HOTĂRÂRE nr.1.114 din 9 noiembrie 2001
pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României
|
| Textul actului publicat în M.Of. nr. 735/19 noi. 2001 |
|
19.11.2001 În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 189 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României, cu modificările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă: Hotărârea Guvernului nr.626/1997 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.271 din 9 octombrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr.91/2000 pentru aplicarea pe teritoriul României a sistemului de tranzit comun al Comunităţilor Europene şi statelor membre ale acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.59 din 9 februarie 2000.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
p. Ministrul afacerilor externe,
Cristian Diaconescu,
secretar de stat
Ministrul integrării europene,
Hildegard Carola Puwak
Bucureşti, 9 noiembrie 2001.
Nr. 1.114.
ANEXĂ
REGULAMENTUL de aplicare a Codului vamal al României
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României cuprinde norme de aplicare a prevederilor Codului vamal al României şi reguli privind activitatea operativă a autorităţii vamale.
Art. 2. - (1) Dispoziţiile Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României se aplică în mod uniform tuturor operaţiunilor vamale efectuate pe teritoriul României de către persoanele fizice sau juridice, române ori străine.
(2) Definiţiile de bază din Codul vamal al României au acelaşi înţeles şi în aplicarea prezentului regulament.
CAPITOLUL II
Relaţii şi informaţii privind reglementările vamale
Art. 3. - Relaţiile şi informaţiile solicitate autorităţii vamale se pot referi la aplicarea:
a) reglementărilor vamale;
b) tarifului vamal.
Art. 4. - (1) Cererea trebuie să fie redactată în limba română şi să conţină numele şi adresa, respectiv denumirea şi sediul solicitantului, precum şi obiectul acesteia.
(2) În cazul în care cererea se referă la aplicarea tarifului vamal trebuie să cuprindă, după caz, şi următoarele elemente:
a) descrierea detaliată a mărfii, care să permită identificarea acesteia;
b) compoziţia mărfii, inclusiv pe bază de analiză de laborator, cu menţionarea metodei de expertizare utilizate;
c) furnizarea, sub formă de anexe, a unor mostre, fotografii, cataloage sau a oricăror alte documentaţii care să permită autorităţii vamale stabilirea unei clasificări tarifare corecte;
d) clasificarea tarifară avută în vedere;
e) biroul sau punctul vamal la care urmează să se efectueze vămuirea;
f) indicarea elementelor care se consideră a fi secret comercial.
Art. 5. - Dacă autoritatea vamală constată că cererea nu conţine toate elementele necesare, solicitantul va fi invitat să furnizeze datele care lipsesc. În acest caz termenul maxim de 10 zile, prevăzut pentru răspuns la art. 31 alin. (3) din Codul vamal al României, curge de la data la care autoritatea vamală dispune de toate elementele necesare pentru formularea răspunsului referitor la relaţiile şi informaţiile solicitate de persoana fizică sau juridică interesată.
Art. 6. - (1) Relaţiile şi informaţiile se adresează direcţiei regionale vamale interjudeţene în a cărei rază de competenţă teritorială se află biroul vamal la care urmează să fie efectuată operaţiunea de vămuire.
(2) În cazul în care informaţiile furnizate de direcţiile regionale vamale interjudeţene nu sunt satisfăcătoare, titularul cererii se poate adresa Direcţiei Generale a Vămilor, prezentând şi o copie de pe răspunsul primit.
(3) În cazurile în care informaţia furnizată este eronată, autoritatea vamală este obligată să o revoce sau să o modifice, comunicând aceasta solicitantului.
(4) Dacă relaţiile şi informaţiile se referă la mărfuri prezentate la biroul vamal sau la mărfuri pentru care au fost efectuate formalităţile vamale, solicitarea se adresează direct biroului vamal în a cărui evidenţă se află aceste mărfuri.
Art. 7. - (1) Relaţiile şi informaţiile privind clasificarea tarifară se adresează Direcţiei Generale a Vămilor numai în cazurile în care prezintă grad înalt de complexitate şi pentru care este necesară consultarea Organizaţiei Mondiale a Vămilor sau, după caz, a Comisiei Europene. În aceste cazuri termenul de 10 zile prevăzut la art. 31 alin. (3) din Codul vamal al României curge de la data la care Direcţia Generală a Vămilor intră în posesia deciziei, respectiv a răspunsului formulat de aceste organisme.
(2) Relaţiile şi informaţiile privind clasificarea tarifară, adresate Direcţiei Generale a Vămilor potrivit alin. (1), se transmit solicitantului pe baza formularului prevăzut în anexa nr. 1. O copie de pe acesta se transmite biroului, respectiv punctului vamal la care urmează să se efectueze vămuirea.
(3) Mostrele prezentate de solicitant se restituie acestuia.
Art. 8. - Relaţiile sau informaţiile privind clasificarea tarifară pot fi invocate numai de solicitant şi sunt obligatorii pentru autoritatea vamală.
CAPITOLUL III
Operaţiuni prealabile vămuirii
SECŢIUNEA 1
Prezentarea la birourile vamale de frontieră a mijloacelor de transport, a documentelor însoţitoare ale acestora, precum şi a documentelor privind mărfurile transportate
Art. 9. - Transportatorii mărfurilor destinate importului, exportului sau tranzitului ori reprezentanţii acestora sunt obligaţi să prezinte birourilor vamale de frontieră mijloacele de transport împreună cu documentele de însoţire ale acestora.
Art. 10. - (1) La transportul mărfurilor pe calea ferată organele căilor ferate sunt obligate să depună la biroul vamal din staţia de frontieră actul de transmitere a garniturii de tren, după intrarea acesteia în ţară. Actul de transmitere a garniturii de tren se depune în termenul prevăzut în procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor sosite din străinătate.
(2) Actul de transmitere a garniturii de tren, la ieşirea din ţară, se depune la biroul vamal înainte de plecarea acesteia, în termenul stabilit prin procesul tehnologic de prelucrare a trenurilor pentru trecerea frontierei de stat, care va fi de cel puţin o oră.
(3) Actul de transmitere a garniturii de tren cuprinde numărul fiecărui vagon şi al scrisorilor de trăsură, cantitatea mărfurilor şi denumirea acestora în limba română. La ieşirea din ţară în acest act se vor menţiona, de asemenea, numărul documentului vamal şi biroul vamal care l-a emis.
Art. 11. - La transportul mărfurilor pe cale rutieră transportatorul este obligat să prezinte biroului vamal, la intrarea sau la ieşirea din ţară a autovehiculului, certificatul de înmatriculare al acestuia şi documentele însoţitoare ale mărfurilor.
Art. 12. - (1) La transportul mărfurilor pe cale maritimă sau fluvială comandantul, armatorul ori agentul navei care transportă mărfuri ce urmează să fie descărcate sau transbordate este obligat să prezinte biroului vamal, în termen de 24 de ore de la acostare, exemplarul original al manifestului încărcăturii şi să depună o copie de pe acesta.
(2) În cazul în care nu se efectuează operaţiuni de descărcare sau de transbordare a mărfurilor nu este necesară depunerea copiei de pe manifestul încărcăturii.
(3) Pentru navele care transportă mărfuri de masă, în lipsa manifestului încărcăturii, comandantul, armatorul sau agentul navei poate prezenta o notificare din care să rezulte datele de identificare a mărfurilor.
(4) După încărcarea navelor cu mărfuri destinate exportului comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte biroului vamal originalul manifestului încărcăturii şi să depună o copie de pe acesta cu cel puţin 6 ore înainte de plecarea navei.
Art. 13. - În manifestul încărcăturii se menţionează numărul fiecărui conosament sau al scrisorii de trăsură fluviale ori al recipisei de bagaje, mărcile şi numerele de identificare a coletelor, denumirea, cantitatea şi, după caz, greutatea brută sau netă a mărfurilor, precum şi numele/denumirea furnizorului şi beneficiarului. Comandanţii, armatorii sau agenţii navelor sunt obligaţi să înscrie pe copia de pe manifestul încărcăturii denumirea mărfurilor în limba română.
Art. 14. - Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să solicite biroului vamal un permis vamal în care se înscriu datele de identificare a mărfurilor care se descarcă, se încarcă sau se transbordează.
Art. 15. - (1) Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să depună la biroul vamal din port declaraţia proviziilor de bord în cel mult 12 ore de la acostarea navei. La convoaiele de nave fără propulsie se poate depune o singură declaraţie a proviziilor de bord, pentru întregul convoi, cu liste specificative pentru fiecare navă.
(2) Navele care staţionează sub 12 ore şi nu efectuează operaţiuni de descărcare, de încărcare sau de transbordare de mărfuri sunt exceptate de la obligaţia de a depune declaraţia proviziilor de bord.
(3) În cazurile în care navele sunt obligate, potrivit legii, să oprească în porturile dunărene pentru efectuarea controlului de intrare în ţară, chiar dacă nu efectuează operaţiunile prevăzute la alin. (2), comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să depună imediat declaraţia proviziilor de bord.
Art. 16. - (1) În declaraţia proviziilor de bord sunt înscrise următoarele bunuri aflate pe navă:
a) armamentul, muniţiile, materiile explozive, produsele şi substanţele stupefiante, psihotrope şi toxice, precum şi alte bunuri prohibite la introducerea sau la scoaterea din ţară;
b) produsele din tutun şi băuturile alcoolice, aparţinând navei şi membrilor echipajului;
c) alimentele şi obiectele nefolosite, de uz curent, aparţinând navei;
d) bunurile, inclusiv cele de valoare, aparţinând membrilor echipajului.
(2) Bunurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) se păstrează sub sigiliu vamal pe toată durata staţionării în port.
(3) Bunurile prevăzute la alin. (1) lit. d) nu se menţionează în declaraţia proviziilor de bord dacă sunt înscrise în evidenţele navei.
Art. 17. - (1) Prevederile art. 12 şi 13 se aplică în mod corespunzător şi la transportul mărfurilor pe calea aerului, în acest caz termenul fiind de 3 ore de la aterizarea aeronavei, respectiv înainte de decolare.
(2) Comandanţii aeronavelor sunt obligaţi să declare biroului vamal produsele menţionate la art. 16 alin. (1) lit. a), aflate la bord.
Art. 18. - În vederea prevenirii fraudelor autoritatea vamală poate impune obligaţia de a se depune declaraţii de provizii de bord şi în cazul altor categorii de mijloace de transport decât cele navale de către persoanele care răspund de aceste mijloace.
Art. 19. - (1) La transportul pe cale poştală organele poştale sunt obligate să prezinte biroului vamal de frontieră lista sacilor poştali.
(2) La transportul de mesagerie transportatorul este obligat să prezinte biroului vamal de frontieră lista coletelor.
SECŢIUNEA a 2-a
Controlul vamal al mijloacelor de transport de mărfuri la birourile vamale de frontieră
Art. 20. - Controlul vamal al mijloacelor de transport de mărfuri la trecerea frontierei de stat constă în identificarea acestora pe baza documentelor de însoţire.
Art. 21. - La transportul mărfurilor pe calea ferată autoritatea vamală, în prezenţa organelor căilor ferate, verifică:
a) existenţa vagoanelor înscrise în actul de transmitere a garniturii de tren. Când autoritatea vamală constată neconcordanţe privind numărul vagoanelor, organele căilor ferate sunt obligate să modifice, în mod corespunzător, actul de transmitere;
b) exteriorul vagoanelor acoperite care conţin mărfuri, prin verificarea integrităţii sigiliilor, ferestrelor, acoperişului, pereţilor şi platformei;
c) interiorul şi exteriorul vagoanelor descoperite care conţin mărfuri;
d) exteriorul locomotivei;
e) exteriorul şi interiorul anexelor tehnice ale locomotivei şi cabina mecanicului.
Art. 22. - (1) Vagoanele cu sigilii lipsă sau violate, precum şi vagoanele care nu pot fi sigilate se supun şi controlului vamal în interior, verificându-se şi mărfurile conţinute în acestea. Organele căilor ferate încheie un act constatator al controlului, care se semnează şi de autoritatea vamală. Aceeaşi procedură se aplică şi sacilor poştali şi coletelor.
(2) Dacă sigiliile nu sunt cele aplicate la expediere, se verifică existenţa actelor prin care se atestă aplicarea noilor sigilii. În lipsa unor asemenea acte autoritatea vamală menţionează această situaţie pe actul de transmitere a garniturii de tren şi efectuează controlul interior al mijlocului de transport şi al mărfurilor. Rezultatul acestui control se consemnează într-un proces-verbal întocmit conform procedurii menţionate la alin. (1). Fac excepţie de la această regulă vagoanele care nu pot fi sigilate, precum şi vagoanele descoperite.
(3) Actele constatatoare şi procesele-verbale prevăzute în prezentul articol se încheie potrivit reglementărilor feroviare internaţionale.
Art. 23. - (1) La transportul mărfurilor pe calea rutieră autoritatea vamală controlează exteriorul autovehiculului, cabina acestuia şi, după caz, agregatul frigorific. La mijloacele de transport rutiere fără încărcătură se efectuează şi controlul compartimentului de mărfuri.
(2) Dacă la controlul exterior al autovehiculului se constată sigilii lipsă sau când sigiliile aplicate la expediere au fost violate ori compartimentul în care se află mărfurile a fost violat sau prelata este deteriorată, se efectuează controlul interior al autovehiculului şi controlul mărfurilor. Autoritatea vamală consemnează rezultatele controlului într-un proces-verbal de constatare, care se semnează şi de transportator.
(3) Autoritatea vamală poate dispune efectuarea controlului vamal la unul dintre birourile vamale din interiorul ţării, când nu sunt condiţii corespunzătoare de control vamal la intrarea în ţară a autovehiculelor. În aceste cazuri autovehiculele se tranzitează sub sigiliu vamal sau se dirijează cu însoţitor vamal la cel mai apropiat birou vamal din interiorul ţării, pe direcţia de destinaţie a autovehiculului, unde există condiţii de control vamal.
(4) Cheltuielile de transport şi de manipulare a mărfurilor şi cele de deplasare a autorităţii vamale sunt în sarcina transportatorului.
Art. 24. - Controlul vamal la sosirea navei se efectuează în prezenţa organelor căpităniei portului, a comandantului ori armatorului, precum şi a reprezentantului agenţiei de navigaţie.
Art. 25. - Controlul vamal la sosirea navei constă în verificarea, prin sondaj, a cabinelor, sălilor, cambuzelor, restaurantelor şi sălii maşinilor, pentru a se constata dacă există concordanţă între declaraţia proviziilor de bord şi bunurile supuse declarării. Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să prezinte autorităţii vamale originalul manifestului încărcăturii.
Art. 26. - (1) După efectuarea controlului vamal la sosire, se lasă pentru folosinţa comandantului, echipajului şi pasagerilor cantităţi uzuale de produse din tutun şi băuturi alcoolice, în raport cu durata staţionării navei în port, potrivit normelor stabilite în anexa nr. 2.
(2) La scoaterea sau la introducerea pe navă a proviziilor de bord menţionate la art. 16 autoritatea vamală face menţiune pe declaraţia proviziilor de bord.
(3) Comandantul sau armatorul este obligat ca pe timpul staţionării navei să folosească proviziile sau bunurile înscrise în inventar numai la bord.
(4) Comandantul, armatorul şi agentul navei răspund în mod solidar faţă de autoritatea vamală de nedeclararea bunurilor, de lipsurile sau substituirile de bunuri menţionate în declaraţia proviziilor de bord, precum şi de cele aflate în inventarul navei.
Art. 27. - (1) Când o navă descarcă mărfuri în două sau mai multe porturi româneşti, autorităţile vamale din aceste porturi fac menţiuni pe exemplarul original al manifestului încărcăturii cu privire la operaţiunile efectuate, precum şi pe cel al declaraţiei proviziilor de bord.
(2) Autoritatea vamală verifică menţiunile făcute în porturile în care nava a acostat anterior şi reţine o copie de pe manifestul încărcăturii, respectiv de pe declaraţia proviziilor de bord.
Art. 28. - (1) Comandantul, armatorul sau agentul navei este obligat să comunice autorităţii vamale plecarea navei cu cel puţin 6 ore înainte, în vederea efectuării controlului vamal.
(2) Controlul vamal la plecarea navei constă în verificarea concordanţei manifestului încărcăturii cu declaraţiile vamale sau permisele vamale eliberate, precum şi a concordanţei declaraţiei proviziilor de bord cu situaţia bunurilor înscrise în aceasta.
Art. 29. - În timpul efectuării controlului vamal al navelor este permisă coborârea sau urcarea numai a comandantului, a secundului şi a persoanelor bolnave.
Art. 30. - Căpitănia portului permite plecarea navelor în trafic internaţional numai după ce autoritatea vamală vizează declaraţia proviziilor de bord şi, după caz, manifestul încărcăturii.
Art. 31. - Pentru navele sub pavilion străin care intră în şantiere navale sau la iernat comandanţii, armatorii sau agenţii lor sunt obligaţi să depună la autoritatea vamală declaraţia proviziilor de bord şi copia de pe manifestul încărcăturii. Pe toată această perioadă navele se află sub supraveghere vamală.
Art. 32. - (1) La transportul mărfurilor cu aeronave române controlul vamal în interiorul aeronavelor se efectuează imediat după aterizare, precum şi înainte de decolare. La acest control se verifică dacă la bord se află bunuri în afara celor din dotarea aeronavelor, pentru a li se aplica regimul vamal corespunzător destinaţiei lor.
(2) Controlul vamal în interiorul aeronavelor române de pasageri se efectuează, la sosire, după debarcarea persoanelor, iar la plecare, înainte de îmbarcarea acestora.
(3) Controlul vamal în interiorul aeronavelor străine de mărfuri sau de pasageri se efectuează în caz de indicii temeinice de fraudă sau dacă staţionează pe aeroport mai mult de 6 ore peste ora de decolare prevăzută în orarul de zbor.
Art. 33. - (1) Navele pot acosta, iar aeronavele pot ateriza numai în punctele de frontieră unde funcţionează autorităţi vamale.
(2) În caz de forţă majoră sau când pe nave ori în aeronave sunt persoane grav bolnave, acostarea sau aterizarea este permisă şi în alte locuri decât punctele de frontieră unde funcţionează autorităţi vamale. În astfel de situaţii comandantul navei ori al aeronavei este obligat să anunţe imediat autoritatea vamală cea mai apropiată pentru a asigura supravegherea până la plecare.
Art. 34. - Controlul vamal al containerelor transportate cu orice mijloc de transport se efectuează potrivit normelor prevăzute pentru controlul vagoanelor acoperite.
SECŢIUNEA a 3-a
Examinarea de către declaranţii vamali a mărfurilor şi prelevarea de eşantioane
Art. 35. - (1) Declaranţii vamali pot să verifice, înainte de depunerea declaraţiei vamale, felul şi cantitatea mărfurilor sosite sau care se expediază. De asemenea, se poate solicita autorităţii vamale, printr-o cerere, şi permisiunea pentru prelevarea de eşantioane.
(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se prezintă autorităţii vamale şi conţin următoarele date:
a) numele şi adresa solicitantului;
b) locul unde se află mărfurile;
c) numărul declaraţiei sumare, atunci când aceasta a fost depusă;
d) orice alte date necesare pentru identificarea mărfurilor.
(3) Când în cerere este solicitată şi o prelevare de eşantioane, autoritatea vamală stabileşte cantitatea de marfă care se va preleva.
Art. 36. - (1) Examinarea prealabilă a mărfurilor şi prelevarea eşantioanelor se efectuează sub supravegherea autorităţii vamale.
(2) Dezambalarea, cântărirea, reambalarea sau orice alte manipulări ale mărfurilor se fac pe riscul şi pe cheltuiala solicitantului. Cheltuielile pentru eventualele analize de laborator sunt, de asemenea, în sarcina solicitantului.
(3) În cazul în care operaţiunile prevăzute la alin. (2) se efectuează la solicitarea transportatorului, cheltuiala se va suporta de către importator sau exportator, după caz.
(4) Eşantioanele prelevate vor fi incluse în declaraţia vamală prin care s-a stabilit regimul vamal.
SECŢIUNEA a 4-a
Declaraţia sumară şi depozitul necesar temporar
Art. 37. - (1) Declaraţia sumară se completează pe formularul prevăzut în anexa nr. 3 şi se semnează de persoana care o prezintă.
(2) Declaraţia sumară se înregistrează, se vizează şi se păstrează de autoritatea vamală pentru a fi în măsură să verifice în orice moment că mărfurile la care se referă au primit o destinaţie vamală în termenul legal.
(3) Pentru mărfurile care au circulat, înainte de prezentarea lor la biroul vamal, sub procedura de tranzit, exemplarul documentului de tranzit destinat biroului vamal de sosire este considerat declaraţie sumară.
(4) Autoritatea vamală poate aproba ca declaraţia sumară să poată fi înlocuită prin procedee informatice, agreate de autoritatea vamală, cuprinzând aceleaşi date.
Art. 38. - Pentru asigurarea supravegherii vamale a mărfurilor aflate în depozitul necesar temporar, autoritatea vamală poate cere titularului acestui depozit:
a) ca sistemul de închidere să permită numai accesul în comun al titularului şi al autorităţii vamale;
b) ca titularul depozitului necesar temporar să ţină o evidenţă operativă care să permită urmărirea mărfurilor.
CAPITOLUL IV
Vămuirea mărfurilor
SECŢIUNEA 1
Declararea mărfurilor şi prezentarea acestora pentru vămuire
Art. 39. - (1) Declararea mărfurilor şi prezentarea lor pentru vămuire se fac de către importatori, exportatori sau reprezentanţi ai acestora, prin depunerea unei declaraţii vamale în detaliu, în formă scrisă, în termen de 30 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare.
(2) Declararea şi prezentarea mărfurilor se pot face la birourile vamale din interiorul ţării sau de frontieră.
(3) La declararea mărfurilor se utilizează Tariful vamal integrat, ce cuprinde totalitatea reglementărilor legale privind acordarea regimului vamal, care se aprobă prin decizie a directorului general al Direcţiei Generale a Vămilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Declaraţia vamală în detaliu este prevăzută în anexa nr. 4. Normele tehnice de completare, utilizare şi tipărire se stabilesc de Direcţia Generală a Vămilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 40. - Declaraţia vamală în detaliu, semnată de importator, de exportator sau de reprezentantul acestuia, are valoarea unei declaraţii pe propria răspundere a acestuia în ceea ce priveşte:
a) exactitatea datelor înscrise în declaraţia vamală;
b) autenticitatea documentelor anexate la declaraţia vamală;
c) plasarea mărfurilor sub regimul vamal solicitat.
Art. 41. - (1) Declaraţia vamală în detaliu se depune la biroul vamal la care au fost prezentate mărfurile.
(2) Depunerea declaraţiei vamale în detaliu la biroul vamal competent se face în zilele şi în orele de lucru ale acestui birou vamal.
(3) Autoritatea vamală poate aproba, la cerere, depunerea declaraţiei vamale în detaliu în afara zilelor şi orelor de lucru. În aceste cazuri declarantul va suporta o cheltuială egală cu dublul salariului tarifar pe oră cuvenit agentului vamal.
(4) În mod excepţional şi pe bază de documente justificative declaraţia vamală în detaliu se poate depune şi fără ca mărfurile să fie prezentate, cu aprobarea şefului biroului vamal.
Art. 42. - (1) Declaraţia vamală în detaliu, întocmită potrivit formularului din anexa nr. 4 şi depusă conform art. 40 şi 41, după verificarea şi acceptarea de către autoritatea vamală potrivit normelor tehnice de completare, utilizare şi tipărire, se înregistrează în evidenţele biroului vamal.
(2) Data declaraţiei vamale în detaliu acceptată este data înregistrării ei şi determină stabilirea şi aplicarea regimului vamal.
Art. 43. - Autoritatea vamală poate aproba rectificarea declaraţiei vamale în detaliu, în condiţiile prevăzute de Codul vamal al României, prin depunerea unei noi declaraţii destinate să înlocuiască declaraţia iniţială. În acest caz data care se ia în considerare pentru determinarea drepturilor de import şi pentru aplicarea altor norme legale care reglementează regimul vamal solicitat este data de acceptare a primei declaraţii vamale.
Art. 44. - (1) Declaraţia vamală în detaliu poate să fie depusă prin procedee informatice, în condiţiile şi în cazurile stabilite de Direcţia Generală a Vămilor.
(2) Declaranţii vamali sunt obligaţi să depună câte o declaraţie vamală în detaliu pentru mărfurile înscrise în fiecare document de transport. În cazul mărfurilor care au acelaşi destinatar şi care se prezintă simultan autorităţii vamale, se poate depune o singură declaraţie vamală în detaliu pentru mai multe documente de transport.
SECŢIUNEA a 2-a
Documentele care se prezintă împreună cu declaraţia vamală
Art. 45. - Declaraţia vamală de import se depune la autoritatea vamală împreună cu următoarele documente:
a) documentul de transport al mărfurilor sau, în lipsa acestuia, alte documente emise de transportator, cuprinzând date referitoare la mărfurile transportate;
b) factura, în original sau în copie, ori un alt document pe baza căruia se declară valoarea în vamă a mărfurilor;
c) declaraţia de valoare în vamă;
d) documentele necesare aplicării unui regim tarifar preferenţial sau altor măsuri derogatorii la regimul tarifar de bază;
e) orice alt document necesar aplicării dispoziţiilor prevăzute în normele legale specifice care reglementează importul mărfurilor declarate;
f) codul fiscal al titularului.
Art. 46. - Când o marfă este ambalată în mai multe colete este obligatorie depunerea unei liste a coletelor, indicând conţinutul fiecărui colet.
Art. 47. - La declaraţia vamală de export sau de reexport se anexează orice document necesar aplicării corecte a dispoziţiilor privind exportul sau reexportul mărfurilor respective. După efectuarea controlului vamal se depune şi documentul de transport aferent acestor mărfuri.
Art. 48. - (1) Declaraţia vamală de tranzit se depune la autoritatea vamală, însoţită de documentul de transport.
(2) În cazul transportului pe cale ferată declaraţia vamală de tranzit se înlocuieşte cu scrisoarea de trăsură pe care autoritatea vamală aplică ştampila "marfă sub regim vamal de tranzit".
(3) Aplicarea prevederilor alin. (2) se face pe baza condiţiilor tehnice stabilite de comun acord de Direcţia Generală a Vămilor şi de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.
Art. 49. - (1) Documentele anexate la declaraţia vamală în detaliu se păstrează de autoritatea vamală.
(2) În cazurile în care titularul utilizează aceste documente pentru alte operaţiuni, acestea se restituie, fiind înlocuite cu o copie certificată de autoritatea vamală.
Art. 50. - (1) Declaraţia vamală pentru plasarea mărfurilor sub un regim suspensiv, cu excepţia regimului de perfecţionare pasivă şi a tranzitului, se depune împreună cu documentele prevăzute la art. 45, precum şi cu autorizaţia emisă de autoritatea vamală pentru plasarea mărfurilor sub regimul în cauză.
(2) Declaraţia vamală pentru plasarea mărfurilor sub regimul de perfecţionare pasivă se depune la autoritatea vamală împreună cu documentele prevăzute la art. 47, precum şi cu autorizaţia emisă de autoritatea vamală pentru realizarea acestui regim.
(3) Autoritatea vamală poate cere ca declaraţia vamală referitoare la mărfurile prezentate la vămuire să fie însoţită de documentele de transport sau de alte documente referitoare la operaţiunile sau regimurile vamale precedente sub care au fost plasate aceste mărfuri.
