HOTĂRÂRE nr.5 din 17 ianuarie 2001
privind modificarea şi completarea Regulamentului Senatului

Textul actului publicat în M.Of. nr. 43/25 ian. 2001

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Regulamentul Senatului, astfel cum a fost aprobat prin Hotărârea Senatului nr.16/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.178 din 27 iulie 1993, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul secţiunii 1 din capitolul I va avea următorul cuprins:

"Constituirea Senatului"

2. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

"Art. 2. - Până la alegerea Biroului permanent lucrările Senatului sunt conduse de cel mai în vârstă senator, asistat de 4 secretari desemnaţi dintre cei mai tineri senatori. Imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către preşedintele de vârstă sau de către unul ori mai mulţi secretari atrage de drept înlocuirea acestora cu următorii senatori, potrivit aceloraşi criterii. Până la alegerea Biroului permanent pot avea loc dezbateri numai cu privire la validarea mandatelor de senator."

3. La articolul 3 se introduce alineatul 2 cu următorul cuprins:

"Nu pot face parte din comisia de validare senatori împotriva cărora au fost înregistrate sesizări de invalidare a mandatului anterior constituirii comisiei."

4. La articolul 6, alineatele 1 şi 2 vor avea următorul cuprins:

"Biroul comisiei de validare repartizează grupelor de lucru dosarele complete primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea senatorilor, cu excepţia celor referitoare la membrii comisiei. Verificarea legalităţii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de către biroul comisiei de validare, iar a membrilor biroului, de către cei 9 membri ai grupelor de lucru."

5. La articolul 6, după alineatul 4 se introduc alineatele 5 şi 6 cu următorul cuprins:

"Comisia de validare se pronunţă şi asupra contestaţiilor depuse la această comisie, în termen de 3 zile de la constituirea sa. Contestaţiile pot fi depuse, sub sancţiunea decăderii, până la adoptarea prin vot a raportului de către comisia de validare. Contestaţiile pot fi formulate de cetăţeni români cu drept de vot şi de persoanele juridice române interesate."

6. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

"Art. 7. - Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator numai în cazul în care constată existenţa, în legătură cu alegerea acestuia, a unor încălcări ale legii ce nu au făcut obiectul contestaţiilor soluţionate definitiv în conformitate cu dispoziţiile legii electorale."

7. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

"Art. 8. - Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituire, întocmeşte un raport în care nominalizează senatorii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare."

8. La articolul 11, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Senatul se pronunţă printr-un singur vot asupra listei cuprinzând numele şi prenumele senatorilor propuşi pentru validare. Senatul dezbate şi se pronunţă prin vot cu privire la fiecare senator propus pentru invalidarea mandatului."

9. După articolul 12 se introduc articolele 12¹ şi 12² cu următorul cuprins:

"Art. 12¹. - După validare senatorii depun jurământul în condiţiile legii.

Art. 12². - După încheierea activităţii comisiei de validare competenţele acesteia revin Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări."

10. Titlul secţiunii a 2-a din capitolul I va avea următorul cuprins:

"Grupurile parlamentare"

11. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

"Art. 13. - După validare senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare. Un grup parlamentar poate fi constituit şi poate funcţiona pe toată durata legislaturii dintr-un număr de cel puţin 7 senatori care au fost aleşi pe listele aceluiaşi partid sau ale aceleiaşi formaţiuni politice. Senatorii care au candidat pe listele unei coaliţii electorale şi care fac parte din partide sau formaţiuni politice diferite se pot constitui în grupuri parlamentare proprii ale partidelor sau formaţiunilor respective, în condiţiile alin. 2. Un senator poate face parte dintr-un singur grup parlamentar."

12. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

"Art. 15. - Grupurile parlamentare îşi aleg un preşedinte, unul sau 2 vicepreşedinţi şi un secretar înainte de şedinţa de constituire a Senatului nou-ales."

13. După articolul 15 se introduc articolele 15¹-15⁴ cu următorul cuprins:

"Art. 15¹. - Preşedintele grupului are următoarele atribuţii:
a) propune Senatului reprezentanţii grupului în comisia de validare;
b) prezintă Senatului componenţa nominală a grupului parlamentar;
c) reprezintă grupul în negocierile pentru compunerea Biroului permanent şi pentru birourile comisiilor permanente, precum şi pentru compunerea comisiilor Senatului;
d) propune candidaţii grupului pentru funcţiile din Biroul permanent;
e) participă la şedinţele Biroului permanent ori de câte ori este invitat;
f) poate cere încheierea dezbaterilor în Senat;
g) poate cere revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor permanente propuşi de grupul pe care îl reprezintă;
h) informează membrii grupului asupra activităţilor Senatului şi ale comisiilor Senatului;
i) reprezintă grupul ori de câte ori este nevoie în activitatea Senatului;
j) dă mandat unuia dintre vicepreşedinţi pentru înlocuirea sa. Vicepreşedintele grupului îl înlocuieşte pe preşedinte în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie, în baza mandatului. Secretarul grupului ţine evidenţa prezenţei şi asigură redactarea proceselor-verbale.

Art. 15². - Preşedintele grupului prezintă Senatului denumirea acestuia, precum şi componenţa lui numerică şi nominală. Succesiunea prezentărilor se stabileşte de către preşedintele de vârstă al Senatului, în ordinea mărimii grupurilor parlamentare.

Art. 15³. - Orice modificare intervenită în componenţa unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţă în scris preşedintelui Senatului. Preşedintele Senatului informează senatorii, în şedinţă publică, asupra modificărilor intervenite în componenţa grupurilor parlamentare.

Art. 15⁴. - Grupurile parlamentare, în funcţie de mărimea lor, îşi constituie un secretariat tehnic a cărui structură se stabileşte de Biroul permanent. Numirea şi salarizarea membrilor acestuia se fac prin ordin al secretarului general al Senatului, cu contract de muncă pe durată determinată corespunzătoare legislaturii. Numirea în şi revocarea din funcţie se fac la propunerea grupului parlamentar respectiv. Grupurile parlamentare dispun, de asemenea, de logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii, precum şi de mijloacele de transport, stabilite de Biroul permanent în funcţie de mărimea grupurilor."

14. După articolul 15⁴ se introduce secţiunea 2¹ cu următorul cuprins:

"SECŢIUNEA 2¹
Biroul permanent al Senatului"

15. La articolul 16, alineatele 2 şi 3 vor avea următorul cuprins:

"Biroul permanent al Senatului se compune din: preşedintele Senatului, 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 2 chestori. Preşedintele Senatului este şi preşedintele Biroului permanent.

Repartizarea funcţiilor în Biroul permanent se stabileşte prin negocieri între reprezentanţii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Senatului aşa cum rezultă din constituirea iniţială a grupurilor parlamentare. În cazul în care nu se ajunge la un acord problema se supune votului Senatului."

16. La articolul 17, alineatul 3 va avea următorul cuprins:

"Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar se organizează un al doilea tur de scrutin, la care participă primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de voturi sau, după caz, primul clasat şi candidaţii care s-au clasat pe locul al doilea cu un număr egal de voturi; va fi declarat preşedinte al Senatului candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi din totalul voturilor exprimate."

17. La articolul 20, alineatele 3 şi 6 vor avea următorul cuprins:

"Propunerile nominale pentru funcţiile prevăzute la alin. 1 şi repartizate conform alin. 2 se fac de preşedinţii grupurilor parlamentare. Propunerile se înaintează preşedintelui Senatului, care le va supune votului. Alegerea se face prin vot secret cu buletine.
.............................................................................

În cazul în care un candidat nu a obţinut nici după cel de-al doilea tur de scrutin numărul necesar de voturi, grupul parlamentar în cauză va face o altă propunere, care se supune aceleiaşi proceduri de vot. Procedura se repetă până la alegerea unui reprezentant al acelui grup parlamentar în funcţia stabilită în Biroul permanent al Senatului."

18. După articolul 21 se introduce articolul 21¹ cu următorul cuprins:

"Art. 21¹. - Pentru constatarea rezultatelor votului şi încheierea procesului-verbal se alege o comisie formată din câte un reprezentant al grupurilor parlamentare din Senat."

