HOTĂRÂRE nr.1.083 din 25 octombrie 2001
privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice

Textul actului publicat în M.Of. nr. 707/7 noi. 2001

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 73 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - Prezenta hotărâre reglementează modul de constituire, componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru ale comisiilor de disciplină din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice.

Art. 2. - Activitatea comisiilor de disciplină are la bază următoarele principii:
a) prezumţia de nevinovăţie, conform căruia se prezumă că funcţionarul public este nevinovat atâta timp cât vinovăţia sa nu a fost dovedită;
b) garantarea dreptului la apărare, conform căruia se recunoaşte dreptul funcţionarului public de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apărarea sa şi de a fi asistat de un apărător;
c) celeritatea procedurii, care presupune obligaţia comisiei de disciplină de a proceda fără întârziere la soluţionarea cauzei, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate şi a regulilor prevăzute de lege şi de prezenta hotărâre;
d) contradictorialitatea, care presupune asigurarea posibilităţii persoanelor aflate pe poziţii divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară pentru care a fost sesizată comisia de disciplină;
e) proporţionalitatea, conform căruia trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanţele săvârşirii acesteia şi sancţiunea disciplinară propusă să fie aplicată;
f) legalitatea sancţiunii, conform căruia comisia de disciplină nu poate propune decât sancţiunile disciplinare prevăzute de lege;
g) unicitatea sancţiunii, conform căruia pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară.

CAPITOLUL II
Organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină

SECŢIUNEA 1
Constituirea şi componenţa comisiilor de disciplină

Art. 3. - (1) În cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice se constituie comisii de disciplină care cercetează faptele sesizate ca abateri disciplinare şi propun sancţiunile disciplinare aplicabile funcţionarilor publici care le-au săvârşit.

(2) Comisia de disciplină se constituie prin actul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice.

Art. 4. - (1) Comisia de disciplină este compusă dintr-un preşedinte şi 2 membri titulari.

(2) Membrii titulari sunt desemnaţi astfel:
a) un membru, de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice;
b) un membru, de către organizaţia sindicală reprezentativă a funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice ori de către funcţionarii publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice, dacă aceştia nu sunt organizaţi în sindicat. Alegerea reprezentanţilor funcţionarilor publici se face prin vot secret.

(3) Pentru fiecare comisie de disciplină se vor desemna 2 membri supleanţi.

(4) Desemnarea membrilor supleanţi se face o dată cu desemnarea membrilor titulari, în condiţiile prevăzute la alin. (2).

(5) În cazul autorităţilor sau instituţiilor publice care au peste 150 de funcţionari publici, comisia de disciplină poate fi compusă dintr-un preşedinte şi 4 sau 6 membri titulari, desemnaţi în mod proporţional, în condiţiile alin. (2). Numărul membrilor care vor intra în componenţa comisiei de disciplină va fi stabilit de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice.

(6) În cazurile prevăzute la alin. (5) pot fi desemnaţi 4 sau 6 membri supleanţi, în condiţiile prevăzute la alin. (4).

Art. 5. - (1) Desemnarea preşedintelui comisiei de disciplină şi a locţiitorului acestuia se face de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice în urma consultării cu organizaţia sindicală reprezentativă sau cu funcţionarii din aparatul propriu, dacă aceştia nu sunt organizaţi în sindicat.

(2) Nerespectarea procedurii prevăzute la alin. (1) poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ.

Art. 6. - (1) Mandatul preşedintelui şi al membrilor comisiei de disciplină este de 3 ani. Mandatul poate fi reînnoit de două ori.

(2) Preşedintele şi membrii comisiei de disciplină îşi exercită mandatul de la data emiterii actului de numire până la data expirării duratei acestuia.

Art. 7. - Comisia de disciplină are un secretar. Secretarul este numit prin actul de constituire a comisiei şi are, de regulă, studii superioare juridice sau administrative. Secretarul nu este membru al comisiei.

SECŢIUNEA a 2-a
Condiţii privind desemnarea membrilor şi a preşedintelui comisiei de disciplină

Art. 8. - (1) Pot fi membri în comisia de disciplină numai funcţionarii publici definitivi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul autorităţii sau instituţiei publice respective şi care au o probitate morală recunoscută.