Art. 51. - Pentru importul şi exportul de presă, tipărituri, curent electric, mărfuri transportate prin conducte, precum şi pentru alte mărfuri care se transportă în condiţii specifice ori mărfuri care nu au caracter comercial, Direcţia Generală a Vămilor stabileşte proceduri simplificate, inclusiv exceptarea de la depunerea declaraţiei vamale în detaliu sau înlocuirea declaraţiei vamale în detaliu cu alte documente.
Art. 52. - Autoritatea vamală, după efectuarea operaţiunii de vămuire, acordă liber de vamă.
Art. 53. - Declaraţia vamală în detaliu, pe care autoritatea vamală a acordat liber de vamă, constituie titlu executoriu pentru urmărirea şi încasarea datoriei vamale.
Art. 54. - (1) În declaraţia vamală în detaliu cantitatea mărfurilor se înscrie pe baza greutăţii brute sau nete din documentele de transport sau din factură şi, după caz, a încă unui element cantitativ specific, stabilit potrivit normelor emise de Direcţia Generală a Vămilor. În cazul curentului electric şi al mărfurilor transportate prin conducte, cantitatea este cea indicată de contoarele instalate.
(2) În caz de indicii temeinice de fraudă mărfurile se cântăresc pe cheltuiala importatorului sau exportatorului, la cererea autorităţii vamale. Dacă nu sunt condiţii pentru cântărire la biroul vamal la care s-a depus declaraţia vamală în detaliu, mărfurile se dirijează la cel mai apropiat birou vamal unde există asemenea condiţii.
Art. 55. - În cazuri temeinic justificate termenul legal de depunere a declaraţiei vamale în detaliu poate fi prelungit de autoritatea vamală dacă solicitarea este depusă în cadrul acestui termen.
SECŢIUNEA a 3-a
Controlul vamal al bunurilor
Art. 56. - (1) Controlul vamal are drept scop prevenirea încălcării reglementărilor vamale şi stricta respectare a condiţiilor şi termenelor legale, precum şi descoperirea fraudelor vamale.
(2) Controlul vamal exercitat de autoritatea vamală prin agenţii săi abilitaţi în cadrul atribuţiilor care le sunt conferite prin reglementările vamale se execută în mod obligatoriu prin verificarea documentelor necesare efectuării vămuirii.
Art. 57. - Controlul documentar constă în verificarea:
a) corectitudinii completării declaraţiei vamale în detaliu;
b) existenţei documentelor anexate la declaraţia vamală în detaliu potrivit regimului vamal solicitat;
c) concordanţei dintre datele înscrise în declaraţia vamală în detaliu şi cele din documentele anexate;
d) formală a documentelor anexate.
Art. 58. - Controlul vamal fizic al bunurilor importate sau exportate constă în identificarea acestora pe baza declaraţiei vamale în detaliu, însoţită de documentele depuse împreună cu aceasta.
Art. 59. - (1) Controlul vamal fizic se efectuează la biroul vamal la care s-a depus declaraţia vamală, în timpul programului legal de lucru.
(2) Autoritatea vamală poate aproba, la cererea declarantului, să se efectueze controlul vamal fizic şi în alte locuri, precum şi în afara timpului de lucru, potrivit normelor stabilite de Direcţia Generală a Vămilor. În aceste cazuri cheltuielile sunt în sarcina declarantului, potrivit art. 41 alin. (3).
Art. 60. - Pentru efectuarea controlului vamal fizic autoritatea vamală indică mărfurile sau părţile din acestea pe care declarantul este obligat să le prezinte pentru verificare.
Art. 61. - Declarantul vamal este obligat ca la cererea autorităţii vamale să manipuleze, să dezambaleze şi să reambaleze mărfurile fără să provoace degradarea acestora. Cheltuielile ocazionate de aceste operaţiuni sunt în sarcina declarantului.
Art. 62. - (1) La controlul vamal fizic asistă declarantul vamal şi transportatorul, cu excepţia transporturilor pe cale maritimă sau fluvială când prezenţa transportatorului este facultativă.
(2) Controlul mărfurilor aflate în magazii sau pe rampe se face şi în prezenţa gestionarului.
(3) Atunci când declarantul sau transportatorul refuză să asiste la controlul vamal fizic, autoritatea vamală fixează în scris un termen pentru executarea acestei obligaţii. În cazul în care la expirarea termenului fixat declarantul nu a dat curs somaţiei, autoritatea vamală procedează din oficiu la controlul vamal fizic al mărfurilor, pe riscul şi pe cheltuiala declarantului, recurgând, atunci când este cazul, la prestatori de servicii sau la experţi, în cazurile în care natura mărfurilor impune o verificare de specialitate.
(4) Constatările autorităţii vamale în cazul controlului vamal fizic din oficiu au aceeaşi valoare ca şi în cazul în care controlul ar fi fost făcut în prezenţa declarantului.
Art. 63. - (1) Când în cadrul operaţiunii de control vamal fizic este necesară prelevarea de eşantioane, autoritatea vamală notifică aceasta declarantului.
(2) Prelevarea de eşantioane poate fi efectuată direct de autoritatea vamală sau de declarantul vamal ori de o persoană desemnată de acesta, sub controlul autorităţii vamale.
(3) Cantităţile prelevate nu trebuie să depăşească necesarul pentru a permite analiza sau contraanaliza mărfurilor.
(4) Prelevările de eşantioane sunt efectuate conform metodologiilor stabilite de laboratoarele agreate împreună cu Direcţia Generală a Vămilor.
Art. 64. - (1) Declarantul vamal este obligat să asiste la prelevarea eşantioanelor şi să acorde asistenţa necesară autorităţii vamale pentru efectuarea operaţiunii.
(2) În cazul în care declarantul vamal refuză să asiste la prelevarea eşantioanelor, autoritatea vamală are dreptul să efectueze această operaţiune din oficiu.
Art. 65. - Mărfurile din care au fost prelevate eşantioane pot fi ridicate din vamă cu acordul autorităţii vamale, fără a se aştepta rezultatul analizei, cu condiţia ca datoria vamală care ar lua naştere să fie plătită sau garantată.
Art. 66. - (1) Cantităţile prelevate cu titlu de eşantion nu se scad din cantitatea mărfurilor declarate.
(2) Cu excepţia cazului în care eşantioanele sunt distruse în procesul de analiză, acestea se restituie declarantului vamal pe cheltuiala sa. Restituirea se efectuează numai după ce au fost epuizate toate posibilităţile de contestare din partea declarantului împotriva deciziei luate de autoritatea vamală pe baza rezultatelor analizei.
(3) În cazul declaraţiei vamale de export sau de perfecţionare pasivă, după acordarea liberului de vamă, declarantul vamal are dreptul să înlocuiască cantităţile, cu titlu de eşantion, preluate din marfă, cu marfă identică, cu acordul autorităţii vamale.
Art. 67. - (1) Controlul vamal fizic al mărfurilor se efectuează astfel:
a) mărfurile de masă se controlează prin observare sau prin sondare pe mijloacele de transport pe care se află, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containelor;
b) mărfurile ambalate în colete se controlează prin sondaj pe mijloacele de transport pe care se află. Când nu sunt condiţii de control pe mijlocul de transport, organele vamale pot cere descărcarea mărfurilor;
c) mărfurile ambalate în colete care se află în magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor se controlează prin sondaj pe fiecare partidă de marfă;
d) mărfurile transportate prin conducte, precum şi curentul electric se controlează din punct de vedere al cantităţii prin citirea contoarelor instalate.
(2) Controlul vamal fizic al mărfurilor se efectuează numai pe bază de documente, când nu sunt indicii temeinice de fraudă.
(3) Autoritatea vamală consemnează pe declaraţia vamală modalitatea de control, rezultatul acestuia şi menţionează numărul şi mărcile de identificare a coletelor dechise pentru control.
Art. 68. - Autoritatea vamală poate efectua controlul vamal fizic şi la locul de încărcare a mărfurilor de export sau la locul de descărcare a mărfurilor din import, în funcţie de personalul vamal disponibil, dacă mărfurile sunt perisabile sau necesită condiţii speciale de ambalare şi de transport ori nu există condiţii de control la frontieră şi dacă încărcarea sau descărcarea completă a mijloacelor de transport se face într-un singur loc.
Art. 69. - În vederea efectuării controlului vamal fizic la locul de încărcare sau de descărcare exportatorii ori importatorii au următoarele obligaţii:
a) să solicite în scris efectuarea controlului la biroul vamal cel mai apropiat, cu cel puţin două zile înainte de data stabilită pentru încărcarea sau descărcarea mijloacelor de transport;
b) să pregătească mărfurile şi să ia măsurile necesare pentru ca mijloacele de transport să corespundă condiţiilor de sigilare vamală;
c) să asigure încărcarea sau descărcarea mărfurilor la locul, data şi ora care au fost stabilite.
Art. 70. - Concomitent cu controlul vamal fizic al mărfurilor se asigură şi controlul vamal al interiorului vagoanelor de cale ferată şi al mijloacelor de transport rutiere cu care mărfurile sunt transportate. Acest control se efectuează la unităţile vamale sau la locul de încărcare ori de descărcare a mărfurilor.
SECŢIUNEA a 4-a
Acordarea liberului de vamă
Art. 71. - În vederea acordării liberului de vamă la import sau la export autoritatea vamală verifică dacă:
a) felul mărfurilor constatate la controlul vamal corespunde cu cel înscris în declaraţia vamală;
b) cantitatea mărfurilor înscrisă în documentele de transport şi în facturi corespunde cu cea din declaraţia vamală;
c) numărul şi valabilitatea licenţei, înscrise în declaraţia vamală, corespund cu datele din licenţă, atunci când normele legale prevăd existenţa unei licenţe.
Art. 72. - Pe lângă verificările prevăzute la art. 71, la importul de mărfuri se mai verifică şi clasificarea tarifară, taxa vamală, valoarea în vamă şi, atunci când este cazul, originea mărfurilor, cuantumul drepturilor de import, felul, numărul şi data instrumentului de plată. La exportul de mărfuri autoritatea vamală verifică şi clasificarea tarifară a mărfurilor numai în cazul unor condiţii sau restricţii.
Art. 73. - (1) Liberul de vamă se acordă în scris, dacă sunt îndeplinite condiţiile şi dacă sunt efectuate formalităţile de vămuire şi numai după prezentarea documentelor legale care atestă efectuarea plăţii datoriei vamale.
(2) Liberul de vamă se poate acorda şi sub formă electronică, pe baza deciziei directorului general al Direcţiei Generale a Vămilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(3) Până la apariţia în extrasul de cont al biroului vamal a sumelor încasate liberul de vamă este revocabil.
(4) Liberul de vamă se poate acorda şi ca urmare a aplicării unei proceduri simplificate de vămuire, precum şi a unei proceduri informatice de decontare electronică a datoriei vamale, stabilite prin decizii ale directorului general al Direcţiei Generale a Vămilor, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 74. - (1) Mărfurile pentru care nu s-a acordat liber de vamă rămân sub supraveghere vamală pe cheltuiala exportatorului ori a importatorului sau pot fi păstrate în custodie de transportator ori de declarantul vamal, pe un termen stabilit de autoritate vamală, pentru clarificarea situaţiei.
(2) Mărfurile destinate exportului pentru care nu s-a acordat liber de vamă pot fi înapoiate în interiorul ţării de către transportator, la cererea şi pe cheltuiala exportatorului.
(3) Mărfurile pentru care nu s-a acordat liber de vamă pot fi eliberate din vamă în condiţiile art. 59 alin. (1) din Codul vamal al României, autoritatea vamală menţionând pe documentul de transport "marfa poate fi scoasă din vamă conform prevederilor art. 59 alin. (1) din Codul vamal al României".
SECŢIUNEA a 5-a
Diferenţe
Art. 75. - La transportul mărfurilor pe cale ferată sau rutieră, pentru diferenţele dintre datele înscrise în documentele de transport şi cele din declaraţia vamală autoritatea vamală cere declarantului vamal punerea de acord şi prezentarea altor documente de transport.
Art. 76. - (1) La transportul mărfurilor pe cale maritimă, fluvială şi aeriană diferenţele dintre datele înscrise în manifestul încărcăturii şi mărfurile efectiv descărcate sau transbordate se pun de acord pe baza documentului de constatare, emis de autorităţile comerciale autorizate în acest scop, din care rezultă mărfurile efectiv descărcate.
(2) Pentru diferenţele în minus dintre mărfurile şi cantităţile efectiv descărcate de pe nave sau aeronave şi mărfurile şi cantităţile constatate la vămuirea efectuată în magazii sau pe cheiuri, gestionarul mărfurilor este obligat să achite drepturile de import.
(3) Pentru diferenţele în plus sau în minus dintre mărfurile şi cantităţile înscrise în manifestul încărcăturii şi cele înscrise în declaraţiile vamale de export se rectifică manifestul încărcăturii în mod corespunzător cu datele înscrise în declaraţiile vamale de export.
Art. 77. - La transportul poştal, pentru diferenţele dintre datele înscrise în documentele poştale şi bunurile constatate la control, organele poştale încheie acte de constatare, vizate de autoritatea vamală, în baza cărora diferenţele se scad din evidenţă.
Art. 78. - În cazurile în care diferenţele constatate potrivit art. 75, 76 alin. (1) şi (2) şi 77 sunt urmare a sustragerilor mărfurilor pe teritoriul României, autoritatea vamală încheie un act constatator pe baza căruia transportatorul sau, după caz, gestionarul mărfurilor este obligat să achite drepturile de import.
Art. 79. - (1) Când se constată diferenţe apărute ca urmare a influenţei factorilor naturali în timpul transportului, manipulării sau al depozitării mărfurilor, determinate în baza unor reglementări legale, nu se stabilesc drepturi de import. Menţiunea privind greutatea declarată se modifică în mod corespunzător în baza reglementărilor legale şi se trece în documentele vamale.
(2) Pentru diferenţele în minus dintre mărfurile înscrise în declaraţia sumară şi cele efectiv constatate pe baza declaraţiei vamale în detaliu gestionarul mărfurilor este obligat să achite drepturile de import.
CAPITOLUL V
Comisionari în vamă
Art. 80. - (1) Comisionar în vamă este persoana juridică română, constituită potrivit legii, care îndeplineşte, în numele şi pentru terţe persoane, declararea în detaliu a mărfurilor pentru importul, exportul, tranzitul, depozitarea şi alte operaţiuni vamale, precum şi prezentarea mărfurilor declarate la controlul vamal şi achitarea la vamă a drepturilor de import şi de export.
(2) Comisionarul în vamă are dreptul de a face operaţiuni de import sau de export în nume propriu.
Art. 81. - Comisionarul în vamă stabileşte raporturi juridice directe cu autoritatea vamală pentru ansamblul operaţiunilor pe care le efectuează potrivit art. 80 şi răspunde de respectarea reglementărilor vamale.
Art. 82. - Comisionarul în vamă poate să îşi exercite atribuţiile numai după obţinerea autorizaţiei emise de Direcţia Generală a Vămilor.
Art. 83. - (1) Numărul de societăţi autorizate în calitate de comisionar în vamă pentru fiecare birou vamal se stabileşte de Direcţia Generală a Vămilor în funcţie de volumul activităţii şi de personalul acestuia.
(2) Eliberarea autorizaţiei de comisionar în vamă se face numai dacă solicitantul îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are incluse în obiectul de activitate operaţiunile prevăzute la art. 80;
b) deţine sau are închiriat un spaţiu de depozitare de cel puţin 500 m2, situat în zona de supraveghere a biroului vamal de interior, pentru care se solicită autorizarea;
c) deţine echipamente necesare descărcării, încărcării, manipulării, ambalării, dezambalării şi prezentării mărfurilor în vederea vămuirii, precum şi personal specializat pentru efectuarea acestor operaţiuni;
d) are asigurat spaţiul de birou şi birotică necesară, situat în zona de supraveghere a biroului vamal de interior sau de frontieră, pentru care solicită autorizarea;
e) este dotat cu echipamente necesare utilizării sistemului informatic vamal, care să fie conectate la acesta;
f) nu are în denumirea societăţii expresii similare cu cele ale autorităţii vamale, nici în limba română şi nici în altă limbă străină.
Art. 84. - (1) Pentru eliberarea autorizaţiei de comisionar în vamă se depune la Direcţia Generală a Vămilor o cerere care cuprinde următoarele date:
a) denumirea persoanei juridice şi sediul acesteia;
b) codul fiscal;
c) datele personale ale celor care reprezintă persoana juridică (numele şi prenumele, data şi locul naşterii, domiciliul);
d) numărul contului bancar şi banca la care acesta este deschis;
e) denumirea biroului vamal pe lângă care solicită autorizaţia de funcţionare în calitate de comisionar în vamă;
f) perioada pentru care se solicită autorizarea;
g) indicarea adreselor pentru spaţiul de lucru şi, după caz, pentru cel de depozit din localitatea în care funcţionează biroul vamal pe lângă care îşi va desfăşura activitatea.
(2) Datele din cererea de autorizare trebuie să fie susţinute prin copii legalizate de pe următoarele acte:
a) certificatul de înmatriculare emis de oficiul registrului comerţului;
b) certificatul de înregistrare fiscală;
c) statutul societăţii, contractul de societate sau actul constitutiv al societăţii şi cererea de înscriere de menţiuni, după caz, cu rezoluţia corespunzătoare emisă de oficiul registrului comerţului;
d) certificatele de cazier judiciar ale persoanelor fizice care angajează oficial societatea comercială şi ale persoanelor care urmează să exercite activităţi legate de vămuirea mărfurilor;
e) dovada din care rezultă că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 83 alin. (2), avizată de direcţia regională vamală interjudeţeană în a cărei rază de competenţă este situat biroul vamal pe lângă care se solicită autorizarea; acest document se anexează în original la dosarul de autorizare.
Art. 85. - Pe baza cererii depuse Direcţia Generală a Vămilor verifică bonitatea solicitantului.
Art. 86. - Autorizaţia de comisionar în vamă se acordă în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii complete şi a actelor prevăzute la art. 84.
Art. 87. - (1) Autorizaţia de comisionar în vamă se acordă pe o perioadă determinată sau nedeterminată, în funcţie de durata de autorizare solicitată, care nu poate fi mai mare decât cea de funcţionare a societăţii comerciale.
(2) Autorizaţia este valabilă pentru unul sau mai multe birouri vamale, în funcţie de solicitarea societăţii comerciale şi dacă sunt îndeplinite condiţiile de autorizare pentru fiecare dintre aceste birouri vamale.
Art. 88. - Angajaţii comisionarului în vamă care întocmesc şi semnează declaraţii vamale trebuie să posede cunoştinţe de specialitate în domeniul vamal.
Art. 89. - La eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru comisionarii în vamă care desfăşoară activităţi de curierat rapid se cere numai îndeplinirea condiţiilor specifice în care se derulează activitatea acestora.
Art. 90. - (1) Autorizaţia de comisionar în vamă se semnează de directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor.
(2) Direcţia Generală a Vămilor ţine un registru special de evidenţă în care se menţionează denumirea comisionarului în vamă, sediul acestuia şi birourile vamale pentru care este autorizat.
Art. 91. - Titularul autorizaţiei de comisionar în vamă poate solicita extinderea autorizării iniţiale şi pe lângă alte birouri vamale decât cele pentru care s-a eliberat iniţial autorizaţia.
Art. 92. - (1) Extinderea autorizaţiei de comisionar în vamă se face pe baza unei cereri adresate Direcţiei Generale a Vămilor, care cuprinde:
a) denumirea biroului vamal pe lângă care se solicită extinderea;
b) precizări referitoare la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 83 alin. (2).
(2) Cererea de extindere a autorizaţiei se prezintă împreună cu documentele menţionate la art. 84 alin. (2).
Art. 93. - Extinderea autorizaţiei de comisionar în vamă este semnată de directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor.
Art. 94. - (1) În cazul în care Direcţia Generală a Vămilor consideră că autorizaţia de comisionar în vamă sau extinderea autorizaţiei nu poate fi acordată, va comunica aceasta solicitantului, indicând şi motivele acestei decizii, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii.
(2) Solicitantul poate ataca decizia la instanţa de contencios administrativ competentă.
Art. 95. - În exercitarea activităţii comisionarul în vamă are următoarele obligaţii:
a) să respecte programul de lucru al unităţii vamale pe lângă care funcţionează:
b) să prezinte biroului vamal o împuternicire pentru salariaţii abilitaţi să îndeplinească formalităţile vamale;
c) să manipuleze, să dezambaleze mărfurile, la cererea autorităţilor vamale, şi să le reambaleze fără să provoace deprecierea lor;
d) să asigure completarea corectă a documentelor vamale cu datele cerute de formularistica în vigoare şi să efectueze cu exactitate calculul sumelor cuvenite bugetului de stat;
e) să constituie la biroul vamal o garanţie care să acopere nivelul drepturilor de import şi de export corespunzătoare mărfurilor supuse vămuirii şi aflate în depozitele sau în gestiunea proprie;
f) să asigure depunerea declaraţiei vamale la biroul vamal pe lângă care îşi desfăşoară activitatea, prin procedee informatice, în structura utilizată de sistemul informatic integrat al activităţii vamale;
g) să asigure depozitarea şi conservarea, cu titlu gratuit, a bunurilor ridicate în vederea confiscării de către organele de cercetare penală şi de către unităţile vamale;
h) să asigure integritatea mărfurilor depozitate în spaţii de depozitare proprii;
i) să plătească la birourile vamale drepturile cuvenite bugetului de stat, prevăzute în normele legale, în cazul în care această plată nu s-a efectuat direct de către titularul operaţiunii;
j) să comunice Direcţiei Generale a Vămilor şi biroului vamal pe lângă care funcţionează schimbarea sediului ori a spaţiului de lucru şi orice altă modificare în ceea ce priveşte activitatea de comisionar în vamă;
k) să organizeze şi să ţină evidenţa operaţiunilor derulate în mod identic cu evidenţa biroului vamal pe lângă care funcţionează; registrele de evidenţă pe care le utilizează se certifică de şeful biroului vamal pe lângă care funcţionează;
l) să păstreze timp de 5 ani toate documentele referitoare la operaţiunile efectuate;
m) să păstreze secretul operaţiunilor vamale, comerciale şi financiare şi al datelor şi informaţiilor obţinute, care nu sunt destinate publicităţii;
n) să informeze conducerea biroului vamal pe lângă care funcţionează cu privire la orice încălcare a reglementărilor vamale de care ia cunoştinţă;
o) să prezinte autorităţii vamale, ori de câte ori aceasta solicită, orice informaţie privind operaţiunile derulate;
p) să elibereze titularilor operaţiunilor o factură în care să apară data şi felul prestaţiei, precum şi preţul achitat.
Art. 96. - Comisionarul în vamă răspunde în solidar cu titularul operaţiunii de vămuire pentru diferenţele în minus constatate la controlul ulterior, precum şi pentru penalităţile rezultate din aceste operaţiuni.
Art. 97. - Autorizaţia de comisionar în vamă poate fi anulată de Direcţia Generală a Vămilor în următoarele cazuri:
a) când se constată săvârşirea repetată a unei abateri de la legislaţia vamală:
b) când una dintre condiţiile prevăzute la art. 83 alin. (2) nu mai este îndeplinită;
c) dacă se dovedeşte că autorizaţia a fost acordată în urma furnizării unor informaţii inexacte pe care autoritatea vamală nu a avut posibilitatea să le constate;
d) când comisionarul în vamă îşi încetează activitatea;
e) dacă comisionarul în vamă nu îşi execută atribuţiile pe o perioadă de un an;
f) dacă comisionarul în vamă nu respectă regulile de funcţionare şi de securitate impuse de sistemul informatic utilizat în activitatea de vămuire a mărfurilor;
g) când comisionarul în vamă are debite faţă de autoritatea vamală şi refuză să le achite.
Art. 98. - Anularea autorizaţiei de comisionar în vamă îşi produce efecte din momentul primirii comunicării deciziei de anulare de către comisionarul în vamă şi se transmite în scris tuturor birourilor vamale.
Art. 99. - (1) Autorizaţia de comisionar în vamă poate fi suspendată motivat de Direcţia Generală a Vămilor pe o perioadă de până la 6 luni, dacă titularul autorizaţiei nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute la art. 95 sau dacă săvârşeşte o abatere de la reglementările vamale.
(2) Suspendarea autorizaţiei de comisionar în vamă îşi produce efecte din momentul primirii comunicării deciziei de suspendare de către comisionarul în vamă şi se transmite în scris tuturor birourilor vamale.
Art. 100. - Decizia de anulare a autorizaţiei de comisionar în vamă şi decizia de suspendare a acesteia pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ competentă.
Art. 101. - Comisionarii în vamă au dreptul de a participa la reuniunile şi dezbaterile pe probleme privind activitatea vamală, organizate de autoritatea vamală.
Art. 102. - Comisionarii în vamă, autorizaţi în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.626/1997, pot funcţiona pe o perioadă de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. În această perioadă vor fi autorizaţi în calitate de comisionar în vamă numai cei care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 83 alin. (2).
CAPITOLUL VI
Importul mărfurilor
Art. 103. - Importul mărfurilor se face cu respectarea normelor prevăzute în Codul vamal al României, precum şi a legii pentru aprobarea tarifului vamal de import, care se aplică de autoritatea vamală în condiţiile stabilite în prezentul capitol.
Art. 104. - (1) Deciziile privind notele explicative, avizele de clasificare şi alte avize referitoare la interpretarea Sistemului armonizat, precum şi recomandările emise de Comitetul Sistemului armonizat şi aprobate de Consiliul de Cooperare Vamală, conform Convenţiei internaţionale privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care România a aderat prin Legea nr. 98/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.234 din 27 septembrie 1996, se aplică de birourile vamale pe baza deciziei directorului general al Direcţiei Generale a Vămilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Reglementările adoptate de Comisia Comunităţilor Europene privind clasificarea unor anumite mărfuri în Nomenclatura combinată se aplică de autoritatea vamală pe baza deciziei directorului general al Direcţiei Generale a Vămilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 105. - Preferinţele tarifare stabilite prin acordurile ori convenţiile internaţionale se acordă la depunerea certificatului de origine a mărfurilor şi înscrierea codului stabilit pentru fiecare acord sau convenţie în rubrica corespunzătoare din declaraţia vamală în detaliu.
Art. 106. - Biroul vamal poate solicita autorităţii emitente a certificatului de origine a mărfurilor verificarea acestuia în următoarele cazuri:
a) când se constată neconcordanţe între datele înscrise în dovada de origine şi celelalte documente care însoţesc declaraţia vamală. În acest caz regimul preferenţial se acordă numai după ce se primeşte rezultatul verificării, care atestă conformitatea;
b) când se constată neconcordanţe formale care nu impietează asupra fondului. În aceste cazuri autoritatea vamală acordă regimul preferenţial şi ulterior solicită verificarea dovezii de origine;
c) în orice alte situaţii decât cele prevăzute la lit. a) şi
b), în care autoritatea vamală are îndoieli asupra realităţii datelor din dovada de origine. În acest caz regimul preferenţial se acordă şi ulterior se solicită verificarea dovezii de origine.
Art. 107. - În toate cazurile în care în urma verificării dovezilor de origine rezultă că acordarea regimului preferenţial a fost neîntemeiată, autoritatea vamală ia măsuri pentru recuperarea datoriei vamale prin întocmirea de acte constatatoare.
Art. 108. - Când regimul preferenţial priveşte un contingent cantitativ sau valoric, acordarea preferinţelor tarifare se face numai în limita contingentului prevăzut. În acest caz, pe lângă documentele menţionate la art. 105 şi 106 este obligatorie şi prezentarea certificatului de import al mărfurilor contingentate, emis de autoritatea competentă.