19. Articolul 22 va avea următorul cuprins:

"Art. 22. - Membrii Biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului, la cererea grupului parlamentar pe care îl reprezintă, prin votul majorităţii senatorilor. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Cererea de revocare se supune aprobării Senatului după 3 zile de la înregistrare, dar nu mai târziu de 10 zile."

20. După articolul 23 se introduce articolul 23¹ cu următorul cuprins:

"Art. 23¹. - Funcţiile din Biroul permanent, devenite vacante în timpul sesiunii, se ocupă la propunerea grupului parlamentar căruia i-a fost repartizată funcţia respectivă, în condiţiile prevăzute la art. 20."

21. Titlul secţiunii a 3-a din capitolul I se elimină.

22. Articolul 24 va avea următorul cuprins:

"Art. 24. - Biroul permanent al Senatului are următoarele atribuţii:
a) propune Senatului datele de începere şi de încheiere ale fiecărei sesiuni a Senatului, conform art. 63 din Constituţie;
b) solicită preşedintelui Senatului convocarea în sesiune extraordinară;
c) supune aprobării plenului Regulamentul Senatului, precum şi propunerile de modificare a acestuia;
d) pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Senatului;
e) primeşte proiectele de lege şi propunerile legislative şi sesizează comisiile permanente în vederea întocmirii rapoartelor şi a elaborării avizelor, dispune difuzarea proiectelor de lege, a propunerilor legislative şi a rapoartelor tuturor senatorilor;
f) întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Senatului şi programul de activitate, cu participarea preşedinţilor grupurilor parlamentare, a preşedinţilor comisiilor permanente şi cu consultarea reprezentantului Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul;
g) organizează relaţiile Senatului cu parlamentele altor state şi cu organizaţiile parlamentare, stabileşte componenţa nominală a delegaţiilor;
h) analizează şi supune dezbaterii Senatului propunerile Comisiei de politică externă privind orientările generale ale politicii externe a României sau programele de politică externă;
i) supune spre aprobare Senatului componenţa delegaţiilor permanente la organizaţiile parlamentare mondiale, europene sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare;
j) prezintă Senatului proiectul de buget al acestuia şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
k) exercită controlul financiar-contabil şi ia hotărârile ce se impun în acest domeniu;
l) supune aprobării Senatului structura serviciilor acestuia;
m) propune Senatului numirea secretarului general;
n) aprobă statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor Senatului, la propunerea secretarului general, precum şi regulamente privind desfăşurarea activităţii serviciilor Senatului;
o) controlează serviciile Senatului;
p) aprobă Regulamentul privind paza, accesul şi serviciul de permanenţă în sediul Senatului;
r) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament sau însărcinări date de Senat. Dezbaterile Biroului permanent al Senatului se consemnează în procese-verbale şi în stenograme."

23. După articolul 24 se introduc articolele 24¹ şi 24² cu următorul cuprins:

"Art. 24¹. - Biroul permanent se convoacă la cererea preşedintelui Senatului sau la cererea a cel puţin 4 membri ai săi.

Art. 24². - Biroul permanent va invita la lucrările sale preşedinţii grupurilor parlamentare şi preşedinţii comisiilor parlamentare ori de câte ori consideră necesar."

24. Articolul 25 va avea următorul cuprins:

"Art. 25. - Preşedintele Senatului are următoarele atribuţii:
a) convoacă Senatul în sesiuni ordinare şi extraordinare;
b) conduce lucrările Senatului, asistat de 2 secretari;
c) acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabileşte ordinea votării, anunţă rezultatul acesteia şi proclamă rezultatul votului;
d) asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului;
e) conduce lucrările Biroului permanent;
f) reprezintă Senatul în relaţiile cu Preşedintele României, Camera Deputaţilor, Guvernul şi Curtea Constituţională;
g) reprezintă Senatul în relaţiile interne şi externe;
h) poate sesiza Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 144 lit. a) şi b) din Constituţie;
i) dispune de fondul preşedintelui, conform legii şi în limitele prevederilor bugetare;
j) aprobă decontarea cheltuielilor pentru deplasările în străinătate pe care le-a dispus;
k) aprobă indemnizaţiile persoanelor utilizate în cadrul Senatului în calitate de colaborator, precum şi decontarea cheltuielilor suportate de persoanele invitate pentru audieri la Senat;
l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament sau însărcinări date de Senat. Preşedintele Senatului asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României, conform art. 97 din Constituţie."

25. Articolul 27 va avea următorul cuprins:

"Art. 27. - Secretarii întocmesc lista cuprinzând înscrierile la cuvânt în ordinea în care au fost făcute, prezintă preşedintelui propunerile, amendamentele şi orice alte comunicări adresate Senatului, efectuează apelul nominal, consemnează rezultatul votului, răspund de evidenţa hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor, îl asistă pe preşedinte în realizarea atribuţiilor ce îi revin, în ordinea stabilită de Biroul permanent, şi îndeplinesc orice alte sarcini care le sunt încredinţate de acesta sau de Biroul permanent."

26. La articolul 28, după alineatul 1 se introduce alineatul 2 cu următorul cuprins:

"La sfârşitul fiecărei sesiuni chestorii prezintă Senatului un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate."

27. Articolul 29 va avea următorul cuprins:

"Art. 29. - Comisiile sunt organe de lucru ale Senatului, constituite pentru pregătirea activităţii de legiferare, precum şi pentru realizarea funcţiei de control parlamentar."

28. La articolul 30, alineatul 3 va avea următorul cuprins:

"Numărul, denumirea şi competenţa fiecărei comisii, precum şi numărul membrilor acestora se hotărăsc de Senat, la propunerea Biroului permanent."

29. Articolul 31 va avea următorul cuprins:

"Art. 31. - Componenţa comisiilor se stabileşte potrivit configuraţiei politice a Senatului rezultată din constituirea iniţială a grupurilor parlamentare sau prin negocieri între reprezentanţii grupurilor parlamentare. Opţiunile senatorilor se prezintă de grupurile parlamentare în termenul stabilit de Biroul permanent. Propunerile pentru membrii comisiilor se fac de preşedinţii grupurilor parlamentare, cu respectarea prevederilor alin. 1. În cazul în care nu se ajunge la un acord Senatul hotărăşte prin vot deschis. Senatul aprobă componenţa nominală a fiecărei comisii cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi. În aceleaşi condiţii se aprobă şi revocarea unor membri ai comisiei, la solicitarea grupurilor parlamentare care i-au propus iniţial."

30. Articolul 32 va avea următorul cuprins:

"Art. 32. - În prima lor şedinţă, convocată de preşedintele Senatului, comisiile îşi aleg birourile, compuse dintr-un preşedinte, 1-2 vicepreşedinţi şi 1-2 secretari. În componenţa de ansamblu a birourilor se va urmări, pe cât posibil, respectarea configuraţiei politice a Senatului. Membrii birourilor comisiilor pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului, la cererea grupului parlamentar pe care îl reprezintă, prin votul majorităţii membrilor comisiei. Grupul parlamentar care a cerut revocarea poate solicita înlocuirea senatorului revocat din funcţie cu un alt membru al grupului parlamentar care face parte din comisie."

31. După articolul 32 se introduce articolul 32¹, cu următorul cuprins:

"Art. 32¹. - Comisiile adoptă propriul regulament de organizare şi funcţionare, care se supune aprobării Biroului permanent."

32. Articolul 33 va avea următorul cuprins:

"Art. 33. - Biroul fiecărei comisii propune:
a) ordinea de zi a fiecărei şedinţe;
b) sarcinile ce revin fiecărui senator în cadrul comisiei;
c) constituirea de subcomisii, cu votul majorităţii membrilor comisiei, stabilindu-le componenţa şi sarcinile;
d) alte măsuri ce interesează bunul mers al activităţilor comisiei."

