18. Articolul 52 alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, magistraţii sunt obligaţi să depună următorul jurământ: «Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!» Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credinţei religioase a magistraţilor."

19. Articolul 55 va avea următorul cuprins:

"Art. 55. - La judecătorii şi la parchetele de pe lângă aceste instanţe pot funcţiona judecători şi, respectiv, procurori stagiari, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 50. Procurorii stagiari sunt numiţi la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.

Delegarea şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi a procurorilor stagiari se dispun de către ministrul justiţiei."

20. După articolul 55 se introduce articolul 55¹, cu următorul cuprins:

"Art. 55¹. - Judecătorii şi procurorii stagiari care nu au absolvit Institutul Naţional al Magistraturii efectuează un stagiu de 2 ani.

Preşedinţii judecătoriilor şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă aceste instanţe răspund de asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea normală a stagiului şi de buna pregătire a magistraţilor stagiari."

21. Articolul 58 va avea următorul cuprins:

"Art. 58. - Examenul prevăzut la art. 57 va consta într-o probă orală, pe baza căreia comisia să-şi poată forma convingerea că judecătorul stagiar şi-a însuşit cunoştinţele necesare pentru a putea participa la activitatea de judecată.

După susţinerea examenului, preşedintele curţii de apel va comunica ministrului justiţiei şi preşedintelui judecătoriei dacă judecătorul stagiar a obţinut dreptul de a participa la activitatea de judecată. În caz de nepromovare a examenului, se va stabili o nouă dată pentru reexaminarea judecătorului stagiar.

Ministrul justiţiei poate dispune eliberarea din funcţie a judecătorului stagiar care a fost respins de două ori la examenul prevăzut la art. 57."

22. După articolul 58 se introduce articolul 58¹, cu următorul cuprins:

"Art. 58¹. - Judecătorii stagiari care au obţinut dreptul de a participa la activitatea de judecată vor putea judeca:

1. În materie civilă:

2. În materie penală:

23. Articolul 63 va avea următorul cuprins:

"Art. 63. - Examenul de capacitate constă, în mod obligatoriu, în probe scrise şi orale, cu caracter teoretic şi practic. Probele teoretice vor avea ca obiect principiile şi instituţiile de bază ale dreptului civil, comercial, penal, procesual, constituţional şi ale organizării judecătoreşti; probele practice vor consta în întocmirea unei lucrări scrise cu caracter aplicativ.

Regulamentul de desfăşurare a examenului de capacitate al magistraţilor se aprobă de ministrul justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii."

24. Articolul 64 alineatul 2 va avea următorul cuprins:

"Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la primirea rezultatelor, validează examenele, centralizează rezultatele şi întocmeşte, în ordinea mediilor obţinute, tabelul de clasificare a candidaţilor, pe baza căruia se vor face numirile în funcţiile vacante."

25. La articolul 65, după alineatul 5 se introduc două alineate, cu următorul cuprins:

"Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia să îndeplinească formalităţile legate de numirea magistraţilor care au fost declaraţi reuşiţi la examenul de capacitate, în termen de maximum 3 luni de la data validării examenului de capacitate.

În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data numirii de către Preşedintele României, magistraţii vor primi salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de judecător stagiar."

26. După articolul 65 se introduce articolul 65¹, cu următorul cuprins:

"Art. 65¹. - În cazul în care magistratul nu a fost propus de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numit de Preşedintele României, în termen de cel mult 6 luni de la data validării examenului de capacitate îi încetează calitatea de magistrat.

Împotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Preşedintelui României numirea în funcţie a magistratului, acesta se poate adresa cu plângere Curţii Supreme de Justiţie, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. 1. Plângerea este suspensivă de executare. Curtea Supremă de Justiţie judecă plângerea în complet format din 9 judecători. Hotărârea pronunţată este irevocabilă."