Art. 109. - (1) Determinarea valorii în vamă a mărfurilor care fac obiectul unor tranzacţii comerciale se efectuează potrivit regulilor cuprinse în Codul vamal al României şi în alte reglementări vamale. Pentru valoarea astfel stabilită se depune o declaraţie pentru valoarea în vamă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.
(2) Pentru mărfurile primite de persoanele juridice, care nu fac obiectul unor tranzacţii comerciale, valoarea în vamă o constituie valoarea înscrisă în documentele primite de la expeditorul extern şi în declaraţia pentru valoarea în vamă depusă de persoana juridică destinatară.
(3) Pentru mărfurile ale căror preţuri definitive se stabilesc pe bază de cotaţii bursiere şi pentru mărfurile a căror valoare definitivă se determină pe baza rezultatelor determinărilor cantitative şi calitative efectuate potrivit condiţiilor menţionate în contractele comerciale, valoarea în vamă se determină pe baza facturii pro forma emise de furnizor, cu preţurile cunoscute la data întocmirii acesteia. În termen de 150 de zile de la data declaraţiei vamale se depune factura definitivă pe baza căreia se fac regularizările privind obligaţiile de plată în vamă.
(4) În cazul bunurilor introduse în ţară de persoane fizice valoarea în vamă se stabileşte de Ministerul Finanţelor Publice pe baza cataloagelor de preţuri externe, corelate cu preţurile interne.
(5) Pentru autovehiculele şi vehiculele noi prevăzute la poziţiile tarifare 87.02, 87.03, 87.04, 87.11 şi 87.16 din Tariful vamal de import al României valoarea în vamă se determină pe baza preţului extern din factura de cumpărare emisă de producător sau de o firmă direct reprezentantă a acestuia. Prin vehicule noi se înţelege vehiculele neînmatriculate în străinătate sau cele procurate în aceleaşi condiţii şi înmatriculate temporar în străinătate, dar nu mai mult de 90 de zile de la data cumpărării.
(6) Valoarea în vamă a autovehiculelor şi a vehiculelor folosite se stabileşte pe fiecare categorie de vehicule, prin ordin al ministrului finanţelor publice, ţinându-se seama de vechimea şi de caracteristicile tehnice ale acestora.
Art. 110. - Valoarea în vamă cuprinde şi următoarele cheltuieli efectuate pe parcursul extern, în măsura în care nu au fost cuprinse în preţul mărfii:
a) cheltuielile de transport al mărfurilor şi cele de încărcare, de descărcare şi de manipulare, conexe acestuia, până la portul sau locul de import care se află la frontieră;
b) costul asigurării.
Art. 111. - Transformarea în lei a valorii în vamă se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României în fiecare zi de joi. Acest curs se utilizează pe toată durata săptămânii următoare pentru declaraţiile vamale înregistrate în cursul acelei săptămâni.
Art. 112. - Deciziile şi normele privind avizele de evaluare în vamă, precum şi recomandările Comitetului tehnic de evaluare în vamă, constituit pe baza Acordului privind aplicarea art. VII din Acordul de la Marrakech privind constituirea Organizaţiei Mondiale de Comerţ, ratificat de România prin Legea nr. 133/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.360 din 27 decembrie 1994, se aplică de birourile vamale pe baza deciziilor directorului general al Direcţiei Generale a Vămilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 113. - (1) Când biroul vamal are îndoieli privind exactitatea informaţiilor sau a documentelor furnizate pentru determinarea valorii în vamă, poate solicita importatorului să prezinte justificări suplimentare, inclusiv documente sau alte evidenţe.
(2) Dacă informaţiile şi documentele prezentate nu sunt în măsură să dovedească exactitatea valorii în vamă declarate, biroul vamal are dreptul să refuze determinarea valorii în vamă pe baza preţului de tranzacţie. Înainte de a lua o decizie finală biroul vamal comunică importatorului în scris, la cerere, motivele refuzului. În acelaşi mod se procedează şi în cazul în care importatorul nu prezintă documentele solicitate de autoritatea vamală.
Art. 114. - Clasificarea mărfurilor din Tariful vamal de import al României se utilizează la întocmirea declaraţiei vamale în detaliu şi la alte regimuri sau destinaţii vamale decât importul.
CAPITOLUL VII
Exportul mărfurilor
Art. 115. - (1) Mijloacele de transport acoperite şi coletele conţinând mărfuri pentru export, care se vămuiesc în interiorul ţării, se sigilează de autoritatea vamală imediat după efectuarea controlului.
(2) Mărfurile destinate exportului, controlate şi vămuite în interiorul ţării, nu se supun controlului vamal la frontieră, unde se verifică numai numărul, seria şi integritatea sigiliilor aplicate, pe baza documentului vamal de export.
Art. 116. - (1) Mijloacele de transport şi coletele destinate exportului, vămuite în interiorul ţării, sosite la frontieră fără sigilii, cu sigilii violate, neaplicate corect sau cu sigilii care nu corespund celor menţionate în documente, precum şi mijloacele de transport şi coletele care nu mai îndeplinesc condiţiile de sigilare se controlează de autoritatea vamală de la frontieră. Controlul vamal se efectuează şi atunci când sunt prezumţii că în mijloacele de transport se află şi alte bunuri decât cele prevăzute în documente.
(2) Când nu sunt condiţii corespunzătoare de control la birourile vamale de frontieră, mijloacele de transport se îndrumă la cel mai apropiat birou vamal unde există condiţii de efectuare a controlului.
(3) Transportul, manipularea, ambalarea şi dezambalarea mărfurilor în vederea controlului vamal se efectuează de declarantul vamal pe cheltuiala acestuia sau, după caz, a reprezentantului acestuia.
Art. 117. - Când vămuirea la export se efectuează la birourile vamale din interiorul ţării, mărfurile se prezintă acestor birouri însoţite de documentele de transport, cu cel mult 24 de ore înaintea expedierii.
Art. 118. - (1) Valoarea în vamă a mărfurilor de export, înscrisă în declaraţia vamală, se exprimă în valută agreată de Banca Naţională a României şi se consideră franco frontiera română.
(2) Transformarea în lei se efectuează potrivit art. 111.
(3) Valoarea în vamă a mărfurilor de export ale căror preţuri definitive se stabilesc pe bază de cotaţii bursiere sau pe baza rezultatelor determinărilor cantitative şi calitative, efectuate potrivit condiţiilor menţionate în contractele comerciale, se determină în conformitate cu prevederile art. 109 alin. (3).
Art. 119. - Operaţiunile de export temporar se încheie prin:
a) reimportul mărfurilor trimise temporar sau prin exportul definitiv al acestora;
b) emiterea din oficiu a unui act constatator de către biroul vamal care are operaţiunea în evidenţă, când mărfurile nu se înapoiază din considerente economice. Când mărfurile care fac obiectul regimului de export temporar sunt supuse licenţierii, considerentele economice se confirmă de Ministerul Industriei şi Resurselor;
c) emiterea din oficiu a unui act constatator de către biroul vamal care are operaţiunea în evidenţă, când nu se respectă termenul stabilit. În acest caz biroul vamal sesizează şi organele de control financiar sau ale Gărzii Financiare, în vederea verificării legalităţii operaţiunii.
Art. 120. - (1) Exportul temporar este supus şi prevederilor art. 86 alin. (1)-(3) din Codul vamal al României.
(2) Operaţiunile de export temporar se pot încheia pentru toate mărfurile care fac obiectul operaţiunii sau pentru o parte din acestea.
(3) Birourile vamale şi titularii operaţiunilor sunt obligaţi să ţină evidenţa exporturilor temporare până la încheierea totală a acestora.
(4) La încheierea totală sau parţială a exporturilor temporare titularul operaţiunii este obligat să prezinte la biroul vamal declaraţia vamală cu care s-a efectuat exportul temporar, împreună cu documentele necesare identificării mărfurilor.
(5) În cazul în care exportul temporar se încheie prin alt biroul vamal, acesta este obligat să transmită o copie certificată de pe declaraţia vamală de încheiere biroului vamal prin care operaţiunea a fost iniţial efectuată, în termen de 15 zile.
(6) Mărfurile indigenate care, potrivit art. 85 din Codul vamal al României, pot fi exportate temporar sunt mărfurile străine importate şi introduse în circuitul economic.
CAPITOLUL VIII
Regimul vamal aplicabil călătorilor şi altor persoane fizice
SECŢIUNEA 1
Declararea bunurilor
Art. 121. - Persoanele fizice sunt obligate să declare, verbal sau în scris, bunurile pe care le introduc sau le scot din ţară şi să le prezinte pentru control la birourile vamale.
Art. 122. - Sunt supuse declarării scrise, în toate cazurile, următoarele bunuri:
a) armele şi muniţiile, materiile explozive, radioactive, nucleare, precum şi produsele care, potrivit legii, sunt supuse controlului destinaţiei finale;
b) produsele şi substanţele stupefiante ori psihotrope şi precursorii acestora, materialele biologice cu potenţial de contaminare în masă, medicamentele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope, substanţele chimice esenţiale, precum şi produsele şi substanţele toxice;
c) obiectele din metale preţioase, cu sau fără pietre preţioase, care depăşesc uzul personal stabilit în anexa nr. 6;
d) bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic, numai la ieşirea din ţară. Bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic pot fi declarate în scris la intrarea în ţară de persoanele fizice, în vederea scoaterii din ţară fără aprobare.
Art. 123. - Declararea în scris se face pe formulare tipizate care se pun la dispoziţie de birourile vamale, în mod gratuit, la cererea persoanelor fizice.
SECŢIUNEA a 2-a
Controlul vamal al bunurilor
Art. 124. - Controlul vamal al bunurilor aparţinând persoanelor fizice constă în confruntarea celor declarate cu bunurile aflate în bagajele însoţite sau neînsoţite şi în colete.
Art. 125. - (1) Controlul vamal se efectuează prin sondaj în ceea ce priveşte numărul autoturismelor, numărul călătorilor şi numărul bagajelor aparţinând unui călător.
(2) Pentru fluidizarea traficului de călători la frontieră procedurile de control prevăzute în prezenta secţiune se pot înlocui cu regulile stabilite în convenţiile internaţionale la care România este parte.
Art. 126. - (1) La transportul feroviar controlul vamal se efectuează:
a) în trenurile internaţionale de călători, pe parcursul intern al acestora;
b) la vagoanele de dormit, numai pe baza declaraţiei pentru călători, care va fi prezentată autorităţii vamale de către personalul de însoţire al vagonului;
c) în sălile de control vamal din staţiile de cale ferată de frontieră;
d) în sălile de control vamal din staţiile de cale ferată din interiorul ţării pentru călătorii care se îmbarcă sau se debarcă în aceste staţii, în trenurile internaţionale.
(2) La transportul rutier controlul vamal se efectuează:
a) în autovehicul;
b) în locurile amenajate pe artera de circulaţie rezervată pentru controlul vamal, când volumul bagajelor nu permite efectuarea controlului vamal în autovehicul;
c) în sala de control a biroului vamal.
(3) La transportul maritim sau fluvial controlul vamal se efectuează:
a) în sălile de control vamal din porturi;
b) la bordul navei, cu acceptul comandantului acesteia, când nava nu este acostată în apropierea sălii de control vamal;
c) la scara navei.
(4) La transportul aerian controlul vamal se efectuează în sălile de control vamal din aeroporturi.
Art. 127. - (1) Când există indicii temeinice de fraudă se poate efectua controlul vamal corporal, cu respectarea normelor de igienă şi în încăperi separate, de către persoane de acelaşi sex cu persoana controlată.
(2) Se consideră că există indicii temeinice de fraudă în situaţiile în care agenţii vamali:
a) descoperă în timpul controlului indicii cu privire la existenţa unor bunuri nedeclarate sau ascunse;
b) deţin informaţii despre intenţia persoanei controlate de a săvârşi contravenţii sau infracţiuni vamale;
c) posedă date că persoana controlată a mai săvârşit contravenţii sau infracţiuni vamale;
d) constată comportamente neobişnuite din partea persoanei controlate.
(3) Controlul vamal corporal se efectuează numai cu aprobarea şefului biroului vamal.
(4) Controlul vamal corporal nu are caracterul unei percheziţii corporale prevăzute în Codul de procedură penală.
Art. 128. - Agenţii vamali controlează în mijloacele de transport orice locuri unde pot fi ascunse bunuri. În acest scop personalul de deservire al mijloacelor de transport şi conducătorii autovehiculelor sunt obligaţi, sub sancţiune contravenţională, să facă accesibile controlului locurile indicate de autoritatea vamală. Când aceştia refuză sau nu sunt în măsură să efectueze demontările necesare operaţiunile se realizează direct de către agenţii vamali sau cu sprijinul personalului de specialitate, pe cheltuiala autorităţii vamale.
Art. 129. - Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei asigură pentru autoritatea vamală:
a) separarea în trenurile internaţionale a călătorilor în trafic intern de cei care călătoresc în trafic internaţional, pentru distanţele pe care se efectuează controlul vamal;
b) spaţiile de depozitare a bunurilor şi de lucru în staţiile de cale ferată şi în porturi;
c) legitimaţii de călătorie gratuite pentru agenţii vamali, pe distanţele pe care se efectuează controlul vamal, şi un compartiment în trenurile internaţionale pe aceste distanţe.
Art. 130. - Liberul de vamă se acordă de autoritatea vamală în scris pentru bunurile supuse taxelor vamale şi verbal în celelalte cazuri.
SECŢIUNEA a 3-a
Regimul vamal aplicabil persoanelor fizice
Art. 131. - Persoanele fizice pot introduce sau scoate din ţară bunuri fără caracter comercial, în limitele şi în condiţiile prevăzute în anexa nr. 6.
Art. 132. - Restricţiile temporare pentru unele bunuri la introducerea sau scoaterea lor din ţară se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 133. - Tariful vamal pentru bunurile aparţinând persoanelor fizice este cel în vigoare la data înregistrării acestora la birourile vamale sau, pentru cele care nu sunt supuse înregistrării, la data prezentării lor la unitatea vamală.
Art. 134. - (1) Autoritatea vamală stabileşte cuantumul taxelor vamale pe care le încasează şi le varsă la bugetul de stat.
(2) Taxele vamale se plătesc în lei.
(3) Eliberarea bunurilor supuse taxelor vamale se face după plata acestora.
Art. 135. - În cazul în care la verificări ulterioare se constată că taxele vamale nu au fost corect determinate se procedează potrivit art. 61 din Codul vamal al României.
SECŢIUNEA a 4-a
Regimul vamal aplicabil misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acreditate în România, precum şi membrilor acestora
Art. 136. - (1) Bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi cele destinate folosinţei personale a membrilor cu statut diplomatic al acestora şi familiilor lor sunt scutite de control vamal atât la intrarea, cât şi la ieşirea din ţară, în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale la care România este parte şi pe bază de reciprocitate.
(2) Regimul vamal prevăzut la alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi organizaţiilor internaţionale cu sediul sau care au reprezentanţe în România, precum şi funcţionarilor acestora, în limitele şi în condiţiile înţelegerilor internaţionale la care România este parte.
Art. 137. - Pot fi introduse sau scoase din ţară fără plata taxelor vamale, în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale la care România este parte şi pe bază de reciprocitate:
a) bunurile destinate uzului oficial al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare;
b) bunurile destinate folosinţei personale a membrilor cu statut diplomatic ai misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi a membrilor familiilor lor;
c) bunurile destinate folosinţei personale a membrilor personalului administrativ, tehnic şi de serviciu al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi a membrilor familiilor lor, cu ocazia instalării.
Art. 138. - (1) Introducerea sau scoaterea din ţară a bunurilor neînsoţite este permisă în baza cererii misiunii diplomatice sau a oficiului consular, semnată de şeful acestuia, şi a unei liste specificative avizate de Ministerul Afacerilor Externe.
(2) În cerere, întocmită în 3 exemplare şi înaintată autorităţilor vamale române prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, se vor menţiona cantitatea bunurilor introduse şi descrierea lor, conform formularelor puse la dispoziţie misiunilor diplomatice, precizându-se de către solicitant dacă aceste bunuri sunt pentru folosinţa sa personală sau a misiunii.
(3) Dacă solicitantul nu cunoaşte conţinutul coletelor primite, autoritatea vamală poate proceda la deschiderea acestora în prezenţa solicitantului sau a unui reprezentant al acestuia, în vederea completării formularului prevăzut la alin. (2).
(4) Pentru bagajele însoţite de titulari introducerea sau scoaterea din ţară este permisă şi fără prezentarea cererii şi a listei specificative.
Art. 139. - Bunurile care sunt prohibite la scoaterea din România, precum şi bunurile cu caracter artistic, istoric, ştiinţific, instrumentele muzicale, obiectele din metale şi pietre preţioase, care depăşesc uzul personal, se pot scoate din ţară fără alte formalităţi, dacă au fost declarate în scris autorităţii vamale la intrare.
Art. 140. - La cererea scrisă a misiunii diplomatice sau a oficiului consular, în funcţie de personalul vamal disponibil, se poate efectua vămuirea la sediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ori la reşedinţa membrilor personalului cu statut diplomatic.
Art. 141. - (1) Pentru următoarele categorii de bunuri scutirile de la plata taxelor vamale, prevăzute la art. 137, se aplică în limite, pe an calendaristic, astfel:
a) pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare: 300 litri de băuturi alcoolice (peste 22), 2.000 de pachete de ţigări (a 20 de bucăţi);
b) pentru folosinţa proprie a membrilor personalului cu statut diplomatic şi a membrilor familiilor lor: 50 litri de băuturi alcoolice (peste 22) de familie, 500 de pachete de ţigări (a 20 de bucăţi) de familie.
(2) La avizarea introducerii în ţară a bunurilor prevăzute la alin. (1) Ministerul Afacerilor Externe va ţine seama de condiţiile de reciprocitate, precum şi de convenţiile la care România este parte, pentru a se aplica reduceri sau majorări corespunzătoare ale limitelor stabilite.
Art. 142. - (1) Bunurile prevăzute la art. 141, transportate ca bagaje însoţite sau colete neînsoţite, se declară în scris la introducerea în ţară pe documentele prevăzute la art. 138. În lipsa acestui document nu se permite introducerea în ţară a bunurilor, care pot fi lăsate în păstrare autorităţii vamale, potrivit prezentului regulament.
(2) După vămuire un exemplar al cererii depuse pentru aceste bunuri, vizat de autoritatea vamală, se transmite de aceasta Ministerului Afacerilor Externe care ţine evidenţa bunurilor introduse.
(3) Bunurile prevăzute la art. 141 care depăşesc cantităţile stabilite pot fi introduse în ţară cu plata taxelor vamale aplicabile bunurilor aparţinând persoanelor fizice.
Art. 143. - (1) Introducerea temporară în ţară, cu scutire de la plata taxelor vamale, de autovehicule pentru uzul oficial al misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, precum şi pentru folosinţa membrilor personalului acestora şi a familiilor lor este permisă în limitele avizate de Ministerul Afacerilor Externe, pe bază de reciprocitate sau în condiţiile stabilite prin înţelegeri internaţionale.
(2) Formalităţile de introducere temporară sunt cele prevăzute la art. 138. Evidenţa acestor operaţiuni se ţine de Ministerul Afacerilor Externe.
Art. 144. - Când sunt motive temeinice să se considere că în coletele destinate misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi în mijloacele de transport sau în bagajele membrilor cu statut diplomatic ori ale familiilor acestora există bunuri care nu sunt scutite de la plata taxelor vamale sau nu au fost declarate potrivit art. 142 ori sunt prohibite la introducerea sau scoaterea din ţară ori sunt supuse carantinei, şeful biroului vamal poate dispune efectuarea controlului vamal în prezenţa titularilor bunurilor ori a reprezentanţilor autorizaţi ai acestora.
Art. 145. - Bunurile introduse în ţară, cu scutire de taxe vamale, nu pot fi înstrăinate decât după plata taxelor vamale legale, cu excepţia cazului în care cumpărătorul este o persoană care beneficiază de acelaşi statut.
Art. 146. - (1) Valiza diplomatică folosită în vederea comunicării între misiunile diplomatice şi Ministerul Afacerilor Externe al statului acreditat nu este supusă controlului vamal la intrarea şi la ieşirea din ţară şi este scutită de taxe vamale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru valiza diplomatică folosită în vederea comunicării între misiunile diplomatice ale aceluiaşi stat.
Art. 147. - Valiza diplomatică poate fi transportată pe teritoriul României, neînsoţită sau însoţită de curieri diplomatici însărcinaţi cu această misiune de către Ministerul Afacerilor Externe al statului căruia aparţin sau de o misiune diplomatică a statului acreditat.
Art. 148. - (1) Valiza diplomatică trebuie să fie prevăzută cu sigiliile Ministerului Afacerilor Externe sau ale misiunii diplomatice expeditoare, să poarte menţiunea "corespondenţă diplomatică" sau "expediţie oficială", să circule pe baza unei foi de curier şi să nu cuprindă decât documente diplomatice sau obiecte de uz oficial.
(2) Dacă valiza diplomatică este însoţită de un curier diplomatic, acesta trebuie să posede foaie de curier, în care se indică numele, prenumele şi calitatea persoanei însoţitoare, precum şi numărul şi destinaţia coletelor.
(3) Valiza diplomatică neînsoţită, în afară de menţiunea "corespondenţă diplomatică" sau "expediţie oficială" şi sigiliile expeditorului, prevăzute la alin. (1), va trebui să poarte o etichetă menţionând şi numărul foii de curier.
(4) Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite valiza diplomatică se sigilează de autoritatea vamală şi se tranzitează la un birou vamal din Bucureşti pentru a fi stabilite modalităţile de eliberare sau de înapoiere la expeditor.
(5) Eliberarea de către autoritatea vamală a valizei diplomatice neînsoţite se face pe baza unei declaraţii scrise, emisă de misiunea diplomatică destinatară.
Art. 149. - (1) Valiza diplomatică poate fi transportată de comandantul unei aeronave, dacă posedă un document oficial din care să rezulte numărul coletelor care constituie valiza.
(2) Misiunea diplomatică poate trimite unul dintre membrii săi să preia valiza diplomatică direct din mâinile comandantului aeronavei.
(3) Comandanţii de aeronave care transportă valize diplomatice nu sunt consideraţi curieri diplomatici.
Art. 150. - Valiza diplomatică în tranzit prin România poate fi sigilată de autoritatea vamală la intrarea în ţară.
Art. 151. - Dispoziţiile privind valiza diplomatică se aplică în mod corespunzător şi valizei consulare.
CAPITOLUL IX
Regimuri vamale suspensive
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
Art. 152. - (1) Regimurile vamale suspensive sunt următoarele:
a) tranzitul vamal;
b) antrepozitul vamal;
c) perfecţionarea activă;
d) transformarea sub control vamal;
e) admiterea temporară;
f) perfecţionarea pasivă.
(2) Pot fi plasate în regimuri vamale suspensive mărfuri, indiferent de felul, cantitatea, originea, provenienţa sau de destinaţia acestora.
(3) Nu pot fi plasate în regimuri vamale suspensive acele mărfuri care sunt supuse unor interdicţii sau restricţii din motive de ordine ori morală publică, de protecţie a sănătăţii şi vieţii persoanelor, animalelor sau vegetalelor, de protecţie a mediului, de ocrotire a valorilor naţionale, artistice, istorice ori arheologice.
Art. 153. - (1) Regimul vamal suspensiv se acordă de autoritatea vamală prin emiterea unei autorizaţii prin care se fixează condiţiile de derulare a regimului.
(2) Autorizaţia se acordă persoanelor juridice române care pot asigura derularea operaţiunilor pe baza declaraţiei vamale şi a documentelor necesare în vederea identificării mărfurilor respective, cu condiţia ca autoritatea vamală să fie în măsură să efectueze supravegherea şi controlul regimului vamal.
(3) Regimul vamal suspensiv de admitere temporară poate fi acordat şi persoanelor fizice străine în cazurile şi în condiţiile stabilite în acest capitol la secţiunea a 6-a privind admiterea temporară.
Art. 154. - O dată cu declaraţia vamală pentru mărfurile supuse unui regim vamal suspensiv titularul operaţiunii depune la biroul vamal o garanţie care să asigure plata taxelor vamale şi a altor drepturi, dacă acestea se datorează.
Art. 155. - (1) Regimul vamal suspensiv încetează dacă mărfurile plasate sub acest regim sau, după caz, produsele compensatoare ori transformate obţinute primesc, în mod legal, o altă destinaţie vamală sau un alt regim vamal.
(2) Dacă regimul vamal suspensiv nu încetează în condiţiile alin. (1), taxele vamale şi alte drepturi de import datorate se încasează din oficiu de birourile vamale în baza unui act constatator, iar operaţiunea se scoate din evidenţa biroului vamal. Taxele vamale şi alte drepturi de import datorate se determină pe baza elementelor de taxare în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale pentru acordarea regimului vamal suspensiv.
(3) Actul constatator constituie titlu executoriu pentru încasarea taxelor vamale şi a altor drepturi de import, la care se adaugă comisionul vamal, dacă acesta se datorează.
Art. 156. - În cazul modificării scopului avut în vedere la acordarea regimului vamal suspensiv titularul acestui regim este obligat să solicite biroului vamal în evidenţa căruia se află operaţiunea, dacă este cazul, acordarea unui alt regim vamal sau unei alte destinaţii vamale.
Art. 157. - Autoritatea vamală şi titularii regimurilor vamale suspensive sunt obligaţi să ţină evidenţa operaţiunilor până la încheierea acestora şi să păstreze documentele o perioadă de 5 ani de la data acordării regimului vamal suspensiv.
Art. 158. - (1) Pentru încheierea regimurilor vamale suspensive titularul este obligat să prezinte la biroul vamal, direct sau prin reprezentantul său, declaraţia vamală pe baza căreia s-a acordat acest regim, împreună cu documentele necesare în vederea identificării mărfurilor.
(2) În cazul în care regimul vamal suspensiv se încheie prin alt birou vamal, acesta este obligat să transmită o copie de pe declaraţia vamală biroului vamal care a acordat acest regim, în termen de 15 zile.
Art. 159. - Când regimurile prevăzute la art. 152 alin. (1) se încheie din oficiu, mărfurile pot fi returnate fără restituirea taxelor vamale încasate de autoritatea vamală.
SECŢIUNEA a 2-a
Tranzitul vamal
Art. 160. - (1) Mărfurile nevămuite la intrarea în ţară pot fi transportate în tranzit vamal pe teritoriul României, sub supraveghere vamală, cu garantarea taxelor vamale.
(2) Mărfurile vămuite la export în interiorul ţării se supun regimului de tranzit vamal până la frontieră.
(3) Pentru mărfurile transportate pe mijloace de transport rutiere şi pe calea ferată se aplică sistemul de tranzit comun al Comunităţilor Europene şi statelor membre ale acestora, conform normelor metodologice emise prin decizie a directorului general al Direcţiei Generale a Vămilor.
Art. 161. - (1) În vederea admiterii tranzitului vamal biroul vamal de frontieră efectuează controlul vamal exterior al mijloacelor de transport şi verifică concordanţa documentelor de tranzit vamal cu documentele de transport însoţitoare.
(2) În caz de indicii temeinice de fraudă biroul vamal procedează la controlul vamal al mărfurilor în tranzit.
Art. 162. - (1) Titularul de tranzit vamal este transportatorul mărfurilor, iar în cazul mărfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun, titularul de tranzit este principalul obligat. Acesta este obligat să depună la biroul vamal de plecare, direct sau prin reprezentant, o declaraţie vamală de tranzit.
(2) Formularul declaraţiei vamale de tranzit este prevăzut în anexa nr. 4.
(3) La transportul pe calea ferată se aplică prevederile art. 48 alin. (2) şi (3).