(2) Pot fi membri în comisiile de disciplină şi funcţionarii publici suspendaţi în condiţiile Legii nr. 54/1991 cu privire la sindicate, cu modificările ulterioare, la propunerea organizaţiei sindicale reprezentative.

(3) Nu poate fi membru în comisia de disciplină funcţionarul public care se află în una dintre următoarele situaţii de incompatibilitate:
a) este soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul autorităţii sau instituţiei publice;
b) este membru al comisiei paritare;
c) a fost sancţionat disciplinar, iar sancţiunea disciplinară nu a fost radiată, în condiţiile legii.

(4) Prevederile alin. (3) lit. b) nu se aplică în cazul autorităţilor sau instituţiilor publice care au până la 20 de funcţionari publici.

Art. 9. - (1) Poate fi desemnat preşedinte al comisiei de disciplină, în condiţiile prevăzute la art. 5, un funcţionar public care îşi desfăşoară activitatea în cadrul autorităţii sau instituţiei publice respective şi îndeplineşte următoarele condiţii:
a) este funcţionar public categoria A clasa I sau, în lipsa acesteia, are categoria şi clasa cele mai înalte;
b) are studii superioare juridice sau administrative;
c) are o probitate morală recunoscută;
d) nu se află în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la art. 8 alin. (3).

(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) şi b) nu este obligatorie în cazul autorităţilor şi instituţiilor publice care au până la 20 de funcţionari publici.

SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile comisiei de disciplină

Art. 10. - Comisia de disciplină are următoarele atribuţii principale:
a) cercetează abaterile disciplinare pentru care a fost sesizată;
b) stabileşte persoanele care urmează să fie audiate;
c) audiază funcţionarul public a cărui faptă constituie obiectul sesizării, persoana care a formulat sesizarea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului;
d) poate solicita declaraţii scrise persoanelor prevăzute la lit. c);
e) poate solicita orice documente care sunt de natură să înlesnească soluţionarea cazului;
f) propune aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 70 alin. (3) lit. c)-f) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare;
g) propune menţinerea, modificarea sau anularea sancţiunii disciplinare aplicate în condiţiile prevăzute la art. 71 alin. (1), în situaţia introducerii contestaţiei în condiţiile prevăzute la art. 71 alin. (2) din Legea nr. 188/1999;
h) întocmeşte rapoarte cu privire la cauzele pentru care a fost sesizată, pe care le înaintează conducătorului autorităţii sau instituţiei publice.

Art. 11. - Preşedintele comisiei de disciplină are următoarele atribuţii principale:
a) stabileşte locul, data şi ora când au loc şedinţele comisiei de disciplină;
b) conduce şedinţele comisiei de disciplină;
c) coordonează activitatea comisiei de disciplină şi a secretarului acesteia;
d) reprezintă comisia de disciplină în faţa conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, a altor autorităţi sau instituţii publice, Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, precum şi în faţa oricărei alte persoane fizice sau juridice.

Art. 12. - Secretarul comisiei de disciplină are următoarele atribuţii principale:
a) înregistrează sesizarea referitoare la fapta funcţionarului public;
b) convoacă, la cererea preşedintelui comisiei de disciplină, membrii comisiei de disciplină, funcţionarul public a cărui faptă formează obiectul dosarului, persoana care a făcut sesizarea şi persoanele care urmează să fie audiate;
c) redactează şi semnează procesul-verbal al şedinţelor comisiei de disciplină;
d) redactează şi semnează, alături de membrii comisiei de disciplină, actele emise de aceasta şi le înaintează conducătorului autorităţii sau instituţiei publice;
e) ţine evidenţele sesizărilor şi ale rapoartelor şi efectuează alte lucrări necesare în vederea desfăşurării activităţii comisiei de disciplină.

SECŢIUNEA a 4-a
Suspendarea şi încetarea mandatului preşedintelui şi membrilor comisiei de disciplină

Art. 13. - (1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă de drept în următoarele situaţii:
a) a săvârşit o faptă care constituie obiectul sesizării comisiei de disciplină;
b) s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva membrului comisiei de disciplină.