27. Articolul 67 va avea următorul cuprins:

"Art. 67. - Pentru a fi promovat în funcţii superioare, magistratul trebuie să aibă o activitate meritorie, atestată prin notele calificative acordate de şefii ierarhici. Notele calificative se acordă anual şi vor reflecta rezultatele activităţii profesionale a magistratului, comportamentul la serviciu şi în societate, calităţile acestuia, precum şi perspectivele de dezvoltare în profesie.

Pentru magistraţii care deţin funcţii de conducere, notele calificative vor menţiona în mod obligatoriu calităţile manageriale.

Condiţiile minime de vechime pe care trebuie să le îndeplinească magistraţii sunt următoarele:

28. Articolul 68 va avea următorul cuprins:

"Art. 68. - În mod excepţional pot fi numiţi în magistratură, fără concurs sau examen, în oricare dintre funcţiile prevăzute la art. 67 lit. a), b) şi c), persoane care au titlul de doctor în drept ori au avut calitatea de magistrat sau inspector general ori consilier juridic în Ministerul Justiţiei sau avocat o perioadă de cel puţin 5 ani. În cazurile de la alin. 1, vechimea necesară, prevăzută la art. 67 pentru a ocupa una dintre funcţiile în magistratură, se majorează cu 3 ani."

29. La titlul IV "Corpul magistraţilor", capitolul II "Admiterea în magistratură", după secţiunea a II-a se introduce secţiunea a III-a "Institutul Naţional al Magistraturii", cu următorul cuprins:

"Secţiunea a III-a
Institutul Naţional al Magistraturii

Art. 70¹. - Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică subordonată exclusiv Ministerului Justiţiei, care realizează pregătirea specifică a viitorilor judecători şi procurori, precum şi perfecţionarea profesională a magistraţilor în funcţie, în conformitate cu prevederile prezentei legi. Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor. Institutul Naţional al Magistraturii are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.

Art. 70². - Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu format din 11 membri, dintre care: un judecător al Curţii Supreme de Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii; 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul institutului, directorul Direcţiei de resurse umane din Ministerul Justiţiei; 2 reprezentanţi ai auditorilor de justiţie care participă la cursurile de pregătire profesională.

Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei 2 adjuncţi ai acestuia sunt numiţi prin ordin al ministrului justiţiei.

Directorul Institutului Naţional al Magistraturii face parte de drept din consiliu.

Durata mandatului membrilor Consiliului Institutului Naţional al Magistraturii este de 3 ani, cu excepţia mandatului reprezentanţilor auditorilor de justiţie, care sunt aleşi pentru un an.

Mandatul membrilor consiliului poate fi reînnoit. La şedinţele consiliului pot participa, fără drept de vot, reprezentanţi ai asociaţiilor legal constituite ale magistraţilor.

Art. 70³. - Consiliul Institutului Naţional al Magistraturii deliberează asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii, precum şi bugetul acestuia.

Hotărârile Consiliului Institutului Naţional al Magistraturii devin executorii după aprobarea lor de către ministrul justiţiei.

Art. 70⁴. - Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi adjuncţii săi asigură conducerea curentă a activităţii şi organizează aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului.

Art. 70⁵. - Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor şi al procurorilor în funcţie, care pot fi detaşaţi, cu acordul lor, pe timp de 3 ani în cadrul institutului. Salarizarea personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului Naţional al Magistraturii se stabileşte prin asimilarea funcţiilor acestuia cu funcţiile de magistrat, în raport cu vechimea în magistratură, în condiţiile Legii privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti.

Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice universitare, alţi specialişti, români şi străini, precum şi magistraţi în funcţie sau asimilaţi ai acestora, pentru desfăşurarea procesului de formare şi perfecţionare profesională.

Statul de personal şi statul de funcţii ale Institutului Naţional al Magistraturii se aprobă de ministrul justiţiei, în limita numărului total de posturi aprobat pentru sistemul justiţiei.

Art. 70⁶. - Durata cursurilor de pregătire specifică magistraţilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii este de 1-2 ani.