(4) Declaraţia vamală de tranzit este însoţită de specificaţii, facturi sau de alte documente din care să rezulte valoarea mărfurilor tranzitate.
(5) În cazul transportului pe calea ferată nu este obligatorie depunerea facturilor. Când se constată că mărfurile aflate în regim de tranzit nu ajung la biroul vamal de destinaţie Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă" - S.A. este obligată să prezinte documentele care să ateste valoarea acelor mărfuri.
Art. 163. - Biroul vamal de plecare acordă regimul de tranzit vamal dacă datele înscrise în declaraţia vamală de tranzit corespund cu cele din documentele de transport şi din celelalte documente.
Art. 164. - (1) Termenul de încheiere pentru regimul de tranzit vamal se stabileşte de biroul vamal de plecare în funcţie de felul mijlocului de transport, de distanţa de parcurs şi de condiţiile atmosferice, fără ca durata tranzitului să depăşească 45 de zile. În cazul mărfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun termenul de tranzit acordat pentru mărfurile transportate pe cale rutieră nu poate să depăşească 8 zile, iar pentru mărfurile transportate pe calea ferată acesta este unic, de 20 de zile.
(2) În cadrul termenului stabilit titularul de tranzit vamal este obligat să prezinte mărfurile, împreună cu declaraţia vamală de tranzit şi documentele însoţitoare, la biroul vamal de destinaţie.
(3) Biroul vamal de destinaţie înregistrează mijlocul de transport şi mărfurile prezentate şi confirmă biroului vamal de plecare primirea mărfurilor în termen de 3 zile.
Art. 165. - (1) Declaraţia vamală de tranzit constituie titlu executoriu pentru plata taxelor vamale şi a drepturilor de import, în cazul în care transportatorul nu prezintă mărfurile la biroul vamal de destinaţie în termenul stabilit sau le prezintă cu lipsuri ori substituiri.
(2) Biroul vamal de plecare percepe taxele vamale şi drepturile de import, devenite exigibile potrivit alin. (1), după ce a solicitat biroului vamal de destinaţie informaţii cu privire la sosirea mărfurilor tranzitate şi a primit în scris răspunsul acestuia.
Art. 166. - Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă" - S.A. este obligată să prezinte, la cerere, autorităţii vamale evidenţele şi informaţiile necesare referitoare la tranzitele vamale.
Art. 167. - Mărfurile aflate în regim de tranzit vamal, care din cauze fortuite se valorifică pe teritoriul României, sunt supuse plăţii taxelor vamale şi altor drepturi de import.
SECŢIUNEA a 3-a
Antrepozitul vamal
Art. 168. - (1) Aprobarea de funcţionare a unui antrepozit vamal se acordă în baza unei cereri scrise, depusă la biroul vamal în a cărui rază teritorială se află depozitul, conţinând elementele necesare pentru justificarea antrepozitării. În aprobare se stabilesc condiţiile de funcţionare a antrepozitului vamal.
(2) Titularul de antrepozit vamal este administrator sau gestionar al acestuia, iar antrepozitarul este titularul operaţiunii de plasare a mărfurilor sub regimul vamal de antrepozitare.
(3) Cererea de autorizare pentru funcţionarea unui antrepozit vamal şi pentru utilizarea regimului de antrepozitare a antrepozitelor de tip A-C se întocmeşte conform anexei nr. 7 şi se depune la biroul vamal în a cărui rază teritorială se află locul de antrepozitare.
Art. 169. - În cazul în care aprobarea se referă la un antrepozit public, autoritatea vamală poate stabili ca obligaţiile prevăzute la art. 104 lit. b) şi c) din Codul vamal al României să fie în sarcina exclusivă a antrepozitarului.
Art. 170. - (1) Autoritatea vamală stabileşte termenul în cadrul căruia antrepozitarul este obligat să solicite acordarea unui nou regim vamal.
(2) Înainte de expirarea termenului acesta poate fi prelungit la cererea justificată a antrepozitarului.
Art. 171. - Pe durata antrepozitării autoritatea vamală poate aproba în prealabil ca mărfurile să fie supuse operaţiunilor uzuale prevăzute în anexa nr. 8.
Art. 172. - În cazul în care o marfă se scoate din antrepozitul vamal pentru a fi vămuită la import, valoarea în vamă se determină pe baza elementelor de taxare din momentul scoaterii din antrepozit.
Art. 173. - (1) Regimul de antrepozit vamal se poate încheia de titularul regimului de antrepozit vamal prin:
a) importul mărfurilor;
b) plasarea mărfurilor sub alt regim vamal suspensiv;
c) reexportul mărfurilor antrepozitate;
d) exportul mărfurilor româneşti;
e) abandonarea mărfurilor în favoarea statului;
f) distrugerea mărfurilor sub control vamal.
(2) Operaţiunile menţionate la alin. (1) lit. a)-d) pot fi efectuate, în afara titularului regimului vamal de antrepozitare, de orice persoană juridică română care are dreptul de dispoziţie asupra mărfii.
(3) Autoritatea vamală poate admite, în cadrul termenului de antrepozitare, depunerea unei declaraţii vamale privind noua destinaţie vamală pentru mărfurile antrepozitate.
(4) Dacă până la expirarea termenului de antrepozitare vamală mărfurile nu au primit o altă destinaţie vamală, autoritatea vamală, din oficiu, încheie regimul vamal de antrepozit şi încasează taxele vamale şi drepturile de import, pe baza unui act constatator.
(5) În cazul distrugerii totale sau parţiale, din cauze de forţă majoră sau caz fortuit, a unor mărfuri plasate sub regim vamal de antrepozit, acestea se scot din evidenţă pe baza documentelor justificative, legal întocmite, prezentate autorităţii vamale de către antrepozitar sau, după caz, de deţinătorul depozitului.
Art. 174. - Bunurile, inclusiv proviziile, descărcate de pe nave naufragiate sau avariate în apele naţionale ori teritoriale ale României, sunt considerate în regim de antrepozit vamal.
Art. 175. - (1) Antrepozitele vamale în care mărfurile pot fi depozitate sub regimul de antrepozit vamal sunt următoarele:
a) antrepozitul public de tip A, în care depozitul şi mărfurile sunt sub răspunderea deţinătorului depozitului;
b) antrepozitul public de tip B, în care depozitul şi mărfurile sunt sub responsabilitatea fiecărui antrepozitar;
c) antrepozitul privat de tip C, în care deţinătorul depozitului este şi antrepozitar al mărfurilor;
d) antrepozitul public de tip D, care este cel gestionat de autoritatea vamală.
(2) Într-un amplasament pot fi admise mai multe tipuri de antrepozite vamale, cu condiţia ca fiecare tip să fie amplasat în încăperi sau în incinte separate.
Art. 176. - (1) Antrepozitele de tip A-C se înfiinţează în amplasamente sau în perimetre precis determinate, acceptate de biroul vamal în a cărui rază teritorială se află acestea.
(2) În cazul antrepozitului de tip D autoritatea vamală desemnează amplasamentul acestuia.
Art. 177. - (1) Autorizaţia de antrepozit vamal poate fi acordată dacă antrepozitarea vamală este destinată în principal stocajului de mărfuri, fără a se exclude posibilitatea efectuării de operaţiuni de manipulare uzuale de perfecţionare activă sau de transformare sub control vamal.
(2) Autorizaţia de antrepozit vamal se eliberează potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 9.
Art. 178. - (1) Autorizaţia de antrepozit vamal intră în vigoare de la data eliberării sale sau de la data menţionată în autorizaţie. Autorizaţia de antrepozit vamal poate fi folosită pentru una sau mai multe operaţiuni de plasare sub regim de antrepozit vamal.
(2) În autorizaţia de antrepozit vamal se precizează autoritatea vamală competentă să efectueze controlul antrepozitului vamal. În cazul mărfurilor care reprezintă un pericol, al celor susceptibile de a altera alte mărfuri sau al celor care necesită instalaţii speciale, în autorizaţie se precizează obligaţia de plasare în locuri special echipate în vederea stocării.
Art. 179. - (1) Autorizaţia de antrepozit vamal poate fi revocată când nu mai sunt îndeplinite condiţiile avute în vedere la acordarea autorizaţiei sau dacă autoritatea vamală constată că antrepozitul vamal nu mai este suficient utilizat pentru a se justifica menţinerea acestuia.
(2) Revocarea se comunică titularului de antrepozit vamal, măsura putând fi contestată la instanţa de contencios administrativ competentă.
Art. 180. - (1) Evidenţa operativă, ţinută potrivit art. 106 din Codul vamal al României, trebuie să cuprindă toate elementele necesare în vederea urmăririi aplicării corecte a regimului de antrepozit vamal şi în special următoarele:
a) menţiunile care figurează în rubricile 1, 31, 37 şi 38 ale declaraţiei vamale;
b) declaraţiile vamale prin care mărfurile respective au primit o destinaţie vamală ce încheie regimul de antrepozit vamal;
c) numărul şi data altor documente privitoare la plasarea sub regimul de antrepozit vamal şi încheierea acestuia;
d) menţiunile necesare pentru urmărirea mărfurilor, locul unde acestea se găsesc, informaţiile cu privire la eventualele transferuri ale mărfurilor dintr-un antrepozit vamal fără încheierea regimului de antrepozit vamal;
e) menţiunile privind stocajul în comun al mărfurilor având un statut vamal diferit;
f) orice alte detalii necesare pentru identificarea mărfurilor;
g) menţiunile privind operaţiunile uzuale la care sunt supuse mărfurile;
h) menţiunile privind scoaterea temporară a mărfurilor din antrepozitele vamale.
(2) Evidenţa operativă trebuie să înfăţişeze în orice moment starea existentă a stocului de mărfuri care se află în regim de antrepozit vamal. Deţinătorul antrepozitului vamal este obligat să depună la autoritatea vamală, în termenele stabilite de aceasta, situaţia stocului de mărfuri.
(3) În cazul în care mărfurile antrepozitate sunt supuse unor manipulări uzuale, evidenţa operativă cuprinde şi valoarea în vamă a mărfurilor, anterioară acestei manipulări.
Art. 181. - (1) Înscrierea în evidenţa operativă a mărfurilor plasate sub regim de antrepozit vamal se face în momentul plasării fizice a mărfurilor în antrepozitul vamal, pe baza elementelor prevăzute la art. 180.
(2) Înscrierea în evidenţa operativă a datelor referitoare la încheierea regimului de antrepozit vamal se face în momentul scoaterii mărfurilor din antrepozitul vamal, ca urmare a depunerii declaraţiei vamale pentru noua destinaţie vamală dată mărfurilor.
Art. 182. - Pentru fiecare caz titularul regimului de antrepozit vamal solicită în scris biroului vamal autorizarea efectuării manipulărilor uzuale înainte de a se proceda la efectuarea acestor manipulări.
Art. 183. - Mărfurile de provenienţă străină şi mărfurile româneşti pot fi depozitate în acelaşi spaţiu, dar în partide separate. În cazul în care această depozitare are ca efect imposibilitatea identificării de către autoritatea vamală a regimului vamal al mărfurilor, operaţiunea este permisă numai pentru mărfurile echivalente. Mărfurile echivalente sunt acelea care se încadrează la aceeaşi subpoziţie din nomenclatura Tarifului vamal de import al României, prezintă aceeaşi calitate comercială şi care au aceleaşi caracteristici tehnice.
Art. 184. - (1) Mărfurile antrepozitate pot fi scoase temporar din depozit numai pe baza aprobării birourilor vamale, la solicitarea scrisă a antrepozitarului.
(2) Dacă mărfurile scoase temporar sunt supuse unor manipulări uzuale, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 182.
Art. 185. - (1) Transferul mărfurilor de la un antrepozit vamal la un alt antrepozit vamal, fără încheierea regimului, se efectuează utilizându-se formularul de declaraţie vamală în detaliu şi potrivit procedurii stabilite în anexa nr. 10.
(2) Noul titular preia răspunderea asupra mărfurilor transferate la data la care acesta efectuează primirea lor şi înscrierea în evidenţa sa contabilă.
(3) În cazul antrepozitului de tip B nu este permis transferul mărfurilor de la un antrepozit la altul.
Art. 186. - Autoritatea vamală îl poate obliga pe antrepozitar să efectueze inventarierea mărfurilor aflate în antrepozit.
SECŢIUNEA a 4-a
Perfecţionarea activă
Art. 187. - În sensul prezentei secţiuni, se înţelege prin:
a) produse compensatoare principale - produsele compensatoare pentru obţinerea cărora a fost autorizat regimul de perfecţionare activă;
b) produse compensatoare secundare - produsele compensatoare, altele decât cele pentru care a fost autorizat regimul de perfecţionare activă, dar care rezultă în mod necesar din procesul de perfecţionare;
c) pierderi - partea din mărfurile importate care este distrusă şi dispare în cursul operaţiunii de perfecţionare activă, în special prin evaporare, uscare, eşapare sub formă de gaz sau prin trecere în apa de spălare;
d) metoda cheii cantitative - repartizarea cantităţii mărfurilor străine importate pe diferitele produse compensatoare;
e) metoda cheii valorice - repartizarea mărfurilor străine importate pe diferitele produse compensatoare, în funcţie de valoarea produselor compensatoare;
f) operatori - persoanele juridice care efectuează total sau parţial operaţiunile de perfecţionare activă;
g) exportul anticipat - exportul produselor compensatoare obţinute din mărfuri echivalente înainte de importul mărfurilor care le înlocuiesc pe cele echivalente.
Art. 188. - Regimul de perfecţionare activă se autorizează de direcţia regională vamală interjudeţeană în a cărei rază teritorială se află sediul titularului operaţiunii comerciale.
Art. 189. - (1) Cererea pentru acordarea regimului de perfecţionare activă se întocmeşte conform modelului prevăzut în anexa nr. 11.
(2) Cererea trebuie să cuprindă elementele referitoare la derularea operaţiunii, precum şi locurile unde este prevăzut ca aceste operaţiuni să fie efectuate. După obţinerea autorizaţiei aceasta se depune la biroul vamal în a cărui rază teritorială se execută prima operaţiune de perfecţionare activă.
Art. 190. - În cazul în care se obţin produse compensatoare din alte produse compensatoare rezultate în urma unei autorizaţii deja eliberate, titularul regimului vamal care efectuează operaţiuni succesive de perfecţionare activă este obligat să prezinte la direcţia regională vamală interjudeţeană o nouă cerere de autorizare a regimului de perfecţionare activă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 11, referindu-se la autorizaţia anterioară.
Art. 191. - (1) Termenul de valabilitate a autorizaţiei de perfecţionare activă, eliberată conform modelului prevăzut în anexa nr. 12, este stabilit de direcţia regională vamală interjudeţeană în funcţie de solicitarea titularului şi de condiţiile economice în care se desfăşoară operaţiunea de perfecţionare activă.
(2) Când termenul de valabilitate a autorizaţiei de perfecţionare activă este mai mare de 2 ani, condiţiile în baza cărora a fost eliberată autorizaţia sunt examinate periodic.
Art. 192. - (1) Direcţia regională vamală interjudeţeană fixează termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie exportate ori să primească o altă destinaţie vamală. La stabilirea acestui termen se ţine seama de durata necesară pentru realizarea produselor compensatoare şi pentru livrarea acestora, precum şi de tipul operaţiunii.
(2) Termenul curge de la data înregistrării declaraţiei vamale prin care mărfurile au fost plasate sub regimul de perfecţionare activă. La cererea temeinic justificată a titularului de autorizaţie termenul se poate prelungi de către direcţia regională vamală interjudeţeană.
(3) În cazul în care produsele compensatoare obţinute din mărfuri echivalente se exportă înainte de importul mărfurilor care le înlocuiesc pe cele echivalente, direcţia regională vamală interjudeţeană stabileşte termenul în cadrul căruia mărfurile de import se declară pentru regimul de perfecţionare activă. Acest termen curge de la data înregistrării declaraţiei vamale depuse pentru exportul produselor compensatoare.
Art. 193. - Direcţia regională vamală interjudeţeană poate prelungi termenul de export în cazuri temeinic justificate de titularul autorizaţiei de perfecţionare activă, chiar dacă termenul iniţial stabilit pentru regimul de perfecţionare activă a expirat. În acest caz se consideră prelungit şi acest din urmă termen.
Art. 194. - (1) Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează numai persoanelor juridice române, cu condiţia identificării mărfurilor importate în produsele compensatoare. Aceasta se poate acorda şi în cazul în care este posibilă verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute în această secţiune pentru mărfurile echivalente.
(2) Pentru operaţiunea prevăzută la art. 112 lit. d) din Codul vamal al României autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează numai dacă este posibilă utilizarea acestor mărfuri la obţinerea produselor compensatoare.
(3) Nu pot fi plasate sub regimul de perfecţionare activă, chiar dacă este posibilă utilizarea la obţinerea produselor compensatoare:
a) combustibilii, sursele de energie, altele decât cele necesare testării produselor compensatoare sau pentru detectarea defectelor mărfurilor de import care necesită reparaţii;
b) lubrifianţii, alţii decât cei necesari la operaţiunile de calibrare, ajustare sau scoatere din tipar ori matriţă a produselor compensatoare;
c) utilajele şi uneltele.
Art. 195. - (1) Rata de randament definită la art. 113 alin. (3) din Codul vamal al României se determină de titularul operaţiunii în funcţie de condiţiile în care se efectuează sau urmează să se efectueze operaţiunea de perfecţionare activă.
(2) În cazuri justificate, pentru operaţiuni de perfecţionare activă care se efectuează uzual, în condiţii tehnice bine definite, cu mărfuri având caracteristici sensibil constante, din care rezultă produse compensatoare de o calitate uniformă, titularul operaţiunii poate stabili o rată de randament forfetară, pe baza unor date reale cunoscute şi determinate în prelabil de titularul operaţiunii.
(3) Autoritatea vamală care autorizează regimul vamal de perfecţionare activă, în aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul vamal al României, verifică rata de randament determinată de titularul operaţiunii. Verificarea ratei de randament se face pe baza normativelor şi notelor de consum rezultate din contractul extern sau din declaraţia pe propria răspundere întocmită de solicitant şi anexată la cererea de acordare a regimului de perfecţionare activă.
(4) În cazul în care rata de randament justifică cantităţile de mărfuri plasate sub regim de perfecţionare activă, resturile tehnologice rezultate din acţiunile de transformare sau de prelucrare sunt considerate pierderi normale pentru care nu se datorează drepturi de import. Dacă în urma verificării rata de randament nu este justificată pentru cantităţile de mărfuri plasate sub regim de perfecţionare activă, care intră în componenţa produselor compensatoare şi care nu pot fi considerate pierderi normale, se calculează şi se încasează drepturile de import calculate pe baza elementelor de taxare specifice acestor mărfuri.
(5) În vederea verificării derulării regimului de perfecţionare activă şi pentru facilitarea controlului autoritatea vamală poate cere titularului autorizaţiei de perfecţionare activă să ţină sau să se asigure că se ţine o evidenţă operativă a stocurilor, care să cuprindă cantităţile de mărfuri plasate sub regim de perfecţionare activă, cantităţile de produse compensatoare obţinute, precum şi orice alte elemente considerate necesare pentru urmărirea derulării operaţiunilor şi determinarea drepturilor de import eventual datorate. Evidenţa se ţine la dispoziţia autorităţii vamale care efectuează controlul operaţiunilor. Atunci când operaţiunile de perfecţionare activă se desfăşoară în locuri aflate în raza de competenţă teritorială a mai multor birouri vamale, evidenţa trebuie să permită în orice moment identificarea elementelor privind derularea regimului de perfecţionare activă pe lângă fiecare birou vamal.
Art. 196. - (1) Mărfurile plasate sub regim de perfecţionare activă cu suspendarea drepturilor de import, care nu au fost exportate în cadrul termenului stabilit, pot fi importate cu respectarea dispoziţiilor privind importul mărfurilor. În aceste cazuri cuantumul taxelor şi drepturilor de import se determină pe baza elementelor de taxare a mărfurilor de import, în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de import, la care se adaugă comisionul vamal.
(2) Dacă mărfurile de import plasate sub regim de perfecţionare activă îndeplinesc în momentul importului condiţiile pentru a beneficia de un tratament tarifar preferenţial în cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, aceste mărfuri pot beneficia de tratamentul preferenţial valabil în momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.
Art. 197. - Pentru produsele compensatoare care nu sunt exportate importul lor se face cu plata drepturilor de import corespunzătoare mărfurilor de import din componenţa acestora la data înregistrării declaraţiei vamale de import.
Art. 198. - (1) Produsele compensatoare sau mărfurile neprelucrate aflate sub regim de perfecţionare activă pot face obiectul, total sau parţial, al unui export temporar pentru o operaţiune de perfecţionare complementară efectuată în afara teritoriului României, pe baza autorizaţiei date de direcţia regională vamală interjudeţeană şi cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru regimul de perfecţionare pasivă.
(2) Produsele reimportate după perfecţionarea în afara teritoriului vamal al României sunt supuse plăţii taxelor vamale şi altor drepturi de import potrivit dispoziţiilor referitoare la regimul de perfecţionare pasivă.
Art. 199. - În cazul regimului de perfecţionare activă cu restituire de taxe vamale nu se aplică prevederile referitoare la produsele compensatoare obţinute din mărfuri echivalente, precum şi dispoziţiile art. 192 alin. (3), ale art. 196 alin. (1) şi ale art. 197.
Art. 200. - Exportul temporar de produse compensatoare, efectuat potrivit art. 198, nu constituie temei pentru restituirea de taxe vamale de import, cu excepţia cazului în care se transformă în export definitiv.
Art. 201. - (1) Titularul autorizaţiei de perfecţionare activă poate cere restituirea taxelor vamale de import în măsura în care dovedeşte că produsele compensatoare obţinute din mărfurile importate în regim de restituire au fost exportate sau au fost plasate, în vederea exportului ulterior, în regim de tranzit, de antrepozit vamal, de admitere temporară, de perfecţionare activă în sistem suspensiv sau au fost introduse într-o zonă liberă şi sunt respectate toate condiţiile stabilite pentru acel regim. În cazul în care se constată că cererea de restituire este îndreptăţită, biroul vamal este obligat să o efectueze în termen de maximum 30 de zile de la data acceptării cererii.
(2) Pentru a primi o destinaţie vamală dintre cele menţionate la alin. (1), cu excepţia exportului definitiv, produsele compensatoare nu sunt considerate mărfuri româneşti.
Art. 202. - În caz de export anticipat potrivit art. 192 alin. (3) se fixează un termen care să nu fie mai mare de 6 luni. Acest termen poate fi prelungit la cererea justificată a titularului, fără ca durata totală să depăşească 12 luni. În cazuri temeinic justificate prelungirea poate fi acordată şi după expirarea termenului iniţial.
Art. 203. - (1) Termenele prevăzute la art. 191 încep să curgă de la data acceptării declaraţiei vamale de plasare sub regimul de perfecţionare activă cu suspendare sau a declaraţiei de import în cazul perfecţionării active cu restituirea taxelor vamale de import.
(2) Termenele prevăzute la art. 202 încep să curgă de la data acceptării declaraţiei de export.
Art. 204. - (1) Pentru a se acorda regimul de perfecţionare activă cu compensare prin echivalenţă, mărfurile echivalente trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie clasificate la acelaşi cod de 8 cifre cu mărfurile de import, prevăzut în Nomenclatura combinată de descriere şi codificare a mărfurilor, acceptată de România prin Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, aprobat prin Legea nr. 20/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.73 din 12 aprilie 1993, inclusiv cu modificările ulterioare referitoare la clasificarea mărfurilor;
b) să prezinte aceleaşi calităţi comerciale cu marfa de import;
c) să prezinte aceleaşi caracteristici tehnice cu mărfurile străine care s-ar fi găsit sub regim de perfecţionare activă.
(2) Compensarea prin echivalenţă se aprobă numai când titularul solicită aceasta în cererea sa de autorizare şi când în autorizaţie sunt înscrise elementele prevăzute la alin. (1).
(3) În autorizaţia pentru compensarea prin echivalenţă se înscriu măsurile specifice de control pentru asigurarea respectării dispoziţiilor privind acest regim.
(4) Când în autorizaţie nu se indică recurgerea la compensarea prin echivalenţă, iar titularul autorizaţiei doreşte să beneficieze de acest sistem, va depune o cerere de modificare a autorizaţiei iniţial acordate. Cererea se întocmeşte în condiţiile prevăzute la art. 189.
Art. 205. - În cazuri justificative se poate admite ca mărfurile echivalente să fie într-un stadiu de fabricaţie mai avansat decât cel al mărfurilor străine, cu condiţia ca partea esenţială a operaţiunii de perfecţionare activă la care sunt supuse mărfurile echivalente să fie efectuată fie în întreprinderea titularului de autorizaţie, fie într-o întreprindere în care respectiva transformare este efectuată în contul său.
Art. 206. - Titularul autorizaţiei este obligat să asigure autorităţii vamale posibilitatea de identificare a elementelor prevăzute la art. 204 alin. (1) înainte de a beneficia de sistemul de compensare prin echivalenţă.
Art. 207. - (1) În cadrul regimului de perfecţionare activă cu compensare prin echivalenţă mărfurile străine se află în situaţia vamală a mărfurilor echivalente, iar mărfurile echivalente se află în situaţia vamală a mărfurilor străine.
(2) În cazul recurgerii la compensarea prin echivalenţă fără export anticipat, modificarea situaţiei vamale prevăzute la alin. (1) intervine în momentul înregistrării declaraţiei vamale prin care se încheie regimul de perfecţionare activă.
Art. 208. - În cazul distrugerii totale sau al pierderii totale a mărfurilor străine ori a produselor compensatoare din cazuri fortuite sau de forţă majoră, titularul autorizaţiei de perfecţionare activă este obligat să anunţe şi să prezinte biroului vamal care are în evidenţă operaţiunea dovada privind cantitatea reală a mărfurilor distruse sau pierdute, care urmează să fie scăzută.
Art. 209. - Dispoziţiile art. 206-208 se aplică în mod corespunzător şi regimului de perfecţionare activă cu suspendarea drepturilor de import cu recurgerea la exportul anticipat. În acest caz modificarea situaţiei vamale a mărfurilor, în sensul art. 207, are loc pentru produsele compensatoare exportate în momentul înregistrării declaraţiei vamale de export pentru produsele compensatoare, iar pentru mărfurile străine şi mărfurile echivalente în momentul înregistrării declaraţiei vamale de perfecţionare activă.
Art. 210. - (1) Normele prevăzute pentru plasarea sub regimul de perfecţionare activă cu suspendarea plăţii drepturilor de import se aplică mărfurilor străine şi în cazul compensării prin echivalenţă cu sau fără export anticipat.
(2) Mărfurile echivalente nu sunt supuse procedurii de plasare sub regim de perfecţionare activă.
Art. 211. - Regimul de perfecţionare activă în sistemul cu suspendare a drepturilor de import se încheie pentru mărfurile străine când produsele compensatoare sau mărfurile în aceeaşi stare fac obiectul unei declaraţii pentru o nouă destinaţie vamală.
Art. 212. - Declaraţia vamală de încheiere a regimului de perfecţionare activă pentru produsele compensatoare sau pentru mărfurile străine se depune la biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea sau la un alt birou vamal.
Art. 213. - Titularul autorizaţiei este obligat să informeze imediat biroul vamal la care este înregistrată operaţiunea atunci când, în urma unui caz fortuit sau de forţă majoră, felul sau caracteristicile tehnice ale mărfurilor străine se modifică astfel încât obţinerea de produse compensatoare a devenit imposibilă.
