LEGE nr.462 din 18 iulie 2001
pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

Textul actului publicat în M.Of. nr. 433/2 aug. 2001

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.236 din 24 noiembrie 2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.625 din 4 decembrie 2000, cu următoarele modificări şi completări:

1. La articolul 4, literele p), ţ), u), v) şi x) vor avea următorul cuprins:

"p) conservare - ansamblu de măsuri care se pun în aplicare pentru menţinerea sau refacerea habitatelor naturale şi a populaţiilor de specii de faună şi floră sălbatice, într-o stare favorabilă, în sensul lit. ş) şi ţ);
...................................................................................
ţ) stare de conservare favorabilă a unei specii - se consideră atunci când:
(i) specia se menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă viabilă a habitatului său natural;
(ii) aria de repartiţie naturală a speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitor;
(iii) există un habitat destul de vast pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe termen lung;
u) specii ameninţate - specii periclitate, vulnerabile sau rare;
v) specii prioritare - specii periclitate şi/sau endemice, pentru a căror conservare sunt necesare măsuri urgente;
x) specii de interes comunitar - specii care pe teritoriul Uniunii Europene sunt periclitate, vulnerabile, rare sau endemice:
(i) periclitate, exceptând cele al căror areal natural este marginal în teritoriu şi care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vestpalearctică;
(ii) vulnerabile, adică a căror trecere în categoria speciilor periclitate este probabilă într-un viitor apropiat, în caz de persistenţă a factorilor cauzali;
(iii) rare, adică ale căror populaţii sunt mici şi care, chiar dacă în prezent nu sunt periclitate sau vulnerabile, riscă să devină; aceste specii sunt localizate în arii geografice restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafeţe largi;
(iv) endemice şi necesită o atenţie particulară datorită naturii specifice a habitatului lor şi/sau a impactului potenţial al exploatării lor asupra stării lor de conservare."

2. La articolul 6, partea introductivă a alineatului (3) va avea următorul cuprins:

"(3) Instituirea regimului de arie naturală protejată şi de zonă de protecţie a bunurilor patrimoniului natural, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, este prioritară în raport cu orice alte obiective, cu excepţia celor care privesc:"

3. La articolul 6, alineatul (4) va avea următorul cuprins:

"(4) Mărimea suprafeţei de teren ce se supune regimului special de ocrotire, conservare şi utilizare, în conformitate cu prevederile art. 5, se stabileşte pe bază de studii de fundamentare ştiinţifică."

4. La articolul 8, alineatele (5) şi (7) se abrogă.

5. La articolul 14, după alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu următorul cuprins:

"(3) Autorizarea activităţilor în perimetrul ariilor naturale protejate şi în vecinătatea acestora se face cu acordul structurilor de administrare a ariei naturale protejate."

6. Articolul 15 va avea următorul cuprins:

"Art. 15. - Sunt ocrotite şi se conservă în regim de protecţie coridoarele ecologice instituite de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, cu avizul consiliului judeţean şi al Academiei Române, fiind interzise orice lucrare şi acţiune care le afectează integritatea."

7. La articolul 17, litera a) va avea următorul cuprins:

"a) autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, împreună cu Academia Română, pentru ariile naturale protejate declarate prin legi sau hotărâri ale Guvernului;"

8. La articolul 18, partea introductivă a alineatului (1) va avea următorul cuprins:

"Art. 18. - (1) Modalităţile de administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural, puse sub regim special de protecţie şi conservare, se stabilesc, cu consultarea consiliilor judeţene şi/sau locale, avându-se în vedere:"

9. La articolul 18, alineatele (6), (7), (8), (10) şi (11) vor avea următorul cuprins:

"(6) Consiliile consultative de administrare se organizează la propunerea administraţiei ariei protejate, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

(7) Structurile de administrare special constituite pentru protejarea ariilor naturale, potrivit alin. (4), vor fi îndrumate şi supravegheate de un consiliu ştiinţific.

(8) Componenţa consiliilor ştiinţifice se propune de către administraţia ariilor protejate, cu avizul Academiei Române, şi se aprobă de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.
...................................................................................