(2) Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină se constată prin raportul comisiei de disciplină.

Art. 14. - (1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă la cerere în următoarele situaţii:
a) se află în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 8 alin. (3);
b) s-a pronunţat, în orice mod, cu privire la fapta sesizată, anterior adoptării hotărârii;
c) este soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată şi se află pe rolul comisiei de disciplină.

(2) Cererea de suspendare se formulează în scris de orice persoană care poate dovedi existenţa situaţiilor prevăzute la alin. (1) şi se înaintează preşedintelui comisiei de disciplină.

(3) În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de suspendare comisia de disciplină se va pronunţa cu privire la existenţa situaţiilor prevăzute la alin. (1), precum şi cu privire la suspendarea mandatului.

(4) Cererea de suspendare se poate formula în scris şi de către membrul comisiei de disciplină aflat în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) şi se înaintează preşedintelui comisiei.

(5) Cererea de suspendare produce efecte după 5 zile de la înregistrare, dacă membrul solicitant şi preşedintele comisiei de disciplină nu au convenit ca acestea să se producă mai devreme.

Art. 15. - Preşedintele comisiei de disciplină va lua măsuri de înlocuire a membrului titular suspendat în condiţiile art. 13 şi 14 cu un membru supleant.

Art. 16. - Suspendarea mandatului unui membru al comisiei de disciplină durează până la încetarea cauzei care a determinat suspendarea.

Art. 17. - (1) Mandatul de membru al comisiei de disciplină încetează înainte de termen în următoarele situaţii:
a) demisie;
b) a fost suspendat din funcţia publică sau şi-a întrerupt activitatea, la cerere, pentru o perioadă mai mare de 6 luni, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare;
c) i-au încetat raporturile de serviciu în condiţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999, cu modificările şi completările ulterioare;
d) i s-a aplicat o sancţiune disciplinară;
e) a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni sau a fost sancţionat cu închisoare contravenţională;
f) deces.

(2) Demisia se înaintează preşedintelui comisiei de disciplină şi produce efecte după 5 zile de la înregistrare, dacă preşedintele comisiei de disciplină, de comun acord cu solicitantul, nu a stabilit un termen mai scurt.

(3) Încetarea mandatului de membru al comisiei de disciplină se constată printr-un raport al acesteia.

Art. 18. - (1) Prevederile art. 13 alin. (1), art. 14 alin. (1), art. 16 şi ale art. 17 alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi pentru mandatul preşedintelui comisiei de disciplină.

(2) Suspendarea de drept a mandatului preşedintelui comisiei de disciplină se constată prin act al conducătorului autorităţii sau instituţiei publice.

(3) Cererea de suspendare se formulează în scris de orice persoană care poate dovedi existenţa situaţiilor prevăzute la art. 13 alin. (1). Cererea de suspendare se înaintează conducătorului autorităţii sau instituţiei publice.

(4) Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice verifică existenţa situaţiilor prevăzute la art. 13 alin. (1) şi emite actul prin care constată suspendarea de drept a preşedintelui comisiei de disciplină.

(5) Cererea de suspendare poate fi formulată şi de către preşedintele comisiei de disciplină, dacă se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 13 alin. (1). Cererea se adresează conducătorului autorităţii sau instituţiei publice şi produce efecte după 5 zile de la înregistrare.

Art. 19. - (1) În cazul suspendării sau încetării mandatului unui membru al comisiei de disciplină atribuţiile acestuia se vor exercita de un membru supleant desemnat în condiţiile prevăzute la art. 4 alin. (4).

(2) În cazul suspendării sau încetării mandatului preşedintelui comisiei de disciplină atribuţiile acestuia vor fi exercitate de supleant.

CAPITOLUL III
Modul de sesizare şi procedura de lucru a comisiilor de disciplină

Art. 20. - (1) Sesizarea îndreptată împotriva unui funcţionar public se adresează comisiei de disciplină din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care acesta îşi desfăşoară activitatea.