În fiecare an, ministrul justiţiei stabileşte durata cursurilor şi numărul de cursanţi, în funcţie de numărul judecătorilor şi al procurorilor necesari pentru ocuparea posturilor vacante.

Art. 70⁷. - Admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii, care reprezintă modalitatea principală de recrutare a magistraţilor, se face pe bază de concurs, la care au dreptul să participe persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 50 lit. a)-e).

Art. 70⁸. - Componenţa comisiei, condiţiile de concurs şi modul de desfăşurare a acestuia sunt stabilite prin regulament aprobat de ministrul justiţiei.

Art. 70⁹. - Candidaţii admişi la concursul de intrare în Institutul Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie şi beneficiază de o bursă lunară egală cu salariul funcţiei de judecător stagiar, care se plăteşte din fondul de burse prevăzut în bugetul Ministerului Justiţiei, în raport cu vechimea pe care o au.

Art. 70¹⁰. - Pregătirea auditorilor de justiţie pentru cariera de magistrat se bazează pe cunoaşterea tendinţelor şi a evoluţiei principalelor instituţii juridice, inclusiv în dreptul comparat, şi, îndeosebi, pe dobândirea de cunoştinţe practice necesare pentru a deveni judecător sau procuror.

Art. 70¹¹. - În perioada cursurilor, auditorii de justiţie vor desfăşura stagii de practică în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, vor efectua, sub îndrumarea personalului de instruire şi a magistraţilor instanţelor şi parchetelor, lucrări de grefă în cadrul tuturor serviciilor, vor asista la şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară magistraţii şi personalul auxiliar.

Art. 70¹². - În cazul în care auditorii de justiţie săvârşesc o abatere de la îndatoririle ce le revin sau de la Regulamentul de ordine interioară al Institutului Naţional al Magistraturii, pot fi sancţionaţi disciplinar de către directorul institutului.

Sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justiţie sunt:

Art. 70¹³. - La absolvirea Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie vor susţine un examen care va consta preponderent în probe practice, prin care să demonstreze că şi-au însuşit cunoştinţele necesare funcţiei de judecător sau de procuror.

Examenul va fi susţinut în faţa unei comisii mixte formate din 3 membri ai personalului de instruire al institutului şi 3 magistraţi de la instanţe şi parchete, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei.

Absolvenţilor Institutului Naţional al Magistraturii li se eliberează un atestat.

Art. 70¹⁴. - Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii vor fi numiţi magistraţi stagiari de către ministrul justiţiei.

Judecătorii stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, au dreptul de a judeca în cauzele prevăzute la art. 58¹; procurorii stagiari, absolvenţi ai institutului, au dreptul de a pune concluzii în instanţă şi de a semna acte procedurale, cu excepţia celor care privesc libertatea persoanei.

După 6 luni de funcţionare efectivă, magistraţii stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, au dreptul să se înscrie la examenul de capacitate. Dispoziţiile art. 61-65 sunt aplicabile.

Art. 70¹⁵. - Judecătorilor şi procurorilor stagiari, absolvenţi ai Institutului Naţional al Magistraturii, le sunt aplicabile dispoziţiile legale privind pe magistraţii stagiari. În cazul în care durata cursurilor Institutului Naţional al Magistraturii, stabilită conform legii, va fi de 2 ani, absolvenţii au dreptul de a se înscrie direct pentru susţinerea examenului de capacitate.

Art. 70¹⁶. - Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii sunt stabilite prin regulament elaborat de consiliul institutului şi aprobat de ministrul justiţiei."

30. Articolul 73 va avea următorul cuprins:

"Art. 73. - Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii:

Consiliul Superior al Magistraturii exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.

Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justiţiei, instanţelor judecătoreşti sau parchetelor relaţii sau acte referitoare la activitatea profesională sau la conduita magistraţilor.

Pentru numirea în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, vor fi prezentate Preşedintelui României trei propuneri.