33. Articolul 34 va avea următorul cuprins:

"Art. 34. - Preşedintele comisiei are următoarele atribuţii:
a) asigură reprezentarea acesteia în raporturile cu Biroul permanent şi cu celelalte comisii;
b) conduce şedinţele comisiei;
c) invită, din proprie iniţiativă sau la solicitarea membrilor comisiei, să participe la lucrările comisiei şi persoane din afara ei, dacă interesele lucrărilor respective o cer;
d) are acces sau poate desemna un alt reprezentant al comisiei la şedinţele altor comisii care examinează lucrări ce prezintă importanţă pentru comisia pe care o conduce;
e) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de regulamentul propriu de organizare şi funcţionare."

34. După articolul 34 se introduc articolele 34¹ şi 34² cu următorul cuprins:

"Art. 34¹. - Vicepreşedintele îndeplineşte, în lipsa sau la cererea preşedintelui, atribuţiile acestuia.

Art. 34². - Secretarul comisiei are următoarele atribuţii:
a) ţine evidenţa prezenţei senatorilor la şedinţele comisiei;
b) asigură redactarea tuturor actelor comisiei;
c) numără voturile exprimate în şedinţele comisiei;
d) urmăreşte întocmirea proceselor-verbale ale şedinţelor comisiei;
e) îndeplineşte orice alte atribuţii necesare bunului mers al activităţilor comisiei."

35. Articolul 35 va avea următorul cuprins:

"Art. 35. - Convocarea şedinţelor comisiei se face de preşedintele acesteia sau, în lipsa sa, de un vicepreşedinte care îl înlocuieşte, potrivit programului de lucru al Senatului. În timpul sesiunii şedinţele comisiilor pot avea loc în acelaşi timp cu cele ale plenului, cu încuviinţarea acestuia. În afara programului de lucru, în cadrul sesiunii comisiile pot fi convocate şi pot ţine şedinţe cu aprobarea sau din dispoziţia Biroului permanent."

36. La articolul 36, alineatele 2 şi 3 vor avea următorul cuprins:

"În interesul desfăşurării lucrărilor comisiile pot invita să participe la dezbateri specialişti sau reprezentanţi ai autorităţilor publice şi ai unor organizaţii neguvernamentale.

Condiţiile în care reprezentanţii mijloacelor de informare în masă au acces la lucrările comisiilor se stabilesc de plenul acestora."

37. Articolul 37 va avea următorul cuprins:

"Art. 37. - Reprezentanţii Guvernului au acces la lucrările comisiilor. Comisiile pot solicita participarea la lucrările lor a unor membri ai Guvernului sau a conducătorilor unor instituţii publice, situaţie în care prezenţa acestora este obligatorie; data la care are loc şedinţa comisiei va fi adusă la cunoştinţă invitaţilor cu cel puţin 3 zile înainte. La şedinţele comisiilor pot participa şi senatori din alte comisii, fără a avea drept de vot. Biroul comisiei hotărăşte condiţiile şi limitele participării personalului de specialitate al Senatului la şedinţele comisiilor."

38. După articolul 37 se introduce articolul 37¹ cu următorul cuprins:

"Art. 37¹. - La propunerea preşedintelui, a biroului comisiei sau a unui senator comisia poate hotărî limitarea duratei luărilor de cuvânt."

39. La articolul 38, alineatul 2 va avea următorul cuprins:

"Hotărârile comisiilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. În caz de paritate votul preşedintelui sau, după caz, al înlocuitorului acestuia este hotărâtor."

40. La articolul 39, alineatele 1 şi 2 vor avea următorul cuprins:

"După încheierea dezbaterilor sau a efectuării lucrării aflate în examinare comisia desemnează, la propunerea preşedintelui, unul sau mai mulţi raportori dintre membrii săi. Raportorii se vor îngriji de întocmirea raportului sau avizului comisiei, care va fi supus aprobării acesteia prin vot."

41. Articolul 41 va avea următorul cuprins:

"Art. 41. - Lucrările comisiilor se consemnează în procese-verbale şi pot fi stenografiate. Senatorii care nu sunt membri ai comisiei pot consulta la sediul comisiei actele şi documentele acesteia, cu încuviinţarea biroului comisiei, fără strămutarea lor şi fără ca lucrările comisiei să fie stânjenite. Acte şi documente ale comisiilor pot fi consultate şi de alte persoane interesate decât membrii Senatului, numai cu aprobarea biroului comisiei. Toate actele şi documentele emise de comisie vor fi semnate de preşedinte şi de secretar. Secretarul comisiei supraveghează evidenţa şi păstrarea tuturor actelor şi documentelor comisiei de către personalul de specialitate al acesteia."

42. Articolul 42 va avea următorul cuprins:

"Art. 42. - Comisiile permanente sunt alese pe toată durata mandatului Senatului. Comisiile permanente sunt următoarele:

1. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări;
2. Comisia economică;
3. Comisia pentru privatizare;
4. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci;
5. Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi silvicultură;
6. Comisia pentru politică externă;
7. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
8. Comisia pentru drepturile omului şi minorităţi;
9. Comisia pentru muncă şi protecţie socială;
10. Comisia pentru învăţământ şi ştiinţă;
11. Comisia pentru cultură, culte, artă şi mijloace de informare în masă;
12. Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului;
13. Comisia pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii;
14. Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret şi sport.

43. La articolul 43, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Fiecare senator este obligat să facă parte dintr-o singură comisie permanentă. Acelaşi senator poate face parte dintr-o a doua comisie permanentă. Pe durata mandatului oricare senator îşi poate schimba opţiunea."

44. Articolul 44 va avea următorul cuprins:

"Art. 44. - Comisiile permanente au următoarele atribuţii:
a) examinează proiecte şi propuneri legislative, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor;
b) solicită rapoarte, informaţii şi documente de la autorităţile publice;
c) efectuează anchete parlamentare, atunci când consideră necesar, şi prezintă rapoarte Biroului permanent;
d) controlează modul în care ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice îndeplinesc Programul de guvernare aprobat de Parlament în domeniile lor specifice de activitate;
e) dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme transmise de Biroul permanent;
f) rezolvă şi alte sarcini potrivit regulamentului propriu."

45. La articolul 46, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Orice comisie permanentă care se consideră competentă cu privire la un proiect de lege, o propunere legislativă sau un amendament, trimise de Biroul permanent altei comisii, poate solicita Biroului permanent să îi fie transmise spre avizare."

46. La articolul 47, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă este de competenţa în fond a altei comisii poate cere Biroului permanent transmiterea lor către acea comisie, în termen de cel mult 10 zile de la înregistrare."

47. La articolul 48, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Comisia permanentă sesizată în fond comunică în scris celorlalte comisii care examinează proiectul sau propunerea legislativă termenul în care să îi fie remise avizele acestora."

48. Articolul 49 va avea următorul cuprins:

"Art. 49. - La şedinţele comisiei sesizate în fond pot participa la dezbateri raportorii comisiilor sesizate pentru avize."

49. Articolul 50 va avea următorul cuprins:

"Art. 50. - În raportul comisiilor sesizate în fond se fac referiri la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul, la avizul Consiliului Legislativ şi la toate amendamentele primite. În cazul propunerilor respinse se menţionează motivele avute în vedere. Raportul cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări şi se înaintează Biroului permanent."

50. Articolul 51 va avea următorul cuprins:

"Art. 51. - Raportul comisiei sesizate în fond se depune la Biroul permanent în termenul stabilit de acesta. Termenul poate fi modificat la cererea motivată a comisiei."

51. Articolul 52 va avea următorul cuprins:

"Art. 52. - Avizarea amendamentelor scrise, depuse de senatori, se face de către comisia sesizată în fond şi, numai dacă aceasta consideră necesar, şi de o altă comisie. Pentru observaţiile formulate în plen cu privire la probleme de redactare avizarea se face oral de către raportorul comisiei sesizate în fond. Data amendamentului este data înregistrării sale la comisie, care va ţine o evidenţă specială a tuturor amendamentelor depuse."

52. Articolul 53 va avea următorul cuprins:

"Art. 53. - Dacă în urma dezbaterilor în plen sunt necesare modificări importante ale conţinutului proiectului sau propunerii legislative, preşedintele Senatului, la cererea oricărui senator sau a unui grup parlamentar, supune votului Senatului suspendarea dezbaterilor şi trimiterea proiectului spre reexaminare comisiei sesizate în fond."