(2) În cazul în care sesizarea a fost adresată conducătorului autorităţii sau instituţiei publice ori conducătorului compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată, acesta are obligaţia să o transmită de îndată comisiei de disciplină.

Art. 21. - (1) Comisia de disciplină poate fi sesizată de:
a) conducătorul autorităţii sau instituţiei publice;
b) conducătorul compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată;
c) orice persoană care se consideră vătămată prin fapta unui funcţionar public.

(2) Sesizarea trebuie să cuprindă:
a) numele, prenumele, domiciliul, locul de muncă şi, după caz, funcţia deţinută de persoana care a formulat sesizarea;
b) numele, prenumele şi compartimentul în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă este sesizată;
c) descrierea faptei care constituie obiectul sesizării;
d) arătarea dovezilor pe care se sprijină acuzaţiile;
e) data şi semnătura.

(3) Sesizarea se formulează în scris şi este însoţită, atunci când este posibil, de înscrisurile care o susţin.

(4) Sesizarea se poate face în termen de cel mult 15 zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă de către persoanele prevăzute la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei care constituie abatere disciplinară.

(5) Sesizarea se depune la secretarul comisiei de disciplină, care are obligaţia să o înregistreze.

Art. 22. - (1) Preşedintele comisiei de disciplină va fixa de îndată termenul de prezentare şi va dispune citarea funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată şi a persoanelor indicate în sesizare, precum şi a celui care a formulat sesizarea. Citarea se face cu cel puţin 3 zile calendaristice înainte de termenul de prezentare.

(2) Procedura de citare în faţa comisiei de disciplină se face prin scrisoare recomandată sau prin înştiinţare scrisă luată la cunoştinţă prin semnătură. Procedura de citare este obligatorie pentru fiecare termen fixat de preşedintele comisiei de disciplină.

(3) În cuprinsul scrisorii sau al înştiinţării scrise prevăzute la alin. (2) se indică locul, data şi ora şedinţei comisiei de disciplină.

(4) Pentru primul termen de prezentare în faţa comisiei de disciplină, în cuprinsul scrisorii sau al înştiinţării scrise se indică, pe lângă elementele prevăzute la alin. (3), şi obiectul sesizării.

(5) Funcţionarului public a cărui faptă constituie obiectul sesizării i se comunică, sub sancţiunea nulităţii, o copie de pe sesizarea îndreptată împotriva sa.

Art. 23. - În faţa comisiei de disciplină funcţionarul public a cărui faptă se cercetează se înfăţişează personal. Funcţionarul public poate fi asistat de un avocat.

Art. 24. - (1) La primul termen de prezentare comisia de disciplină verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 21.

(2) În cazul în care comisia de disciplină constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. a), c) şi e) şi alin. (4), sesizarea este clasată.

(3) În situaţia în care comisia de disciplină constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2), aceasta solicită persoanelor prevăzute la art. 22 alin. (1) să depună, până la următorul termen, înscrisurile sau orice alte dovezi, în vederea cercetării abaterii disciplinare care face obiectul sesizării.

Art. 25. - (1) Cercetarea abaterii disciplinare se face cu celeritate.

(2) Activitatea de cercetare a abaterii disciplinare impune:
a) audierea persoanei care a formulat sesizarea;
b) audierea funcţionarului public a cărui faptă constituie obiectul sesizării;
c) audierea oricăror alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului;
d) culegerea informaţiilor considerate necesare pentru rezolvarea cazului, prin mijloacele prevăzute de lege;
e) administrarea probelor, precum şi verificarea documentelor şi a declaraţiilor prezentate.

Art. 26. - (1) Audierea persoanelor prevăzute la art. 25 alin. (2) lit. a)-c) trebuie consemnată în scris într-un proces-verbal, sub sancţiunea nulităţii. Procesul-verbal se semnează de preşedinte, de membrii comisiei de disciplină, de secretarul acesteia, precum şi de persoana audiată.

(2) Refuzul funcţionarului public de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaraţie referitoare la abaterile disciplinare imputate se consemnează într-un procesverbal.

Art. 27. - (1) În urma administrării probelor membrii comisiei de disciplină vor întocmi un referat în care se consemnează rezultatele activităţii de cercetare desfăşurate de comisia de disciplină.