Consiliul Superior al Magistraturii îşi desfăşoară lucrările în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu majoritatea voturilor membrilor consiliului.

Lucrările Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate, fără drept de vot, de ministrul justiţiei, cu excepţia cazului în care îndeplineşte rolul de consiliu de disciplină, când este prezidat de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.

Pregătirea lucrărilor necesare desfăşurării activităţii Consiliului Superior al Magistraturii se asigură de către direcţia din Ministerul Justiţiei care răspunde de resursele umane. Lucrările de secretariat ale Consiliului Superior al Magistraturii se realizează de către un compartiment de specialitate al acestei direcţii."

31. După articolul 74 se introduce articolul 74¹, cu următorul cuprins:

"Art. 74¹. - Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizaţie stabilită prin Legea privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti."

32. Articolul 75 va avea următorul cuprins:

"Art. 75. - Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili. Procurorii şi judecătorii stagiari se bucură de stabilitate.

Magistraţii nu pot fi cercetaţi, reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată fără avizul ministrului justiţiei. Ministerul de Interne are obligaţia de a acorda, la cerere, protecţie magistraţilor şi familiilor lor în cazurile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unor ameninţări."

33. Articolul 76 alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Magistraţii pot fi eliberaţi din funcţiile pe care le deţin, numai în următoarele cazuri:

34. Articolul 76 alineatul 2 va avea următorul cuprins:

"Când împotriva unui magistrat se pune în mişcare acţiunea penală, acesta va fi suspendat de drept din funcţie până la rămânerea definitivă a hotărârii. Ministrul justiţiei, prin ordin, va constata existenţa suspendării de drept a magistratului. Despre această măsură magistratul va fi încunoştinţat de către ministrul justiţiei."

35. Articolul 76 alineatul 4 va avea următorul cuprins:

"În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. d) şi e), calitatea de magistrat încetează de drept pe data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus îndepărtarea din magistratură sau condamnarea."

36. După articolul 79 se introduce articolul 79¹, cu următorul cuprins:

"Art. 79¹. - Ministrul justiţiei poate dispune detaşarea judecătorilor inamovibili, numai cu acordul scris al acestora, în cadrul Ministerului Justiţiei, la Institutul Naţional al Magistraturii, la alte instanţe judecătoreşti sau la alte autorităţi publice.

Durata detaşării este între 6 luni şi 3 ani. Detaşarea poate fi prelungită pentru o durată de până la 3 ani, o singură dată, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. 1.

Detaşarea procurorilor se poate dispune de către ministrul justiţiei, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. 1 şi 2.

Pe perioada detaşării, judecătorii şi procurorii îşi păstrează statutul de magistraţi şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este detaşat magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiază în calitatea sa de magistrat, el îşi păstrează salariul şi celelalte drepturi băneşti ale funcţiei de magistrat pe care o deţine."

37. Articolul 80 alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"În cazul în care un magistrat suferă de o boală psihică, ministrul justiţiei, pe baza unui raport scris şi după examinarea de către o comisie formată din 3 medici primari de specialitate, va dispune suspendarea din funcţie a magistratului, sesizând de îndată Consiliul Superior al Magistraturii. Suspendarea încetează de drept, dacă în termen de o lună Consiliul Superior al Magistraturii nu hotărăşte eliberarea din funcţie a magistratului sau prelungirea suspendării."

38. Articolul 80 alineatul 3 va avea următorul cuprins:

"Împotriva hotărârilor de îndepărtare din magistratură, luate în cazurile prevăzute de alin. 1 şi 2, magistratul poate face contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestaţia se judecă la Curtea Supremă de Justiţie, în complet format din 9 judecători. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este irevocabilă."

