HOTĂRÂRE nr.1.007 din 4 octombrie 2001
pentru aprobarea Strategiei Guvernului privind informatizarea administraţiei publice

Textul actului publicat în M.Of. nr. 705/6 noi. 2001

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 26 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Strategia Guvernului privind informatizarea administraţiei publice, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Finanţarea acţiunilor prevăzute în strategia menţionată la art. 1 se va efectua în limita fondurilor ce vor fi aprobate anual, prin legea bugetului de stat, cu această destinaţie.

Art. 3. - Strategia prevăzută la art. 1 se actualizează anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei Publice.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei publice,
Octav Cozmâncă

Ministrul pentru coordonarea
Secretariatului General al Guvernului,
Petru Şerban Mihăilescu

Ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei,
Dan Nica

Bucureşti, 4 octombrie 2001.
Nr. 1.007.

ANEXĂ

STRATEGIA GUVERNULUI
privind informatizarea administraţiei publice

Scurtă prezentare

În ultimii ani un proces de reformă radical a modificat profund cadrul general de referinţă pentru activităţile guvernamentale, generând o schimbare semnificativă.

Acest impetuos proces de înnoire cere acţiuni ferme de direcţionare şi de conducere. Problemele nu constau în numărul iniţiativelor avute, care sunt impuse de prevederile legislative, de reglementările specifice şi de planul lor de aplicare, ci într-o lipsă generalizată de integrare, de uniformizare a scopului urmărit, de o viziune unitară şi, mai ales, de o utilizare inadecvată a oportunităţilor oferite de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Reformele trebuie să demareze apelul la schimbare în structura organizatorică a administraţiei publice. Dintr-o administraţie dirijată, descendentă, segmentată dorim să devină o administraţie orizontală, de deservire, cu un schimb intensiv de informaţii atât între toate părţile sale componente, cât şi cu exteriorul. O schimbare de acest fel corespunde transformării organizatorice pe care noile tehnologii o provoacă şi o permit în egală măsură.

Din acest motiv utilizarea corespunzătoare, atât intensiv, cât şi extensiv, a noilor tehnologii informaţionale este esenţială pentru implementarea reformei guvernamentale.

Acţiunile necesare pentru atingerea acestor obiective trebuie să devină operaţionale imediat, să fie implementate urgent şi să îşi dovedească eficienţa prin servicii corespunzătoare acordate cetăţenilor şi agenţilor economici, în sensul de a răspunde satisfăcător cerinţelor sociale crescânde, atât ca exigenţă, cât şi ca răspândire, în ceea ce priveşte schimbarea şi modernizarea.

Aceste acţiuni nu pot fi lansate izolat, ci trebuie să constituie un set de iniţiative organice şi coerente care să cuprindă infrastructura, instrumentele de lucru, sistemele de distribuţie, conţinutul, managementul schimbării şi modificările legislative.

Acţiunile şi instrumentele necesare implementării Planului de acţiune constituie parte integrantă a politicii de creare a societăţii informaţionale pe care Guvernul o promovează şi aceasta nu numai datorită beneficiilor aduse oamenilor printr-o calitate sporită, eficienţă crescută a serviciilor publice, ci şi datorită rolului determinant pe care înnoirea guvernării îl poate juca în răspândirea la scară socială, în cele mai diverse categorii ale populaţiei, culturii, metodelor şi experienţei noii economii digitale.

1. Introducere

Strategia propusă nu se referă la algoritmul general de dezvoltare a societăţii informaţionale, ci, în mod exclusiv, la acele aspecte, asociate generic în termenul IAP (sau "e-Administraţie"), care se referă la utilizarea metodelor specifice tehnologiei informaţionale în modernizarea administraţiei noastre şi care cuprinde următoarele categorii de acţiune:
a) informatizarea, desemnată pentru creşterea eficienţei operaţionale în cadrul organismelor administraţiei publice centrale şi locale;
b) informatizarea serviciilor având ca beneficiari cetăţenii şi agenţii economici, fapt care implică adesea integrarea serviciilor prestate de administraţia publică centrală şi locală;
c) asigurarea accesului la informaţii prin tehnologii informaţionale pentru utilizatorii finali ai serviciilor administraţiei publice centrale.

Până în prezent computerizarea aplicată de organismele administraţiei publice centrale a fost cu precădere de primul tip şi, în general, a funcţionat sub o responsabilitate sectorială, la nivel de departament/agenţie/minister sau doar la nivelul administraţiei publice centrale.

Strategia Guvernului privind IAP, propusă, accentuează acţiunile de tipul celor prevăzute la lit. b) şi c), acestea având un impact şi o relevanţă directe pentru utilizatori; propune, de asemenea, implicarea tuturor administraţiilor publice centrale şi locale şi a tuturor instituţiilor publice: judeţe, municipii, oraşe, şcoli, spitale, unităţi locale de sănătate publică, oficii de muncă, camere de comerţ şi altele, practic orice agenţie sau organizaţie care exercită funcţii de furnizare de servicii publice către populaţie sau agenţi economici.

Pentru a realiza un program integrat de IAP trebuie trecut rapid la o nouă fază, în care toate administraţiile publice centrale şi locale sunt autorizate şi au capacitatea de a se angaja în cooperarea informaţională de pe poziţii de egalitate.

Această nouă fază va avea un protagonist situat ierarhic deasupra administraţiei publice locale, care, într-un sistem descentralizat, va exercita din ce în ce mai mult un rol operaţional, de front-office (la ghişeu), având rol de interfaţă în serviciile publice, în timp ce organismele administraţiei publice centrale sunt destinate să acţioneze ca back-office (în spatele ghişeului).

Alegerea autorităţilor administraţiei publice locale ca prim factor în procesul de intermediere dintre cetăţeni, agenţi economici şi administraţia publică centrală este o opţiune exclusiv politică. Proiectarea arhitectonică corectă a unui sistem informaţional la nivel naţional nu va exclude posibilitatea ca şi alte entităţi, care nu fac parte din administraţie, să poată juca un rol esenţial de intermediere, cu eficienţă sporită.

Fiecare autoritate a administraţiei publice centrale sau locale va fi astfel chemată să elaboreze planuri de acţiune care, împreună, trebuie să formeze un plan de modernizare generală a administraţiei publice centrale, învingând astfel viziunea sectorială rezumată la exercitarea sarcinilor instituţionale proprii şi la furnizarea de servicii proprii.

Aceste acţiuni vor fi coordonate şi finanţate ca parte a aceluiaşi program şi conduse în spiritul unui profund respect pentru autonomia locală, dar cu angajarea tuturor unităţilor administrative locale pentru îndeplinirea unor obiective comune, utilizând instrumente corespunzătoare de modernizare atât operaţional, cât şi organizaţional.

2. Conceptul de informatizare a administraţiei publice (IAP)

Toate proiectele inovatoare de anvergură trebuie să fie susţinute de o viziune clară care să specifice obiectivele generale ce trebuie atinse. Strategia Guvernului propusă cetăţenilor şi care poate fi realizată datorită posibilităţilor actuale ale tehnologiei informaţionale poate fi rezumată în cele ce urmează, astfel:

• Cetăţenii pot beneficia de orice servicii publice la care au dreptul printr-o cerere adresată oricărui birou administrativ autorizat să exercite serviciile respective, indiferent de domiciliu sau de competenţa judiciară teritorială.
• Când solicită un serviciu, în afara actelor personale de identitate, cetăţeanul nu trebuie să furnizeze alte informaţii personale care sunt deja în baza de date a oricărei administraţii publice. O dată ce respectivul cetăţean a fost identificat, sistemul informaţional al ghişeului trebuie să fie capabil să asigure, direct de la orice agenţie sau departament care le deţine, toate informaţiile necesare pentru autorizarea exercitării serviciilor solicitate.
• Cetăţenii nu trebuie să ştie cum se organizează statul pentru acordarea serviciilor sau care este departamentul la care solicită aceasta, ci pot solicita un serviciu exclusiv pe baza propriilor necesităţi şi fără să ştie cu ce se ocupă fiecare organism.
• Cetăţenii trebuie să poată sesiza administraţia o singură dată, la momentul producerii evenimentului, despre orice schimbare intervenită în viaţa lor sau - în măsura în care poate fi relevantă - despre viaţa unor terţe persoane. Această sesizare va produce automat efecte corespunzătoare. Administraţia va păstra pentru fiecare cetăţean un fişier separat, permiţându-i acestuia să transmită schimbarea intervenită către toate organismele interesate şi să activeze serviciile corespunzătoare.