53. Articolul 55 va avea următorul cuprins:

"Art. 55. - Orice comisie permanentă poate iniţia o anchetă parlamentară, în limitele competenţelor sale materiale, privitoare la activitatea desfăşurată de un minister sau de altă autoritate publică. Pentru a obţine încuviinţarea comisia permanentă va prezenta o cerere scrisă, temeinic motivată, adoptată cu votul majorităţii membrilor săi, în care vor fi enunţate obiectivele şi scopul anchetei, mijloacele necesare de realizare şi termenul de depunere a raportului. Biroul permanent al Senatului va decide asupra cererii, precum şi dacă raportul se supune dezbaterii şi aprobării Senatului. Persoanele invitate pentru audiere vor fi înştiinţate despre aceasta cu cel puţin 5 zile înainte. Cheltuielile de deplasare şi, eventual, de cazare vor fi suportate din bugetul Senatului. Prezenţa la audieri este obligatorie. Procedura audierii este cea prevăzută în regulamentul comisiei permanente."

54. La articolul 56, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"La propunerea Biroului permanent Senatul poate constitui, prin hotărâre, comisii speciale pentru avizarea unor proiecte de lege complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înfiinţare a comisiei. Proiectele de lege astfel avizate şi propunerile legislative elaborate de comisie nu vor mai fi supuse examinării altor comisii."

55. La articolul 56, după alineatul 2 se introduce alineatul 2¹ cu următorul cuprins:

"Membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membri ai comisiilor permanente."

56. Articolul 57 va avea următorul cuprins:

"Art. 57. - La cererea unei treimi din numărul membrilor săi Senatul va putea hotărî înfiinţarea unei comisii de anchetă, fiind aplicabile prevederile art. 29-41, art. 55 şi ale art. 56 alin. 2 şi 3. La cererea motivată a comisiei Senatul poate aproba prelungirea termenului stabilit pentru depunerea raportului. În acest caz comisia este obligată să prezinte un raport preliminar. Raportul comisiei este depus la Biroul permanent, care va asigura includerea lui în proiectul ordinii de zi, în termen de cel mult 15 zile de la data depunerii. După dezbaterea raportului Senatul adoptă o hotărâre cu privire la acesta."

57. Articolul 58 va avea avea următorul cuprins:

"Art. 58. - Dacă una dintre Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea adoptată de cealaltă Cameră, preşedintele Senatului împreună cu preşedintele Camerei Deputaţilor, prin intermediul unei comisii paritare, iniţiază procedura de mediere. În acest scop Biroul permanent va propune Senatului un număr de 7 senatori, urmărindu-se respectarea principiilor prevăzute la art. 31. Senatorii stabiliţi de Senat prin votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi, împreună cu cei 7 deputaţi desemnaţi de Camera Deputaţilor, formează comisia de mediere. Cvorumul regulamentar al şedinţei este asigurat de prezenţa a cel puţin 4 senatori dintre membrii comisiei de mediere a Senatului."

58. La articolul 59, după alineatul 1 se introduce alineatul 1¹ cu următorul cuprins:

"Reprezentanţii Senatului în comisia de mediere au competenţa de a examina şi de a hotărî, împreună cu cei ai Camerei Deputaţilor, numai asupra redactărilor diferite adoptate de Camera Deputaţilor la textele adoptate de Senat şi se vor pronunţa, în aceste limite, asupra redactărilor diferite, putând adopta fie una, fie cealaltă dintre redactări sau un text comun."

59. La articolul 61, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului."

60. Articolul 62 va avea următorul cuprins:

"Art. 62. - Senatul se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie."

61. După articolul 62 se introduc articolele 62¹ şi 62², cu următorul cuprins:

"Art. 62¹. - Senatul se întruneşte şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a Biroului permanent ori a cel puţin o treime din numărul senatorilor. Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde motivul şi durata sesiunii. Convocarea Senatului se face de preşedintele acestuia. Respingerea de către Senat a ordinii de zi solicitate împiedică ţinerea sesiunii extraordinare.

Art. 62². - În timpul sesiunilor Senatul lucrează în şedinţe în plen, în comisii şi în grupuri parlamentare. În afara sesiunilor Senatul lucrează prin Biroul permanent, în grupuri parlamentare şi, cu aprobarea sau din dispoziţia Biroului permanent, în comisii parlamentare."

62. La articolul 63, alineatul 2 va avea următorul cuprins:

"De asemenea, Senatul poate adopta mesaje, declaraţii şi alte acte cu caracter politic."

63. Titlul secţiunii a 2-a din capitolul II va avea următorul cuprins:

"Ordinea de zi şi programul de activitate"

64. Articolul 64 va avea următorul cuprins:

"Art. 64. - Ordinea de zi şi programul de activitate ale Senatului se aprobă de plenul Senatului, la propunerea Biroului permanent. Materialele care se supun dezbaterii Senatului se transmit Biroului permanent pentru a se întocmi proiectul ordinii de zi şi al programului de activitate ale Senatului. Propunerile legislative se comunică Guvernului în termen de 3 zile de la înregistrare, pentru a se pronunţa şi în ceea ce priveşte aplicarea art. 110 din Constituţie."

65. Articolul 65 va avea următorul cuprins:

"Art. 65. - Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de lege, propuneri legislative, rapoarte, informări şi alte acte prevăzute de lege pentru a fi dezbătute de Senat, precum şi, după caz, întrebări, interpelări, declaraţii sau alte probleme propuse de Guvern, de Biroul permanent ori de senatori. La întocmirea şi aprobarea ordinii de zi în domeniul legislativ se va asigura prioritate dezbaterii proiectelor de lege în procedură de urgenţă, dezbaterii ordonanţelor de urgenţă şi a rapoartelor întocmite de comisiile de mediere. Alte propuneri sau documente decât cele din domeniul legislativ se transmit Biroului permanent pentru a fi incluse în proiectul ordinii de zi, cu cel puţin două zile înainte de şedinţa Biroului permanent, dacă prin lege, prin prezentul regulament sau prin hotărârea Senatului nu se prevede un termen mai scurt."

66. Articolul 66 va avea următorul cuprins:

"Art. 66. - Proiectul ordinii de zi pentru săptămâna următoare este supus spre aprobare Senatului, se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, în ultima zi de activitate în plen a săptămânii. Ordinea de zi şi programul de activitate aprobate pentru săptămâna următoare se distribuie senatorilor şi se afişează la sediul Senatului. Ordinea de zi se definitivează şi se adoptă zilnic."

67. Articolul 67 va avea următorul cuprins:

"Art. 67. - Decretele Preşedintelui României pentru ratificarea tratatelor internaţionale, precum şi rapoartele sau declaraţiile primului-ministru cu privire la politica Guvernului se înscriu în proiectul ordinii de zi şi se dezbat cu prioritate."

68. La articolul 68, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Ordinea de zi poate fi modificată numai la cererea Biroului permanent, a unui grup parlamentar, a unei comisii a Senatului sau a Guvernului, pentru motive bine întemeiate şi urgente."

69. Articolul 69 va avea următorul cuprins:

"Art. 69. - Iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, senatorilor şi unui număr de cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot, în conformitate cu art. 73 din Constituţie. Senatul dezbate şi proiectele de lege sau propunerile legislative transmise de Camera Deputaţilor. În exercitarea dreptului de iniţiativă legislativă Guvernul înaintează Senatului proiecte de lege, iar senatorii şi cetăţenii, propuneri legislative. Acestea trebuie să fie însoţite de expunere de motive şi redactate în forma proprie unui act normativ, pe articole şi, după caz, pe capitole şi secţiuni. Legile constituţionale pot fi iniţiate în condiţiile art. 146 şi 147 din Constituţie. Propunerile legislative formulate de senatori, care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, trebuie să fie însoţite de dovada solicitării informării Guvernului, înaintată prin preşedintele Senatului, în conformitate cu dispoziţiile art. 110 din Constituţie. Proiectele de lege şi propunerile legislative se înaintează Biroului permanent al Senatului, care dispune:
a) sesizarea comisiilor permanente competente, pentru întocmirea avizelor sau a raportului, stabilind şi termenele de depunere a acestora;
b) solicitarea avizului Consiliului Legislativ, dacă acesta nu a fost dat;
c) distribuirea către senatori a proiectelor sau propunerilor legislative, a avizului Consiliului Legislativ, a hotărârii Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de Constituţie, şi a punctului de vedere al Guvernului, în cazurile cerute de lege, pentru propunerile legislative, stabilind şi termenul de depunere a amendamentelor de către senatori sub sancţiunea decăderii. Aceste dispoziţii se aplică şi grupurilor parlamentare.