39. Articolul 81 va avea următorul cuprins:

"Art. 81. - Magistraţii beneficiază de salarii stabilite în raport cu nivelul instanţei, de indemnizaţii pentru stabilitate în magistratură, pentru îndeplinirea unei funcţii de conducere, pentru participare la şedinţe de judecată, de sporuri pentru vechime în muncă, pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, pentru titluri ştiinţifice, precum şi de alte drepturi reglementate prin lege."

40. După articolul 81 se introduc articolele 81¹-81¹¹, cu următorul cuprins:

"Art. 81¹. - Magistraţii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze.

Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor şi a protezelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 81². - Magistraţii beneficiază de asigurare realizată din fonduri bugetare, pentru viaţă, sănătate şi bunuri, în limita veniturilor pentru 15 ani de activitate. La eliberarea din funcţie, asigurarea prevăzută la alin. 1 încetează.

Art. 81³. - Magistraţii beneficiază de un concediu de odihnă anual de 30 de zile lucrătoare, plătit. Condiţiile de efectuare şi de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul justiţiei. În perioada concediului de odihnă, magistraţii beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit, dus-întors, între localitatea de domiciliu şi localitatea din ţară în care îşi petrec concediul de odihnă.

Art. 81⁴. - Magistraţii beneficiază, anual, de 12 călătorii dus-întors, cu tarife reduse cu 50% la transportul intern pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian. Condiţiile în care se acordă drepturile prevăzute la alin. 1 şi la art. 81³ alin. 2, precum şi fondurile din care se suportă aceste drepturi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 81⁵. - Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă şi sporul de stabilitate în magistratură, avute la data pensionării.

Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. 1 se adaugă la cuantumul pensiei câte 1% din venitul net, fără a se putea depăşi 100% din venitul net stabilit conform alin. 1, avut la data pensionării. Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat se suportă din bugetul de stat.

Pensia suplimentară se stabileşte în condiţiile Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială.

Pensiile magistraţilor se actualizează în raport cu nivelul salariilor de bază ale magistraţilor în activitate. De aceste drepturi beneficiază şi magistraţii reîncadraţi după pensionare.

Art. 81⁶. - Magistraţii cu o vechime continuă în magistratură de cel puţin 20 de ani beneficiază, la pensionare sau la eliberarea din funcţie pentru motive neimputabile, de o indemnizaţie egală cu 5 salarii de bază nete. Indemnizaţia prevăzută la alin. 1 se acordă o singură dată în decursul carierei de magistrat.

Art. 81⁷. - Magistraţii în vârstă de până la 35 de ani vor fi sprijiniţi în construirea sau cumpărarea unei locuinţe proprietate personală în localitatea în care îşi are sediul instanţa sau parchetul la care funcţionează, cu acordarea de credite pe termen lung, cu dobândă minimă, în condiţiile legii.

În condiţiile prevăzute de lege, se poate înfiinţa, prin hotărâre a Guvernului, Casa de credit pentru magistraţi şi celălalt personal din sistemul justiţiei.

Art. 81⁸. - Magistraţilor care funcţionează la instanţe sau la parchete din mediul rural li se va asigura locuinţă de către administraţia locală, pentru perioada în care lucrează în acea localitate.

Art. 81⁹. - Se instituie ordinul şi medalia "Meritul judiciar", care se conferă magistraţilor în activitate, pentru vechime în magistratură ca judecător sau procuror, având în vedere rezultatele meritorii obţinute în activitate, respectarea îndatoririlor prevăzute de lege şi calificativul anual de "foarte bine".

Ordinul şi medalia "Meritul judiciar" se acordă de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 81¹⁰. - Ordinul şi medalia "Meritul judiciar" se conferă astfel:

În cazul întreruperii activităţii în magistratură, timpul cât magistratul a desfăşurat altă activitate nu va fi luat în calculul vechimii în magistratură pentru care se conferă ordinul sau medalia.

Descrierea ordinului şi a medaliei este prevăzută în lege specială.