Elaborarea Strategiei Guvernului privind IAP trebuie să decurgă din această viziune. Implementarea lui va necesita însă existenţa unor precondiţii, dintre care cele mai importante sunt:

• Toate organismele trebuie să fie echipate cu un sistem informaţional desemnat nu doar să automatizeze funcţiile şi procedurile interne şi serviciile către utilizatori, ci şi furnizarea de servicii direct de la sistemele informaţionale ale altor unităţi ale administraţiei publice centrale.
• O reţea de utilizatori echivalenţi trebuie să interconecteze sistemele operaţionale ale tuturor unităţilor administraţiei publice centrale, fără nici o ierarhie care să reflecte o suprastructură instituţională sau organizatorică. Limitările sau constrângerile interacţiunii dintre sisteme trebuie să fie generate exclusiv de natura serviciului solicitat.
• Toate administraţiile care activează în spatele ghişeului (back-office), cum ar fi cele care, din motive de statut instituţional, deţin arhive care conţin informaţii necesare furnizării atât către propriile servicii, cât şi pentru alte unităţi ale administraţiei publice centrale, vor permite accesul gratuit şi permanent, la propriile servicii, al tuturor unităţilor administrative care activează ca interfaţă (frontoffice), permiţând astfel acestora din urmă să furnizeze servicii fără a cere cetăţenilor informaţii pe care administraţia deja le deţine.
• Administraţiile de interfaţă trebuie să îndeplinească integrarea serviciilor administraţiilor din spatele ghişeului în scopul de a furniza servicii complete conform nevoilor cetăţenilor şi nu conform unor aranjamente organizaţionale ale unităţilor furnizoare de servicii.
• Identificarea (autentificarea identităţii) persoanei care solicită un serviciu (persoană fizică sau juridică) şi verificarea autorizărilor necesare trebuie să fie efectuate conform unei proceduri unitare pe întreg teritoriul ţării, utilizând mijloace de identificare independente de tipul serviciului solicitat, cu scopul de a asigura accesibilitatea tuturor serviciilor la orice ghişeu din ţară. În acel moment cartea electronică de identitate (I.D. card) va fi instrumentul de lucru preferat pentru accesul la diverse servicii publice.

Acest raport propune o serie de iniţiative compatibile cu un plan de acţiune pe termen scurt, de la 10 la 12 luni, cum ar fi:

• indicarea instrumentelor organizatorice şi operaţionale ce trebuie pregătite şi atribuţiile acestora;
• completarea infrastructurii preliminare necesare unui plan de acţiune pe termen mediu sau lung;
• o scurtă descriere a câtorva proiecte ce pot fi finalizate în perioada propusă, având asigurate instrumentele operaţionale şi de coordonare.

Planul de acţiune pe termen scurt se concentrează pe proiecte la care participă unele entităţi ale administraţiei publice centrale şi administraţiei publice locale şi pentru care Cabinetul primului-ministru trebuie să asigure suportul de promovare, orientare şi coordonare.

Planul suplimentează şi nu înlocuieşte programul de introducere a tehnicii de calcul pe care fiecare minister şi l-a propus şi îl realizează în mod independent; acesta va conduce, în special, la orientarea lor către obiectivele sinergetice şi către asigurarea unor servicii complete în strânsă colaborare cu alte organisme ale administraţiei publice centrale.

Conform obiectivelor impuse de Uniunea Europeană proiectele pe termen scurt sunt orientate cu precădere către accesul permanent la informaţiile deţinute de administraţia publică centrală, dar, mai ales, la propriile servicii şi la colaborarea cu acestea, prin crearea unui set de portaluri.

3. Instrumente organizatorice şi operaţionale

Modernizarea administraţiei publice centrale, pe baza tehnologiilor informaţionale actuale, implică atât o serie de acţiuni administrative, cât şi schiţarea unei strategii, crearea infrastructurii tehnologice care să permită aplicarea lor, şi identificarea instrumentelor organizatorice şi operaţionale necesare atingerii obiectivelor propuse.

Furnizarea de servicii complete către unele unităţi ale administraţiei publice centrale diferite implică îndeplinirea interoperabilităţii totale a sistemelor informaţionale centrale cu cele ale administraţiilor publice locale, care sunt desemnate din ce în ce mai mult să asigure coordonarea directă a serviciilor furnizate către cetăţeni sau agenţi economici, devenind astfel interfaţa administraţiei publice centrale.

Elaborarea şi implementarea Strategiei Guvernului privind IAP, respectiv a planului de acţiune, necesită acţiuni organizatorice care să garanteze fezabilitatea proiectelor. În mod special va fi necesară crearea unei autorităţi pentru activităţi de tehnologie informaţională în administraţia publică, care va funcţiona în cadrul şi în subordinea Ministerului Administraţiei Publice şi în coordonarea tehnică a Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi a Ministerului Administraţiei Publice, având în structura proprie două departamente principale:

• o unitate de elaborare a strategiei de tehnologie informaţională pentru administraţia publică centrală;
• o unitate de management a programului.

3.1. Unitatea de elaborare a strategiei

Ministerul Administraţiei Publice va crea o unitate permanentă pentru aplicarea Strategiei Guvernului privind IAP. Sarcina acestei unităţi, aflată în subordinea Ministerului Administraţiei Publice şi în coordonarea Ministerului Administraţiei Publice şi a Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, va consta în formularea viziunii de ansamblu şi în elaborarea strategiei privind IAP în România, în special cu referire la interoperabilitatea şi integrarea administraţiilor publice locale între ele şi cu administraţia publică centrală şi având drept obiectiv asigurarea unei funcţionări unitare şi a accesibilităţii cetăţenilor şi agenţilor economici la toate serviciile sistemului informaţional naţional. Unitatea se va consulta cu reprezentanţii administraţiei publice locale în cadrul unor forumuri instituţionale corespunzătoare.

Unitatea va avea capacitatea de a mobiliza suficiente resurse şi utilităţi pentru a îndeplini permanent următoarele sarcini:

• formularea, completarea şi îmbunătăţirea Strategiei Guvernului privind IAP;
• comunicarea internă şi externă a strategiei;
• identificarea modalităţilor şi serviciilor de infrastructură pentru interconectarea tuturor departamentelor administraţiei publice centrale şi interoperabilitatea sistemelor lor operaţionale;
• elaborarea specificaţiilor pentru serviciile asigurate între unităţile administraţiei, atât cele locale, cât şi centrale, care trebuie să fie accesibile permanent, precum şi schimbările de legislaţie şi de reglementare necesare pentru aceasta.

În perioada acestei faze iniţiale a planului de acţiune şi până când va fi creată şi va deveni operaţională Unitatea Permanentă de Coordonare a Programului, unitatea de elaborare a strategiei va îndeplini, de asemenea, şi funcţiile acesteia în scopul îndeplinirii obiectivelor pe termen scurt ale planului.

Acţiunea 3.1.1. Dezvoltarea planului de acţiune

Unitatea va proiecta şi va susţine dezvoltarea planului de acţiune privind IAP atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Planul de acţiune va elabora programe anuale de lucru care să identifice şi să descrie proiectele tehnologiei informaţionale care vor fi realizate pe parcursul derulării planului, organismele implicate, costurile, finanţarea şi planificarea în timp.

Consolidarea planului de acţiune pe termen scurt - trim. IV/2001
Planul de acţiune pe termen mediu - trim. I/2002

Acţiunea 3.1.2. Comunicarea strategiei

Unitatea va proiecta un plan de comunicare care să facă cunoscute strategia şi liniile directoare ale planului de acţiune şi să atenţioneze administratorii asupra acţiunilor ce trebuie să fie realizate de administraţiile publice locale şi agenţii economici.

Planul de comunicare - trim. I/2002

Acţiunea 3.1.3. Studiul de fezabilitate al reţelei naţionale

Unitatea va avea drept sarcină elaborarea procedurilor specifice pentru crearea infrastructurii tehnologice abilitate să îndeplinească planul de acţiune.

În acest moment prioritatea o constituie crearea, pe baza reţelelor existente, a unei reţele naţionale de tehnologie informaţională care să aibă capacitatea de a interconecta toate unităţile administraţiei publice locale şi centrale, proiectată după modelul Internet/Intranet, şi care să asigure schimbul interdepartamental de aplicaţii pentru servicii între toate componentele reţelei, aflate pe palier de egalitate.

Interconectarea tuturor reţelelor existente răspunde cerinţei de integrare a serviciilor naţionale în folosul cetăţenilor şi de menţinere a caracterului lor unitar şi uniform la nivel naţional, mai ales în contextul descentralizării accentuate şi răspunzând nevoilor crescânde ale cetăţenilor privind libertatea de mişcare informaţională.

Crearea unei reţele naţionale de tehnologie informaţională se va realiza folosind o arhitectură multicelulară/multinodală, care să asigure integrarea/interoperabilitatea actualelor reţele naţionale/judeţene/locale, reţele specializate profesionale sau alte categorii şi reţele dedicate ale unor sectoare administrative. Varianta optimă va fi stabilită sub coordonarea specialiştilor din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.