(2) Referatul va fi adus la cunoştinţă funcţionarului public în vederea formulării unor eventuale obiecţii.

Art. 28. - (1) Şedinţele comisiei de disciplină nu sunt publice.

(2) Lucrările fiecărei şedinţe se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedinte, de membrii şi de secretarul comisiei de disciplină.

(3) Lipsa nejustificată a persoanelor citate nu împiedică desfăşurarea şedinţelor comisiei de disciplină, dacă citarea s-a făcut cu respectarea cerinţelor prevăzute la art. 22.

Art. 29. - (1) În exercitarea atribuţiilor sale comisia de disciplină întocmeşte rapoarte pe baza concluziilor majorităţii membrilor săi.

(2) Raportul comisiei de disciplină cu privire la cauza pentru care a fost sesizată trebuie să conţină următoarele elemente:
a) numărul şi data de înregistrare a sesizării;
b) numele, prenumele şi funcţia deţinută de funcţionarul public a cărui faptă a fost cercetată;
c) numele, prenumele, funcţia şi domiciliul persoanei care a sesizat fapta, precum şi ale persoanelor audiate;
d) prezentarea pe scurt a faptei sesizate şi a circumstanţelor în care a fost săvârşită;
e) probele administrate;
f) propunerea privind sancţiunea disciplinară aplicabilă sau, după caz, de clasare a cauzei;
g) motivarea propunerii;
h) numele, prenumele şi semnătura preşedintelui, ale membrilor comisiei de disciplină, precum şi ale secretarului acesteia;
i) data întocmirii raportului.

(3) Opiniile separate formulate în scris şi motivate se vor anexa la raportul comisiei de disciplină.

(4) Raportul comisiei de disciplină se înaintează conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă a fost cercetată, în termen de 3 zile de la data ultimei şedinţe.

Art. 30. - (1) Comisia de disciplină formulează propunerea cu privire la sancţiunea aplicabilă, pe baza referatului şi a concluziilor scrise prevăzute la art. 27.

(2) Comisia de disciplină poate să propună:
a) sancţiunea disciplinară aplicabilă, în cazul în care s-a dovedit săvârşirea abaterii disciplinare de către funcţionarul public;
b) clasarea cauzei, atunci când nu se confirmă săvârşirea unei abateri disciplinare.

(3) La individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarului public comisia de disciplină ţine seama de:
a) cauzele care au determinat săvârşirea abaterii disciplinare;
b) împrejurările în care aceasta a fost săvârşită;
c) gradul de vinovăţie;
d) gravitatea şi consecinţele abaterii disciplinare;
e) conduita funcţionarului public;
f) existenţa unor antecedente disciplinare ale funcţionarului public care nu au fost radiate în condiţiile art. 75 din Legea nr. 188/1999.

(4) În cazul în care comisia de disciplină propune aplicarea sancţiunilor disciplinare prevăzute la art. 70 alin. (3) lit. c)-e) din Legea nr. 188/1999, aceasta va propune şi durata acestora şi, după caz, procentul de diminuare a drepturilor salariale.

Art. 31. - În cazul în care comisia de disciplină constată că fapta săvârşită de funcţionarul public întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni, propune conducătorului autorităţii sau instituţiei publice sesizarea organelor de cercetare penală. Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice va sesiza organele de cercetare penală în termen de 5 zile de la primirea propunerii comisiei de disciplină.

Art. 32. - (1) Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice emite ordinul ori dispoziţia de sancţionare a funcţionarului public, pe baza propunerii cuprinse în raportul comisiei de disciplină.

(2) Ordinul sau dispoziţia de sancţionare se emite în termen de cel mult 5 zile şi se comunică funcţionarului public sancţionat, în termen de 15 zile de la data emiterii.

(3) Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice nu poate aplica o sancţiune disciplinară mai gravă decât cea propusă de comisia de disciplină.

(4) Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice poate să aplice o sancţiune mai mică decât cea propusă de comisia de disciplină.

Art. 33. - Funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea disciplinară aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.