Art. 81¹¹. - Magistraţii în activitate, decoraţi cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a şi I, beneficiază de reducerea impozitului pe venit cu 30%, 40% şi, respectiv, 50%, iar cei decoraţi cu Medalia "Meritul judiciar" clasele a II-a şi I beneficiază de reducerea impozitului pe venit cu 20% şi, respectiv, 25%.

Magistraţii pensionari, decoraţi cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a şi I, beneficiază de o majorare cu 10%, 15% şi, respectiv, 20% a cuantumului pensiei, fără a se depăşi salariul de bază actualizat."

41. La articolul 83 se introduce un alineat, cu următorul cuprins:

"Magistratul poate să opteze ca funcţia de bază, potrivit legii, să fie într-o instituţie de învăţământ superior, având obligaţia să respecte durata timpului de lucru şi celelalte îndatoriri prevăzute de lege pentru instanţa de judecată sau parchet. În această situaţie, programul de activitate al magistratului la instanţa de judecată sau la parchet se stabileşte cu acordul conducătorului instanţei sau al parchetului."

42. Articolul 84 va avea următorul cuprins:

"Art. 84. - Magistraţilor le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, participarea la conducerea unor societăţi comerciale sau civile. De asemenea, le este interzisă participarea la administrarea unor asemenea societăţi."

43. Articolul 85 va avea următorul cuprins:

"Art. 85. - Magistraţii pot colabora la publicaţii de specialitate, cu caracter literar, ştiinţific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fără însă a participa la acţiuni politice."

44. Articolul 91 va avea următorul cuprins:

"Art. 91. - Magistraţii sunt obligaţi să efectueze, cel puţin o dată la 5 ani, conform programării aprobate de ministrul justiţiei, stagii de pregătire sau, după caz, de perfecţionare profesională la Institutul Naţional al Magistraturii, la instituţii de învăţământ superior din ţară sau din străinătate ori în cadrul formelor organizate de curţile de apel sau, după caz, de parchetele de pe lângă curţile de apel. La fiecare curte de apel şi parchet de pe lângă aceasta va fi desemnat un magistrat care să răspundă de perfecţionarea profesională a magistraţilor."

45. Articolul 95 alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Sancţiunile disciplinare ce se pot aplica magistraţilor în raport cu gravitatea abaterilor sunt:

46. Articolul 97 alineatul 2 va avea următorul cuprins:

"Cercetarea prealabilă se efectuează de către judecători, având cel puţin acelaşi grad ierarhic cu judecătorul cercetat, sau de inspectori generali ori de alte persoane asimilate magistraţilor din Ministerul Justiţiei."

47. Articolul 101 va avea următorul cuprins:

"Art. 101. - Împotriva hotărârilor pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Comisia de disciplină a Ministerului Public, magistratul în cauză poate face contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii. Contestaţia se depune la comisia disciplinară care a pronunţat hotărârea şi se judecă de Curtea Supremă de Justiţie, în complet format din 9 judecători. Hotărârea prin care se soluţionează contestaţia este irevocabilă."

48. Denumirea titlului VIII va fi: "Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu."

49. Articolul 104 alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"La judecătorii, tribunale şi curţi de apel, precum şi la toate parchetele funcţionează personal auxiliar de specialitate, economic, administrativ şi de serviciu."

50. Articolul 105 alineatul 2 va avea următorul cuprins:

"Tribunalele şi parchetele de pe lângă acestea vor avea şi câte un compartiment economico-administrativ, condus de un contabil-şef, pentru activitatea proprie, precum şi pentru activitatea judecătoriilor şi a parchetelor din circumscripţia lor. În localităţile reşedinţă de judeţ, în care funcţionează curţi de apel, compartimentul economico-administrativ al tribunalelor sau parchetelor de pe lângă acestea va deservi şi activitatea acestor curţi, respectiv a parchetelor de pe lângă acestea."

51. Articolul 107 va avea următorul cuprins:

"Art. 107. - Compartimentul economico-administrativ va avea ca atribuţii principale efectuarea operaţiunilor financiarcontabile, evidenţa bunurilor, asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii instanţelor şi a parchetelor şi gospodărirea localurilor."