Acoperirea totală a teritoriului naţional pentru acele regiuni care până acum nu au fost deservite prin iniţiative anterioare şi care să corespundă planificării de interconectare generală la nivel naţional va necesita o acţiune secundară utilizând setul de proceduri prevăzute la cap. 4.

Studiu de fezabilitate - trim. II/2002

Acţiunea 3.1.4. Specificaţiile serviciilor

Conectarea fiecărei unităţi administrative la reţea va însemna asumarea sarcinii de a furniza aplicaţiile necesare celorlalte unităţi, în cadrul unui plan de dezvoltare gradual, agreat împreună cu administraţiile utilizatoare, şi coordonate în mod obligatoriu la nivel central şi local.

Specificaţiile serviciilor vor conţine în mod expres şi precizări legale referitoare la confidenţialitatea informaţiilor şi de aceea nu vor putea fi lăsate la libera alegere a unităţilor implicate.

Unitatea utilizatoare va menţiona expres informaţiile, felul serviciilor şi nivelul lor de confidenţialitate, pe care fiecare unitate administrativă le poate pune la dispoziţie permanent în scopul de a permite integrarea funcţională.

Specificaţiile pentru aplicaţiile de bază ale serviciilor trim. II/2002

Acţiunea 3.1.5. Managementul de proiect pe termen scurt

Până în momentul în care unitatea de management a programului va deveni funcţională va trebui înfiinţată de urgenţă o unitate operaţională concentrată pe asigurarea managementului de proiect pe termen scurt, cu următoarele sarcini:

• activarea promptă a proiectelor aprobate;
• coordonarea implementării acestora;
• monitorizarea stadiului în care se află.

Un "cabinet direcţional" va trebui instituit de urgenţă în cadrul Ministerului Administraţiei Publice pentru promovarea, orientarea şi stimularea acţiunilor prevăzute, monitorizând permanent stadiul în care se află acestea şi asigurând coordonarea necesară între diferite proiecte.

Planul de acţiune pe termen scurt, care acoperă, în special, revigorarea, coordonarea şi sinergia tuturor iniţiativelor organismelor administraţiei publice centrale, luate în mod individual, nu poate fi complet fără o structură dedicată în mod expres îndeplinirii acestor funcţii, încă de la început.

De asemenea, trebuie monitorizat permanent stadiul în care se află planul de acţiune la un moment dat. Aceasta este determinată de necesitatea ca interconectarea tuturor unităţilor administrative implicate să fie operaţională (persoanele de contact trebuie să fie identificate) şi de gradul înalt de corelare care trebuie asigurat între diferitele proiecte.

Pe de o parte, o administraţie dată va fi afectată de numărul de proiecte diferite, iar pe de altă parte, unele aspecte pentru care sunt prevăzute acţiuni specifice (semnătura digitală, cartea de identitate electronică "ID card", interconectarea administrativă etc.) necesită aportul mai multor unităţi care trebuie coordonate, nu numai între ele, fiecare cu fiecare, ci şi cu proiectele specifice cu care interacţionează. Aceste interacţiuni, care constituie în fapt principala valoare adăugată specifică planului de acţiune pe termen scurt, se impun a fi conduse printr-o activitate operaţională specifică.

3.2. Unitatea de management a programului

Crearea programului de activitate, derivat din strategia Guvernului, respectiv din planul de acţiune, va însemna de fapt lansarea programelor de tehnologie informaţională cu participarea mai multor organisme ale administraţiei publice centrale şi locale.

Este necesară instituirea unui organism executiv independent, cu abilităţi pentru managementul de program, format din specialişti desemnaţi de Ministerul Administraţiei Publice şi de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi localizat în cadrul Ministerului Administraţiei Publice. Acest organism se va preocupa de coordonarea şi managementul de proiect pentru toate activităţile care implică organisme ale administraţiei publice centrale şi locale şi va fi responsabil pentru atingerea obiectivelor planului de acţiune. Acesta va conduce direct integrarea subproiectelor realizate independent de diferite organisme, atât în ceea ce priveşte planificarea, cât şi condiţiile tehnice şi funcţionale.

Organismul nu va furniza servicii şi nu va conduce sisteme sau infrastructuri, dar poate îndeplini în mod direct sarcina de a desemna proiectele secundare necesare pentru atingerea obiectivelor şi care nu pot fi atribuite organismelor administraţiei publice centrale participante, ca şi orice alte activităţi care pot constitui un factor comun al tuturor administraţiilor participante la fiecare proiect.

Acţiunea 3.2. Managementul programului de activitate

Managementul operaţional al programului de activitate va fi atribuit unui organism permanent creat în cadrul Ministerului Administraţiei Publice cu avizul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Acest organism va asigura abilităţile profesionale necesare exercitării noilor misiuni.

Unitatea de management a programului devine operaţională - trim. IV/2001.

4. Acţiuni de infrastructură: reţeaua naţională

Infrastructura tehnologică necesară pentru realizarea planului de acţiune conţine o reţea naţională de tehnologie informaţională, o reţea extranet guvernamentală completă care să interconecteze toate sistemele informaţionale ale administraţiei publice centrale şi locale cu o alta de tip Internet şi care să poată furniza protocoale echivalente tip Internet pentru toate domeniile administrative.

4.1. Stadiul actual al reţelelor

Iniţiativele referitoare la reţea, aflate în prezent în uz, reprezintă o imagine complexă, care face necesar ca rolul de coordonare şi direcţionare să fie jucat de un organism competent:

• Singura reţea actuală guvernamentală acordă servicii de transport, asigurând reţelele intraguvernamentale şi serviciile de interoperabilitate, care pot susţine relaţia standard dintre administraţii. Calitatea de membru în reţeaua unică a administraţiei publice este obligatorie doar pentru organismele administraţiei publice centrale. Extinderea preconizată trebuie să permită o completă utilizare ca o reţea clasa IP, pentru a abilita administraţiile publice locale să aibă acces la serviciile unităţilor administraţiei publice centrale.
• În prezent se creează sau au fost deja create numeroase reţele teritoriale utile, promovate în general de către administraţiile judeţene sau de către alte autorităţi locale: muncipii, oraşe, comune etc.
• Multe unităţi ale administraţiei publice centrale se străduiesc să creeze în mod independent reţele de sector pentru interconectarea serviciilor lor descentralizate

  (Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Finanţelor Publice, pentru a enumera doar câteva); practic, la nivel local acest lucru creează o situaţie complexă de necoordonare.

4.2. Reţeaua naţională a administraţiei publice

Stadiul actual al tehnologiei şi pieţei face ca interconectarea rapidă a tuturor organismelor administraţiei publice centrale şi locale, prin reţea extranet organizată după un model de interoperabilitate, care să asigure aşezarea tuturor beneficiarilor pe palier de egalitate, să fie un obiectiv realist.

Obiectivul Strategiei Guvernului privind IAP este acela de a conecta toate organismele administraţiei publice centrale în semestrul II/2003. Reţeaua naţională de tehnologie informaţională poate fi creată prin două acţiuni coordonate:

• în primul rând să se realizeze interoperabilitatea dintre reţelele judeţene şi reţeaua unică a administraţiei publice centrale;
• în al doilea rând să se creeze o reţea extranet virtuală, care să acopere întreg teritoriul ţării, pentru acele judeţe care nu sunt încă deservite de alte iniţiative locale.

Acoperirea teritorială naţională a autorităţilor administraţiei publice locale va fi realizată printr-o acţiune secundară, urmând modelul propus la pct. 4.3, făcând disponibilă o singură reţea extranet.

Astfel va fi posibilă utilizarea unei singure infrastructuri pentru a construi reţele de sector pe care organismele administraţiei publice centrale le realizează în prezent prin forţe proprii, obţinându-se astfel economii considerabile.

4.3. Reţeaua extranet a administraţiilor publice locale

Piaţa serviciilor IP oferă acum soluţii care acum câţiva ani erau inaccesibile, pentru crearea unor reţele informaţionale fără a investi în infrastructura fizică. Furnizorii de servicii Internet (ISP) şi operatorii de telecomunicaţii oferă acum servicii de acces la Internet, servicii de creare a unor reţele virtuale private (VPN) şi altele; practic, ei au un catalog complet de servicii necesare pentru realizarea de reţele Intranet sau extranet ale oricărei organizaţii. Aceste servicii constituie cu siguranţă modalitatea necesară pentru interconectarea pe palier de egalitate a tuturor administraţiilor publice.

Acţiunea 4.3.1. Reţeua extranet a administraţiilor publice locale

Reţeaua extranet care se preconizează să fie creată va fi un multifurnizor virtual de tip IP (furnizor de informaţii) dedicat administraţiei publice locale, realizată printr-un contract de interconectare între furnizori.