Măsurile hotărâte de Biroul permanent se aduc la îndeplinire de secretarul general prin serviciile Senatului. Termenele prevăzute pentru toate operaţiunile reglementate în acest articol se stabilesc de Biroul permanent în funcţie de procedura ordinară sau de procedura de urgenţă.

Propunerile legislative făcute de cetăţeni se distribuie senatorilor şi sunt transmise comisiilor permanente competente împreună cu hotărârea Curţii Constituţionale privind îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.

Termenele prevăzute în prezentul articol pentru avize, rapoarte şi amendamente nu pot fi mai scurte de 10 zile calendaristice pentru procedura ordinară şi de 5 zile calendaristice pentru procedura de urgenţă."

70. Articolul 70 va avea următorul cuprins:

"Art. 70. - Toate proiectele şi propunerile legislative se înregistrează la Senat în ordinea primirii lor, se distribuie senatorilor, dar nu pot fi înscrise pe ordinea de zi decât după trecerea unui termen de cel puţin 5 zile."

71. Articolul 72 va avea următorul cuprins:

"Art. 72. - Iniţiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate să îşi retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului. În cazul în care proiectul sau propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaţilor retragerea nu mai poate fi făcută din momentul sesizării Senatului."

72. Articolul 73 va avea următorul cuprins:

"Art. 73. - După examinarea proiectului sau a propunerii legislative comisia permanentă sesizată în fond întocmeşte un raport, care va cuprinde propuneri motivate cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului sau a propunerii legislative examinate. Raportul se transmite Biroului permanent, care dispune şi asigură, prin secretarul general al Senatului, difuzarea acestuia senatorilor, Guvernului şi iniţiatorului, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data dezbaterii în plen."

73. Articolul 75 va avea următorul cuprins:

"Art. 75. - Amendamentele care implică modificarea bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat se trimit de preşedintele comisiei sesizate în fond la Guvern, solicitându-se punctul de vedere al acestuia. În cazul în care Guvernul nu transmite un punct de vedere până la data stabilită de comisie, se consideră că amendamentul a fost acceptat. Concluziile examinării amendamentelor se includ în raportul comisie, iar amendamentele se anexează la acesta."

74. La articolul 76, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative începe cu prezentarea de către iniţiator sau, după caz, de reprezentantul acestuia a motivelor care au condus la promovarea proiectului sau a propunerii. Guvernul este reprezentat în mod obligatoriu de un membru al său."

75. Articolul 77 va avea următorul cuprins:

"Art. 77. - Pentru dezbaterea generală a proiectului sau a propunerii legislative fiecare grup parlamentar poate să îşi desemneze un singur reprezentant. În cazuri justificate, la cererea oricărui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis al majorităţii senatorilor prezenţi, să li se dea cuvântul la dezbaterile generale şi altor senatori din cadrul aceloraşi grupuri parlamentare. Preşedintele Senatului dă cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare şi apoi celorlalţi senatori, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. Preşedintele poate propune Senatului limitarea timpului destinat dezbaterilor generale, şi aceasta se hotărăşte de plen, conform alin. 2."

76. Articolul 78 va avea următorul cuprins:

"Art. 78. - Iniţiatorul proiectului ori al propunerii legislative sau, după caz, reprezentantul acestuia are dreptul să ia cuvântul înainte de încheierea dezbaterii generale. Acelaşi drept îl are şi raportorul comisiei sesizate în fond."

77. La articolul 80, după alineatul 1 se introduce alineatul 2 cu următorul cuprins:

"Dacă prin raportul comisiei se propune dezbaterea şi adoptarea proiectului de lege, iar în dezbaterile generale se cere respingerea proiectului de lege, după încheierea acestora cererea de respingere se supune votului Senatului."

78. Articolul 81 va avea următorul cuprins:

"Art. 81. - După dezbaterile generale, şi dacă proiectul de lege nu a fost respins şi se constată că prin raportul comisiei sesizate în fond nu s-au operat modificări sau completări la textele proiectului sau propunerii legislative, proiectul de lege se supune în întregime votului final. În cazurile în care comisia sesizată în fond a operat modificări sau completări la textele proiectului sau propunerii legislative cuprinse în raportul acesteia, Preşedintele consultă Senatul dacă sunt observaţii la acestea şi dezbaterile pe texte continuă numai asupra acestor observaţii, care se rezolvă prin vot. După terminarea dezbaterilor asupra modificărilor şi completărilor operate de comisie raportul în întregime se supune votului şi, după aceasta, proiectul de lege în întregime se supune votului final. În cazurile în care se constată că sunt şi amendamente respinse de comisie şi dacă se cere susţinerea acestora în plen, se dezbat numai acestea şi se rezolvă prin vot, apoi raportul comisiei se supune în întregime votului, după care proiectul sau propunerea legislativă se supune în întregime votului final."

79. Articolul 82 va avea următorul cuprins:

"Art. 82. - La dezbaterile care au loc în condiţiile art. 81 senatorii pot lua cuvântul pentru a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere. De asemenea, iau cuvântul şi reprezentantul Guvernului sau al iniţiatorului, precum şi reprezentanţii comisiei sesizate în fond. Preşedintele Senatului poate supune spre aprobare sistarea discuţiilor la textele aflate în dezbatere."

80. Articolul 83 va avea următorul cuprins:

"Art. 83. - În cursul dezbaterilor senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot pune în discuţie amendamentele depuse în termen la comisie, în condiţiile procedurii prevăzute la art. 81."

81. Articolul 84 va avea următorul cuprins:

"Art. 84. - Dacă din dezbaterile desfăşurate în condiţiile art. 81 rezultă necesitatea reexaminării de către comisia sesizată în fond a unor texte, plenul poate decide prin vot deschis, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, suspendarea dezbaterilor şi trimiterea spre reexaminare a textelor în discuţie, comisia pronunţându-se de urgenţă, prin raport suplimentar."

82. La articolul 85, alineatele 1 şi 3 vor avea următorul cuprins:

"Discutarea textelor în condiţiile art. 81 începe cu cele prin care se propune eliminarea şi continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestora. În cazul în care există mai multe amendamente de acelaşi fel, ele se supun la vot în ordinea în care au fost prezentate.
.....................................................................
Fiecare text se supune votului Senatului."

83. După articolul 85 se introduce secţiunea 3¹ cu următorul titlu:

"SECŢIUNEA 3¹
Procedura de urgenţă"

84. Articolul 86 va avea următorul cuprins:

"Art. 86. - La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă Senatul poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă. Cererea Guvernului şi propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare sau ale comisiilor permanente se supun aprobării Senatului în ziua în care au fost înregistrate sau, dacă senatorii nu se află în plen, în prima şedinţă ce urmează zilei de înregistrare a acestora. Aprobarea procedurii de urgenţă se face cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. Ordonanţele emise de Guvern în temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţie se supun aprobării Senatului în procedură de urgenţă."

85. După articolul 86 se introduc articolele 86¹ şi 86² cu următorul cuprins:

"Art. 86¹. - Senatorii, grupurile parlamentare sau Guvernul pot prezenta amendamente în scris, motivate, care se trimit comisiei sesizate în fond, în termenele stabilite de Biroul permanent. În acelaşi interval de timp avizul Consiliului Legislativ se va trimite comisiei sesizate în fond. Comisia sesizată în fond este obligată să depună raportul în termenul stabilit de Biroul permanent.

Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate în proiectul ordinii de zi proiectul de lege sau propunerea legislativă.

Senatul va putea limita durata dezbaterilor generale, după care va trece la dezbaterea proiectului, în condiţiile art. 81.

Dezbaterea proiectului se face în condiţiile prevăzute la art. 81.