(10) În cazurile rezervaţiilor ştiinţifice, rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii, ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie specială avifaunistică şi ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie, care nu sunt cuprinse în perimetrele rezervaţiilor biosferei, ale parcurilor naţionale şi parcurilor naturale, administrarea se poate asigura prin una dintre modalităţile prevăzute la alin. (2) lit. b), c) şi d), pe bază de convenţii încheiate, după caz, cu autoritatea centrală pentru protecţia mediului, Academia Română şi cu autorităţile administraţiei publice locale.

(11) În situaţiile în care în aceeaşi zonă există arii naturale protejate şi alte bunuri ale patrimoniului natural, supuse unui regim special de protecţie, administrarea lor se poate asigura de către un singur organ de administrare, în coordonarea directă a inspectoratului judeţean de protecţie a mediului."

10. Articolul 19 va avea următorul cuprins:

"Art. 19. - (1) Planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate se elaborează de administratorii ariilor naturale protejate şi se aprobă de autoritatea centrală pentru protecţia mediului, cu avizul Academiei Române.

(2) Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară activităţi în perimetrul ariei naturale protejate."

11. La articolul 20, alineatele (1), (2) şi (4) vor avea următorul cuprins:

"Art. 20. - (1) Pentru supravegherea unor arii naturale protejate şi bunuri ale patrimoniului natural, aflate sub regim special de protecţie şi conservare, care nu necesită sau care nu au structuri de administrare special constituite, se instituie calitatea de custode.

(2) Custozi pot fi persoane fizice sau juridice care au calificarea, instruirea şi mijloacele necesare pentru a aplica măsurile de ocrotire şi conservare a bunurilor încredinţate, atestate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.
...................................................................................

(4) Pentru ariile naturale protejate ce intră în componenţa Reţelei naţionale de arii naturale protejate modalitatea încheierii convenţiilor şi eliberarea legitimaţiilor de custode sunt în competenţa de reglementare a autorităţilor centrale şi locale pentru protecţia mediului, cu avizul Academiei Române."

12. La articolul 20, alineatul (6) se abrogă.

13. La articolul 22, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

"(3) În ariile naturale protejate, în care este permis ecoturismul: construcţiile, dotările şi amenajările menţionate la alin. (1) pot fi destinate şi acestui scop, precum şi activităţilor de educaţie şi instrucţie ecologică ce se organizează în cooperare cu autorităţile locale, instituţiile de învăţământ şi cu organizaţiile neguvernamentale angajate în activităţi de ocrotire şi educaţie ecologică."

14. La articolul 23, alineatele (1), (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:

"Art. 23. - (1) Pentru completarea resurselor financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate potrivit planurilor de management şi regulamentelor administratorii acestora pot institui un sistem de tarife ce se aprobă de autoritatea centrală pentru protecţia mediului sau, după caz, de autorităţile administraţiei publice locale.
...................................................................................

(3) Sumele provenite din tarifele ce se instituie potrivit alin. (1) se vor utiliza de către administratorii ariilor naturale protejate, exclusiv pentru administrarea şi protejarea bunurilor patrimoniului natural ce fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă.

(4) Cuantumul tarifelor stabilite de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."

15. Articolul 24 va avea următorul cuprins:

"Art. 24. - Pentru unele bunuri floristice şi faunistice ale patrimoniului natural, existente în grădini şi parcuri de agrement, grădini zoologice, precum şi în colecţii muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic, paleontologic, mineralogic şi de altă natură, măsurile necesare de protecţie şi conservare vor fi luate de către administratorii sau deţinătorii acestora."

16. Articolul 28 va avea următorul cuprins:

"Art. 28. - Prin excepţie de la prevederile art. 26 şi 27 autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului supune aprobării prin lege, cu avizul prealabil al Academiei Române, derogări, cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural şi numai în următoarele situaţii:
a) în interesul protejării faunei şi florei sălbatice şi al conservării habitatelor naturale;
b) pentru prevenirea producerii unor prejudicii, în special culturilor, animalelor domestice, pădurilor, pescăriilor, apelor şi altor bunuri;
c) în interesul sănătăţii şi securităţii publice;
d) în scopul cercetării ştiinţifice şi învăţământului;
e) în scopul repopulărilor şi reintroducerii acestor specii."