Reţeaua extranet va fi creată prin trecerea în revistă a furnizorilor ce garantează servicii de un nivel standard IP minim şi interoperabilitate totală între autorităţile administraţiei publice centrale, folosind serviciile de tip IP ale oricăruia dintre furnizorii de pe listă.

Contractul de interconectare şi interoperabilitate dintre furnizori este identic din punct de vedere tehnic şi managerial cu cel pe baza căruia funcţionează Internetul. Pentru toate aceste scopuri şi intenţii reţeaua este echivalentă cu o reţea Internet privată pentru administraţia publică.

Pentru a pătrunde pe listă furnizorii vor trebui să îndeplinească cerinţe de natură economică, de acoperire teritorială şi de nivel standard minim impus al serviciilor garantate.

Autorităţile administraţiei publice locale îşi vor alege furnizorul de servicii de pe listă, folosind propriile criterii la compararea ofertelor de pe piaţă, asigurând garanţia nivelului serviciilor şi a interoperabilităţii cu toate celelalte administraţii.

Integrarea reţelei extranet cu reţelele existente se va face respectând acelaşi model. Managerii reţelelor judeţene, de exemplu, vor fi consideraţi fie ca făcând parte din listă, fiind integraţi deci automat în reţeaua extranet, fie drept clienţi ai unora dintre furnizorii de pe listă. Reţeaua unică a administraţiei publice va fi astfel considerată în mod special, conform acestui model, ca furnizorul de servicii de acces la organismele administraţiei publice centrale.

În acest context fiecare administraţie publică locală poate selecta o reţea la care să se conecteze, dintre cele incluse în sistemul naţional de interconectare, fără să prejudicieze capacitatea sa de a oferi serviciile specificate la nivel naţional tuturor celorlalte organisme ale administraţiei publice centrale.

Realizarea reţelei naţionale - trim. IV/2002 - trim. III/2003

5. Acţiuni ale administraţiei publice centrale

Proiectele propuse pe termen scurt sunt în totalitate vizate în conformitate cu obiectivele impuse de Uniunea Europeană în cadrul iniţiativei "e-Europe", pentru a permite accesul electronic atât la informaţii, cât şi la serviciile principalelor organisme, prin crearea unui set de portaluri.

Portalurile sunt propuse, de asemenea, ca un mijloc de accesibilitate, mai ales în combinaţie cu noile servicii de înaltă eficienţă, către alte instrumente, cum ar fi semnătura electronică şi cartea de identitate electronică (I.D. card), care sunt deja sau în curs de a fi prevăzute de lege, dar care, altfel, ar putea părea inaccesibile şi inutile cetăţenilor şi agenţilor economici.

Pe parcursul planului de acţiune pe termen scurt ar fi nerealist să se ceară crearea unui portal care să ofere o integrare totală a serviciilor diferitelor organisme ale administraţiei publice centrale, aşa cum este prevăzut în viziunea de perspectivă a programului "e-Government". Vor fi însă posibile, paralel cu emiterea reglementărilor de rigoare, standardizarea interfeţei portalurilor diferitelor organisme ale administraţiei publice centrale şi realizarea procedurilor pentru un acces unitar atât la portalurile de informaţii, cât şi la cele de furnizare de servicii de la principalele organisme.

Pentru a obţine rezultatele preliminate pe termen scurt (până la sfârşitul anului 2002) trebuie să se înceapă cu proiectele care sunt deja convenite: înainte de toate însă este importantă alocarea resurselor necesare pentru conceperea proiectelor deja localizate la nivelul diverselor organisme individuale ale administraţiei publice centrale, în măsura în care obiectivele conţinute în plan sunt incompatibile cu termenele prea mari, necesare obţinerii alocării de resurse din surse interne şi/sau externe.

5.1. Portalurile de informaţii

Trebuie încurajate crearea arhivelor, garantarea calităţii datelor conţinute şi permiterea accesului larg şi complet la acestea prin intermediul portalurilor de informaţii, care uşurează accesul prin Internet şi explorarea bazei de date a administraţiei publice.

Organismele individuale ale administraţiei publice centrale care deţin baze de date relevante pentru cetăţeni şi agenţi economici îşi vor crea separat aceste portaluri; totuşi ele trebuie să respecte setul comun de reglementări ce vor fi stabilite pentru crearea portalurilor publice.

Acţiunea 5.1.1. Specificaţii pentru portaluri

Obiectivele acestei acţiuni sunt:

• elaborarea unui standard comun pentru crearea portalurilor de informaţii ale organismelor administraţiei publice centrale;
• elaborarea unei liste cuprinzând bazele de date de importanţă naţională, care să fie accesibilă prin Internet, şi a planului de implementare a acestei măsuri;
• monitorizarea stadiului de atingere a obiectivelor planului.

Acţiunea 5.1.2. Portalul unic de reglementări juridice

În prezent există mai multe bănci principale de date legislative şi juridice şi un număr considerabil de altele secundare, cu moduri diferite de accesibilitate şi fără nici un fel de procedură care să le permită să devină unitare.

Se va crea un portal unic pentru a facilita şi unifica accesul la documentaţia juridică, legislativă şi de reglementări, disponibilă deja pe nenumărate web-site ale diverselor instituţii.

Identificarea documentelor va fi standardizată, permiţând utilizatorilor să le exploreze, cunoscând căile şi conexiunile de referinţă dintre documente, reducând la minimum prelucrarea manuală a textelor de publicat.

Pe lângă crearea unui puternic motor de căutare, proiectul va elabora instrumentele necesare pentru simplificarea editării textelor atât din punct de vedere al conformităţii cu regulile tehnico-legislative, cât şi al compatibilităţii formatului standard, constituind un instrument de tehnologie informaţională care să răspundă cerinţelor de reordonare şi identificare a legilor codificate care deja sunt în vigoare.

Din acest moment se va institui o bancă de date cuprinzând legislaţia primară şi secundară care să permită o rapidă localizare, după subiect sau domeniu, a tuturor documentelor pertinente, potenţând utilizarea cuvintelorcheie sau a codurilor semantice pentru căutare strict direcţionată, după subiect şi după locaţia tuturor documentelor referitoare la un domeniu dat.

Mai mult, se prevede elaborarea unui instrument care să uşureze evidenţa legilor în cadrul legal existent în funcţie de codul alocat, utilizând atât tehnicile cunoscute de marcare a textului, cât şi tehnicile hipertext, astfel încât să fie facilitate deopotrivă atât orientarea în "labirintul legislativ", cât şi elaborarea coordonată a textelor de lege.

Utilizarea tehnologiei informaţionale va permite depistarea automată a legilor din care decurge textul respectiv.

Disponibilitatea serviciilor - trim. IV/2002

Acţiunea 5.1.3. Banca de date a Ministerului Justiţiei

Ministerul Justiţiei deţine o bancă centrală de date juridice care conţine documente legislative, juridice şi de pregătire juridică provenind de la diverse surse. Sistemul de căutare, care trebuie să conţină o arie largă de funcţii, necesită o modernizare morală şi tehnologică.

Arhitectura sistemului va fi adaptată la tehnologiile Internetului pentru a mări accesibilitatea, a oferi gratuit aceste servicii şi a permite indexarea documentelor prin motorul de căutare al portalului legal unic.

Disponibilitatea serviciilor - trim. IV/2002

Acţiunea 5.1.4. Monitorul Oficial al României

Obiectivul acestei acţiuni este acela de a permite accesul on-line la Monitorul Oficial al României, cu indexarea motorului de căutare al Portalului Legal Unic.

Disponibilitatea serviciilor - trim. IV/2002

5.2. Portaluri de servicii

Portalurile pentru furnizarea serviciilor nu vor permite numai accesul la informaţii, ci şi solicitarea interactivă de servicii sau efectuarea de tranzacţii. Planul de acţiune vizează crearea unui portal de servicii către cetăţeni, unul pentru servicii către agenţi economici, un portal specializat pentru servicii de angajare a forţei de muncă şi unul special pentru certificări.

Una dintre trăsăturile-cheie ale introducerii portalurilor este standardizarea sistemelor de accesare, autentificarea ulterioară şi autorizarea solicitărilor de servicii.

Accesul la portalurile de servicii va necesita, de asemenea, utilizarea semnăturilor digitate ca mijloace legale de validare a declaraţiilor transmise.

Cartea de identitate electronică (I.D. card) este un card de plastic prevăzut cu un chip electronic, folosit ca instrument de editare şi autentificare a semnăturilor, poate fi utilizat ca mijloc de identificare în vederea accesării portalurilor de servicii. Aceasta va evita proliferarea cardurilor specializate; altfel, în absenţa unei soluţii standard, fiecare organism al administraţiei publice va putea crea propriul card de acces la serviciile sale.