Art. 214. - Dacă în cadrul termenului stabilit titularul nu solicită prelungirea sau acordarea unei noi destinaţii vamale ori a unui nou regim vamal, operaţiunea se încheie de biroul vamal, din oficiu, pe bază de act constatator.
Art. 215. - (1) Atunci când produsele compensatoare sunt importate în totalitate sau în parte, cuantumul taxelor vamale şi al altor drepturi de import se determină pe baza cantităţii şi valorii mărfurilor de import intrate în componenţa produselor compensatoare.
(2) În completarea declaraţiei vamale de import depuse pentru produsele compensatoare se va avea în vedere ca la rubricile 15, 16, 34, 41 şi 42 să se înscrie datele referitoare la mărfurile de import care au intrat în componenţa produselor compensatoare. Rubricile 31 şi 33 din declaraţia vamală de import, referitoare la descrierea mărfurilor şi încadrarea în Tariful vamal de import al României, se completează cu datele aferente produselor compensatoare obţinute, astfel cum acestea sunt menţionate în autorizaţie.
Art. 216. - Determinarea cuantumului taxelor vamale şi al altor drepturi de import se face prin metoda cheii cantitative sau metoda cheii valorice.
Art. 217. - Metoda cheii cantitative pentru determinarea cantităţii de marfă străină care intră în componenţa produselor compensatoare se aplică în următoarele variante:
a) în cazul în care se realizează un singur fel de produse compensatoare dintr-un singur fel de marfă străină, la cantitatea totală de marfă străină se aplică raportul dintre cantitatea de produse compensatoare importate şi cantitatea totală de produse compensatoare rezultată din operaţiunea de perfecţionare activă, potrivit ratei de randament;
b) în cazul în care se realizează un singur fel de produse compensatoare din mai multe feluri de mărfuri străine, la fiecare cantitate de marfă străină se aplică raportul dintre cantitatea de produse compensatoare importate şi cantitatea totală de produse compensatoare rezultată din operaţiunea de perfecţionare activă, potrivit ratei de randament;
c) în cazul în care se realizează mai multe feluri de produse compensatoare dintr-un singur fel de marfă străină, se determină mai întâi baza de repartizare a mărfurilor străine prin aplicarea în mod succesiv la cantitatea de marfă străină a raportului dintre cantitatea de marfă existentă în totalitatea produselor compensatoare obţinute, pe baza ratei de randament, şi cantitatea totală de marfă străină intrată în componenţa produselor compensatoare, mai puţin pierderile din procesul de perfecţionare activă. Pentru determinarea cantităţii de marfă străină intrată în componenţa produselor compensatoare importate, la cantităţile de mărfuri rezultate din calculul bazei de repartizare se aplică raportul dintre cantitatea produselor compensatoare importate şi cantitatea totală a produselor compensatoare rezultată din procesul de perfecţionare activă, potrivit ratei de randament;
d) în cazul în care se realizează mai multe feluri de produse compensatoare din mai multe feluri de mărfuri străine, se determină, pentru fiecare fel de marfă şi de produse compensatoare, baza de repartizare a cantităţii de marfă străină conform principiilor stabilite la lit. c), după care în mod similar se determină cantitatea de marfă străină intrată în componenţa produselor compensatoare importate.
Art. 218. - (1) Metoda cheii valorice se aplică în toate cazurile în care nu pot fi aplicate dispoziţiile art. 217.
(2) În cazul în care se obţin mai multe feluri de produse compensatoare dintr-un singur fel de mărfuri străine, prin metoda cheii valorice se determină mai întâi stabilirea bazei de repartizare, aplicându-se la cantitatea totală de marfă străină, în mod succesiv, raportul dintre valoarea totală a fiecărui fel de produs compensator obţinut la valoarea totală a produselor compensatoare rezultate din activitatea de perfecţionare, potrivit ratei de randament. Cantitatea de marfă străină intrată în componenţa fiecărei categorii de produse compensatoare importate se determină aplicându-se la cantitatea de marfă rezultată din calculul bazei de repartizare raportul dintre cantitatea totală a fiecărei categorii de produse compensatoare importate la cantitatea totală a fiecărei categorii de produse compensatoare rezultate din procesul de perfecţionare activă, potrivit ratei de randament.
(3) În cazul în care se obţin mai multe feluri de produse compensatoare din mai multe feluri de mărfuri străine, baza de repartizare se determină în mod succesiv pentru fiecare categorie de produse compensatoare şi de marfă străină după regula stabilită la alin. (2). În mod similar se determină şi cantitatea de marfă străină care intră în componenţa produselor compensatoare importate.
Art. 219. - Modelul matematic al calculului de repartizare a mărfurilor străine pe produsele compensatoare este prevăzut în anexa nr. 13.
Art. 220. - (1) Titularul autorizaţiei de perfecţionare activă este obligat să prezinte biroului vamal care are în evidenţă operaţiunea un decont de justificare.
(2) Decontul de justificare cuprinde următoarele menţiuni:
a) numărul autorizaţiei de perfecţionare activă;
b) cantitatea pe fel de marfă străină, cu menţionarea declaraţiilor de plasare sub regim;
c) codul din Nomenclatura combinată a mărfurilor străine;
d) valoarea în vamă a mărfurilor străine şi nivelul taxelor vamale şi al altor drepturi de import;
e) rata de randament stabilită;
f) felul, cantitatea şi destinaţia vamală ale produselor compensatoare, cu menţionarea declaraţiilor vamale potrivit cărora produsele compensatoare au primit o destinaţie vamală;
g) valoarea produselor compensatoare, în cazul în care încheierea regimului se face pe baza metodei cheii valorice;
h) cuantumul taxelor vamale şi al altor drepturi de import pentru cantitatea mărfurilor străine care au fost importate;
i) declaraţiile vamale de încheiere a regimului.
Art. 221. - (1) Decontul de justificare se prezintă la biroul vamal în termen de cel mult 15 zile de la depunerea declaraţiilor vamale de încheiere a regimului.
(2) În cazul exportului anticipat de produse compensatoare decontul de justificare se depune o dată cu declaraţia vamală pentru mărfurile de import.
Art. 222. - Biroul vamal, pe baza verificării efectuate, vizează decontul de justificare dacă este corespunzător sau informează titularul autorizaţiei dacă decontul nu este acceptat. Decontul şi documentele justificative se păstrează de biroul vamal timp de 5 ani de la data acceptării decontului de justificare.
Art. 223. - Pentru produsele compensatoare sau mărfurile străine care sunt plasate într-o zonă liberă ori sub un regim vamal suspensiv care încheie regimul de perfecţionare activă cu suspendare, în declaraţia vamală pentru aceste produse şi mărfuri la rubrica rezervată descrierii mărfurilor se va menţiona "Marfă PA/S".
Art. 224. - Dacă mărfurile de import plasate sub regimul de perfecţionare activă cu suspendarea plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import fac obiectul unor măsuri de politică comercială care se aplică şi în momentul plasării acelor mărfuri, fie ca atare, fie ca produse compensatoare, într-o zonă liberă sau sub un regim vamal suspensiv de drepturi de import, în declaraţia vamală pentru aceste mărfuri se menţionează la căsuţa rezervată descrierii mărfurilor şi expresia "Politică comercială".
Art. 225. - (1) În cadrul aceleiaşi autorizaţii de perfecţionare activă şi înainte de a se încheia regimul mărfurile de import în aceeaşi stare sau produsele compensatoare pot fi transferate, cu aprobarea direcţiei regionale vamale interjudeţene, de la un operator la altul, în vederea efectuării unor operaţiuni de perfecţionare activă sau de încheiere a regimului.
(2) Răspunderea juridică pentru operaţiunea prevăzută la alin. (1) rămâne în sarcina titularului de autorizaţie.
Art. 226. - (1) Direcţiile regionale vamale interjudeţene pot aproba cesionarea regimului de perfecţionare activă de la titularul autorizat la titularul altei autorizaţii.
(2) Răspunderea juridică trece în sarcina titularului celei de-a doua autorizaţii din momentul aprobării prevăzute la alin. (1).
Art. 227. - Biroul vamal la care se efectuează operaţiunile de încheiere a regimului de perfecţionare activă este obligat să transmită biroului vamal care a aprobat plasarea mărfurilor sub acest regim un exemplar al declaraţiei vamale de încheiere, în termen de 15 zile.
Art. 228. - Regimul de perfecţionare activă cu restituirea taxelor vamale se aplică în cazul mărfurilor străine importate, care după perfecţionarea activă urmează să fie reexportate sub formă de produse compensatoare.
Art. 229. - (1) În vederea restituirii taxelor vamale declaraţia vamală depusă pentru produsele compensatoare trebuie să conţină toate elementele necesare justificării cererii de restituire.
(2) Declaraţia vamală prevăzută la alin. (1) se depune la autoritatea vamală prin care se face încheierea regimului de perfecţionare activă cu restituirea taxelor vamale, împreună cu documentele justificative privind aprobarea regimului.
Art. 230. - La restituirea taxelor vamale se aplică în mod corespunzător art. 215-219.
Art. 231. - (1) Restituirea taxelor vamale de import se face la solicitarea titularului autorizaţiei de perfecţionare activă, pe baza unei cereri denumite cerere de restituire PA.
(2) Cererea de restituire PA se depune la biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea, în termen de cel mult 6 luni de la data la care produsele compensatoare au fost exportate sau plasate, în vederea exportului ulterior, sub unul dintre următoarele regimuri vamale: tranzit, antrepozit vamal, admitere temporară, perfecţionare activă - sistemul cu suspendarea drepturilor de import sau în zone libere.
(3) În cazuri temeinic justificate autoritatea vamală poate aproba restituirea taxelor vamale şi după expirarea termenului prevăzut la alin. (2), fără însă ca noul termen să fie mai mare de 6 luni. După expirarea termenului de un an de la datele prevăzute la alin. (2) dreptul de restituire se prescrie.
Art. 232. - Cererea de restituire PA trebuie să cuprindă următoarele menţiuni:
a) numărul autorizaţiei de perfecţionare activă;
b) cantitatea, pe fel de marfă, a mărfurilor străine pentru care se solicită restituirea taxelor vamale;
c) poziţia tarifară din Nomenclatura combinată a mărfurilor străine;
d) valoarea în vamă, precum şi taxele vamale de import aferente mărfurilor străine, înscrise în declaraţia vamală de import a mărfurilor aferente regimului de perfecţionare activă - sistemul de restituire;
e) data importului mărfurilor străine;
f) numărul declaraţiilor vamale prin care mărfurile străine au fost importate în cadrul regimului;
g) felul, cantitatea şi destinaţia vamală ale produselor compensatoare;
h) valoarea produselor compensatoare, dacă încheierea se realizează pe baza metodei cheii valorice;
i) rata de randament stabilită;
j) numerele declaraţiilor vamale prin care produsele compensatoare au fost plasate sub una dintre destinaţiile vamale prevăzute la art. 231 alin. (2);
k) cuantumul taxelor de import de restituire, precum şi eventualele dobânzi şi penalităţi percepute, ţinându-se seama de taxele vamale aferente altor produse compensatoare.
Art. 233. - Titularul autorizaţiei de perfecţionare activă este obligat să pună la dispoziţie autorităţilor vamale documentele din care rezultă datele menţionate la art. 232.
Art. 234. - (1) Biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea verifică cererea de restituire PA şi o aprobă dacă sunt întrunite condiţiile de restituire sau o respinge şi informează titularul autorizaţiei cu privire la rezultatul verificărilor.
(2) Cererea de restituire PA şi documentele anexate la aceasta sunt păstrate timp de 5 ani de la data primirii cererii de restituire.
Art. 235. - (1) Când produsele compensatoare primesc o destinaţie vamală dintre cele prevăzute la art. 231 alin. (2), restituirea taxelor vamale fiind permisă, caseta rezervată pentru descrierea mărfurilor din declaraţia vamală întocmită pentru acel regim poartă menţiunea "Marfă PA/R".
(2) Autoritatea vamală urmăreşte ca menţiunea de la alin. (1) să fie înscrisă pe toate documentele depuse în legătură cu admiterea sau cu încheierea regimului.
Art. 236. - Direcţia Generală a Vămilor poate emite norme tehnice de aplicare a prevederilor prezentei secţiuni.
SECŢIUNEA a 5-a
Transformarea sub control vamal
Art. 237. - Regimul de transformare sub control vamal se aplică mărfurilor înscrise în coloana 1 din lista prevăzută în anexa nr. 14, care pot fi supuse numai operaţiunilor de transformare menţionate în coloana 2 din aceeaşi anexă.
Art. 238. - (1) Plasarea mărfurilor sub regim de transformare sub control vamal se poate face numai de persoanele juridice române pe baza autorizaţiei eliberate de direcţia regională vamală interjudeţeană.
(2) Pentru eliberarea autorizaţiei este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) mărfurile plasate sub regimul de transformare sub control vamal să se regăsească în produsele rezultate;
b) felul sau starea mărfii din momentul plasării sub regim să nu mai poată fi reconstituită, după ce a avut loc transformarea, în formele iniţiale.
(3) Nu poate fi autorizată plasarea sub regimul de transformare sub control vamal atunci când prin utilizarea acestuia s-ar eluda regulile de origine şi restricţiile cantitative aplicabile mărfurilor importate.
Art. 239. - Decizia direcţiei regionale vamale interjudeţene de respingere a cererii de autorizare a plasării mărfurilor sub regim de transformare sub control vamal poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ competentă.
Art. 240. - (1) Cererea de acordare a regimului de transformare sub control vamal, întocmită în conformitate cu modelul prezentat în anexa nr. 15, se prezintă la direcţia regională vamală interjudeţeană în a cărei rază teritorială se află locul unde urmează să se desfăşoare operaţiunea de transformare sub control vamal.
(2) Direcţia regională vamală interjudeţeană eliberează în termenul legal autorizaţia pentru transformare sub control vamal, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 16.
Art. 241. - (1) Termenul de valabilitate a autorizaţiei pentru transformare sub control vamal se fixează în funcţie de complexitatea operaţiunii, fără a depăşi 2 ani.
(2) Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit la cererea temeinic justificată a titularului autorizaţiei, introdusă în cadrul termenului iniţial.
Art. 242. - Titularul autorizaţiei pentru transformare sub control vamal este obligat ca, pe măsură ce mărfurile supuse regimului de transformare sub control vamal sunt efectiv transformate, să ceară pentru produsele rezultate acordarea unui alt regim vamal în termenul specific stabilit în autorizaţie.
Art. 243. - Pentru mărfurile plasate sub regim, dar netransformate, precum şi pentru cele care se găsesc într-un stadiu intermediar de transformare, la încheierea din oficiu a regimului, cuantumul datoriei vamale se determină pe baza elementelor de taxare în vigoare pentru mărfurile de import, valabile în momentul înregistrării declaraţiei vamale prin care aceste mărfuri au fost plasate sub regimul de transformare sub control vamal.
Art. 244. - (1) Dacă în momentul plasării sub regimul de transformare sub control vamal, mărfurile de import îndeplinesc condiţiile pentru a beneficia de un tratament preferenţial şi un astfel de tratament se aplică şi produselor identice cu produsele transformate importate, taxele vamale şi drepturile de import la care sunt supuse produsele transformate se calculează potrivit tratamentului preferenţial.
(2) Dacă pentru mărfurile străine există un tratament preferenţial în cadrul contingentelor tarifare sau plafoanelor tarifare, tratamentul preferenţial se aplică şi produselor transformate. În acest caz cantitatea mărfurilor străine efectiv utilizată la fabricarea produselor transformate importate se include în contingentul sau plafonul tarifar în vigoare în momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.
Art. 245. - Rata de randament sau modul de determinare a acestei rate se fixează de titularul operaţiunii pe baza datelor de producţie, sub rezerva verificării ulterioare de către autorităţile vamale.
Art. 246. - (1) Titularul autorizaţiei de plasare sub regimul de transformare sub control vamal ţine o evidenţă operativă a cantităţii mărfurilor de import plasate sub regim, a produselor transformate obţinute şi a ansamblului elementelor necesare urmăririi operaţiunilor pentru determinarea corectă a taxelor vamale şi a drepturilor de import eventual datorate.
(2) Evidenţa operativă se pune la dispoziţie autorităţii vamale pentru a efectua controlul derulării regimului.
(3) Dacă evidenţele comerciale ale titularului operaţiunii permit efectuarea controlului regimului pentru transformare sub control vamal, autoritatea vamală le poate accepta în locul evidenţei operative.
Art. 247. - Declaraţia vamală în detaliu pentru plasarea mărfurilor sub regim de transformare sub control vamal se depune la biroul vamal prevăzut în autorizaţie.
Art. 248. - (1) Încheierea regimului de transformare sub control vamal se face de titularul autorizaţiei prin declaraţia vamală în detaliu.
(2) La întocmirea declaraţiei vamale în detaliu prevăzute la alin. (1) se ţine seama de cantitatea mărfurilor străine corespunzătoare produselor transformate, prin aplicarea ratei de randament, precum şi de cantitatea mărfurilor străine rămase în starea iniţială, care urmează să facă obiectul unei alte destinaţii vamale.
Art. 249. - Declaraţia vamală în detaliu de încheiere a regimului de transformare sub control vamal, se depune la biroul vamal la care s-a depus declaraţia vamală de plasare sub regim. În cazul în care încheierea se face la alt birou vamal, acesta transmite în termen de 15 zile o copie de pe acea declaraţie vamală la biroul vamal care are în evidenţă regimul.
Art. 250. - (1) Titularul autorizaţiei furnizează biroului vamal care ţine în evidenţă regimul de transformare sub control vamal un decont de încheiere, în termen de până la 30 de zile.
(2) Decontul de încheiere cuprinde în principal următoarele:
a) numărul autorizaţiei de plasare sub regimul de transformare sub control vamal;
b) cantităţile mărfurilor străine cu referire la declaraţia de plasare sub regim de transformare sub control vamal;
c) codul din Nomenclatura combinată a mărfurilor de import;
d) valoarea în vamă a mărfurilor de import;
e) rata de randament fixată;
f) felul, cantitatea şi destinaţiile vamale date produselor transformate, cu referire la declaraţiile sub acoperirea cărora aceste produse au fost plasate sub o destinaţie vamală;
g) cuantumul cheltuielilor de transformare ce urmează să fie cuprinse în valoarea în vamă a produselor transformate;
h) codul din Nomenclatura combinată a produselor transformate.
Art. 251. - Biroul vamal care are operaţiunea în evidenţă poate lua în considerare deconturile de încheiere stabilite prin reţeaua de calculatoare sau sub orice altă formă convenită cu titularul autorizaţiei. Autoritatea vamală poate proceda din oficiu la stabilirea decontului de încheiere în termenul stabilit la art. 250, dacă în autorizaţie se prevede această clauză.
Art. 252. - Dacă produsele transformate sunt importate, titularul autorizaţiei de regim poate opta pentru una dintre următoarele modalităţi de stabilire a valorii în vamă:
a) preţul de vânzare, cu condiţia ca acesta să fie real;
b) valoarea în vamă determinată în momentul sau foarte apropiat de momentul în care au fost importate mărfuri similare cu produsele transformate;
c) valoarea în vamă a mărfurilor de import la care se adaugă cheltuielile de transformare menţionate la art. 250 alin. (2) lit. g).
SECŢIUNEA a 6-a
Admiterea temporară
Art. 253. - (1) Regimul de admitere temporară poate fi autorizat atunci când sunt îndeplinite condiţiile pentru identificarea naturii mărfurilor străine.
(2) Autorizaţia pentru admiterea temporară se eliberează de birourile vamale la cererea persoanei care, direct sau prin intermediul altei persoane utilizează mărfurile străine.
Art. 254. - (1) Regimul de admitere temporară poate fi acordat cu exonerarea totală sau parţială a plăţii taxelor vamale şi a drepturilor de import.
(2) Cazurile şi condiţiile în care regimul de admitere temporară se acordă cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a drepturilor de import sunt prevăzute la art. 255-278. Acelaşi regim se acordă şi bunurilor care sunt admise temporar în cadrul programelor de finanţare externă, nerambursabile, asigurate de Uniunea Europeană şi în baza unor acorduri bilaterale, precum şi a creditelor primite de la instituţiile internaţionale cu garanţia statului român. În toate celelalte cazuri se utilizează regimul de admitere temporară cu exonerarea parţială a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
Art. 255. - Sunt admise în regim de admitere temporară cu exonerare totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import bunurile prevăzute la art. 256-270.
Art. 256. - (1) Materialul profesional se admite temporar cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2) Prin material profesional se înţelege:
a) materialul de presă, de radiodifuziune sau de televiziune, necesar reprezentanţilor de presă, de radiodifuziune sau televiziune stabiliţi în afara teritoriului naţional al României, care intră temporar în România pentru a realiza reportaje, înregistrări sau emisiuni în cadrul unor programe determinate şi care se reîntorc în străinătate;
b) materialul cinematografic necesar unei persoane stabilite în străinătate, care intră temporar în România pentru realizarea de filme şi care se reîntoarce în străinătate;
c) orice material necesar pentru exercitarea meseriei sau profesiei de către o persoană stabilită în străinătate, care intră temporar în România pentru realizarea unei activităţi concret determinate. Nu intră în această categorie materialul profesional destinat unor scopuri comerciale din care rezultă noi mărfuri sau condiţionarea unor mărfuri existente. Sunt totuşi admise uneltele manuale necesare pentru exploatarea resurselor naturale, pentru construcţia, repararea sau întreţinerea imobilelor, executarea lucrărilor de terasament, precum şi pentru alte activităţi similare;
d) aparatele auxiliare şi accesoriile materialelor prevăzute la lit. a), b) şi c).
(3) Lista exemplificativă cuprinzând bunurile considerate material profesional este prevăzută în anexa nr. 17.
(4) Regimul de admitere temporară se acordă numai dacă materialul profesional întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
a) aparţine şi este introdus în ţară de o persoană stabilită în afara teritoriului naţional;
b) este utilizat exclusiv de aceeaşi persoană care se reîntoarce în străinătate.
(5) Condiţia prevăzută la alin. (2) lit. b) nu este aplicabilă:
a) materialelor profesionale cinematografice importate în vederea realizării de filme, programe de televiziune sau lucrări audiovizuale, ca urmare a unor contracte de coproducţie încheiate cu o persoană juridică română;
b) materialelor profesionale de radiodifuziune sau de televiziune destinate unor programe comune de radiodifuziune sau de televiziune, precum şi materialelor profesionale care pot face obiectul unor contracte de comodat sau de închiriere, încheiate cu o persoană juridică română.
(6) Piesele detaşate introduse ulterior în ţară în scopul reparării unui material profesional aflat în regim de admitere temporară beneficiază de acelaşi regim ca şi materialul profesional pentru care sunt introduse în ţară.
Art. 257. - (1) Bunurile destinate să fie prezentate sau utilizate la expoziţii, târguri, congrese sau la alte manifestări similare se admit temporar cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2) Prin bunuri prevăzute la alin. (1) se înţelege:
a) bunurile destinate să fie expuse sau care fac obiectul unor demonstraţii ori manifestări;
b) bunurile destinate să fie utilizate la prezentarea produselor importate cu prilejul unei manifestări, cum sunt: - bunurile necesare demonstraţiilor făcute cu maşinile sau cu aparatele importate expuse; - materialul de construcţie sau de decorare, inclusiv echipamentul electric pentru standul unei persoane din străinătate; - materialul publicitar şi de documentaţie destinat să fie utilizat cu titlu de publicitate pentru mărfurile importate expuse, cum sunt: înregistrările sonore şi video, filmele şi diapozitivele, precum şi aparatura necesară pentru utilizarea lor;
c) animalele vii destinate să fie expuse sau care participă la manifestări;
d) materialul destinat să fie utilizat în cadrul reuniunilor, conferinţelor şi congreselor internaţionale, inclusiv instalaţiile de traducere, aparatele de înregistrare video şi filmele cu caracter educativ, ştiinţific sau cultural;
e) produsele obţinute în cursul manifestărilor prin folosirea mărfurilor, maşinilor, aparatelor sau animalelor importate temporar.
(3) Prin alte manifestări se înţelege:
a) expoziţiile, congresele, saloanele şi manifestările similare din domeniile: comerţ, industrie, agricultură şi artizanat;
b) expoziţiile sau manifestările organizate în principal cu scop filantropic;
c) expoziţiile sau manifestările organizate în scop ştiinţific, tehnic, artizanal, artistic, educativ sau cultural, sportiv, religios, sindical, turistic sau de a contribui la înţelegerea între popoare;
d) reuniunile reprezentanţilor organizaţiilor sau grupărilor internaţionale;
e) ceremoniile şi manifestările cu caracter oficial sau comemorativ.
(4) Nu sunt considerate manifestări în sensul prezentului articol expoziţiile organizate cu titlu privat în magazinele sau localurile comerciale în scopul vânzării mărfurilor importate.
Art. 258. - (1) Materialul pedagogic şi ştiinţific, piesele de schimb şi accesoriile pentru materialul pedagogic şi ştiinţific, uneltele şi sculele concepute pentru întreţinerea, controlul, calibrarea sau repararea materialului pedagogic şi ştiinţific se admit temporar cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2) Prin material pedagogic se înţelege orice material destinat procesului didactic şi de formare profesională şi, în special, modele, instrumente, aparate şi maşini.
(3) Lista exemplificativă cuprinzând bunurile considerate material pedagogic este prevăzută în anexa nr. 18.
(4) Prin material ştiinţific se înţelege instrumentele, aparatele şi maşinile-unelte utilizate în scopul cercetărilor ştiinţifice sau în învăţământ.
(5) Regimul de admitere temporară se acordă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) sunt aduse de instituţii autorizate, folosite de acestea sau sub controlul şi responsabilitatea acestora;
b) sunt utilizate în scopuri necomerciale;
c) sunt aduse în cantităţi rezonabile, ţinându-se seama de destinaţia lor;
d) pe timpul aflării în România să rămână proprietatea unei persoane stabilite în străinătate.
(6) Prin instituţii autorizate se înţelege instituţiile publice sau private de învăţământ, de formare profesională şi de cercetare ştiinţifică, al căror obiect de activitate esenţial este nonprofit şi care sunt legal autorizate să efectueze activităţi de învăţământ, formare profesională sau de cercetare ştiinţifică.
Art. 259. - (1) Materialul medico-chirurgical şi de laborator destinat spitalelor sau instituţiilor sanitare se admite temporar cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import numai dacă materialul îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a) face obiectul unei trimiteri ocazionale cu titlu gratuit;
b) este destinat să stabilească diagnostice sau în scopuri terapeutice.
(2) Prin trimitere ocazională se înţelege orice trimitere de material medico-chirurgical şi de laborator efectuată la cererea spitalelor sau a instituţiilor sanitare care, în circumstanţe excepţionale, au nevoie urgentă de a suplini insuficienţa echipamentelor sanitare proprii.
Art. 260. - Materialul destinat să fie utilizat pentru înlăturarea efectelor unor catastrofe care afectează teritoriul României se admite temporar cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import, cu condiţia ca materialele să fie trimise cu titlu gratuit şi să fie destinate autorităţilor de stat sau unităţilor autorizate de autorităţile competente care acţionează în astfel de situaţii.
Art. 261. - (1) Ambalajele se admit temporar cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2) Prin ambalaje se înţelege:
a) ambalajele utilizate sau destinate să fie utilizate în starea în care sunt prezentate, pentru ambalarea exterioară sau interioară a mărfurilor;
b) suporturile utilizate sau destinate să fie utilizate pentru rularea, plierea sau fixarea mărfurilor.
(3) Nu sunt considerate ambalaje materialele de ambalat cum ar fi: paiele, hârtia, fibrele de sticlă şi talaşul, prezentate în vrac.