Art. 86². - În cazul proiectelor de lege şi al propunerilor legislative primite de la Camera Deputaţilor, dacă au fost operate modificări substanţiale faţă de proiectul iniţial, preşedintele comisiei permanente sesizate în fond poate solicita avizul Consiliului Legislativ."

86. Articolul 87 se abrogă.

87. Articolul 89 va avea următorul cuprins:

"Art. 89. - Membrii Guvernului sau reprezentanţii acestora au acces la lucrările Senatului. Dacă li se solicită participarea, prezenţa lor este obligatorie. La şedinţele publice ale Senatului pot asista diplomaţi, reprezentanţi ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi alţi invitaţi, pe baza acreditării sau a invitaţiei semnate de Secretarul general al Senatului, în condiţiile stabilite de Biroul permanent. Cetăţenii pot asista la lucrările Senatului pe baza unor permise de acces distribuite la cerere, în ordinea solicitării de către cei interesaţi, în limita locurilor disponibile în spaţiul destinat publicului. Persoanele care asistă la şedinţă trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar putând fi evacuate din sală."

88. Articolul 91 va avea următorul cuprins:

"Art. 91. - Senatul îşi desfăşoară activitatea în plen, pe comisii şi pe grupuri parlamentare, conform programului de activitate propus de Biroul permanent şi aprobat de Senat."

89. La articolul 92, alineatul 3 va avea următorul cuprins:

"Înainte de începerea dezbaterilor preşedintele de şedinţă anunţă dacă este întrunit cvorumul, ordinea de zi şi programul de activitate."

90. Articolul 93 va avea următorul cuprins:

"Art. 93. - Senatul adoptă legi, hotărâri, moţiuni şi alte acte cu caracter politic în prezenţa majorităţii senatorilor. În oricare altă situaţie cvorumul este de o treime din numărul senatorilor. Înainte de votare preşedinţii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui Senatului verificarea întrunirii cvorumului. În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, preşedintele Senatului suspendă şedinţa şi anunţă ziua şi ora de reluare a lucrărilor."

91. Articolul 95 va avea următorul cuprins:

"Art. 95. - Înainte de începerea dezbaterilor generale secretarii întocmesc lista cu senatorii care se înscriu la cuvânt. Senatorii iau cuvântul în ordinea înscrierii pe listă, cu încuviinţarea preşedintelui Senatului. Reprezentanţilor Guvernului li se poate da cuvântul în orice fază a dezbaterii şi ori de câte ori solicită acest lucru. Acelaşi drept îl au şi reprezentanţii comisiilor sesizate pentru raport de fond."

92. Articolul 96 va avea următorul cuprins:

"Art. 96. - Persoanele care iau cuvântul în Senat vorbesc numai de la tribuna acestuia sau de la microfoanele special instalate; nici o persoană nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte."

93. La articolul 97, alineatul 2 se abrogă.

94. La articolul 98, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Preşedintele Senatului va da cuvântul oricând unui senator pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal, limitând timpul acordat în acest scop."

95. La articolul 99, alineatul 2 va avea următorul cuprins:

"Propunerea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi."

96. Articolul 100 va avea următorul cuprins:

"Art. 100. - Senatorii şi celelalte persoane care iau cuvântul sunt obligate să se refere exclusiv la chestiunea pentru care s-au înscris la cuvânt şi să respecte regulile deontologiei parlamentare. În caz contrar preşedintele le atrage atenţia şi, dacă nu se conformează, le retrage cuvântul. Nu se admite dialogul între vorbitori şi celelalte persoane aflate în sală."

97. Articolul 101 va avea următorul cuprins:

"Art. 101. - Preşedintele cheamă la ordine pe senatorii care tulbură dezbaterile. El poate întrerupe şedinţa când tulburarea persistă şi poate dispune evacuarea din sală a persoanelor care împiedică în orice mod desfăşurarea normală a lucrărilor Senatului."

98. La articolul 103, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Legile, hotărârile, moţiunile, precum şi celelalte acte cu caracter politic se adoptă de Senat prin vot."

99. La articolul 104, după alineatul 2 se introduce alineatul 2¹ cu următorul cuprins:

"Votul prin ridicarea mâinii sau prin ridicare în picioare are următoarele semnificaţii: pentru, contra sau abţinere. Constatarea rezultatelor se face de preşedinte. Dacă preşedintele o cere sau dacă constatarea sa este contestată de preşedintele unui grup parlamentar, voturile se numără de către secretar."

100. La articolul 104, alineatele 3 şi 4 vor avea următorul cuprins:

"Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot, pentru alegerea sau numirea în unele funcţii, ori prin bile sau electronic, în cazul votării legilor, hotărârilor sau moţiunilor. În cazul în care prin regulament nu se stabileşte o anumită procedură de vot obligatorie, aceasta se va hotărî de Senat, la propunerea preşedintelui."

101. La articolul 105, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Votarea prin apel nominal se desfăşoară astfel: preşedintele explică obiectul votării şi sensul cuvintelor “pentru” şi “contra”; unul dintre secretari dă citire numelui şi prenumelui senatorilor, fiecare senator răspunde “pentru” sau “contra”."

102. Articolul 106 va avea următorul cuprins:

"Art. 106. - Votul prin bile se desfăşoară astfel: în faţa preşedintelui Senatului se aşază o urnă albă şi alta neagră. Senatorii vin pe rând la urne, după ce primesc de la secretari câte două bile, dintre care una albă şi una neagră, pe care le introduc în cele două urne. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot “pentru”, iar bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot “contra”."

103. După articolul 106 se introduce articolul 106¹ cu următorul cuprins:

"Art. 106¹. - Votul electronic se desfăşoară prin conectarea unuia dintre contactele care reprezintă vot “pentru”, vot “contra” sau “abţinere”. Rezultatul votului electronic se afişează la comanda preşedintelui Senatului. În cazul unei defecţiuni tehnice votul se repetă. Dacă defecţiunea persistă, se recurge, după caz, la celelalte modalităţi de vot. Cartela de vot este netransmisibilă. Dacă votul este deschis, la solicitarea oricărui grup parlamentar se eliberează câte o listă cuprinzând rezultatele votului."

104. La articolul 107, alineatele 2 şi 4 vor avea următorul cuprins:

"Senatorul voteaz㠓pentru” lăsând neatinse pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse; el voteaz㠓contra” ştergând numele şi prenumele persoanei propuse.
............................................
Sunt nule buletinele de vot care nu corespund modelului prezentat, cele care nu poartă ştampila de control şi cele pe care au fost lăsate neatinse numele şi prenumele candidaţilor şi care, în acest mod, depăşesc numărul funcţiilor pentru care se face alegerea sau numirea."

105. După articolul 107 se introduce articolul 107¹ cu următorul cuprins:

"Art. 107¹. - Dacă la alegerea sau numirea în anumite funcţii nu se obţine numărul necesar de voturi, votul se reia conform reglementărilor specifice. În caz de paritate de voturi procedura de votare se repetă. În situaţiile în care votul este deschis, preşedintele votează numai după ce restul senatorilor şi-au exprimat votul."

106. Articolul 108 va avea următorul cuprins:

"Art. 108. - În cursul votării nu se acordă dreptul de a lua cuvântul."

107. Articolul 110 va avea următorul cuprins:

"Art. 110. - Legile constituţionale se adoptă cu votul unei majorităţi de cel puţin două treimi din numărul senatorilor. Legile organice şi hotărârile privind regulamentul Senatului se adoptă cu votul majorităţii senatorilor. Legile ordinare şi hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. În cazul legilor constituţionale, când preşedintele constată în prealabil imposibilitatea întrunirii majorităţii prevăzute, amână votul, stabilind ziua şi ora desfăşurării acestuia. O nouă amânare a votului nu poate depăşi 30 de zile. Dacă prezentul regulament nu dispune altfel, celelalte acte ale Senatului sau măsurile luate de acesta se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. Înainte de votare preşedintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretari. Senatorii care nu îşi exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenţi în sala de şedinţă intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului. Dacă în sala de şedinţă nu se află majoritatea senatorilor, preşedintele amână votarea până la întrunirea cvorumului legal."