Acţiunea 5.2.1. Portalul de servicii unitare pentru cetăţeni

Crearea unui portal care să materializeze accesul nelimitat al cetăţenilor la serviciile unitare integrate constituie scopul final al Strategiei Guvernului privind IAP, respectiv al planului de acţiune. Proiectul este cel mai complex din punct de vedere organizatoric şi tehnic, iar realizarea lui va atrage într-o fază iniţială numeroase şi importante impedimente şi constrângeri.

Realizarea portalului va necesita mai întâi completarea şi unificarea reţelei naţionale de interconectare a tuturor administraţiilor publice centrale şi completarea sistemului unitar de înregistrări de stare civilă, ceea ce constituie un obiectiv pe termen lung; pe termen scurt vor fi luate măsuri preliminare, preparatorii, cum ar fi studiul de fezabilitate şi procedurile de licitaţie deschisă, necesare pentru ca proiectul să devină operaţional pentru un prim grup de servicii.

Studiul de fezabilitate - trim. III/2002
Specificaţiile şi procedurile pentru licitaţia deschisă trim. II/2003
Dezvoltarea serviciilor iniţiale - trim. II/2004

Integrarea serviciilor către cetăţeni se poate realiza pe termen scurt numai printr-o coordonare unitară a proiectelor pe care administraţiile publice centrale le-au demarat deja separat.

În prima fază a operaţiunii de instalare a portalului de servicii pentru cetăţeni se va realiza un portal unic pentru administraţia publică centrală, plasat între cetăţeanul-utilizator şi siteurile, existente deja, ale Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale etc., având sarcina de a uniformiza procedura de utilizare şi de a standardiza cel puţin funcţiile de identificare a cetăţeanului şi de autorizare a accesului la aceste servicii.

Cetăţenii vor putea folosi portalul unic pentru a găsi formulare, oferite ca tipizate de către organismele administraţiei publice centrale, pentru a le completa şi a înainta diverse rapoarte şi declaraţii, precum şi pentru a transmite cereri de solicitare a unor diferite servicii.

Portalul unic va institui un sistem unic de autentificare şi autorizare pentru toate departamentele administraţiei publice centrale şi va folosi cartea electronică de identitate (I.D. card) ca unicul mijloc de recunoaştere, iar semnătura digitală va conferi autenticitatea declaraţiilor la care acest lucru este obligatoriu.

Astfel organismele administraţiei publice centrale se pot uni şi pot folosi în comun serviciile autorităţii de certificare.

Studiul de fezabilitate - trim. I/2002
Implementarea serviciului - trim. IV/2002

Acţiunea 5.2.2. Portalul serviciului de certificare

Această acţiune urmăreşte să implice organismele administraţiei publice centrale care deţin bănci de date dintre cele mai semnificative în realizarea scopurilor propuse privind autocertificarea (Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti etc.). Fiind deja informatizate într-un stadiu mai mult sau mai puţin avansat, acestea vor fi implicate într-un proiect comun de accesibilitate on-line, în scopul de a permite autocertificarea pe care legislaţia o prevede, cu respectarea legilor referitoare la confidenţialitatea datelor personale.

Mai întâi se va crea un portal unic pentru administraţiile implicate, cu acces limitat la funcţionarii publici ai administraţiilor care solicită acest lucru, abilitându-i pe aceştia atât pentru verificarea pe loc a informaţiilor de autocertificare necesare acordării unui serviciu, cât şi pentru a proceda la verificări ulterioare, inclusiv a celor privind autenticitatea ştampilelor de pe declaraţiile de autocertificare. Portalul va avea, de asemenea, un sector informaţional şi va oferi un instrument operativ pentru afişarea informaţiilor necesare verificării.

În a doua fază a proiectului portalul va fi capabil să ofere servicii direct accesibile procedurilor de tehnologie informaţională ale administraţiilor ce solicită acest lucru, asigurând astfel accesul total automatizat la administraţiile abilitate să ofere astfel de certificări.

Pentru ca acest proiect să ofere accesul complet la toate principalele date de certificare va fi necesară includerea registraturilor civile municipale printre administraţiile accesibile. Cu excepţia cazurilor de acces doar la registratura locală a organismului solicitat, în general acest lucru se va putea realiza o dată cu definitivarea proiectului de integrare a registrelor civile în sine.

Faza 1: acces interactiv - trim. IV/2002
Faza 2: acces automat - trim. III/2003

Acţiunea 5.2.3. Portalul pentru servicii de angajare a forţei de muncă

Portalul pentru servicii de angajare a forţei de muncă va servi la găsirea de slujbe şi de solicitanţi on-line.

Acesta este unul dintre serviciile vizate pentru Sistemul Informaţional al Muncii. Proiectul urmăreşte ca acest serviciu să devină operaţional mai devreme atât la nivel local, cât şi la cel naţional.

Judeţele pot realiza şi demara un portal local, activând astfel serviciul între judeţele limitrofe, iar apoi, în cooperare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, vor furniza un serviciu la nivel naţional.

Acest proiect necesită o puternică coordonare cu administraţiile judeţene. În consecinţă, va fi susţinut prin ajutoare financiare din partea autorităţilor locale, care trebuie să stimuleze instituirea acestor sisteme interoperaţionale.

Serviciul naţional de identificare a locurilor de muncă trim. IV/2002

Acţiunea 5.2.4. Portalul pentru servicii către agenţi economici

Acest proiect va realiza strict interoperabilitatea între unităţile Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, pe de o parte, şi Registrul Camerei de comerţ şi industrie, pe de altă parte. Sistemele informaţionale ale acestor organisme vor asigura permanent concordanţa strictă a datelor conţinute de arhivele lor.

Agenţii economici, utilizând un set unitar de formulare, vor putea transmite printr-un singur portal diferitelor organisme, tipizatele de raportare cerute de lege. Portalul va verifica veridicitatea informaţiilor raportate faţă de cele conţinute în Registrul C.C.I.R. şi va transmite organismelor respective datele solicitate în mod expres.

De asemenea, portalul va oferi serviciile necesare pentru autentificarea şi autorizarea accesului, precum şi pentru confirmarea rapoartelor, graţie semnăturii digitale, permiţând astfel trasmiterea declaraţiilor semnate şi care, în acest mod, vor deveni în mod legal valabile.

Portalul pentru servicii către agenţi economici trim. IV/2002

6. Acţiuni ale administraţiilor judeţene şi locale

6.1. Rolul judeţelor în strategia Guvernului, respectiv în planul de acţiune

Administraţiile publice locale constituie un pas esenţial în implementarea Strategiei Guvernului privind IAP, din următoarele motive:

• Judeţele au un rol crucial în acţiunea efectivă de descentralizare a administraţiei în domeniul serviciilor publice

  (muncă, învăţământ, finanţe, sănătate etc.).

• Judeţele pot juca un rol din ce în ce mai important, atât la nivel naţional, cât şi european, în dezvoltarea societăţii informaţionale la nivel local, prin dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor.
• Judeţele pot activa, împreună cu propriile administraţii publice locale (municipale, orăşeneşti, comunale), adoptarea cooperării administrative şi integrarea furnizării de servicii.

Planul de acţiune pe termen scurt se referă mai ales la iniţiativele ce sunt necesar a fi instituite şi la procedurile de coordonare şi cooperare dintre judeţe în scopul de a garanta omogenitatea serviciilor pe plan naţional, schimbul interactiv de idei, resurse şi experimente, precum şi realizarea de economii.

Coordonarea dintre judeţe va maximiza recuperarea investiţiilor în inovarea tehnologică pe care Guvernul intenţionează să o promoveze la nivel local; deci o condiţie necesară o constituie transferul resurselor de la administraţia publică centrală la cele judeţene.

Acţiunea 6.1.1. Interoperabilitatea reţelelor judeţene

Judeţele joacă un rol esenţial în crearea principalelor infrastructuri şi servicii necesare pentru implementarea sistemului informaţional unitar al României.

Multe judeţe au promovat şi parţial deja au constituit reţele destinate să interconecteze propriile administraţii publice locale.

În acelaşi scop există şi alte organisme şi administraţii publice locale care au promovat reţele locale la nivelul municipiilor, oraşelor şi comunelor.

O principală sarcină în cadrul planului de acţiune constă în interconectarea şi asigurarea interoperabilităţii tuturor acestor reţele cu reţeaua unică a administraţiei publice, în scopul de a crea o reţea naţională, permiţând ca toate unităţile şi administraţiile publice locale, împreună cu organismele administraţiei publice centrale, să opereze interactiv de pe picior de egalitate şi să facă schimb de aplicaţii necesare serviciilor furnizate.