17. La articolul 30, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

"(2) Pentru peşteri zona de protecţie se poate referi la o zonă restrânsă în jurul intrării în peşteră şi la o zonă al cărei perimetru de la suprafaţa terenului acoperă integral structurile subterane ale peşterii."

18. La articolul 30, după alineatul (2) se introduc alineatele (3) şi (4) cu următorul cuprins:

"(3) Proprietarii sau administratorii terenurilor ce cuprind intrări în peşteri au obligaţia de a asigura accesul spre aceste intrări.

(4) Beneficiarul unei lucrări de investiţii are obligaţia de a anunţa descoperirea oricărei peşteri în frontul unei lucrări miniere sau al unei cariere celei mai apropiate instituţii abilitate (agenţie de protecţie a mediului sau reprezentanţi ai administraţiei publice locale)."

19. Articolul 31 va avea următorul cuprins:

"Art. 31. - (1) Bunurile patrimoniului geologic şi speologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sunt, în condiţiile legii, bunuri proprietate publică.

(2) Peştera reprezintă orice cavitate naturală subterană cu o dezvoltare mai mare de 5 metri şi suficient de mare în secţiune pentru a permite accesul omului.

(3) Resursele peşterii sunt reprezentate de obiecte, materiale, substanţe şi forme de viaţă, care există sau se formează în mod natural în peşteri: formaţiuni minerale, roci, sedimente, depozite paleontologice, situri arheologice, specii de plante şi animale, acumulări de ape subterane.

(4) Peşterile se clasifică după cum urmează:
a) clasa A - peşteri de valoare excepţională care, prin interesul ştiinţific sau unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic naţional şi internaţional;
b) clasa B - peşteri de importanţă naţională care se disting prin mărime, raritatea resurselor şi prin potenţial turistic;
c) clasa C - peşteri de importanţă locală, protejate pentru semnificaţia lor geologică, peisagistică, hidrologică, istorică sau pentru dimensiunile lor;
d) clasa D - peşterile care nu întrunesc condiţiile pentru a fi incluse în clasele A, B şi C.

(5) Încadrarea peşterilor în clasele A, B şi C este de competenţa Academiei Române, care va întocmi catalogul acestora luând în considerare propunerile făcute de persoane fizice sau juridice pe bază de referate de specialitate.

(6) Peşterile din clasa A nu pot face obiectul nici unei amenajări sau modificări a factorilor naturali. Ele pot face obiectul explorărilor speologice, cercetării ştiinţifice sau al activităţilor de documentare, pe bază de autorizaţii emise de Academia Română, în limitele stabilite prin regulamentele şi planurile de management.

(7) Peşterile din clasa A se constituie ca rezervaţii ştiinţifice.

(8) Peşterile din clasa B pot face obiectul explorărilor speologice, cercetării ştiinţifice sau al turismului ecologic, pe baza autorizaţiilor emise de Academia Română.

(9) Peşterile din clasa B se constituie ca monumente ale naturii sau rezervaţii naturale, după caz.

(10) Peşterile din clasa C pot face obiectul explorărilor speologice, cercetării ştiinţifice, amenajărilor turistice sau al altor forme de valorificare, cum ar fi: speoterapia sau captarea apei subterane, pe baza autorizaţiilor emise de autoritatea locală responsabilă."

20. Articolul 32 va avea următorul cuprins:

"Art. 32. - În scopul evitării efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic se interzic:
a) distrugerea sau degradarea resurselor peşterii şi efectuarea de săpături sau derocări neautorizate;
b) colectările de faună, fosile sau de obiecte de interes arheologic, efectuate fără autorizaţie în peşteri;
c) pătrunderea, prin forţarea intrării, într-o peşteră protejată închisă şi semnalizată ca atare;
d) utilizarea neautorizată a peşterilor şi desfăşurarea unor activităţi ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al peşterilor;
e) dislocarea, vânzarea, cumpărarea, colecţionarea speleotemelor sau altor resurse ale peşterilor;
f) degradarea prin inscripţionare sau poluarea peşterilor prin depozitarea în interiorul lor sau în elementele de relief, cu care acestea comunică în mod direct, de obiecte, deşeuri de orice fel, cadavre, substanţe toxice şi periculoase, combustibili de orice natură;
g) distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul peşterilor;
h) efectuarea neautorizată, în perimetrul de la suprafaţă sau în apropierea intrării unei peşteri protejate, a unor lucrări cum ar fi: derocări, defrişări, baraje, explozii, construcţii;
i) îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre intrările peşterilor;
j) popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a peşterilor din clasa A, care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie."