108. După articolul 110 se introduc articolele 110¹ şi 110² cu următorul cuprins:

"Art. 110¹. - Votul final priveşte ansamblul reglementării. Votul final poate avea loc într-o şedinţă consacrată acestui scop, în ordinea definitivării proiectului de lege sau a propunerii legislative.

Art. 110². - Votul poate fi contestat numai de preşedintele unui grup parlamentar, imediat după anunţarea rezultatului votului de către preşedintele Senatului. Asupra contestaţiei Senatul se pronunţă prin votul majorităţii senatorilor prezenţi. Contestaţia poate fi susţinută de un singur vorbitor, într-un interval de timp rezonabil şi, în caz de opoziţie, poate lua cuvântul, într-un interval de timp egal, de asemenea, un singur vorbitor din partea fiecărui grup parlamentar. Admiterea contestaţiei are drept consecinţă repetarea votului."

109. Articolul 111 va avea următorul cuprins:

"Art. 111. - Numirile, confirmările sau avizele pentru numiri în funcţii care, potrivit legii, se fac de către Senat se supun dezbaterii Senatului pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. În vederea întocmirii raportului comisia va examina propunerile de numiri, confirmări sau avize, având dreptul de a chema pentru audiere candidaţii. Candidaţii vor fi invitaţi şi la dezbaterea în plen a raportului, iar Senatul poate hotărî audierea lor şi în plen."

110. Articolul 112 va avea următorul cuprins:

"Art. 112. - Proiectele de lege şi propunerile legislative examinate mai întâi de Senat se semnează, după adoptare, de preşedintele Senatului şi se înaintează Camerei Deputaţilor, în vederea dezbaterii şi adoptării. Guvernul va fi înştiinţat despre aceasta."

111. După articolul 112 se introduc articolele 112¹ şi 112² cu următorul cuprins:

"Art. 112¹. - În cazul în care Senatul a adoptat fără modificări un proiect de lege sau o propunere legislativă primită de la Camera Deputaţilor, aceasta va fi semnată de preşedintele Senatului, va fi depusă la secretarul general al Senatului în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale şi va fi transmisă Camerei Deputaţilor pentru îndeplinirea formalităţilor de promulgare. Prevederile alin. 1 se aplică şi pentru legile adoptate de Senat în urma medierii divergenţelor cu Camera Deputaţilor, când aceasta din urmă a fost prima sesizată.

Depunerea legii la secretarul general al Senatului se face numai în zilele în care Senatul lucrează în plen şi se aduce la cunoştinţă senatorilor în aceeaşi zi. Senatorii îşi pot exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale potrivit legii.

Art. 112². - În cazul în care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativă adoptată anterior de Camera Deputaţilor, aceasta se trimite, pentru o nouă dezbatere, Camerei Deputaţilor. Dacă proiectul de lege sau propunerea legislativă este respinsă de Senat şi a doua oară, respingerea este definitivă. În cazul în care Camera Deputaţilor respinge un proiect de lege sau o propunere legislativă adoptată anterior de Senat, Senatul procedează la o nouă dezbatere. O nouă respingere de către Camera Deputaţilor este definitivă. În cazul în care Senatul respinge un proiect de lege sau o propunere legislativă, ca primă Cameră sesizată, nu îl mai înaintează Camerei Deputaţilor. Respingerea se comunică iniţiatorului. De la prevederile alin. 3 se exceptează proiectele de lege privind aprobarea ordonanţelor adoptate de Guvern. Proiectele de lege sau propunerile legislative respinse de Senat nu pot fi readuse în discuţia acestuia în cursul aceleiaşi sesiuni."

112. Articolul 113 va avea următorul cuprins:

"Art. 113. - În caz de neconstituţionalitate, constatată potrivit art. 144 lit. a) din Constituţie, Senatul dezbate şi hotărăşte pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări asupra obiecţiei de neconstituţionalitate, în termen de 30 de zile de la înregistrarea comunicării. În urma dezbaterii legea se supune unui singur vot, dacă aceasta a fost declarată în întregime neconstituţională. În celelalte cazuri se supun votului numai prevederile declarate neconstituţionale sau textele propuse de comisie. Obiecţia de neconstituţionalitate este înlăturată numai în cazul în care atât Senatul, cât şi Camera Deputaţilor au adoptat legea, în aceeaşi formă, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. În cazul în care în una dintre Camere nu se obţine majoritatea de două treimi cerută de art. 145 alin. (1) din Constituţie, prevederile declarate neconstituţionale prin decizie a Curţii Constituţionale se înlătură din lege, iar dacă legea în ansamblul său este declarată neconstituţională, ea nu se mai trimite la promulgare Preşedintelui României. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pe baza concluziilor reţinute din examinarea conţinutului deciziei Curţii Constituţionale, recomandă Senatului, prin raportul ei, admiterea sau respingerea obiecţiei de neconstituţionalitate. Nu pot fi propuse amendamente la textele considerate neconstituţionale. Comisia poate propune texte corespunzătoare deciziei Curţii Constituţionale."

113. Articolul 115 va avea următorul cuprins:

"Art. 115. - În procedura de adoptare a legilor medierea divergenţelor dintre Senat şi Camera Deputaţilor se face prin intermediul unei comisii de mediere, potrivit art. 64-862. Raportul comisiei de mediere se înscrie pe ordinea de zi a Senatului, urmându-se procedura prevăzută la art. 64-862 din prezentul regulament sau, după caz, pe ordinea de zi a şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului, potrivit procedurii prevăzute în regulamentul şedinţelor comune. Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai soluţiile propuse de comisia de mediere diferite de cele adoptate iniţial de Senat. În toate cazurile raportul comisiei de mediere se aprobă potrivit procedurii şi cu majoritatea de voturi necesară în vederea adoptării legii în forma finală."

114. Articolul 116 va avea următorul cuprins:

"Art. 116. - Dacă ambele Camere ale Parlamentului îşi însuşesc textul legii în forma propusă de comisia de mediere, se va proceda conform art. 112."

115. La articolul 117, după alineatul 1 se introduce alineatul 2 cu următorul cuprins:

"După finalizarea dezbaterilor în şedinţa comună se procedează conform prevederilor art. 112."

116. Articolul 118 va avea următorul cuprins:

"Art. 118. - În cazul în care Preşedintele României cere, înainte de promulgare, reexaminarea unei legi adoptate prima dată de Senat, cererea va fi înscrisă în termen de cel mult 30 de zile în proiectul ordinii de zi a Senatului. Reexaminarea legii pe baza cererii Preşedintelui României se face cu respectarea procedurii legislative."

117. Articolul 121 va avea următorul cuprins:

"Art. 121. - Senatul are dreptul să ceară punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială."

118. La articolul 122, alineatul 1 va avea următorul cuprins:

"Dezbaterea are loc pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanentă, ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile art. 55, fie de o comisie de anchetă."

119. Articolul 123 va avea următorul cuprins:

"Art. 123. - Dacă Senatul hotărăşte să ceară punerea sub urmărire penală a unui membru al Guvernului, preşedintele Senatului va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmării penale potrivit legii. De asemenea, va înştiinţa Preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a acestuia."

120. La articolul 125, după alineatul 2 se introduce alineatul 3 cu următorul cuprins:

"Moţiunile trebuie să fie întocmite corespunzător actelor juridice ale Senatului şi să cuprindă motivarea şi dispozitivul. Moţiunile se depun la preşedinte în plenul Senatului."

121. Articolul 126 va avea următorul cuprins:

"Art. 126. - Până la încheierea dezbaterii unei moţiuni semnatarii nu mai pot promova o altă moţiune în aceeaşi problemă. După primirea moţiunilor care nu intră sub incidenţa art. 127 alin. 2 preşedintele Senatului le comunică de îndată Guvernului şi le aduce la cunoştinţă plenului, după care dispune afişarea lor la sediul Senatului şi distribuirea lor senatorilor."

122. La articolul 127, după alineatul 1 se introduc alineatele 2 şi 3 cu următorul cuprins:

"Preşedintele Senatului nu va supune dezbaterii moţiunile care nu îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 125 şi nici pe cele care vizează finalităţi specifice moţiunii de cenzură, prezentând Senatului motivele deciziei sale. Moţiunile privind probleme de politică externă se supun dezbaterii numai însoţite de avizul Comisiei pentru politică externă şi cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe. Această condiţie trebuie îndeplinită în termen de 3 zile de la depunerea moţiunii."