Studiul de fezabilitate (acţiunea 3.1.3) - trim. II/2002
Reţeaua naţională - trim. II/2002 - trim. II/2003

Acţiunea 6.1.2. Servicii secundare şi servicii în sprijinul descentralizării

Managerii reţelelor naţionale vor trebui să furnizeze, prin propriile aplicaţii, toate serviciile aplicative secundare, precum şi pe cele ce susţin descentralizarea, pentru a permite cooperarea aplicativă şi armonioasă dintre administraţiile publice locale şi centrale, indiferent de reţeaua la care fiecare dintre ele este conectată; acest lucru va fi menţionat în studiul de fezabilitate (acţiunea 3.1.3).

Prioritatea maximă va fi acordată serviciilor descentralizate din domeniul muncii (Portalul serviciilor de angajare a forţei de muncă, acţiunea 5.2.3), finanţelor publice, sănătăţii etc., precum şi cele referitoare la integrarea registrelor civile.

Serviciile de susţinere primară - trim. IV/2002 trim. II/2003

Constituirea reţelei naţionale, care este un obiectiv comun la nivel naţional şi o acţiune esenţială pentru infrastructură şi care la rândul său constituie o condiţie preliminară a Strategiei Guvernului, va fi coordonată şi condusă de unitatea de elaborare a strategiei (acţiunea 3.1), în componenţa sa urmând să fie reprezentate atât autorităţile administraţiei publice centrale, cât şi cele locale, evitându-se astfel competiţia neloială dintre managerii diferitelor reţele.

Proiectul sinergic prevede măsuri pe care judeţele trebuie să le ia în mod independent, pentru ca obiectivul strategic urmărit să fie susţinut şi finanţat de către cei vizaţi.

6.2. Informatizarea administraţiei publice locale

Administraţiile publice locale, în special cele municipale, sunt personajele principale în Strategia Guvernului privind IAP; ele sunt acelea care vor trebui să creeze interfaţa, ghişeele pentru furnizarea serviciilor unitare către cetăţeni. Date fiind diferenţele de mărime, de ocupare a forţei de muncă şi de capacitate de a utiliza tehnologia modernă, trebuie lansată o strategie care să nu accentueze şi mai mult diferenţele, la nivelul serviciilor locale, dintre diverşi cetăţeni şi agenţi economici, în funcţie de locul unde activează.

Trebuie accelerate nu numai computerizarea completă a organismelor administraţiei publice locale, ci şi conectarea lor la una dintre reţelele regionale accesibile la nivel local; mai presus de orice, în acelaşi timp trebuie accelerată posibilitatea transmiterii on-line a serviciilor standard, definite clar pentru fiecare tip de organism al administraţiei publice centrale (acţiunea 3.1.4).

Principala problemă constă sau în stimularea preluării soluţiilor tehnologiei informaţionale adoptate deja de către alte administraţii publice locale sau unităţi ale administraţiei publice centrale ori în oferirea unor soluţii la cheie, inclusiv a serviciilor de susţinere aferente.

Pentru administraţiile municipale o importanţă specială o prezintă transmiterea serviciilor de registratură şi stare civilă, în concordanţă cu nevoia generală de integrare la nivel naţional a registrelor şi cu nevoia specifică de susţinere a portalului pentru serviciul de certificare, propus la acţiunea 5.2.2.

Trebuie susţinută, de asemenea, dezvoltarea reţelelor civile de către reţelele administrative orăşeneşti, reţele care pot furniza nu numai servicii publice, dar care încurajează şi participarea cetăţenilor, promovând aspectele sociale şi productive ale reţelei.

Acţiunea 6.2.1. Dezvoltarea reţelelor civice

Dezvoltarea reţelelor civice va cuprinde următoarele tipuri de servicii:

• furnizarea de servicii on-line (acţiunea 5);
• servicii pentru participarea cetăţenilor în activitatea administrativă şi în procesul decizional;
• servicii pentru instruire, utilizarea nonprofitului şi sectorul organizaţiilor neguvernamentale, care să furnizeze servicii publice pentru întărirea coeziunii sociale, pentru promovarea dezvoltării statutului socioeconomic, pentru dezvoltarea cooperării productive dintre tinerii angajaţi în activităţi nou-apărute.

Obiectiv: conectarea tuturor registrelor de stare civilă trim. II/2002 - trim. IV/2003
Obiectiv: furnizarea de servicii on-line societăţii civile trim. IV/2002 - trim. II/2004

7. Integrarea registrelor de stare civilă

Actuala fragmentare a dosarelor cu înregistrări de stare civilă şi familie, existente la nivelul tuturor municipiilor, oraşelor şi comunelor, constituie unul dintre principalele obstacole în realizarea practică a Strategiei Guvernului privind IAP, conform căreia cetăţeanul:

• nu este obligat să furnizeze informaţii care sunt deja în posesia administraţiei publice, nici chiar în forma de autocertificare;
• poate anunţa autorităţile, o singură dată, despre orice modificare survenită în datele sale personale, de cele mai multe ori aceasta reprezentând o schimbare inclusă în registrul de stare civilă;
• poate beneficia de servicii din partea administraţiei publice numai prin simpla accesare, fizică sau virtuală, a oricărui ghişeu, indiferent de locul său de rezidenţă.

Acţiunile propuse în cap. 6 oferă o soluţie problemelor conectării autorităţilor publice locale; chiar dacă se conectează la o reţea teritorială sau la una dedicată unui anume tip de categorie socială, acestea vor fi capabile, utilizând serviciile reţelelor respective, să opereze interactiv de pe palier de egalitate cu toate celelalte administraţii publice locale şi cu organismele administraţiei publice centrale, în cadrul reţelei unice a administraţiei publice.

7.1. Interacţiunea dintre administraţiile publice centrale şi locale

Respectând condiţiile de securitate şi de confidenţialitate impuse de lege, solicitările şi tranzacţiile efectuate dusîntors între administraţiile publice centrale şi cele locale pot fi afectate, cel puţin din punct de vedere tehnic, direct şi fără intermediar, de către serviciile cu valoare adăugată oferite de managerii reţelei judeţene, teritoriale sau de altă categorie la care municipiul, oraşul sau comuna este conectată.

Din acel moment, fără a se afecta securitatea şi confidenţialitatea, restricţiile legislative şi de autorizare, care în prezent limitează schimbul de informaţii on-line dintre administraţiile publice locale şi alte organisme guvernamentale centrale şi locale, vor fi astfel eliminate.

Acţiunea 7.1. Accesul la serviciul de certificare a înregistrărilor de stare civilă

În condiţii similare de securitate şi confidenţialitate garantată autoritatea locală trebuie să asigure prin serviciile sale accesul la toate datele relevante scopului certificării pe care le deţin, pentru a permite funcţionarea completă a portalului serviciului de certificare (acţiunea 5.2.2).

Transmiterea informaţiilor de certificare - trim. II/2002 trim. I/2003

7.2. Indexul registrelor de stare civilă

Un sistem unitar al registrelor de stare civilă presupune crearea şi coordonarea unui index al rezidenţilor, un index al înregistrărilor de stare civilă, care este necesar atât pentru a localiza, cât şi pentru a verifica şi a păstra conţinutul datelor personale la nivel naţional. Indexul este conectat la codul unic de identificare a cetăţeanului, în prezent denumit codul numeric personal.

Indexul nu va conţine datele personale ale cetăţeanului, care aparţin exclusiv oraşului de rezidenţă, ci doar un minimum de date necesare pentru localizarea unor astfel de informaţii sau pentru un acces rapid la ele.

Acţiunea 7.2. Dezvoltarea şi managementul indexului înregistrărilor de stare civilă

Indexul înregistrărilor de stare civilă va fi dezvoltat şi coordonat de Ministerul Administraţiei Publice printr-un serviciu accesibil on-line pentru toate autorităţile publice locale, care vor fi antrenate în acţiunea de creare şi de actualizare a indexului naţional.

De aceea municipiile, oraşele şi comunele vor fi solicitate să comunice prin reţea, direct sau indirect, managerului de index doar acele schimbări din datele personale, care vor produce schimbări în index, ca: naşteri, decese, schimbări de domiciliu şi orice alte informaţii relevante care au legătură cu redactarea documentelor de identitate.

Orice alte servicii disponibile din partea managerului de index, cum ar fi medierea accesului la fişierele administraţiei publice centrale pentru administraţiile publice locale şi viceversa sau medierea în anunţarea unor evenimente personale, vor fi furnizate autorităţilor publice locale în concordanţă cu algoritmul logic stabilit şi nu în mod exclusiv.

Indexul va face posibilă furnizarea de servicii către cetăţeni, oferindu-le acestora o viziune unitară asupra înregistrărilor de stare civilă în totalitatea lor, incluzând serviciile electorale, cartea de identitate (I.D. card) şi alte servicii legate de rezidenţă.