(4) Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se acordă cu condiţia ca ambalajele, în funcţie de specificul lor, dacă sunt prezentate pline, să se declare că urmează să fie reexportate goale sau pline, iar dacă sunt prezentate goale, să se declare că urmează să fie reexportate pline.
(5) Ambalajele plasate sub regimul de admitere temporară pot fi utilizate în trafic intern numai dacă mărfurile ambalate în acestea sunt destinate exportului. În cazul ambalajelor introduse în ţară pline acestea pot fi utilizate până în momentul în care se golesc.
Art. 262. - Beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import şi următoarele categorii de mărfuri:
a) tiparele, matriţele, clişeele, desenele, modelele şi alte obiecte similare destinate unei persoane juridice române, dacă cel puţin 75% din producţia rezultată din utilizarea lor este exportată;
b) instrumentele de măsură şi control, de verificare şi alte obiecte similare, destinate unei persoane juridice române pentru a fi utilizate într-un proces de fabricaţie, dacă cel puţin 75% din producţia rezultată ca urmare a utilizării lor este exportată;
c) sculele şi instrumentele speciale puse gratuit la dispoziţie unei persoane juridice române pentru a fi utilizate la fabricarea mărfurilor care să fie exportate în totalitate, cu condiţia ca astfel de instrumente şi scule să rămână proprietatea unei persoane stabilite în străinătate;
d) bunurile de orice natură, ce urmează să fie supuse încercărilor, experienţelor sau demonstraţiilor, inclusiv încercărilor şi experienţelor necesare procedeelor de omologare, cu excepţia încercărilor, experienţelor sau demonstraţiilor care constituie o activitate lucrativă;
e) mostrele care sunt destinate unei prezentări sau unei demonstraţii în scopul obţinerii de comenzi pentru mărfurile similare.
Art. 263. - (1) Mijloacele de producţie pentru înlocuire se admit temporar cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2) Prin mijloace de producţie pentru înlocuire se înţelege instrumentele, aparatele şi maşinile puse la dispoziţie gratuit şi provizoriu de un furnizor ori de un reparator, în aşteptarea livrării sau reparării unor mărfuri identice ori similare.
Art. 264. - (1) Mărfurile de ocazie se admit temporar cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2) Prin mărfuri de ocazie, altele decât cele noufabricate, dar neutilizate şi fără defecte, se înţelege:
a) mărfurile prezentate în vederea vânzării la licitaţie;
b) mărfurile din cadrul unui contract de vânzare sub rezerva efectuării unor încercări al căror rezultat să fie satisfăcător;
c) operele de artă ce urmează să fie expuse în vederea unei eventuale vânzări;
d) trimiterile "la vedere" de confecţii din blănuri, bijuterii, covoare, articole de bijuterie, dacă după caracteristicile lor nu pot fi considerate mostre.
(3) Prin trimiteri la vedere se înţelege trimiterea de mărfuri pentru care există oferta de vânzare a exportatorului, cu posibilitatea de a fi cumpărate după ce sunt verificate şi acceptate de destinatar.
Art. 265. - Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se acordă şi pentru:
a) filmele cinematografice, impresionate şi developate, pozitive, şi alte suporturi de imagine înregistrate, destinate să fie vizionate înainte de utilizarea lor comercială;
b) filmele, benzile magnetice şi filmele magnetizate şi alte suporturi de sunet şi imagine, destinate sonorizării, dublajului sau reproducerii;
c) filmele în care sunt prezentate produse şi materiale străine, precum şi modul lor de funcţionare, cu condiţia ca acestea să nu fie destinate unei prezentări publice cu scop lucrativ;
d) suporturile de informaţii, înregistrate, trimise gratuit şi destinate să fie utilizate în prelucrarea automată a datelor.
Art. 266. - (1) Efectele personale şi bunurile introduse în ţară în scopuri sportive se admit temporar cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2) Prin efecte personale se înţelege articolele, noi sau folosite, de care un călător poate avea nevoie în mod obişnuit pe timpul călătoriei, ţinând seama de toate circumstanţele călătoriei, cu excepţia mărfurilor importate în scopuri comerciale.
(3) Prin bunuri introduse în ţară în scopuri sportive se înţelege articolele de sport şi alte materiale destinate să fie utilizate de călători cu ocazia competiţiilor sau a demonstraţiilor sportive ori în scopul efectuării antrenamentelor pe teritoriul României.
(4) Prin călător se înţelege:
a) orice persoană care intră temporar în România fără a avea pe acest teritoriu domiciliul sau reşedinţa sa, precum şi orice persoană care se întoarce în România, unde are domiciliul sau reşedinţa sa, după ce a fost în vizită temporar în străinătate;
b) orice persoană care părăseşte temporar România, unde are domiciliul sau reşedinţa sa, precum şi orice persoană care părăseşte acest teritoriu în care nu are domiciliul sau reşedinţa sa, după o şedere temporară.
(5) Lista exemplificativă cuprinzând efectele personale ale călătorilor şi materialul sportiv este prevăzută în anexa nr. 19.
Art. 267. - Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se acordă şi pentru animalele vii de orice specie pentru transhumanţă sau păşunat, dresaj, antrenament, reproducţie sau pentru tratament veterinar ori care însoţesc o persoană.
Art. 268. - (1) Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se acordă şi pentru materialul de propagandă turistică.
(2) Lista exemplificativă cuprinzând materialele considerate de propagandă turistică este prevăzută în anexa nr. 20.
Art. 269. - Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se acordă şi pentru materialele utilizate sub supravegherea şi responsabilitatea unei administraţii publice în vederea construirii, reparării sau întreţinerii infrastructurilor de interes general aflate în zonele de frontieră.
Art. 270. - (1) Regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se poate acorda şi pentru bunurile care sunt introduse temporar în România în situaţii deosebite fără a avea incidenţă în plan economic.
(2) Sunt considerate situaţii deosebite fără a avea incidenţă în plan economic cazurile în care materialele introduse în ţară au o valoare mai mică decât echivalentul în lei a 4.000 euro şi care nu stau în ţară mai mult de 90 de zile.
Art. 271. - (1) Pentru bunurile care nu se încadrează în prevederile art. 256-270 regimul de admitere temporară se acordă cu exonerarea parţială a taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2) Regimul de admitere temporară cu exonerarea parţială a plăţii taxelor vamale şi a drepturilor de import nu se poate acorda produselor şi mărfurilor consumabile, care pot fi introduse în ţară numai sub regim de import.
Art. 272. - (1) Cererea de autorizare a regimului de admitere temporară se întocmeşte în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 21.
(2) Cererea se depune la biroul vamal la care se prezintă mărfurile pentru vămuire şi trebuie să cuprindă toate elementele privind utilizarea mărfurilor, precum şi locul unde se prevede folosirea mărfurilor admise temporar.
Art. 273. - Autorizaţia de admitere temporară se eliberează de biroul vamal la care a fost prezentată cererea, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 22.
Art. 274. - Termenul de valabilitate a autorizaţiei este stabilit de biroul vamal în funcţie de justificările prezentate în cererea de autorizare a regimului de admitere temporară.
Art. 275. - (1) Cu ocazia acordării autorizaţiei biroul vamal stabileşte şi termenul de şedere sub regimul de admitere temporară a mărfurilor pentru care s-a acordat regimul.
(2) În cazuri excepţionale termenul prevăzut la alin. (1) se poate prelungi.
(3) Prin cazuri excepţionale se înţelege acele evenimente necunoscute iniţial care impun utilizarea bunurilor o perioadă suplimentară.
Art. 276. - (1) În cazurile în care bunurile intră temporar în ţară potrivit Convenţiei vamale pentru admiterea temporară a mărfurilor (Convenţia ATA), încheiată la Bruxelles la 6 decembrie 1961, la care România a aderat prin Decretul nr.959/1966, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 74 din 1966, carnetul ATA înlocuieşte cererea de autorizare, iar foaia de carnet (volet) completată ţine loc de autorizaţie şi de declaraţie vamală pentru acordarea regimului de admitere temporară.
(2) Lista cuprinzând mărfurile pentru care admiterea temporară se poate efectua conform procedurii menţionate la alin. (1) este prevăzută în anexa nr. 23.
(3) Biroul vamal poate accepta numai carnetele ATA care:
a) sunt emise de ţările care sunt parte contractantă la Convenţia ATA şi care sunt vizate şi garantate de o asociaţie garantă care face parte din grupul de asociaţii internaţionale admise de această convenţie;
b) sunt atestate în caseta rezervată pe coperta carnetului ATA de autorităţile vamale ale ţării de export;
c) sunt prezentate autorităţilor vamale române în cadrul termenului de valabilitate a carnetului ATA acordat la emitere.
Art. 277. - (1) Declaraţia vamală de plasare a mărfurilor sub regimul de admitere temporară cu exonerare parţială sau totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se depune la birourile vamale menţionate în autorizaţie.
(2) În cazul aplicării art. 276 prezentarea carnetului ATA în vederea plasării mărfurilor sub regimul de admitere temporară se face la birourile vamale de frontieră care:
a) completează voletul de intrare pentru mărfurile prevăzute la pct. 1, 10, 12-19 din anexa nr. 23, dacă sunt în măsură să verifice îndeplinirea tuturor condiţiilor impuse de regimul de admitere temporară;
b) completează voletul de tranzit pentru mărfurile prevăzute la pct. 2-9, 11 şi 20 din anexa nr. 23 şi pentru celelalte mărfuri pentru care nu sunt în măsură să verifice îndeplinirea condiţiilor regimului. În acest caz autorităţile de la vămile de interior completează voletul de import.
Art. 278. - Încheierea regimului de admitere temporară cu exonerarea parţială a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se face numai după regularizarea plăţii sumelor stabilite potrivit art. 121 şi 122 din Codul vamal al României.
Art. 279. - (1) Regimul de admitere temporară este considerat încheiat pentru bunurile introduse în baza art. 257 alin. (2) lit. b) şi e), care au fost consumate sau distruse la locul manifestărilor, precum şi pentru materialele publicitare şi de reclamă care au fost distribuite publicului în mod gratuit.
(2) Felul bunurilor prevăzute la art. 257 alin. (2) lit. e) trebuie să fie în concordanţă cu natura manifestării, cu numărul vizitatorilor şi cu importanţa participării expozantului la această manifestare.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică băuturilor alcoolice, ţigărilor şi produselor din tutun, precum şi combustibililor.
Art. 280. - (1) Declaraţia vamală de încheiere se depune la biroul vamal desemnat în autorizaţie, pentru încheierea regimului de admitere temporară.
(2) În cazul aplicării prevederilor art. 276 alin. (1) carnetul ATA se prezintă la biroul vamal înscris în voletul de intrare pentru încheierea operaţiunii, care completează voletul de reexport din carnet.
Art. 281. - (1) Declaraţia vamală de încheiere se depune cu respectarea dispoziţiilor stabilite pentru destinaţia vamală ce urmează să fie dată bunurilor aflate sub regimul de admitere temporară.
(2) Descrierea bunurilor în declaraţia vamală de încheiere trebuie să corespundă specificaţiilor cuprinse în autorizaţia de admitere temporară.
Art. 282. - (1) Autoritatea vamală poate admite transferul mărfurilor de la un birou vamal la care s-a făcut plasarea mărfurilor sub regim la un alt birou vamal la care se face încheierea regimului.
(2) Responsabilitatea respectării condiţiilor regimului rămâne în sarcina titularului autorizaţiei.
(3) Operaţiunile de admitere temporară realizate de un titular pot fi cesionate unui alt titular, cu aprobarea prealabilă a autorităţii vamale, numai dacă titularul care preia operaţiunile îndeplineşte condiţiile stabilite de prezentul regulament pentru realizarea lor.
Art. 283. - (1) Pentru simplificarea şi operativitatea formalităţilor vamale Direcţia Generală a Vămilor poate stabili proceduri şi documente simplificate privind regimul de admitere temporară cu exonerarea totală sau parţială a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2) Deciziile Direcţiei Generale a Vămilor date conform alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
SECŢIUNEA a 7-a
Admiterea temporară a mijloacelor de transport
Art. 284. - (1) Mijloacele de transport pot fi admise sub regim de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2) Mijloacele de transport aflate în regimul prevăzut la alin. (1) nu pot fi date în comodat, gajate sau cedate unei persoane fizice sau juridice domiciliate sau cu reşedinţa în România.
(3) În sensul prezentei secţiuni, se înţelege prin:
a) mijloc de transport - toate mijloacele utilizate la transportul persoanelor sau al mărfurilor. Termenul mijloace de transport include şi piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele normale, utilizate la amarare, ancorare sau la protejarea mărfurilor, importate cu mijlocul de transport;
b) persoană stabilită în străinătate - atât o persoană fizică a cărei reşedinţă este în afara teritoriului naţional, cât şi o persoană juridică care are sediul în afara acestui teritoriu;
c) uz comercial - utilizarea unui mijloc de transport pentru transportul persoanelor cu titlu oneros sau transport industrial şi comercial al mărfurilor, cu sau fără titlu oneros;
d) uz privat - utilizarea unui mijloc de transport de către o persoană exclusiv pentru folosinţa personală, exceptând în totalitate uzul comercial;
e) container - un mecanism-cadru, cisternă, caroserie sau alt mecanism analog, precum un compartiment, total sau parţial închis, care:
A. Mijloace de transport rutiere
Art. 285. - (1) Vehiculele rutiere de folosinţă comercială beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import. Prin vehicule se înţelege orice vehicul rutier, inclusiv remorcile care pot fi ataşate.
(2) Admiterea temporară a vehiculelor rutiere se acordă sub îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) să fie introduse de o persoană stabilită în străinătate sau de un reprezentant al său;
b) să fie utilizate pentru transport comercial de această persoană sau de un reprezentant al său;
c) să fie înmatriculate în afara teritoriului României pe numele unei persoane stabilite în străinătate;
d) să fie utilizate exclusiv pentru un transport care începe sau se termină în afara teritoriului României.
(3) Dacă la un vehicul cu motor înmatriculat în România este ataşată o remorcă înmatriculată în străinătate, aceasta beneficiază de regimul de admitere temporară.
(4) Regimul de admitere temporară se acordă pe perioada necesară realizării operaţiunilor de transport, de debarcare sau îmbarcare a pasagerilor, de descărcare şi încărcare a mărfurilor şi, după caz, de întreţinere a vehiculelor.
Art. 286. - (1) Vehiculele rutiere de folosinţă personală fără scop lucrativ beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import. Prin vehicule se înţelege orice vehicul rutier, inclusiv caravanele şi remorcile care pot fi ataşate la un vehicul cu motor.
(2) Regimul se aplică cu condiţia ca vehiculele să îndeplinească următoarele condiţii cumulative:
a) să fie introduse de persoane stabilite în afara teritoriului României;
b) să fie utilizate de aceste persoane în scop privat;
c) să fie înmatriculate în afara teritoriului vamal al României pe numele unei persoane din afara acestui teritoriu sau, dacă nu sunt înmatriculate în străinătate, să aparţină unei persoane stabilite în străinătate.
(3) Regimul de admitere temporară se aplică şi în următoarele cazuri:
a) pentru utilizarea unui vehicul de folosinţă personală, înmatriculat în ţara de domiciliu a utilizatorului, pe traseul aflat pe teritoriul României, pentru a se îndrepta spre domiciliu, la locul de muncă şi invers. Acordarea acestui regim nu este supusă unei limitări în timp;
b) pentru utilizarea de către un student a unui vehicul de folosinţă personală, înmatriculat în ţara de domiciliu, pe teritoriul României, până la terminarea studiilor.
(4) Vehiculele de folosinţă personală pot rămâne în regim de admitere temporară:
a) pe o perioadă continuă sau nu, timp de 6 luni dintr-o perioadă de 12 luni;
b) pe o perioadă egală cu sejurul studenţilor, în cazul vehiculelor menţionate la alin. (3) lit. b);
c) în cazul persoanelor domiciliate în străinătate care execută o misiune în România pe o perioadă determinată.
(5) Vehiculele de folosinţă personală admise temporar în România pot fi vândute, închiriate, împrumutate sau date în comodat altor persoane numai după achitarea taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(6) Soţul şi rudele până la gradul al treilea ale persoanei fizice domiciliate în străinătate pot utiliza un vehicul de folosinţă personală aflat în regim de admitere temporară. De asemenea, un vehicul de folosinţă personală poate fi utilizat în mod ocazional de o persoană fizică stabilită în România, dacă aceasta lucrează pentru titularul regimului de admitere temporară care se află în România.
B. Mijloace de transport feroviar
Art. 287. - (1) Mijloacele de transport feroviar beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2) Prin mijloace de transport feroviar se înţelege: materialul de tracţiune, trenurile automotoare, vagoanele automotoare, precum şi vagoanele de orice natură destinate transportului de persoane, de bagaje şi de mărfuri.
(3) Regimul de admitere temporară se acordă cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) să aparţină unor persoane stabilite în străinătate;
b) să fie înmatriculate într-un stat străin.
(4) Mijloacele de transport feroviar pot fi puse la dispoziţie unei persoane juridice române în scopul utilizării în comun în baza unui acord prin care se stabileşte că fiecare reţea feroviară le poate folosi ca pe ale sale.
(5) Biroul vamal poate admite ca, în cazuri excepţionale, o persoană juridică română să utilizeze vagoane destinate transportului de mărfuri, plasate sub regim de admitere temporară, o perioadă limitată, fixată pentru fiecare caz.
C. Mijloace de transport străine aeriene, maritime şi fluviale
Art. 288. - (1) Mijloacele de transport străine aeriene, maritime şi fluviale beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2) Mijloacele de transport prevăzute la alin. (1) pot rămâne în România pe o perioadă necesară realizării operaţiunilor pentru care a fost cerută admiterea temporară.
(3) Pentru mijloacele de transport străine aeriene, maritime şi fluviale destinate folosinţei personale se aplică condiţiile prevăzute la art. 286 pentru vehiculele rutiere.
D. Palete
Art. 289. - Paletele utilizate de orice mijloc de transport străin beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
E. Containere
Art. 290. - (1) Containerele străine cu certificate de agreare, atât cele destinate pentru transportul sub sigilii vamale, cât şi cele marcate, beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerare totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import, dacă sunt introduse în România în numele şi sub răspunderea proprietarului, utilizatorului sau reprezentanţilor acestora.
(2) Containerele prevăzute la alin. (1), plasate sub regim de admitere temporară, pot fi utilizate în trafic intern în România în vederea reexportării lor în afara teritoriului naţional. Containerele nu pot fi utilizate decât o singură dată pe durata şederii în ţară.
(3) Accesoriile şi echipamentul normal ale containerelor pot fi importate împreună cu containerul şi reexportate izolat sau cu alt container, fie importate izolat şi reexportate împreună cu containerul.
Art. 291. - (1) Pentru a beneficia de facilităţile prevăzute la art. 290 alin. (1) containerele trebuie să aibă înscrise în mod vizibil, într-un loc special destinat, următoarele menţiuni:
a) identificarea proprietarului sau a utilizatorului;
b) mărcile şi numerele de identificare ale containerului, adoptate de proprietar sau de utilizator;
c) ţara de apartenenţă a containerului;
d) greutatea containerului gol, inclusiv a echipamentelor acestuia.
(2) Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. d) nu sunt necesare în cazul lăzilor mobile utilizate în transportul combinat cale ferată - cale rutieră, iar cele de la alin. (1) lit. c) nu sunt necesare în cazul containerelor utilizate în transportul aerian.
(3) Ţara de apartenenţă a containerului poate fi indicată prin înscrierea numelui complet sau utilizându-se codul ţărilor prevăzut în normele internaţionale ori un semn distinctiv pentru identificarea ţării de înmatriculare a autovehiculelor în circulaţia rutieră internaţională. În cazul lăzilor mobile utilizate în transportul combinat cale ferată - cale rutieră ţara de apartenenţă este indicată prin cifre. Identificarea proprietarului sau a utilizatorului poate fi asigurată prin indicarea numelui acestuia, printr-o siglă sau prin cifre consacrate pentru folosinţă, fiind excluse simboluri cum ar fi drapelele sau emblemele.
Art. 292. - (1) Sunt agreate pentru transportul sub sigilii vamale containerele care poartă în afara datelor prevăzute la art. 291 numărul de ordine atribuit de constructor sau numărul de fabricaţie, iar dacă sunt agreate tipurile de construcţie, numărul tipului sau al scrisorii de identificare a tipului corespunzător prescripţiilor tehnice.
(2) Prescripţiile tehnice aplicabile containerelor admise pentru transportul sub sigilii vamale şi procedura pentru agrearea containerelor sunt cele stabilite în anexa nr. 7 la Convenţia vamală referitoare la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR, Convenţia TIR încheiată la Geneva la 14 noiembrie 1975 la care România a aderat prin Decretul nr.420/1979, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 98 din 1979.
(3) Dacă se constată că unele containere agreate nu satisfac prescripţiile tehnice prevăzute la alin. (2) ori dacă un container prezintă defecţiuni majore şi, în consecinţă, nu îndeplineşte normele de agreare pentru transportul sub sigilii vamale, autorităţile vamale iau măsurile prevăzute în anexa nr. 24.
(4) În cazul transportului combinat unitatea de transport intermodal (UTI) este formată dintr-un container de mare capacitate, cutie mobilă, semiremorcă rutieră etc. şi urmează să fie înscrisă ca atare în declaraţia vamală de tranzit, respectiv în scrisoarea de trăsură.
F. Piese de schimb, accesorii şi echipamente uzuale
Art. 293. - (1) Piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele uzuale, inclusiv echipamentele folosite pentru fixarea, protejarea sau amararea mărfurilor pe mijloacele de transport, aflate împreună sau separat de mijloacele de transport cărora le sunt destinate, beneficiază de regimul de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale sau a altor drepturi de import.
(2) Piesele de schimb aflate împreună cu mijloacele de transport cărora le sunt destinate sau separat de acestea trebuie să servească numai unor mici reparaţii sau întreţinerii normale a acestor mijloace de transport.
(3) Piesele înlocuite după reparare sau întreţinere, precum şi piesele de schimb noi pot fi importate sau reexportate.
G. Alte dispoziţii
Art. 294. - (1) Mijloacele de transport prevăzute la art. 285-292 sunt admise temporar fără a fi necesară obţinerea de la biroul vamal a autorizaţiei şi fără depunerea declaraţiei vamale.
(2) În cazul în care biroul vamal are motive temeinice că există un risc privind nerespectarea obligaţiei de reexport al mijloacelor de transport, poate fi cerută depunerea declaraţiei vamale de admitere temporară. Pentru containere declaraţia vamală de admitere temporară este înlocuită cu o listă care cuprinde denumirea şi adresa proprietarului, utilizatorului sau ale reprezentantului acestuia, modul de identificare a containerelor, numărul containerelor, accesoriile şi echipamentele uzuale.
(3) Sunt admise temporar fără obţinerea autorizaţiei şi fără depunerea declaraţiei vamale piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele uzuale prevăzute la art. 293, cu excepţia pieselor de schimb aflate separat de mijloacele de transport cărora le sunt destinate, pentru care se depune declaraţie vamală de admitere temporară.
Art. 295. - (1) Pentru mijloacele de transport, piesele de schimb, accesoriile şi echipamentele uzuale aflate în regim de admitere temporară, pentru care nu s-au depus declaraţii vamale, nu se garantează taxele vamale şi alte drepturi de import.
(2) În cazul în care se aplică prevederile art. 294 alin. (2) şi se constată că plata datoriei vamale ce se poate naşte nu este asigurată, biroul vamal poate cere constituirea unei garanţii egale cu valoarea taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
Art. 296. - Mijloacele de transport pentru care au fost depuse declaraţii vamale conform art. 294 alin. (2) se reexportă în termenul stabilit de biroul vamal, pe baza declaraţiei vamale de reexport la care se anexează şi documentul depus cu ocazia admiterii temporare.
Art. 297. - Biroul vamal poate anula autorizaţia de admitere temporară pentru mijloacele de transport în cazul în care constată că:
a) mijloacele de transport rutiere pentru folosinţă comercială sunt utilizate fără drept în trafic intern;
b) mijloacele de transport pentru folosinţă personală sunt utilizate pentru folosinţă comercială în trafic intern;
c) mijloacele de transport au fost vândute, închiriate, împrumutate sau date în folosinţă unor terţi după acordarea regimului de admitere temporară.
Art. 298. - Regimul de admitere temporară se consideră încheiat şi prin abandonarea în favoarea statului a bunurilor, mărfurilor şi a mijloacelor de transport prevăzute în secţiunile a 6-a şi a 7-a din acest capitol, pe bază de declaraţie de abandon, fără ca statul să fie obligat să suporte eventualele datorii care grevează bunurile abandonate.
SECŢIUNEA a 8-a
Perfecţionarea pasivă
Art. 299. - În aplicarea prezentei secţiuni, se înţelege prin:
a) mărfuri de export temporar - mărfurile plasate sub regim de perfecţionare pasivă;
b) produse compensatoare principale - produsele compensatoare pentru obţinerea cărora a fost autorizat regimul de perfecţionare pasivă;
c) produse compensatoare secundare - produsele compensatoare, altele decât cele pentru care a fost autorizat regimul de perfecţionare pasivă, dar care rezultă în mod necesar din procesul de perfecţionare;
d) pierderi - partea din mărfurile de export temporar care se distruge şi dispare în cursul operaţiunii de perfecţionare pasivă, mai ales prin evaporare, uscare, scurgeri gazoase, scurgeri în apa de spălare şi altele asemenea;
e) metoda cheii cantitative - repartizarea cantităţilor de marfă de export temporar pe fiecare produs compensator;
f) metoda cheii valorice - repartizarea valorii mărfurilor de export temporar pe fiecare produs compensator;
g) rata de randament - cantitatea sau procentajul de produse compensatoare obţinut dintr-o cantitate determinată de mărfuri supuse procesului de perfecţionare pasivă;
h) import anticipat - produsele de înlocuire importate înainte de a fi realizat exportul de "mărfuri de export temporar";
i) cheltuieli de încărcare, de transport şi de asigurare toate cheltuielile referitoare la încărcarea, transportul şi asigurarea mărfurilor, inclusiv comisioanele şi costurile de intermediere, cu excepţia comisioanelor de cumpărare, costul ambalajului care nu face corp comun cu marfa de export temporar, costul manoperei de ambalare şi al materialelor de ambalare, precum şi cheltuieli de întreţinere conexe transportului de marfă.
Art. 300. - Persoanele juridice române care au încheiat un contract de perfecţionare pasivă cu un partener străin pot cere autorizarea regimului de perfecţionare pasivă, prin completarea cererii privind autorizaţia pentru regimul de perfecţionare pasivă, prevăzută în anexa nr. 25. Regimul de perfecţionare pasivă se autorizează de direcţia regională vamală interjudeţeană în a cărei rază teritorială se află sediul titularului operaţiunii comerciale.
Art. 301. - (1) Direcţiile regionale vamale interjudeţene acordă în termenul legal autorizaţii pentru regimul de perfecţionare pasivă când constată că din prelucrarea mărfurilor de export temporar vor rezulta produse compensatoare.
(2) Autorizaţia pentru regimul de perfecţionare pasivă se eliberează pe formularul prevăzut în anexa nr. 26.
Art. 302. - Exonerarea totală sau parţială a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import se acordă numai când produsele compensatoare se declară pentru import în numele sau în contul titularului autorizaţiei sau de către altă persoană juridică română care a obţinut consimţământul de cesiune al titularului autorizaţiei şi este obligată să îndeplinească condiţiile cuprinse în aceasta.