123. La articolul 128, alineatul 3 va avea următorul cuprins:

"Dezbaterea se încheie prin supunerea la vot a moţiunii în plenul Senatului."

124. La articolul 128, după alineatul 3 se introduce alineatul 4 cu următorul cuprins:

"Nici o moţiune nu poate fi supusă votului înainte de dezbaterea ei."

125. La articolul 129, după alineatul 1 se introduce alineatul 2 cu următorul cuprins:

"Moţiunile adoptate de Senat se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi sunt obligatorii pentru Guvern şi membrii săi, precum şi pentru celelalte persoane vizate."

126. Articolul 130 va avea următorul cuprins:

"Art. 130. - Fiecare senator poate adresa întrebări orale sau scrise Guvernului, membrilor acestuia sau conducerii autorităţilor administrative autonome. Întrebarea constă în solicitarea de a se răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informaţie este exactă, dacă Guvernul înţelege să comunice Senatului documentele ori informaţiile solicitate de senator sau dacă are intenţia de a lua o hotărâre într-o problemă determinată. În plenul Senatului nu pot fi formulate întrebări care privesc probleme de interes personal sau particular, care urmăresc în exclusivitate obţinerea unei consultaţii juridice ori care privesc activitatea unor persoane care nu îndeplinesc funcţii publice. Cei întrebaţi, dacă sunt prezenţi, au obligaţia să răspundă imediat la fiecare întrebare sau vor declara că prezintă răspunsul în zilele următoare, indicând data. Pentru cei care nu sunt prezenţi Senatul va stabili data la care aceştia sunt obligaţi să răspundă întrebărilor, pe care o va comunica celor în cauză. Membrul Guvernului poate amâna răspunsul la întrebarea orală pentru săptămâna următoare numai în cazuri temeinic justificate. La prezentarea întrebării senatorul va preciza dacă doreşte să primească răspunsul în scris sau oral în şedinţă publică."

127. Articolul 131 va avea următorul cuprins:

"Art. 131. - Dacă răspunsul la o întrebare dă naştere unei replici, durata afectată pentru aceasta este de cel mult 3 minute. Răspunsul la replică va fi dat în aceleaşi condiţii în care s-a răspuns la întrebare."

128. Articolul 132 va avea următorul cuprins:

"Art. 132. - Nici un senator nu poate adresa mai mult de două întrebări în aceeaşi şedinţă. Durata afectată întrebărilor şi răspunsurilor va fi stabilită de Biroul permanent. Întrebările care n-au putut fi prezentate şi răspunsurile care n-au putut fi date în timpul stabilit vor fi reprogramate pentru şedinţa următoare, menţinându-se ordinea înscrierilor."

129. Articolul 134 va avea următorul cuprins:

"Art. 134. - Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului sau unui membru al acestuia de către un senator sau de un grup parlamentar, prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. Interpelările se fac în scris, artându-se obiectul şi motivarea acestora, şi se depun la secretarul desemnat al Senatului."

130. Articolul 135 va avea următorul cuprins:

"Art. 135. - Interpelările se înscriu, în ordinea prezentării, într-un registru special, se afişează la sediul Senatului şi se comunică celui interpelat. Interpelările se prezintă în şedinţă publică de către autor. Biroul permanent stabileşte o zi din săptămână consacrată prezentării şi dezbaterii interpelărilor. Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice Senatul poate acorda un nou termen."

131. La articolul 136, alineatul 2 va avea următorul cuprins:

"Răspunsurile la interpelările adresate Guvernului se prezintă de primul-ministru sau de reprezentantul acestuia. Răspunsul la interpelările adresate membrilor Guvernului se prezintă de ministru sau, după caz, de un secretar de stat."

132. Titlul secţiunii a 4-a din capitolul III va avea următorul cuprins:

"Informarea Senatului şi a senatorilor"

133. Articolul 138 va avea următorul cuprins:

"Art. 138. - Preşedintele Senatului poate solicita Guvernului şi celorlalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar asupra activităţii acestora, informaţiile şi documentele necesare. Preşedinţii comisiilor permanente pot solicita de la organele prevăzute la alin. 1 informaţiile şi documentele necesare referitoare la domeniul lor de activitate. Fiecare senator are dreptul de a cere informaţiile şi documentele menţionate prin intermediul preşedintelui Senatului sau al preşedinţilor comisiilor. Solicitarea informării este obligatorie în cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat. Autorităţile prevăzute la alin. 1 sunt obligate să răspundă în termen de cel mult 10 zile. În situaţii excepţionale în care răspunsul necesită date suplimentare, acestea au obligaţia de a declara în scris că interesul public nu le permite să răspundă la timp şi de a cere un termen suplimentar, care nu poate depăşi 30 de zile. În cazul în care autorităţile nu răspund în termenele prevăzute senatorul interesat poate cere invitarea lor în plenul Senatului. Refuzul nejustificat de a răspunde la solicitările prevăzute în alineatele precedente atrage, după caz, răspunderea juridică potrivit legii. Preşedintele Senatului poate sesiza autorităţile competente, la solicitarea senatorului interesat."

134. Titlul secţiunii a 5-a din capitolul III se elimină.

135. Articolele 141-143 se abrogă.

136. La articolul 146, alineatele 1 şi 3 vor avea următorul cuprins:

"Petiţiile înregistrate se repartizează spre soluţionare de către unul dintre vicepreşedinţii Senatului, desemnat de preşedinte, comisiei permanente competente, potrivit obiectului petiţiei, ori senatorilor cărora le-au fost personal adresate.
.......................................................................................
Senatorul căruia îi sunt adresate petiţii le va transmite spre soluţionare autorităţilor publice competente."

137. Articolul 147 va avea următorul cuprins:

"Art. 147. - Comisia va decide care sunt petiţiile a căror rezolvare nu suferă amânare, sesizând de îndată autorităţile publice competente, în vederea soluţionării lor. Pentru celelalte petiţii comisia va decide, în cel mult 10 zile de la înregistrarea lor, dacă le va trimite unei autorităţi publice competente ori le va clasa. În cazuri deosebite problema ce face obiectul petiţiei se prezintă Senatului. Autorităţile publice sesizate au obligaţia să informeze Senatul în scris, în termen de cel mult 30 de zile, despre soluţia adoptată. Petiţionarului i se aduce la cunoştinţă soluţia adoptată."

138. Articolul 148 se abrogă.

139. După articolul 148 se introduce secţiunea 6¹ cu următorul cuprins:

"SECŢIUNEA 6¹
Declaraţii politice

Art. 148¹. - În fiecare săptămână Biroul permanent alocă o anumită perioadă dintr-o zi de şedinţă pentru declaraţii politice ale senatorilor. Declaraţiile politice se fac în nume propriu sau în numele grupului parlamentar. În raport cu conţinutul lor declaraţiile politice pot da dreptul la replică senatorilor, grupurilor parlamentare şi autorităţilor vizate."

140. Articolul 180 va avea următorul cuprins:

"Art. 180. - Serviciile Senatului sunt conduse de secretarul general al Senatului. Secretarul general este numit de Senat, pe durata mandatului acestuia, la propunerea preşedintelui. Secretarul general poate fi revocat la propunerea preşedintelui Senatului sau a cel puţin 20 de senatori. Propunerea de revocare poate fi formulată o singură dată în cursul aceleiaşi sesiuni. Secretarul general este ordonator principal de credite şi, în îndeplinirea atribuţiilor sale, emite ordine."

141. Articolul 182 va avea următorul cuprins:

"Art. 182. - Structura organizatorică a serviciilor Senatului, precum şi numărul maxim de posturi se aprobă de plenul Senatului, la propunerea Biroului permanent. Statul de funcţii se aprobă de Biroul permanent, la propunerea secretarului general al Senatului."

Art. II. - Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr.16/1993, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.178 din 27 iulie 1993, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 17 ianuarie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ

Bucureşti, 17 ianuarie 2001.
Nr. 5.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.