Dezvoltarea şi managementul indexului - trim. IV/2002

7.3. Anunţarea schimbărilor din datele personale

Anunţarea schimbărilor survenite în registrul de stare civilă va fi făcută managerului de index de la nivelul autorităţilor locale fie direct, fie prin serviciul de notificare a evenimentelor, utilizându-se în acest scop aceleaşi proceduri folosite pentru anunţarea oricăror alte organisme interesate ale administraţiei publice centrale.

Un serviciu general de notificare a evenimentelor care poate produce schimbări în datele personale din registrul de stare civilă sau în statutul familial este nu numai de dorit, ci şi indispensabil, pentru a se asigura faptul că informaţiile despre fiecare cetăţean, deţinute de toate organismele administraţiei publice centrale sau locale, în scopul îndeplinirii sarcinilor specifice, sunt corecte şi actualizate.

Tehnologia actuală permite crearea unor sisteme general valabile de notificare a evenimentelor către toate organismele interesate implicit de aceste schimbări survenite.

Acţiunea 7.3. Serviciul naţional de notificare a evenimentelor

Un serviciu de notificare a evenimentelor va fi instituit ca un serviciu cu valoare adăugată al reţelei naţionale.

Ca infrastructură, managerii fiecăreia dintre reţelele componente vor coopera între ei, astfel încât evenimentele vor putea fi anunţate nu numai administraţiei publice centrale, ci şi administraţiilor publice locale interesate.

Serviciul de notificare a evenimentelor - trim. II/2002 - trim.II 200....

8. Sistemul de schimburi interactive dintre registrele de proprietate şi autorităţile administraţiei publice locale

Această acţiune constă în completarea sistemului pentru schimburi interactive de date dintre registrele de proprietate şi administraţiile publice locale. Obiectivele proiectului sunt:

• să facă accesibile serviciile oficiilor teritoriale, cum sunt: verificarea şi certificarea registrelor de proprietate, verificarea registrelor de ipotecă, schimbările survenite în procedurile de înregistrare şi în registrele de proprietate, atât cetăţenilor, cât şi administraţiilor publice locale;
• să creeze un serviciu la nivel naţional care să susţină constatarea, validarea şi actualizarea taxelor de proprietate, care ulterior să fie folosite de către administraţiile publice locale, cetăţeni, agenţi economici, notari publici, specialişti etc;
• să facă accesibile pentru întregul teritoriu naţional toate băncile de date cadastrale derivate din registrele de proprietate, ca o bază comună de informare în scopul dezvoltării evaluării şi planificării teritoriale. Acţiunile vor determina:
• Întărirea sistemului Ministerului Finanţelor Publice, extinzând conexiunile sale la nivelul tuturor autorităţilor locale şi creând poluri locale de concentrare la nivel de judeţe. Fluxul de informaţii va deveni de tip "dus-întorsÓ, prin schimburi interactive reale de informaţii între autorităţile locale şi direcţiile judeţene, atât în ceea ce priveşte datele, cât şi accesibilitatea şi folosirea în comun a băncilor de date.
• Crearea unui serviciu la nivel naţional care să susţină constatarea, validarea şi actualizarea taxelor municipale de proprietate, extins nu doar la nivelul administraţiilor publice locale, ci şi la cetăţeni şi specialişti. Acest lucru se va realiza prin:
  • extinderea sistemului de schimburi interactive dintre registrele de proprietate şi autorităţile locale - direcţionat mai ales către cele din urmă - pentru a se accesa serviciile de roluri şi taxe, utile în verificarea vărsării taxelor municipale de proprietate către stat, ajutând astfel la accesul direct la fişierele Ministerului Finanţelor Publice;
  • crearea unui portal - fereastră a taxelor de proprietate, destinat, în special, cetăţenilor, agenţilor economici, tehnicienilor, specialiştilor, finanţiştilor şi notarilor - cu funcţii specifice formalităţilor de evidenţă exactă a proprietăţilor. Fereastra taxelor de proprietate va permite utilizatorilor să solicite informări asupra situaţiei individuale proprii, referitoare la rolurile şi taxele datorate, să le compare cu alte poziţii din registrul de proprietate, să evalueze dobânzile aferente, să constate eventualele contradicţii şi să reclame administraţiei publice locale poziţiile contradictorii privind registrul de proprietate şi/sau asupra rolului şi taxelor datorate. Acest lucru va face posibilă verificarea tuturor contradicţiilor şi actualizarea datelor referitoare la proprietar, coduri de taxe, orice proprietate neînregistrată ori care nu are o declaraţie de impunere aferentă sau cu inadvertenţe între registrul de proprietate şi datele de evidenţă la nivel de localitate.

Acţiunea 8. Sistemul de schimburi interactive dintre registrul de proprietate şi autorităţile locale

Sistemul de schimburi dintre registrul de proprietate şi municipalitate - trim. III/2002

9. Cartea de identitate electronică (I.D. card)

Cartea de identitate electronică (I.D. card) va fi folosită nu doar ca document de identitate personal, dar şi ca singurul card multifuncţional de acces la toate serviciile administrative on-line ce solicită un anumit grad de identificare a utilizatorului.

Semnătura digitală conţinută de cardul electronic I.D. va fi principalul mijloc de acces garantat la informaţiile şi serviciile on-line furnizate de agenţiile publice şi private şi poate asigura valabilitatea legală a documentelor transmise electronic.

În scopul distribuirii acestor carduri municipalităţile vor trebui să întocmească propriile registre de stare civilă adresabile prin indexul registrelor de stare civilă (cap. 7.2) şi vor trebui să anunţe Ministerul Administraţiei Publice Serviciul de evidenţă informatizată a persoanei numai asupra evenimentelor care produc schimbări în index, fără să fie nevoite să apeleze la alte servicii auxiliare.

Acţiunea 9.1. Testarea procedurii de emitere

Până la finalizarea studiului de fezabilitate coordonat de Ministerul Administraţiei Publice, în colaborare cu câteva administraţii municipale, va începe un proiect-test privind procedura de emitere a cărţilor de identitate electronice (I.D. cards).

Este prevăzută distribuirea a 100.000 de carduri I.D. către municipiile participante.

Pe perioada acestei faze de lucru serviciile implicate vor fi cele locale, care au fost dezvoltate şi funcţionează în cadrul municipalităţilor participante.

Emiterea a 100.000 carduri I.D. - trim. III/2002

Acţiunea 9.2. Faza a doua de emitere

Când prima fază va fi finalizată vor fi emise 1.000.000 de carduri I.D. care vor putea fi utilizate pentru accesul la serviciile de la nivel naţional.

Se va efectua un studiu care să menţioneze serviciile la scară naţională ce vor putea fi accesate de posesorii cardurilor electronice I.D. şi va fi planificat un program de dezvoltare a cel puţin unui astfel de serviciu. Pentru ca proiectul să constituie un succes pentru comunităţile locale este esenţial ca testarea să fie extinsă suficient de mult pentru a garanta transparenţa proiectului şi pentru ca noul card, care va fi un sistem de identificare la nivel naţional, să reprezinte, de asemenea, încă de la început un instrument de acces la serviciile cetăţeneşti care nu pot fi accesate utilizând actele de identitate actuale obişnuite.

Specificaţiile pentru serviciul naţional - trim. II/2002
Realizarea serviciului naţional - trim. II/2003
Emiterea a 1.000.000 de carduri I.D. - trim. IV/2003

10. Promovarea semnăturii digitale

Această acţiune intenţionează să promoveze răspândirea şi utilizarea semnăturii digitale.

După formarea registrului oficial al certificatorilor abilitaţi şi asigurarea operabilităţii acestora semnătura digitală va deveni o realitate, fiind utilizabilă nu numai de către cetăţeni sau agenţi economici, ci mai ales de către persoane fizice cu împuternicire de semnătură.

Iniţiativele promoţionale vor servi, de asemenea, la accelerarea utilizării semnăturilor digitale de persoane fizice şi juridice, în special în relaţia lor cu administraţia publică prin intermediul portalului descris la cap. 5.2.

Apoi se va constitui un fond destinat dotării unităţilor administraţiei publice centrale şi locale cu certificate de semnătură digitală pentru angajaţii lor. Semnătura va face parte integrantă şi va fi inclusă în cartea de identitate electronică I.D. pentru angajaţii care vor poseda deja un asemenea card.

Semnătura digitală pentru angajaţi - trim. II/2002
Promovarea utilizării portalurilor - trim. IV/2002

11. Informatizarea managementului documentelor

Serviciile de registratură informatizată a documentelor, în versiunea lor cea mai avansată, vor face posibile câteva performanţe inovatoare. În afară de posibilitatea de a înregistra documentele de hârtie tradiţională prin birourile de registratură obişnuite, acestea vor face posibilă: înregistrarea electronică a documentelor; conectarea directă a serviciului de registratură la sistemul de completare şi arhivare; forme de acces mai eficiente şi o mai mare transparenţă a actelor administrative; furnizarea de elemente ajutătoare utile la efectuarea controlului managementului; testarea aplicaţiilor electronice în coordonarea fluxului de documente.