Art. 303. - (1) Exonerarea totală sau parţială a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi de import constă în deducerea din cuantumul drepturilor şi taxelor de import aferente produselor compensatoare importate a cuantumului drepturilor şi taxelor de import care s-ar fi perceput la aceeaşi dată pentru mărfurile de export temporar dacă ele ar fi fost importate în România din ţara în care a avut loc ultima operaţiune de perfecţionare pasivă.
(2) Cuantumul care se deduce potrivit alin. (1) se calculează în funcţie de cantitatea şi de felul mărfurilor înscrise în declaraţia de plasare sub regimul de perfecţionare pasivă şi pe baza elementelor de taxare aplicabile la data înregistrării declaraţiei vamale de import al produselor compensatoare.
(3) Valoarea mărfurilor de export temporar este cea înscrisă în declaraţia vamală de plasare sub regimul de perfecţionare pasivă sau, dacă nu este posibilă determinarea valorii în acest mod, valoarea se determină prin diferenţa dintre valoarea în vamă a produselor compensatoare şi cheltuielile de perfecţionare justificate.
(4) Când mărfurile de export temporar au fost anterior plasării lor sub regimul de perfecţionare pasivă mărfuri străine importate şi acestea au beneficiat de taxe reduse pentru anumite scopuri sau utilizări şi condiţiile pentru acordarea taxelor reduse rămân aceleaşi şi în momentul în care produsele compensatoare sunt importate, cuantumul de dedus este cuantumul taxelor vamale şi al altor drepturi de import plătibile la importul acestor mărfuri.
(5) Dacă produsele compensatoare beneficiază de o măsură tarifară preferenţială sau această măsură este aplicabilă şi în cazul mărfurilor importate, încadrate la aceeaşi poziţie tarifară ca şi mărfurile de export temporar, taxele vamale şi alte drepturi de import care se iau în considerare pentru stabilirea cuantumului ce se deduce sunt cele care rezultă din aplicarea măsurilor preferenţiale.
Art. 304. - (1) Când operaţiunea de perfecţionare pasivă constă în repararea mărfurilor importate care ulterior se constată că sunt defecte sau se defectează în perioada de garanţie, reimportul lor se efectuează cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a altor drepturi la import, dacă se dovedeşte că repararea a fost efectuată gratuit.
(2) În cazul unui import de mărfuri defecte care se exportă temporar pentru reparare, nu sunt aplicabile dispoziţiile alin. (1).
Art. 305. - Dacă operaţiunea de perfecţionare pasivă are ca obiect repararea de mărfuri de export temporar, cu titlu oneros, importul produselor compensatoare se efectuează cu exonerarea parţială a taxelor vamale şi a altor drepturi de import. Cuantumul acestora se determină pe baza elementelor de taxare aferente produselor compensatoare la data înregistrării declaraţiei vamale de import a acestor produse, luându-se în considerare ca valoare în vamă numai cheltuielile de reparaţie.
Art. 306. - (1) Regimul de perfecţionare pasivă se poate realiza şi prin înlocuirea unei mărfi importate, atunci când în locul produsului compensator se importă un produs de înlocuire de acelaşi standard.
(2) Prin acelaşi standard se înţelege că produsele de înlocuire trebuie să se încadreze la acelaşi cod tarifar, să fie de aceeaşi calitate comercială şi să posede aceleaşi caracteristici tehnice ca şi produsul compensator.
Art. 307. - (1) Biroul vamal poate permite ca produsele de înlocuire să fie, în condiţiile fixate în autorizaţie, importate înainte de exportul temporar al mărfurilor. Importul anticipat se realizează numai cu constituirea unei garanţii care să acopere integral cuantumul taxelor vamale şi al altor drepturi de import.
(2) Dacă mărfurile de export temporar au fost deja folosite înaintea acestui export, produsele de înlocuire trebuie să nu fie produse noi. Biroul vamal poate acorda derogări de la această normă dacă se dovedeşte că produsele de înlocuire, deşi noi, au fost livrate gratuit.
Art. 308. - (1) În cazul importului anticipat al produselor de înlocuire exportul temporar al mărfurilor trebuie efectuat în termen de cel mult două luni de la data înregistrării declaraţiei vamale de import al acelor produse.
(2) În cazuri temeinic justificate, la cererea titularului autorizaţiei, biroul vamal poate aproba prelungirea termenului prevăzut la alin. (1).
Art. 309. - Când pentru importurile anticipate se aplică prevederile art. 307, cuantumul taxelor vamale şi al altor drepturi de import, care urmează să fie dedus, se determină în funcţie de elementele de taxare aplicabile mărfurilor de export temporar la data înregistrării declaraţiei de plasare a mărfurilor sub acest regim.
Art. 310. - În aplicarea regimului de perfecţionare pasivă biroul vamal poate să recurgă la următoarele procedee:
a) menţionarea sau descrierea în declaraţie a marcajelor particulare sau a numerelor de fabricaţie ale mărfurilor de export temporar;
b) aplicarea de sigilii, ştampile sau alte mijloace de marcare individuală la mărfurile de export temporar;
c) prelevarea de eşantioane, solicitarea de fotografii sau descrieri tehnice, analize de laborator ale mărfurilor de export temporar;
d) examinarea de documente justificative referitoare la operaţiunea de perfecţionare pasivă care urmează să fie efectuată (contracte, corespondenţă, facturi), care să demonstreze că produsele compensatoare urmează să fie fabricate din mărfurile de export temporar.
Art. 311. - (1) Când aplicarea regimului de perfecţionare pasivă se solicită în scopul reparării mărfurilor, biroul vamal poate permite operaţiunea numai dacă se asigură că mărfurile sunt efectiv defecte şi necesită reparaţii.
(2) Când se aplică schimbul de mărfuri în sistem standard, autoritatea vamală procedează conform art. 310 lit. a)-c). În acest caz actele justificative trebuie să facă dovada că reparaţia se realizează cu ajutorul unui produs de înlocuire şi că operaţiunea nu se efectuează pentru ameliorarea performanţelor tehnice iniţiale ale mărfurilor.
Art. 312. - (1) Autorizaţia prin care se acordă schimbul de mărfuri în sistem standard, fără import anticipat, poate fi utilizată atunci când sunt îndeplinite condiţiile pentru reimportul de produse compensatoare în locul produselor de înlocuire.
(2) Importul de produse de înlocuire este permis când sunt îndeplinite condiţiile de acordare a sistemului de schimburi standard fără import anticipat, chiar dacă operaţiunea nu a fost iniţial înscrisă în autorizaţia de plasare sub regim de perfecţionare pasivă.
(3) Operaţiunea prevăzută la alin. (2) este permisă numai dacă este solicitată până în momentul importului produselor de înlocuire.
Art. 313. - (1) Termenul de valabilitate a autorizaţiei pentru regimul de perfecţionare pasivă este stabilit de direcţia regională vamală interjudeţeană în funcţie de condiţiile specifice ale operaţiunii, dar nu mai mult de 2 ani.
(2) Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit în cazuri temeinic justificate.
Art. 314. - (1) Termenul în care se încheie operaţiunea de perfecţionare pasivă se stabileşte de biroul vamal în declaraţia vamală de plasare sub acest regim, ţinându-se seama de durata necesară pentru realizarea operaţiunii de perfecţionare pasivă.
(2) Importul produselor compensatoare sau importul produselor de înlocuire se consideră realizat la data înregistrării declaraţiei vamale de import sau la data declaraţiei vamale de plasare a mărfurilor sub regim de antrepozit vamal ori de perfecţionare activă.
Art. 315. - (1) Rata de randament se stabileşte de către titularul operaţiunii cel mai târziu în momentul plasării mărfurilor sub regim de perfecţionare pasivă, ţinându-se seama de condiţiile operaţiunii de perfecţionare pasivă.
(2) Rata de randament se poate stabili şi după plasarea mărfurilor sub regimul de perfecţionare pasivă, în cazuri justificate, dar nu mai târziu de data înregistrării declaraţiei de import al produselor compensatoare.
Art. 316. - În cazuri justificate direcţia regională vamală interjudeţeană poate permite ca importul produselor compensatoare sau importul produselor de înlocuire să fie efectuat de o altă persoană juridică română decât titularul autorizaţiei sau al declaraţiei de plasare sub regimul de perfecţionare pasivă.
Art. 317. - Mărfurile de export temporar şi mărfurile destinate exportului temporar în cadrul sistemului de schimburi standard se plasează sub regimul de perfecţionare pasivă, prin depunerea unei declaraţii vamale corespunzătoare regimului la biroul vamal prevăzut în autorizaţie.
Art. 318. - (1) Declaraţia vamală de încheiere a regimului de perfecţionare pasivă se depune la biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea.
(2) Declaraţia vamală prevăzută la alin. (1) poate fi depusă şi la alt birou vamal, cu condiţia ca titularul autorizaţiei să transmită o copie de pe declaraţie şi de pe documentele însoţitoare, în termen de 15 zile, la biroul vamal la care s-a depus iniţial declaraţia vamală de plasare sub regim de perfecţionare pasivă.
Art. 319. - În declaraţiile vamale de plasare sub regim de perfecţionare pasivă şi de încheiere a acestui regim, la rubrica destinată descrierii mărfurilor se menţionează "Marfă PP".
Art. 320. - (1) Cheltuielile de încărcare-descărcare, de transport şi de asigurare a mărfurilor de export temporar până la locul unde a fost efectuată operaţiunea de perfecţionare pasivă nu se includ în valoarea mărfurilor de export temporar care se ia în calcul la determinarea valorii în vamă a produselor compensatoare.
(2) Cheltuielile de încărcare-descărcare, de transport şi de asigurare privind produsele compensatoare se includ în valoarea în vamă a acestor produse.
Art. 321. - Cheltuielile de reparaţie cu titlu oneros sunt sumele efectiv plătite sau de plătit de titularul autorizaţiei.
Art. 322. - (1) Repartiţia mărfurilor de export temporar pe produsele compensatoare se realizează folosindu-se în mod corespunzător una dintre metodele prevăzute la art. 217-219.
(2) Metodele de calcul prevăzute la alin. (1) se utilizează în scopul determinării sumei care se deduce din cuantumul drepturilor şi taxelor vamale de import aferente produselor compensatoare importate potrivit art. 303.
Art. 323. - La înregistrarea declaraţiei vamale pentru plasarea mărfurilor sub regim de perfecţionare pasivă se iau în considerare măsurile de politică comercială pentru exportul mărfurilor în vigoare.
Art. 324. - (1) La importul produselor compensatoare se iau în considerare măsurile de politică comercială stabilite pentru importul mărfurilor.
(2) Măsurile de politică comercială pentru import nu se aplică în cazul reparaţiilor şi recurgerii la sistemul de schimburi standard.
CAPITOLUL X
Alte operaţiuni vamale
SECŢIUNEA 1
Transbordarea vamală
Art. 325. - Mărfurile aflate sub supraveghere vamală se pot transborda dintr-un mijloc de transport în altul ori se pot depozita temporar pe teritoriul României.
Art. 326. - Operaţiunea de transbordare se efectuează în prezenţa autorităţii vamale.
Art. 327. - (1) Transbordarea mărfurilor trebuie să fie cerută de transportatorul acestora, de un comisionar în vamă sau de orice altă persoană care face dovada că are dreptul de a dispune asupra mărfurilor.
(2) Biroul vamal, analizând cererea, eliberează un permis vamal în care se menţionează felul şi cantitatea mărfii care urmează să fie transbordată şi termenul de efectuare a operaţiunii. Acest termen poate fi prelungit în cazuri justificate. Permisul vamal este înregistrat la biroul vamal emitent.
Art. 328. - (1) Permisul vamal este asimilat cu declaraţia vamală acceptată şi produce aceleaşi efecte juridice.
(2) În cazul în care se constată lipsuri sau substituiri din mărfurile transbordate, permisul vamal constituie titlu executoriu pentru încasarea taxelor vamale şi a altor drepturi de import. Elementele de taxare sunt cele în vigoare la data înregistrării permisului vamal.
(3) În staţiile de cale ferată în care este organizată transbordarea în vagoane cu ecartament diferit operaţiunea se efectuează fără a se mai depune permisul vamal. Transportatorul răspunde de felul şi de cantitatea mărfurilor transbordate, precum şi de concordanţa acestora cu datele înscrise în documentul de transport internaţional.
Art. 329. - (1) În caz de forţă majoră sau caz fortuit transbordarea mărfurilor se poate efectua şi în locurile unde nu funcţionează birouri vamale, în prezenţa organelor de poliţie care certifică pe documentul de transport felul şi cantitatea mărfurilor.
(2) Transportatorul este obligat să sigileze mijloacele de transport sau mărfurile şi să le prezinte la biroul vamal cel mai apropiat. În acest caz documentele vamale şi documentele de transport se modifică în mod corespunzător şi se iau măsuri de sigilare vamală a mijloacelor de transport sau a mărfurilor. În cazul transportului pe calea ferată, atunci când nu poate fi asigurată prezenţa organelor de poliţie, transbordarea mărfurilor se poate efectua şi în prezenţa a doi martori străini de calea ferată, încheindu-se un proces-verbal constatator.
SECŢIUNEA a 2-a
Introducerea sau scoaterea de bunuri din ţară în afara activităţii de comerţ exterior de către persoanele juridice
Art. 330. - Persoanele juridice române pot introduce sau scoate din ţară bunuri, chiar dacă nu au prevăzute în obiectul lor de activitate operaţiuni de comerţ exterior, în următoarele condiţii:
a) la introducerea în ţară bunurile să fie destinate folosinţei proprii şi să nu fie comercializate;
b) la scoaterea din ţară bunurile să fie din patrimoniul propriu şi să fie transmise fără plată.
Art. 331. - Introducerea sau scoaterea de bunuri din ţară se face cu depunerea declaraţiei vamale de import sau de export şi cu îndeplinirea celorlalte condiţii legale privind importul şi exportul de mărfuri, inclusiv plata taxelor vamale şi a altor drepturi de import sau export prevăzute de lege.
Art. 332. - (1) Reprezentanţele firmelor comerciale şi ale organizaţiilor economice străine, care funcţionează legal în România, pot introduce în ţară bunuri pentru dotarea şi întreţinerea sediilor lor, cu plata taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2) Reprezentanţele, agenţiile şi secţiile economice ale altor state în România pot introduce în ţară mostre şi probe, materiale publicitare şi de reclamă, precum şi articole destinate să fie folosite la târguri, expoziţii, congrese, conferinţe, simpozioane, competiţii şi alte manifestări similare la care participă, cu aplicarea regimului tarifar prevăzut de lege.
(3) Persoanele juridice menţionate la alin. (1) şi (2) pot scoate din ţară bunurile aduse din străinătate, precum şi bunurile pe care le-au achiziţionat în ţară pentru nevoile lor uzuale.
Art. 333. - (1) Pe bază de reciprocitate se aplică reduceri sau exceptări de la plata taxelor vamale ori se acordă regimul de introducere temporară, fără garantarea taxelor vamale, în cazul bunurilor introduse în ţară pentru dotarea şi întreţinerea reprezentanţelor prevăzute la art. 332 alin. (1).
(2) Condiţia de reciprocitate se aplică numai pe baza prezentării de către solicitant a confirmării de către administraţia vamală din statul respectiv că reprezentanţele române similare beneficiază de aceleaşi facilităţi.
Art. 334. - (1) Pentru autoturisme şi alte autovehicule şi autoremorcile lor înmatriculate în străinătate, aparţinând reprezentanţelor şi sucursalelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice străine, care funcţionează în România potrivit normelor legale, se garantează plata taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
(2) Pe bază de reciprocitate stabilită conform art. 333 alin. (2) autovehiculele pot fi introduse temporar în ţară şi fără garantarea taxelor vamale şi a altor drepturi de import.
Art. 335. - Bunurile pentru dotarea reprezentanţelor şi sediilor altor persoane juridice române cu sediul în străinătate pot fi scoase din ţară şi readuse, fără plata taxelor vamale. Aceste operaţiuni se efectuează pe baza adresei din care să rezulte că bunurile sunt înscrise în evidenţele sale contabile din ţară.
SECŢIUNEA a 3-a
Regimul vamal al mostrelor, modelelor de referinţă şi materialelor publicitare
Art. 336. - (1) Se consideră mostre orice bunuri sau părţi din acestea primite de la parteneri externi în mod gratuit pentru cunoaşterea, testarea sau analizarea caracteristicilor tehnice în vederea importului sau producerii lor în ţară, precum şi cele expediate gratuit partenerilor externi în scopul prospectării pieţei externe sau obţinerii de comenzi.
(2) Prin mostre cu valoare comercială se înţelege bunuri sau părţi din acestea, cărora li se poate da şi o altă întrebuinţare decât cea de mostre.
(3) Prin mostre fără valoare comercială se înţelege bunuri sau părţi din acestea secţionate, divizate, desperecheate, perforate sau care au fost supuse altor operaţiuni similare, cărora nu li se poate da o altă întrebuinţare decât cea de mostre.
Art. 337. - Modelele de referinţă sunt modele de mărfuri a căror fabricare este proiectată, cu condiţia cumulativă ca:
a) să aparţină unei persoane stabilite în străinătate şi să fie introduse în ţară cu scopul de a fi prezentate sau a face obiectul unei demonstraţii în vederea obţinerii de comenzi;
b) să nu fie vândute sau închiriate;
c) să fie reexportate.
Art. 338. - Materialul publicitar, de reclamă şi de documentare constă în cataloage şi liste de preţuri, referitoare la mărfuri puse în vânzare sau la prestări de servicii, cu condiţia ca fiecare trimitere:
a) să fie compusă dintr-un singur document; sau
b) să cuprindă un singur exemplar al fiecărui document, dacă este compusă din mai multe documente; sau
c) să nu depăşească greutatea brută de 1 kg, oricare ar fi numărul documentelor sau al exemplarelor.
Art. 339. - (1) Regimul tarifar al bunurilor prevăzute la art. 336-338 este următorul:
a) la introducerea în ţară se aplică regimul tarifar prevăzut în legea de aplicare a Tarifului vamal de import al României;
b) la scoaterea din ţară nu se percep taxe vamale.
(2) Pentru bunurile introduse sau scoase din ţară fără plata taxelor vamale se depune la biroul vamal o declaraţie în formă simplificată, potrivit modelului stabilit de Direcţia Generală a Vămilor. Pentru bunurile introduse cu plata taxelor vamale se depune o declaraţie vamală în detaliu.
Art. 340. - (1) Bunurile aflate în regim de admitere temporară pentru a fi prezentate la expoziţii, târguri, congrese sau manifestări similare, consumate sau distribuite în timpul manifestării, sunt supuse regimului tarifar prevăzut în legea de aplicare a Tarifului vamal de import al României.
(2) Pe durata manifestării pot fi introduse în ţară de firmele străine expozante, cu exceptare de la plata taxelor vamale de import: 200 de ţigări, 1 l băuturi alcoolice, 5 l vin, 10 l bere, pe zi şi pentru fiecare firmă.
SECŢIUNEA a 4-a
Regimul vamal al aprovizionării mijloacelor de transport în trafic internaţional
Art. 341. - (1) Navele sub pavilion străin care acostează în porturile române pot fi aprovizionate cu combustibil, lubrifianţi, produse alimentare, precum şi cu alte materiale de către persoane juridice române care au în obiectul lor de activitate astfel de operaţiuni, cu respectarea normelor privind exportul mărfurilor.
(2) În porturile unde nu funcţionează persoane juridice care au în obiectul de activitate astfel de operaţiuni aprovizionarea cu produsele menţionate la alin. (1) se poate face de către agentul navei direct de pe piaţa liberă, cu respectarea normelor privind exportul mărfurilor.
(3) Aprovizionarea poate fi făcută cu produse româneşti sau cu produse de provenienţă străină, care au fost legal importate anterior.
Art. 342. - (1) Bunurile destinate aprovizionării se introduc la bordul navelor sub pavilion străin pe baza documentului de livrare şi a permisului vamal eliberat de biroul vamal, la cererea comandantului navei, a armatorului şi a agentului navei.
(2) Se poate depune o singură declaraţie vamală de export pentru toată durata de staţionare a navei în fiecare port. În cazul prevăzut la art. 341 alin. (2) declaraţia vamală de export se depune numai de către agentul navei.
Art. 343. - Aprovizionarea navelor române care efectuează curse în străinătate se face de societăţile comerciale române de navigaţie cărora le aparţin, cu produse româneşti sau cu produse de provenienţă străină, care au fost legal importate anterior, în baza documentului de livrare şi a permisului vamal, fără depunerea declaraţiei vamale de export. Aprovizionarea se face ţinându-se seama de durata călătoriei, de capacitatea rezervoarelor şi de numărul membrilor echipajului.
Art. 344. - Societăţile comerciale române de navigaţie pot efectua aprovizionarea cu combustibil, lubrifianţi, materiale sau alimente a navelor sub pavilion străin, dacă în cadrul unor înţelegeri cu societăţi similare din străinatate s-au stabilit livrări prin compensaţie. Societăţile comerciale române de navigaţie ţin evidenţa acestor operaţiuni şi prezintă biroului vamal documentele justificative.
Art. 345. - (1) Agenţiile societăţilor de transport străine autorizate să funcţioneze în România pot introduce temporar în ţară bunuri pentru aprovizionarea mijloacelor de transport proprii aflate în trafic internaţional, cu depunerea declaraţiei vamale în detaliu.
(2) Agenţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia să înscrie bunurile introduse temporar în ţară în documentele de evidenţă contabilă operativă, care vor fi puse, la cerere, la dispoziţia biroului vamal.
Art. 346. - Dispoziţiile referitoare la aprovizionarea navelor române şi străine se aplică în mod corespunzător aeronavelor române şi străine aflate pe aeroporturile române. Controlul vamal se efectuează în baza documentului de livrare.
Art. 347. - Bunurile de consum aflate la bordul navelor, aeronavelor, vagoanelor-restaurant, vagoanelor de dormit şi autocarelor, destinate consumului pe parcursul călătoriei, nu se supun normelor prevăzute pentru importul mărfurilor.
CAPITOLUL XI
Garantarea datoriei vamale
Art. 348. - Datoria vamală este garantată distinct pentru regimurile vamale în cazurile şi în condiţiile prevăzute în prezentul regulament.
Art. 349. - (1) Bunurile transportate pe cale rutieră sunt supuse garantării datoriei vamale numai dacă nu circulă sub acoperirea unei convenţii internaţionale care asigură plata datoriei vamale.
(2) Bunurile transportate pe cale ferată, prin poştă, pe calea aerului şi pe apă sunt exceptate de la garantarea datoriei vamale.
Art. 350. - Bunurile prevăzute la art. 256-270 şi 284-293, care sunt în regim de admitere temporară cu exonerarea totală a plăţii taxelor vamale şi a drepturilor de import, nu sunt supuse garantării datoriei vamale.
CAPITOLUL XII
Supravegherea vamală
SECŢIUNEA 1
Supravegherea executată de biroul vamal
Art. 351. - Supravegherea vamală cuprinde orice acţiune a autorităţii vamale, în vederea asigurării respectării reglementărilor vamale şi a altor norme aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală.
Art. 352. - Sunt supuse supravegherii vamale:
a) mărfurile şi bunurile nevămuite la intrarea în ţară;
b) mărfurile şi bunurile în tranzit;
c) navele sub pavilion străin şi aeronavele străine, pe timpul staţionării în apele teritoriale sau în porturi şi, după caz, pe aeroporturi.
Art. 353. - Supravegherea vamală se realizează prin:
a) ţinerea operativă a evidenţei mărfurilor şi bunurilor supuse regimului vamal prin înscrierea lor în registrul sau documentele vamale;
b) aplicarea de sigilii vamale la mărfurile, bunurile şi mijloacele de transport supuse regimului vamal, precum şi la accesul în spaţiile în care acestea se găsesc;
c) efectuarea de verificări selective, inopinate la mijloacele de transport încărcate cu mărfuri nevămuite sau aflate în tranzit;
d) stabilirea de posturi permanente sau temporare, fixe sau mobile, la locul de acces al persoanelor în porturi şi aeroporturi, la scara navelor şi aeronavelor, în depozite sau în alte locuri unde se află mărfuri şi alte bunuri supuse vămuirii, precum şi la mijloacele de transport;
e) efectuarea, în cazuri de indicii de fraudă vamală, de verificări totale la mărfurile sau bunurile care trec frontiera în anumite perioade sau pentru unele categorii.
Art. 354. - În porturile şi zonele libere supravegherea vamală se efectuează în mod specific şi prin:
a) organizarea de echipe vamale mobile la limitele exterioare ale perimetrelor în care se efectuează, specifice porturilor şi zonelor libere;
b) organizarea de posturi vamale fixe la locurile de acces al persoanelor şi bunurilor în porturile şi zonele libere;
c) alte măsuri proprii unor porturi şi zone libere, prevăzute în actele normative de înfiinţare şi funcţionare a acestora.
Art. 355. - (1) Condiţiile materiale necesare desfăşurării supravegherii vamale prevăzute la art. 354 pentru porturile şi zonele libere se stabilesc de administraţia acestora, de comun acord cu autoritatea vamală.
(2) Administraţia zonelor şi porturilor libere are obligaţia să notifice în scris, în prealabil, biroului vamal transporturile de mărfuri şi bunuri prohibite legal care se efectuează în şi din porturile şi zonele libere.
Art. 356. - Supravegherea vamală se organizează de fiecare birou vamal, în funcţie de specificul şi cerinţele activităţii.
Art. 357. - (1) Biroul vamal care funcţionează în porturi exercită supravegherea în incinta şi în rada acestora asupra ambarcaţiunilor, pontoanelor, precum şi asupra bunurilor aparţinând persoanelor care intră, ies sau îşi desfăşoară activitatea în porturi.
(2) Biroul vamal de frontieră care funcţionează în punctele rutiere şi în staţiile de cale ferată exercită supravegherea vamală în incinta acestora. Pe calea ferată supravegherea vamală se realizează şi în timpul efectuării controlului vamal în trenurile de călători.
(3) Biroul vamal din interiorul ţării, care funcţionează în staţiile de cale ferată, în oficii poştale sau în incinte proprii, îşi exercită atribuţiile de supraveghere vamală în aceste locuri, precum şi în alte locuri unde autoritatea vamală se deplasează în vederea executării unor operaţiuni vamale.
SECŢIUNEA a 2-a
Aplicarea de sigilii vamale
Art. 358. - (1) Mărfurile şi bunurile aflate sub supraveghere vamală se pun sub sigilii vamale, cu excepţia transporturilor de mesagerie, a sacilor poştali în tranzit, a mărfurilor şi bunurilor antrepozitate şi a celor care fac obiectul operaţiunilor de admitere temporară.
(2) Sigiliile aplicate de persoanele juridice române sau străine pot fi acceptate de Direcţia Generală a Vămilor în locul sigiliilor vamale.
Art. 359. - (1) Sigiliile vamale se aplică la uşi, ferestre sau la alte sisteme de închidere a mijloacelor de transport.
(2) Pentru sigilarea coletelor, acestea trebuie să fie ambalate astfel încât să nu se poată pătrunde la conţinutul lor fără ruperea sigiliului sau fără a lăsa urme vizibile.
Art. 360. - Mijloacele de transport şi spaţiile în care se află bunuri sub regim vamal pentru a fi sigilate trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) construcţia să permită scoaterea sau introducerea de bunuri numai prin deschideri care pot fi sigilate;
b) construcţia să fie suficient de solidă pentru a nu permite spargerea pereţilor, podelelor sau acoperişului, fără a lăsa urme de efracţie;
c) construcţia să nu permită scoaterea, în întregime sau în parte, a pereţilor, podelelor sau acoperişului şi repunerea lor la loc, fără a lăsa urme de efracţie;
d) uşile, ferestrele şi conductele pentru mărfurile lichide să fie prevăzute cu inele sau alte dispozitive care să permită aplicarea cu uşurinţă a sigiliilor vamale.