Art. 34. - (1) În cazul în care sancţiunea a fost aplicată de conducătorul compartimentului, potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, iar funcţionarul public a formulat contestaţie, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice sesisează comisia de disciplină în termen de 5 zile de la data înregistrării contestaţiei.

(2) În acest caz comisia de disciplină este competentă să verifice dacă sancţiunea disciplinară a fost aplicată cu respectarea prevederilor art. 70 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 188/1999.

(3) În funcţie de rezultatul verificărilor prevăzute la alin. (2) comisia de disciplină poate să propună, prin raport, menţinerea, modificarea sau anularea sancţiunii disciplinare aplicate. Comisia de disciplină nu poate să propună o sancţiune disciplinară mai gravă decât cea aplicată.

Art. 35. - Prevederile art. 29, ale art. 30 alin. (3), ale art. 32 şi 33 se aplică în mod corespunzător.

CAPITOLUL IV
Dispoziţii finale

Art. 36. - Sesizările aflate pe rolul comisiei de disciplină şi nesoluţionate până la data încetării mandatului preşedintelui şi membrilor acesteia vor fi transmise spre rezolvare comisiei de disciplină nou-constituite.

Art. 37. - (1) Documentele rezultate din activitatea de cercetare desfăşurată de comisia de disciplină au caracter confidenţial şi se păstrează de secretarul acesteia.

(2) Preşedintele, membrii şi secretarul comisiei de disciplină au obligaţia de a păstra confidenţialitatea lucrărilor şedinţelor comisiei de disciplină.

Art. 38. - (1) Preşedintele comisiei de disciplină întocmeşte rapoarte de activitate trimestriale cu privire la:
a) numărul faptelor sesizate ca abateri disciplinare;
b) categoriile de funcţionari publici care au comis abateri disciplinare;
c) cauzele şi consecinţele săvârşirii abaterilor disciplinare;
d) sancţiunile disciplinare propuse;
e) numărul de sesizări clasate.

(2) Rapoartele de activitate prevăzute la alin. (1) se înaintează conducătorului autorităţii sau al instituţiei publice în cadrul căreia este constituită comisia de disciplină, iar acesta este obligat să le comunice Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în termen de 5 zile de la data primirii.

Art. 39. - (1) Numărul şi complexitatea activităţilor corespunzătoare funcţiei publice pe care o deţin funcţionarii publici care au calitatea de preşedinte, membru şi secretar al comisiei de disciplină se stabilesc proporţional cu complexitatea activităţii desfăşurate în cadrul comisiei de disciplină.

(2) Stabilirea atribuţiilor de serviciu ale funcţionarilor publici care au calitatea de preşedinte, membru şi secretar al comisiei de disciplină se face avându-se în vedere prevederile alin. (1).

(3) La evaluarea performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici care au calitatea de preşedinte, membru sau secretar al comisiei de disciplină va fi avută în vedere şi activitatea desfăşurată în cadrul comisiei de disciplină.

Art. 40. - (1) Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi conducătorii compartimentelor în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public a cărui faptă a fost sesizată au obligaţia de a sprijini activitatea comisiei de disciplină pentru soluţionarea cazului.

(2) Compartimentele de resurse umane din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice transmit preşedintelui comisiei de disciplină toate documentele solicitate.

Art. 41. - În cazul în care pe parcursul activităţii de cercetare desfăşurate de comisia de disciplină raporturile de serviciu ale funcţionarului public a cărui faptă a fost sesizată încetează prin transfer, în condiţiile legii, comisia de disciplină va transmite raportul cuprinzând propunerea referitoare la sancţiunea disciplinară aplicabilă conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public transferat.

Art. 42. - Comisiile de disciplină se constituie prin ordin sau dispoziţie a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile prezentei hotărâri, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.

Art. 43. - În scopul realizării rolului şi atribuţiilor care îi revin Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici coordonează metodologic, monitorizează, verifică şi controlează aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei hotărâri de către autorităţile şi instituţiile publice.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

Ministrul administraţiei publice,
Octav Cozmâncă

Ministrul muncii şi solidarităţii sociale,
Marian Sârbu

Bucureşti, 25 octombrie 2001.
Nr. 1.083.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.