21. Articolul 33 va avea următorul cuprins:

"Art. 33. - (1) Academia Română are competenţa să elibereze autorizaţii pentru:
a) activităţi ştiinţifice, de explorare, în peşteri din clasa A;
b) activităţi ştiinţifice, de explorare şi de turism ecologic, cu caracter limitativ, în peşteri din clasa B;
c) săpături, derocări şi colectări din peşteri.

(2) Autorizaţia se eliberează pe baza unei cereri scrise, care va conţine precizări privind scopul, mijloacele, durata, proporţiile, garanţiile acţiunii, şi se va retrage în cazul în care condiţiile stabilite la eliberarea ei nu au fost respectate."

22. La articolul 36, partea introductivă va avea următorul cuprins:

"Art. 36. - În cadrul şantierelor de exploatare managerii acestora vor desemna persoane de specialitate sau custozi, după caz, care să vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de lucru, asigurându-se astfel:"

23. La articolul 38, litera a) va avea următorul cuprins:

"a) autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului cu responsabilităţi de coordonare, reglementare, supraveghere şi control;"

24. La articolul 39 alineatul (1), literele a), b), j), r), t) şi ţ) se abrogă.

25. La articolul 39 alineatul (1), literele g) şi k) vor avea următorul cuprins:

"g) aprobă planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate din reţeaua naţională, cu avizul Academiei Române;
...................................................................................
k) promovează programe şi studii pentru cunoaşterea şi evaluarea stării habitatelor naturale, a speciilor din flora şi fauna sălbatice şi a altor bunuri ale patrimoniului natural existente pe teritoriul ţării, ce urmează să fie finanţate din bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii."

26. La articolul 39, alineatul (2) se abrogă.

27. Articolul 40 va avea următorul cuprins:

"Art. 40. - Atribuţiile autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, la nivel teritorial, se îndeplinesc de autoritatea teritorială pentru protecţia mediului, prin serviciile specifice pentru conservarea naturii şi a diversităţii biologice, în cooperare cu administraţiile ariilor naturale protejate, cu inspectoratele silvice şi oficiile cinegetice teritoriale, precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale."

28. La articolul 41 alineatul (1), partea introductivă va avea următorul cuprins:

"Art. 41. - (1) Responsabilităţile de expertiză, avizare, supraveghere şi control ştiinţific, în aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, revin Academiei Române, cu avizul Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, scop în care:"

29. La articolul 41, litera m) a alineatului (1) se abrogă.

30. La articolul 41 alineatul (1), după litera o) se introduce litera p) cu următorul cuprins:

"p) exercită atribuţii de expertizare, avizare, supraveghere şi control ştiinţific, inclusiv asupra ariilor protejate, declarate la nivel local."

31. La articolul 44, alineatele (1) şi (2) vor avea următorul cuprins:

"Art. 44. - (1) Controlul asupra respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se organizează de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi se exercită prin persoane special împuternicite din cadrul:
a) aparatului central al acesteia, cu atribuţii de control pe întregul teritoriu al ţării;
b) autorităţilor judeţene de protecţie a mediului, cu atribuţii de control pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale în care acestea funcţionează;
c) personalului administraţiilor sau administratorii şi custozii ariilor naturale protejate;
d) inspectoratelor silvice şi oficiilor cinegetice teritoriale, cu atribuţii de control pe teritoriul lor de competenţă.

(2) Controlul asupra respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la ariile naturale protejate, declarate prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale, se exercită şi de personalul special împuternicit al acestora."

32. Articolul 47 va avea următorul cuprins:

"Art. 47. - Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage răspunderea civilă, materială, contravenţională sau penală, după caz."