52. Articolul 112 alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Personalul prevăzut în titlul de faţă se numeşte de către preşedintele curţii de apel ori, după caz, de către procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărei circumscripţie urmează să funcţioneze, cu excepţia executorilor judecătoreşti şi a contabililor-şefi. Înainte de numire va fi consultat preşedintele instanţei sau, după caz, prim-procurorul parchetului la care va funcţiona persoana în cauză. Executorii judecătoreşti şi contabilii-şefi ai tribunalelor se numesc de către ministrul justiţiei, iar contabilii-şefi ai parchetelor de pe lângă tribunale se numesc de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie."

53. La articolul 112, după alineatul 2 se introduce un alineat, cu următorul cuprins:

"Pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului auxiliar de specialitate se fac potrivit regulamentului aprobat de ministrul justiţiei."

54. După articolul 112 se introduce articolul 112¹, cu următorul cuprins:

"Art. 112¹. - Personalul auxiliar de specialitate de la instanţe şi parchete beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia aplicabilă salariaţilor din unităţile bugetare, precum şi de drepturile prevăzute la art. 81¹ şi 81³ din prezenta lege. Prevederile art. 116 sunt aplicabile."

55. Articolul 116 va avea următorul cuprins:

"Art. 116. - Concediile anuale de odihnă cuvenite, potrivit legii, personalului instanţelor se efectuează, de regulă, în cea mai mare parte în perioada vacanţei judecătoreşti."

56. Articolul 122 va avea următorul cuprins:

"Art. 122. - Membrii comisiilor de examinare pentru primirea în magistratură şi pentru examenul de capacitate sunt remuneraţi prin plata cu ora, în condiţiile Legii privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti."

57. Articolul 123 se abrogă.

58. După articolul 129 se introduce articolul 129¹, cu următorul cuprins:

"Art. 129¹. - Judecătorilor în funcţie, care nu au fost propuşi de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a fi numiţi de Preşedintele României, la expirarea termenului prevăzut la art. 129 alin. 2, le încetează calitatea de magistrat prin ordin al ministrului justiţiei, emis în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii. Dispoziţiile art. 65¹ sunt aplicabile în mod corespunzător."

59. Anexa nr. 1 se modifică astfel:

60. Anexa nr. 2 se modifică astfel:

Art. II. - În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministrul justiţiei va face propuneri Consiliului Superior al Magistraturii pentru promovarea în toate funcţiile de conducere de la judecătorii, tribunale şi curţi de apel.

Mandatul de 4 ani prevăzut la art. 67 alin. 5 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, va începe de la data promovărilor dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii în condiţiile alin. 1.

Art. III. - Expresiile: Parchet General şi procuror general, folosite în Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, precum şi în restul legislaţiei, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, se înlocuiesc cu expresiile: Parchet de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi, respectiv, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. Expresia: prim-procuror al parchetului de pe lângă curtea de apel se înlocuieşte cu cea de: procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel. Noţiunea avansare, folosită în Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, se înlocuieşte cu cea de promovare.

Art. IV. - Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

Termenul de 30 de zile prevăzut la art. 1291 din Legea nr. 92/1992 curge de la data intrării în vigoare a prezentei legi pentru cazurile în care hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii a rămas irevocabilă înainte de această dată. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministrul justiţiei va stabili structura şi organizarea tuturor parchetelor. Până la expirarea acestui termen, parchetele vor funcţiona în structura şi organizarea existente.

Art. V. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă art. 11 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, Hotărârea Guvernului României nr. 48/1992 privind înfiinţarea şi organizarea Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Magistraţilor, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Art. VI. - Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 1 iulie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA IONESCU-QUINTUS

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 iulie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ANDREI IOAN CHILIMAN

Bucureşti, 24 iulie 1997.
Nr. 142.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.