În acest context inovator este necesară fundamentarea unei acţiuni de extindere a aplicaţiilor şi de instruire a personalului.

Acţiunea 11.1. Serviciile de registratură informatizată a documentelor

Înfiinţarea serviciilor de registratură informatizată a documentelor la nivelul principalelor administraţii publice locale

(judeţe şi oraşe mari) pentru toate tipurile de formulare prevăzute în proiect, inclusiv obţinere, completare, înaintare şi înregistrare)

Sistemele de înregistrare - trim. IV/2002

Acţiunea 11.2. Integrarea serviciilor de registratură informatizată a documentelor

Conectarea sistemelor locale, prin intermediul reţelei naţionale, la serviciile de registratură ale organismelor administraţiei publice centrale va crea astfel o reţea de manipulare a documentelor, constituind o condiţie preliminară pentru folosirea programului de informatizare a registraturilor, în scopul asigurării transparenţei.

Integrarea sistemelor - trim. II/2003

Acţiunea 11.3. Transmiterea datelor structurate

Proiecte-pilot de la nivelul administraţiilor centrale şi locale pentru transmiterea principalelor informaţii într-o formă structurată, utilizând standardele de piaţă.

Proiectul-pilot - trim. IV/2002

12. Procurarea electronică "e-Procurement"

Această acţiune este menită să difuzeze, să promoveze şi să dezvolte comerţul electronic "e-Commerce" ca instrument de lucru guvernamental pentru achiziţia de bunuri şi servicii. Noul instrument ar putea servi la atingerea câtorva obiective:

• reducerea cheltuielilor pentru procurarea de bunuri şi servicii de către administraţia publică;
• orientarea şi accelerarea procedurilor;
• asigurarea transparenţei totale la licitaţii;
• deschiderea pieţei de desfacere mai competitive.

Acţiunea 12. Procurarea electronică "e-Procurement"

Reglementările legale în vigoare şi cele în curs de adoptare vor face posibilă procurarea electronică, mai ales în sensul de a introduce noi prevederi privind ţinerea licitaţiilor on-line şi asigurarea balanţei cerere-ofertă în timp real, asigurând astfel permanent organismelor guvernamentale condiţii optime de piaţă. Publicarea caietelor de sarcini pentru licitaţii poate, de asemenea, să fie făcută prin sistemele informaţionale electronice, iar reglementările vor fi emise în aşa fel încât să facă noua metodă compatibilă cu actualele legi financiare.

Printr-o măsură administrativă se vor institui două comitete de coordonare care să monitorizeze şi să ghideze acest proces de transformare din cadrul administraţiei publice centrale.

Aceleaşi proceduri pot fi adoptate şi de către administraţiile publice locale pe bază de voluntariat.

Pregătirea sistemelor şi procedurilor - trim. II/2002
Lansarea sistemului "e-Procurement" - trim. IV/2002

13. Activităţi de instruire şi specializare

Introducerea tehnologiei informaţionale în birourile de lucru la toate nivelurile creează necesitatea unei instruiri corespunzătoare a funcţionarilor publici. Nefamiliarizarea lor cu potenţialul oferit de noile tehnologii şi lipsa instruirii aferente pot duce la o reacţie de respingere din partea acestora, afectând efectul scontat al substanţialelor investiţii făcute de Guvern în acest domeniu.

Astfel conducerea de tip informaţional trebuie să conducă la:

• ridicarea nivelului de competenţă în utilizarea tehnologiei informaţionale atât pentru cei care au deja abilităţi, cât şi pentru cei care utilizează pentru prima dată un calculator;
• creşterea productivităţii tuturor celor care lucrează cu calculatorul;
• realizarea unei amortizări serioase a investiţiilor făcute în tehnologia informaţională;
• asigurarea că toţi utilizatorii de calculatoare înţeleg cum poate fi eficient folosită tehnologia informaţională şi că aceştia sunt familiarizaţi cu problemele de calitate implicite;
• crearea de abilităţi care să determine pe oricine, indiferent de nivelul şi felul şcolarizării, să dorească să devină o parte a "Societăţii informaţionale".

Programul de răspândire a instrumentelor tehnologiei informaţionale şi a reţelelor informaţionale trebuie însoţit de un program de instruire în operarea pe calculator.

Acţiunea 13.1. Instruirea primară

Această acţiune se concentrează pe instruirea funcţionarilor publici ca utilizatori ai tehnologiei informaţionale, având două aspecte:

• furnizarea cunoştinţelor de bază privind operarea pe calculator tuturor funcţionarilor publici;
• creşterea nivelului cunoştinţelor celor care deja au noţiuni de bază.

Cursurile de instruire şi perfecţionare vor urma modelul "Licenţei Europene de Operare pe Computer" (ECDL) care a fost adoptat ca standard de guvernele mai multor ţări. Ministerul Educaţiei şi Cercetării trebuie să recomande această abordare tuturor liceelor cu profil tehnic; ECDL a fost propus tuturor statelor membre ale U.E. ca certificat standard pentru calificarea de bază în utilizarea calculatorului.

Planul asigură fiecărui funcţionar public un curs de instruire de 30 de ore atât pentru începători, cât şi pentru avansaţi. Cursurile ECDL vor fi adaptate problemelor speciale legate de motivarea funcţionarilor publici. Pentru a evita luarea oamenilor de la locul de muncă pe perioada instruirii se va recurge - acolo unde va fi posibil - la metodele învăţământului la distanţă.

Cursurile vor consta, în mare parte, în practica efectivă pe calculator şi vor necesita structuri adecvate pe întregul teritoriu al ţării. Centre cu laboratoare pentru instruirea şi certificarea ECDL vor fi înfiinţate în toate municipiile reşedinţă de judeţ şi în multe licee, ca şi în câteva departamente universitare.

În prima fază în program vor fi implicaţi aproximativ 250.000 de angajaţi publici.

Acţiunea 13.2. Cursuri de specializare

Această acţiune urmăreşte să accentueze şi să îmbunătăţească abilităţile specifice cadrelor de conducere responsabile cu infrastructura tehnologiei informaţionale, mai ales managerii de reţea, personalul de înregistrare a documentelor şi personalul de la ghişeele de relaţii cu publicul, pentru a se familiariza cu noile servicii şi a le face eficiente în slujba cetăţenilor, prin familiarizarea acestora cu ultimele inovaţii tehnologice şi legislative.

Cursurile de specializare vor utiliza materialele metodologice de instruire editate special de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi de Ministerul Administraţiei Publice, acestea urmând să fie predate managerilor de reţea. Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei vor finaliza o convenţie de cooperare pentru acordarea de consultanţă necesară organizării acestor cursuri la nivel naţional.

14. Tabel recapitulativ - costuri (în milioane dolari S.U.A.)

Cost 3.1:	Unitatea de elaborare a strategiei	1,5
Cost 3.2:	Unitatea de management a programului	3,0
Cost acţiune 3:	Structuri operaţionale	4,5
Cost acţiune 4:	Reţeaua naţională	7,5
Cost 5.1:	Portaluri informaţionale	8,8
Cost 5.2:	Portaluri de servicii	22,3
Cost acţiune 5:	Portaluri ale administraţiei publice centrale	31,1
Cost 6.1:	Servicii judeţene	50,0
Cost 6.2:	Computerizarea administraţiilor publice locale	95,0
Cost acţiune 6:	Administraţiile publice locale	145,0
Cost 7.1:	Accesul la serviciile de stare civilă	10,0
Cost 7.2:	Indexul înregistrărilor de stare civilă	6,5
Cost 7.3:	Serviciul de notificare a evenimentelor	15,0
Cost acţiune 7:	Integrarea registrelor de stare civilă	31,5
Cost acţiune 8:	Registrul de proprietate	50,0
Cost 9.1:	Testarea cardurilor electronice de identitate	17,5
Cost 9.2:	Emiterea cardurilor şi furnizarea serviciilor	13,0
Cost acţiune 9:	Cartea electronică de identitate (I.D. card)	30,5
Cost acţiune 10:	Semnătura digitală	13,0
Cost acţiune 11:	Managementul fluxului de documente	5,0
Cost acţiune 12:	Procurarea electronică "e-Procurement"	2,5
Cost 13.1:	Instruirea de bază	25,0
Cost 13.2:	Cursurile de specializare	12,0
Cost acţiune 13:	Instruirea funcţionarilor publici	37,0
TOTAL COST:		357,6

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.