33. Articolul 48 va avea următorul cuprins:

"Art. 48. - Nerespectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă constituie contravenţie, dacă potrivit legii penale nu constituie infracţiune, şi se sancţionează cu amendă contravenţională după cum urmează:
a) de la 500.000 lei la 5.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 5.000.000 lei la 25.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 24, ale art. 32 lit. g), i) şi j), ale art. 35 lit. c) şi ale art. 36 lit. a) şi b);
b) de la 5.000.000 lei la 20.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru persoane juridice, în funcţie de gravitatea faptelor, pentru încălcarea prevederilor art. 12, ale art. 14 alin. (1), ale art. 15, ale art. 27 lit. a)-c), ale art. 32 lit. a)-e), ale art. 36 lit. c) şi d) şi ale art. 43;
c) de la 500.000 lei la 20.000.000 lei pentru persoane fizice şi de la 20.000.000 lei la 75.000.000 lei pentru persoane juridice, pentru încălcarea prevederilor art. 7, ale art. 14 alin. (2), ale art. 19 alin. (2), ale art. 26 lit. a)-f), ale art. 32 lit. f) şi h), ale art. 35 lit. a), b) şi d) şi ale art. 37 alin. (2)."

34. Articolul 49 va avea următorul cuprins:

"Art. 49. - Constatarea faptelor ce constituie contravenţii şi aplicarea sancţiunilor se fac de persoanele împuternicite în acest scop de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, respectiv de către membrii Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii ai Academiei Române, de personalul inspectoratelor teritoriale de protecţie a mediului, al inspectoratelor silvice teritoriale, al oficiilor teritoriale cinegetice, de personalul administraţiilor sau de administratorii şi custozii ariilor naturale protejate, precum şi de către ofiţerii şi subofiţerii de poliţie, de către persoanele împuternicite de administraţia publică judeţeană şi locală."

35. Articolul 53 se abrogă.

36. Articolul 54 va avea următorul cuprins:

"Art. 54. - Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului va întreprinde măsurile necesare pentru consolidarea capacităţilor instituţionale, atât la nivel central, cât şi la nivel local, asigurându-se personalul calificat necesar în vederea îndeplinirii responsabilităţilor stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă, în conformitate cu cerinţele în materie pentru integrarea în Uniunea Europeană."

37. Anexele nr. 2-5 vor avea următorul cuprins:

"ANEXA Nr. 2

TIPURI
de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare

Un asterisc (*) înaintea numelui habitatului semnifică faptul că este un habitat prioritar.

1. Habitate costiere, marine şi de dune

• Bancuri de nisip acoperite permanent cu un strat mic de apă marină;
• Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip;
• Vegetaţie perenă a ţărmurilor stâncoase;
• Vegetaţie anuală cu Salicornia sau cu alte specii în zone nămoloase şi cu nisip;
• Pajişti sărăturate atlantice (Glauco-Puccinellietalia maritimae);
• * Pajişti sărăturate continentale;
• Stepe şi mlaştini sărăturate panonice;
• Vegetaţie psamofilă uscată cu Calluna şi Genista;
• Vegetaţie psamofilă uscată cu Calluna şi Empetrum nigrum;
• Dune continentale cu păşuni deschise cu Corynephorus şi Agrostis;
• * Dune continentale panonice;
• Dune mobile embrionare;
• Dune mobile de-a lungul ţărmurilor (dune albe);
• * Dune de coastă fixe cu vegetaţie erbacee (dune gri);
• * Dune fixe decalcifiate cu Empetrum nigrum;
• Dune cu Hippophae rhamnoides;
• Dune împădurite ale regiunilor atlantice, continentale şi boreale;
• Depresiuni umede intradunale;
• Dune umede permanente.

2. Habitate de ape dulci

• Ape oligotrofe cu conţinut foarte scăzut de minerale;
• Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţia din Littorelletea uniflorae şi/sau din Isoeto-Nanojuncetea;
• Ape puternic oligomezotrofe cu vegetaţia bentică de Chara spp.;
• Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip de Magnopotamion sau Hydrocharition;
• Lacuri distrofe naturale şi heleşteie;
• Râuri alpine şi bancurile de-a lungul acestora cu vegetaţie erbacee;
• Râuri alpine şi vegetaţia lor lemnoasă cu Myricaria germanica;
• Cursuri de apă din câmpiile de munte cu vegetaţia de Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachian;
• Râuri cu bancuri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodian rubri şi Bidentian p.p.

3. Habitate de pajişti şi tufărişuri

• Pajişti alpine şi boreale;
• Pajişti umede cu Erica tetralix;
• Pajişti uscate;
• * Tufişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum hirsuti);
• Formaţiuni cu Juniperus communis în zone sau pajişti calcaroase;
• * Pajişti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi;
• * Pajişti calcaroase pe nisipuri xerice;
• Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;
• Pajişti calcaroase alpine şi subalpine;
• Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee);
• * Pseudostepe cu iarbă şi plante anuale de Thero-Brachypodietea;
• * Pajişti bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase;
• * Pajişti stepice subpanonice;
• * Pajişti stepice panonice pe loess;
• * Pajişti panonice nisipoase;
• Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae);
• Pajişti umede cu ierburi înalte;
• Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan şi alpin;
• Pajişti aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii;
• Pajişti aluviale nord-boreale;
• Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis);
• Fâneţe montane;
• Fâneţe împădurite.

4. Habitate din turbării şi mlaştini

• * Turbării active;
• Turbării degradate încă capabile de o regenerare naturală;
• Turbării de acoperire (*dacă este activă turbăria);
• Depresiuni pe substraturi turboase;
• Mlaştini cu surse de ape bogate în săruri minerale;
• * Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus;
• * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);
• Mlaştini alcaline;
• * Vegetaţie pionieră alpină cu Caricion bicoloris-atrofuscae.

5. Habitate de stâncării şi peşteri

• Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae şi Galeopsitalia ladani);
• Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii);
• Grohotişuri medioeuropene silicoase ale regiunilor înalte;
• * Grohotişuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane;
• Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică;
• Pante stâncoase silicioase cu vegetaţie chasmofitică;
• Stânci silicioase cu vegetaţie pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii;
• Grohotiş şi lespezi calcaroase;
• Grote neexploatate turistic;
• Câmpuri de lavă şi excavaţii naturale.

6. Habitate de pădure

• Păduri bătrâne caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite;
• Păşuni împădurite;
• * Păduri mlăştinoase caducifoliate;
• Păduri tip Luzulo-Fagetum;
• Păduri tip Asperulo-Fagetum;
• Păduri subalpine medioeuropene cu Acer;
• Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion;
• Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic şi medioeuropean şi cu Carpinion betuli;
• Stejăriş cu Galio-Carpinetum;
• * Păduri de pantă, grohotiş sau ravene cu Tilio-Acerion;
• Stejăriş bătrân acidofil al câmpurilor nisipoase cu Quercus robur;
• Pădure de frasin termofil cu Fraxinus angustifolia;
• * Turbării împădurite;
• * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae);
• Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris);
• * Păduri panonice cu Quercus petrae şi Carpinus betulus;
• * Păduri panonice cu Quercus pubescens;
• * Păduri eurosiberiene stepice cu Quercus robur;
• Păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane;
• Păduri alpine cu Larix decidua şi/sau Pinus cembra;
• Păduri cu Castanea sativa;
• Păduri cu Quercus frainetto;
• Galerii cu Salix alba şi Populus alba;
• Păduri de Pinus sylvestris pe substrat calcaros.

ANEXA Nr. 3

SPECII
de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică

Interpretare

1. Anexa nr. 3 este o continuare a anexei nr. 2 pentru stabilirea unei reţele a ariilor speciale de conservare.
2. Speciile prezentate în anexă sunt indicate:
   • prin numele speciei ori subspeciei; sau
   • prin toate speciile care aparţin unui taxon mai mare sau unei părţi din acel taxon.
3. Simboluri

Un asterisc (*) înaintea numelui speciilor semnifică faptul că este o specie prioritară.
Mai multe specii din această anexă sunt, de asemenea, prezentate în anexa nr. 4.

a) ANIMALE VERTEBRATE
MAMIFERE
CHIROPTERA
Rhinolophidae