CAPITOLUL XIII
Supravegherea şi controlul vamal exercitate în afara birourilor vamale
Art. 361. - Supravegherea şi controlul vamal în afara birourilor vamale se realizează de către autoritatea vamală abilitată din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor, în scopul prevenirii, combaterii şi sancţionării fraudei în domeniul vamal pe întregul teritoriu naţional.
Art. 362. - Autoritatea vamală abilitată la nivel central şi structurile teritoriale ale Direcţiei Generale a Vămilor îndeplinesc următoarele atribuţii principale:
a) exercită prin mijloace şi procedee specifice supravegherea persoanelor, precum şi a bunurilor care sunt supuse vămuirii pe întregul teritoriu naţional;
b) constată şi încasează diferenţele de drepturi de import sau de export datorate declarării nereale a bunurilor în cadrul operaţiunilor de import, export şi tranzit, rezultate ca urmare a acţiunilor proprii întreprinse;
c) constată şi sancţionează nerespectarea reglementărilor în domeniul vamal;
d) constată şi reţin în vederea confiscării bunurile care fac obiectul încălcării legislaţiei vamale, ca urmare a acţiunilor proprii întreprinse;
e) previn şi combat prin mijloace specifice traficul ilicit de arme, muniţii, materiale explozive şi radioactive, produse şi substanţe stupefiante şi psihotrope, precursori ai acestora şi substanţe chimice esenţiale, produse şi substanţe toxice, obiecte din patrimoniul cultural naţional, metale şi pietre preţioase.
Art. 363. - Pe întregul teritoriu naţional autoritatea vamală abilitată are, în condiţiile legii, următoarele drepturi:
a) opreşte orice mijloace de transport, utilizând semnale formale specifice;
b) verifică documentele mijlocului de transport, precum şi cele care arată provenienţa şi regimul vamal al bunurilor, inclusiv documentele de transport internaţional;
c) controlează mijlocul de transport, aplicând sigilii vamale asupra compartimentului de marfă atunci când este cazul;
d) controlează clădiri, depozite, terenuri, sedii şi alte obiective, unde se găsesc sau ar putea să se găsească bunuri supuse vămuirii ori cu regim special.
Art. 364. - În zona specială de supraveghere vamală, autoritatea vamală abilitată controlează magazinele, punctele de desfacere, care comercializează mărfuri, în vederea identificării mărfurilor străine a căror provenienţă nu poate fi justificată cu documente vamale.
Art. 365. - În zona specială de supraveghere vamală autoritatea vamală abilitată legitimează persoanele suspectate de încălcarea reglementărilor vamale.
Art. 366. - (1) La semnalul autorităţii vamale abilitate conducătorul mijlocului de transport este obligat să oprească şi să creeze condiţiile necesare verificării acestuia.
(2) Nesupunerea la semnal determină luarea tuturor măsurilor necesare pentru oprirea mijlocului de transport, inclusiv solicitarea ajutorului organelor poliţiei de frontieră sau, după caz, al organelor de poliţie.
(3) În cazul în care nu se poate realiza controlul mijlocului de transport în locul unde a fost oprit, se procedează la însoţirea acestuia până la cel mai apropiat birou vamal, în vederea realizării controlului.
Art. 367. - În afara birourilor vamale pot fi create posturi fixe sau mobile în vederea realizării supravegherii şi controlului vamal.
Art. 368. - (1) Pe întregul teritoriu naţional mijloacele de transport aflate în tranzit pot fi însoţite de autoritatea vamală abilitată între două birouri vamale, în cazul în care există suspiciunea descărcării frauduloase.
(2) Acţiunea de însoţire poate fi realizată la iniţiativa transportatorului, destinatarului mărfii sau a reprezentantului acestuia ori la iniţiativa autorităţii vamale abilitate.
(3) Atunci când însoţirea se realizează din iniţiativa transportatorului, destinatarului mărfii sau reprezentantului acestuia, cheltuielile privind deplasarea autorităţii vamale abilitate sunt suportate de titularul operaţiunii de tranzit.
(4) Metodologia de însoţire şi modalitatea de calcul al cheltuielilor de deplasare se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Art. 369. - În exercitarea atribuţiilor de control vamal, în afara birourilor vamale, autoritatea vamală abilitată are dreptul de a realiza următoarele activităţi pe întregul teritoriu naţional:
a) efectuarea de investigaţii, supravegheri şi verificări în cazurile în care sunt semnalate încălcări ale legislaţiei vamale;
b) verificarea de registre, evidenţe financiar-contabile, orice înscrisuri, inclusiv cele pe suport informatic care au legătură directă sau indirectă cu bunurile importate, exportate sau tranzitate pe teritoriul naţional;
c) prelevarea de probe din mărfurile supuse vămuirii pentru a fi analizate în laboratoarele proprii sau abilitate în vederea identificării şi expertizării acestora;
d) când consideră că prin încălcarea reglementărilor vamale au fost săvârşite infracţiuni sesizează organele de cercetare penală competente.
Art. 370. - În baza acordurilor internaţionale la care România este parte autoritatea vamală abilitată realizează cu alte instituţii vamale din străinătate schimbul de informaţii necesar prevenirii şi combaterii fraudei vamale.
Art. 371. - În scopul stabilirii modului în care persoanele fizice sau juridice au respectat reglementările vamale, autoritatea vamală abilitată efectuează controlul ulterior al operaţiunilor de vămuire.
Art. 372. - Activitatea de control vamal ulterior se realizează prin programe aprobate de director general al Direcţiei Generale a Vămilor sau inopinat.
Art. 373. - Controlul vamal ulterior se exercită pe o perioadă de 5 ani de la data acordării liberului de vamă. În cadrul aceluiaşi termen pot fi încasate sau restituite diferenţe de drepturi vamale constatate.
Art. 374. - Normele tehnice privind realizarea supravegherii şi controlului vamal ulterior se aprobă prin decizie a directorului general al Direcţiei Generale a Vămilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CAPITOLUL XIV
Bunuri pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de vămuire
Art. 375. - (1) Bunurile introduse de persoanele fizice ca bagaj însoţit, pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de vămuire, se păstrează sub supraveghere vamală în depozitele biroului vamal, la dispoziţia titularilor, timp de 120 de zile.
(2) Mărfurile şi bunurile intrate în ţară, destinate persoanelor juridice, pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de vămuire la import, se păstrează în depozit necesar de comisionarii în vamă, sub supraveghere vamală, cel mult 120 de zile.
(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică şi în cazul bunurilor destinate persoanelor fizice sau juridice, pentru care există un contract de transport internaţional, iar transportatorul nu le poate preda destinatarului sau acesta nu îndeplineşte condiţiile de vămuire la import. În aceste cazuri bunurile sunt păstrate sub supraveghere vamală în depozit necesar la transportatori sau la comisionarii în vamă, pe cheltuiala importatorului.
(4) Transportatorul sau comisionarul în vamă, care primeşte mărfurile şi bunurile în depozit necesar, este obligat să îl încunoştinţeze pe destinatar.
Art. 376. - Autoritatea vamală are dreptul să prelungească termenele prevăzute la art. 375 alin. (1) şi (2) în cazurile în care din documente rezultă că expirarea termenului nu este din culpa titularului.
Art. 377. - (1) În cazul bunurilor prevăzute la art. 375 alin. (1) termenul de păstrare curge de la data emiterii de către autoritatea vamală a adeverinţei de reţinere a bunurilor.
(2) În cazul mărfurilor şi bunurilor prevăzute la art. 375 alin. (2) şi (3) termenul de păstrare curge de la data expirării perioadei prevăzute la art. 46 din Codul vamal al României, la care se adaugă prelungirile legal acordate.
Art. 378. - Mărfurile şi bunurile clasificate la cap. 1-3 din Tariful vamal de import al României se consideră a fi perisabile şi termenul de păstrare sub supraveghere vamală este de 48 de ore de la data emiterii adeverinţei de reţinere în cazul bunurilor prevăzute la art. 375 alin. (1) şi de la data înregistrării în evidenţa biroului vamal în cazul bunurilor prevăzute la art. 375 alin. (2), dacă nu sunt condiţii de depozitare care să le asigure conservarea, confirmate de deţinătorul depozitului.
Art. 379. - Autoritatea vamală nu răspunde de deteriorarea, alterarea sau de pierderile cantitative din cauze naturale, produse la bunurile păstrate în condiţiile prevăzute la art. 375, 376 şi 378.
Art. 380. - Mărfurile şi bunurile a căror deţinere sau circulaţie este supusă prin legi speciale unor condiţii care nu sunt îndeplinite la intrarea sau la ieşirea din ţară se reţin şi se înregistrează de biroul vamal care le predă imediat în depozit autorităţii competente prevăzute de legea specială.
Art. 381. - (1) La expirarea termenelor de păstrare prevăzute în prezentul capitol, dacă titularii nu au reglementat situaţia vamală a bunurilor, acestea se valorifică potrivit normelor legale în vigoare.
(2) În cazul în care titularii abandonează bunurile printr-o declaraţie scrisă dată autorităţilor vamale condiţiile de valorificare sunt îndeplinite din momentul depunerii acestei declaraţii.
Art. 382. - Mărfurile şi bunurile identificate de autorităţile vamale în exercitarea atribuţiilor lor fără a fi cunoscut titularul acestora se înscriu în evidenţele biroului vamal, pe baza adeverinţei de reţinere a acestora. Dacă titularul acestora nu a putut fi stabilit în termenele prevăzute în prezentul capitol, la expirarea acestor termene bunurile se valorifică.
Art. 383. - (1) Mărfurile şi bunurile care îndeplinesc condiţiile de valorificare potrivit prezentului regulament se declară bilunar de către biroul vamal la organele financiare locale, care sunt obligate să le preia în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării, cu excepţia celor perisabile, care se declară şi se preiau imediat.
(2) Mărfurile şi bunurile prevăzute la art. 380 se valorifică de către autoritatea competentă la care se află în depozit după expirarea termenelor prevăzute la art. 375 şi 376.
(3) Sumele obţinute ca urmare a valorificării acestor bunuri se fac venit la bugetul de stat.
CAPITOLUL XV
Contravenţii vamale
Art. 384. - Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000.000 lei la 10.000.000 lei următoarele fapte:
a) nedepunerea la autoritatea vamală de frontieră sau de interior de către transportator ori de reprezentantul acestuia a documentelor însoţitoare ale mijloacelor de transport aflate în trafic internaţional şi a documentelor privind mărfurile transportate cu acestea;
b) nedepunerea declaraţiei proviziilor de bord în termenele legale;
c) neîndeplinirea de către organele poştale a obligaţiei de a prezenta lista sacilor poştali;
d) nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice a obligaţiei de a face accesibile controlului vamal locurile indicate de autoritatea vamală;
e) neprezentarea de către transportator a evidenţelor şi informaţiilor cerute de reglementările vamale privind bunurile aflate în tranzit;
f) neîndeplinirea de către transportatorul sau de gestionarul bunurilor nevămuite a obligaţiei de a asigura integritatea sigiliilor şi marcajelor vamale;
g) prezentarea de către declaranţii vamali a unor documente conţinând date nereale ori depunerea declaraţiei vamale conţinând date eronate privind încadrarea tarifară, dacă fapta nu constituie contravenţia prevăzută la art. 386 lit. k).
Art. 385. - Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 25.000.000 lei următoarele fapte:
a) descărcarea, încărcarea sau transbordarea bunurilor pe nave fără permis vamal; în acest caz cantitatea de bunuri încărcate, descărcate sau transbordate se confiscă. Atunci când bunurile nu mai pot fi identificate contravenientul este obligat la plata contravalorii acestora;
b) exercitarea activităţii de comisionar în vamă fără autorizaţia emisă de autoritatea competentă; veniturile realizate din activitatea neautorizată se confiscă;
c) neîndeplinirea corectă şi completă de către comisionarul în vamă a obligaţiilor prevăzute de reglementările vamale;
d) părăsirea porturilor sau aeroporturilor de către navele sau aeronavele care pleacă în cursă externă fără viza autorităţii vamale; în acest caz amenda se aplică căpităniei portului sau autorităţilor aeroportuare;
e) neîndeplinirea de către organele poştale a obligaţiei de a declara şi de a prezenta autorităţii vamale coletele poştale în vederea vămuirii;
f) prezentarea de către transportator la biroul vamal de interior a bunurilor nevămuite transportate, fără a fi depus declaraţie vamală de tranzit la biroul vamal de plecare;
g) neîndeplinirea de către persoanele fizice care intră sau ies din ţară a obligaţiei de a declara şi de a prezenta bunurile pe care le au asupra lor sau în bagaje în vederea vămuirii.
Art. 386. - Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 25.000.000 lei la 75.000.000 lei următoarele fapte:
a) sustragerea de la vămuire sau încercarea de sustragere de la vămuire a oricăror bunuri supuse regimului vamal ori care urmează să fie supuse unui regim vamal, caz în care bunurile se confiscă; atunci când bunurile nu mai pot fi identificate contravenientul este obligat la plata contravalorii acestora;
b) refuzul titularului operaţiunii de vămuire sau al reprezentantului acestuia de a pune la dispoziţie autorităţilor vamale registrele şi corespondenţa, actele, piesele justificative, bilanţurile contabile şi alte documente necesare în vederea efectuării controlului vamal ulterior;
c) neîndeplinirea de către administraţia zonelor şi porturilor libere a obligaţiei de a notifica în scris biroului vamal transporturile de bunuri prohibite, intrate în zona liberă sau în portul liber;
d) nedeclararea mărfurilor la import în termenele legale;
e) neîndeplinirea de către transportator sau gestionar a obligaţiei de păstrare a bunurilor nevămuite, pe timpul transportului sau al depozitării lor, dacă fapta a avut ca rezultat lipsuri sau substituiri din aceste bunuri;
f) înstrăinarea sub orice formă a bunurilor aflate în tranzit vamal. Bunurile înstrăinate se confiscă. Atunci când bunurile nu mai pot fi identificate, titularul operaţiunii de tranzit sau dobânditorul bunurilor este obligat la plata contravalorii acestora;
g) acostarea navelor sau aterizarea aeronavelor în alte locuri decât în punctele de control unde funcţionează autoritatea vamală, cu excepţia cazului de forţă majoră sau de boală gravă la bord;
h) neîndeplinirea obligaţiei de a declara autorităţii vamale modificarea destinaţiei bunurilor faţă de scopul declarat la plasarea mărfurilor sub un anume regim;
i) eliberarea de către transportator direct beneficiarilor a bunurilor nevămuite;
j) nerespectarea de către titularii operaţiunii de trecere temporară de bunuri peste frontieră sau de către titularii regimurilor suspensive a termenelor, obligaţiilor şi a condiţiilor stabilite pentru derularea şi încheierea acestor operaţiuni şi regimuri;
k) depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare conţinând date eronate privind valoarea în vamă, felul, cantitatea sau originea bunurilor; în acest caz bunurile constatate în plus în ceea ce priveşte felul, cantitatea sau originea se confiscă. În situaţia în care, în urma efectuării controlului ulterior, bunurile nu mai pot fi identificate, contravenientul este obligat la plata contravalorii acestora.
Art. 387. - (1) Contravenţiile vamale se constată prin procese-verbale de contravenţie încheiate potrivit prevederilor art. 185 din Codul vamal al României de personalul vamal cu atribuţii de serviciu în acest sens. Personalul vamal care încheie procesul-verbal de constatare a contravenţiei aplică şi sancţiunea.
(2) Împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contravenientul poate formula plângere în termen de 15 zile de la comunicare.
(3) Plângerea se depune la autoritatea vamală din care face parte agentul constatator care o va înainta de îndată la judecătoria în a cărei rază teritorială s-a săvârşit contravenţia.
Art. 388. - Contravaloarea bunurilor care nu mai pot fi identificate este egală cu valoarea în vamă a acestora plus drepturile de import aferente.
Art. 389. - Direcţia Generală a Vămilor poate emite norme tehnice specifice privind aplicarea dispoziţiilor prezentului capitol.
CAPITOLUL XVI
Controlul destinaţiei finale
Art. 390. - (1) Pentru mărfurile care beneficiază de un tratament tarifar favorabil în funcţie de destinaţia lor finală, acordat prin legi speciale, regimul vamal de import se admite dacă persoana care importă sau pentru care se importă aceste mărfuri a obţinut o autorizaţie scrisă.
(2) Autorizaţia se eliberează de direcţia regională vamală interjudeţeană în a cărei rază de competenţă se află sediul importatorului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 27, în baza unei cereri scrise care se depune la autoritatea vamală competentă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 28.
(3) Autorizaţia se emite pentru a permite autorităţii vamale să verifice în orice moment existenţa mărfurilor în locul în care acestea sunt depozitate sau utilizate în scopul declarat.
Art. 391. - Termenul de valabilitate a autorizaţiei este cel prevăzut în actul normativ care acordă tratamentul tarifar favorabil, iar în cazul în care nu este fixat un astfel de termen, valabilitatea autorizaţiei este cea care rezultă din calculul amortizărilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale.
Art. 392. - Beneficiarul autorizaţiei are următoarele obligaţii:
a) să utilizeze mărfurile numai pentru destinaţia declarată;
b) să ţină o evidenţă contabilă şi operativă care să permită autorităţii vamale să constate dacă destinaţia declarată a fost respectată şi să păstreze această evidenţă pentru perioada menţionată în autorizaţie;
c) să utilizeze mărfurile pentru destinaţia declarată înainte de expirarea unui termen de un an de la data declaraţiei vamale de import, validată de autoritatea vamală; termenul poate fi prelungit de autoritatea vamală dacă mărfurile nu au fost utilizate datorită unui caz fortuit ori de forţă majoră sau datorită unor cauze impuse de procesele tehnice de utilizare ori de transformare a mărfurilor.
Art. 393. - Deşeurile şi resturile rezultate ca urmare a procesului de prelucrare a mărfurilor se consideră ca fiind mărfuri utilizate conform destinaţiei declarate.
Art. 394. - (1) Autoritatea vamală care are în atribuţii efectuarea de controale ulterioare verifică periodic dacă mărfurile importate în condiţiile acestui capitol au fost utilizate potrivit destinaţiei declarate şi înscriu în rubrica 5 din autorizaţie rezultatele controlului.
(2) În cazul în care mărfurile urmează să fie utilizate în alte scopuri decât destinaţia declarată sau autoritatea vamală constată că au fost utilizate în alte scopuri, sunt aplicabile prevederile art. 71 din Codul vamal al României. Elementele de taxare în baza cărora se calculează drepturile de import sunt cele în vigoare la data schimbării destinaţiei, valoarea în vamă fiind cea declarată la data importului. Încasarea drepturilor de import se face în baza procesului-verbal de control sau, după caz, a actului constatator întocmit de autoritatea vamală.
(3) Dacă mărfurile importate nu au putut fi utilizate pentru destinaţia declarată din motive justificate, datorate importatorului sau mărfurilor, restituirea acestora expeditorului iniţial sau distrugerea sub control vamal, potrivit legii, nu se consideră schimbare a destinaţiei în sensul art. 71 din Codul vamal al României şi nu se datorează drepturi de import. Dacă mărfurile au fost sau nu au fost utilizate potrivit scopului declarat şi apoi au fost vândute în vederea exportului, se consideră schimbare de destinaţie şi se încasează drepturile de import potrivit prevederilor alin. (2).
CAPITOLUL XVII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 395. - Operaţiunile pentru care s-au depus declaraţii vamale sub regimul prevăzut în reglementările vamale anterioare prezentului regulament se derulează şi se încheie în conformitate cu acele reglementări.
Art. 396. - Atunci când titularii operaţiunilor vamale, transportatorii sau comisionarii în vamă solicită efectuarea operaţiunilor de vămuire în afara birourilor vamale, aceştia au obligaţia de a asigura autorităţii vamale, fără plată, spaţii de lucru, magazii pentru depozitarea bunurilor şi instalaţii pentru cântărirea acestora.
Art. 397. - Atunci când persoanele interesate prevăzute la art. 396 solicită efectuarea operaţiunilor de vămuire în afara incintelor birourilor şi punctelor vamale acestea suportă cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, cele de cazare şi de diurnă, potrivit normelor legale.
Art. 398. - (1) Autoritatea vamală poate să închirieze în condiţiile legii imobile sau părţi din acestea, disponibile, aflate în administrarea şi în proprietatea sa, precum şi în proprietatea publică a statului, prin licitaţie publică, potrivit legii.
(2) Sumele încasate din închiriere se varsă integral la bugetul de stat.
Art. 399. - Pentru alte formulare decât cele prevăzute în anexele la prezentul regulament, precum şi pentru registru, sigilii şi ştampile vamale utilizate de autoritatea vamală, Direcţia Generală a Vămilor va stabili modelul şi modul de utilizare prin decizie a directorului general al acesteia.
Art. 400. - Direcţia Generală a Vămilor poate emite norme tehnice de aplicare a prevederilor prezentului regulament, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 401. - Anexele nr. 1-28 fac parte integrantă din prezentul regulament.
ANEXA Nr. 1
la regulament
INFORMAŢII PRIVIND CLASIFICAREA VAMALĂ
ANEXA Nr. 2
la regulament
NORME
privind cantităţile uzuale de produse din tutun şi băuturi alcoolice lăsate
pentru folosinţa comandantului, echipajului şi pasagerilor,
în raport cu durata staţionării navei în port
În aplicarea art. 26 din prezentul regulament, cantităţile de produse din tutun şi băuturi alcoolice care se lasă de către organele vamale nesigilate, pentru folosinţa comandantului şi secundului, precum şi a echipajului şi pasagerilor, sunt următoarele:
----------------------------------------------------------------------------------------------------
Ţigarete Ţigări de foi Băuturi
alcoolice peste 22o
----------------------------------------------------------------------------------------------------
a) Pentru uzul comandantului 80 de bucăţi/zi/persoană 20 de bucăţi/zi/persoană 2 l/zi/persoană
şi secundului
b) Pentru uzul echipajului 40 de bucăţi/zi/persoană 20 de bucăţi/zi/persoană 1 l/zi/persoană
şi pasagerilor
----------------------------------------------------------------------------------------------------
|
Cantităţile de produse sus-menţionate se lasă nesigilate cu ocazia efectuării reviziei de sosire a navei, în raport cu durata staţionării în port declarată de comandant, dar nu pe o perioadă mai mare de 15 zile. Dacă durata de staţionare este mai mare de 15 zile, cantităţile respective de produse vor fi scoase de sub sigiliul vamal la cererea comandantului sau a agentului navei.
În cazuri deosebite, cum ar fi: sărbători naţionale, acţiuni protocolare etc., şeful vămii poate aproba să fie lăsate la dispoziţia comandantului şi secundului cantităţi suplimentare din produsele menţionate, corespunzătoare acţiunii, cu condiţia să fie consumate la bord.
Produsele lăsate la dispoziţia comandantului, echipajului şi pasagerilor vor fi notate de fiecare dată pe declaraţia proviziilor de bord cu ocazia fiecărei operaţiuni.
ANEXA Nr. 3
la regulament
DECLARAŢIE SUMARĂ
nr. _________ din ____________
Semnătura
_______________________________
NOTĂ: Se completează după documentele de transport sau comerciale care însoţesc bunurile.
Se înregistrează în registrul de evidenţă al biroului vamal.
ANEXA Nr. 4 a)
la regulament
..................................................
ANEXA Nr. 4 b)
la regulament
..................................................
ANEXA Nr. 4 c)
la regulament
..................................................
ANEXA Nr. 4 d)
la regulament
..................................................
ANEXA Nr. 5
la regulament
..................................................
Instrucţiuni de completare
1. Formularul "Declaraţia pentru valoarea în vamă" se depune într-un singur exemplar, în forma şi modelul prevăzute în prezenta anexă, împreună cu declaraţia vamală şi cu celelalte documente necesare vămuirii.
2. Declaraţia pentru valoarea în vamă trebuie să fie completată prin dactilografiere lizibilă, fără ştersături sau adăugări.
3. Declaraţia pentru valoarea în vamă se depune la biroul vamal de către importator. În cazul în care este depusă prin reprezentant se completează rubrica 2.b) cu numele şi adresa acestuia, răspunderea privind datele declarate fiind solidară cu cea a importatorului.
4. Pentru mărfurile primite de persoane juridice, care nu fac obiectul unor tranzacţii comerciale, declaraţia pentru valoarea în vamă se va completa în mod obligatoriu cu următoarele date:
5. Declaraţia pentru valoarea în vamă nu se depune în următoarele cazuri:
ANEXA Nr. 6
la regulament
CONDIŢIILE ŞI LIMITELE
privind introducerea şi scoaterea din ţară a bunurilor aparţinând călătorilor şi altor persoane fizice
1. Călătorii şi persoanele fizice stabilite în România sau cu domiciliul în străinătate pot să introducă în ţară, ca bagaje însoţite sau neînsoţite, fără să fie supuse la plata taxelor vamale, următoarele bunuri, în limitele şi în condiţiile stabilite mai jos:
a) efectele personale şi medicamentele necesare, în mod raţional, pe durata călătoriei şi a şederii în străinătate sau în ţară;
b) bijuteriile de uz personal definite ca atare în prezenta anexă;
c) cărţile, publicaţiile, înregistrările de orice fel, diapozitivele şi altele asemenea, necesare uzului personal;
d) bunurile obţinute ca premii sau distincţii în cadrul unor manifestări oficiale;
e) băuturile alcoolice, ţigările, ţigaretele şi tutunul în următoarele cantităţi: 2 l de băuturi alcoolice peste 22, 4 l de vin, 4 l de bere, 200 bucăţi de ţigarete, 50 bucăţi de ţigări de foi şi 250 g de tutun pentru uzul persoanelor în vârstă de peste 16 ani;
f) alte bunuri de orice fel în limita valorică reprezentând în total echivalentul în lei al sumei de 100 euro.
Călătorii şi persoanele fizice stabilite în România sau cu domiciliul în străinătate pot scoate din ţară, ca bagaje însoţite sau neînsoţite, fără plata taxelor vamale: bunurile prevăzute la pct. 1 lit. a)-e), bunuri de orice fel în limita valorică reprezentând în total echivalentul în lei al sumei de 1.200 euro, precum şi câte un bun a cărui valoare individuală depăşeşte limita de 1.200 euro.
2. Limita valorică stabilită la pct. 1 lit. f) se aplică numai la o singură trecere de frontieră (dus şi întors) în cursul unei luni. Pentru următoarele călătorii într-o lună limita valorică se reduce la 20 euro. Pentru bunurile prevăzute la pct. 1 lit. e) limitele se aplică la o singură trecere de frontieră (dus şi întors) în cursul unei luni. Pentru următoarele călătorii într-o lună limitele se reduc la jumătate.
În cazul trecerilor pe bază de înţelegere între România şi ţările limitrofe se aplică prevederile alin. 1 şi 2, fără să fie permisă introducerea sau scoaterea din ţară de bunuri, cu plata taxelor vamale.
3. În afara bunurilor prevăzute la pct. 1 alin. 1 se pot introduce în ţară, prin bagaje însoţite sau neînsoţite, cu plata taxelor vamale stabilite la art. 90 din Codul vamal al României, bunuri în limita valorică reprezentând contravaloarea în lei a 1.200 euro pentru fiecare călător sau persoană fizică, o singură dată pe lună.
4. Prin colete poştale expediate potrivit reglementărilor internaţionale în domeniul poştal se pot introduce în ţară, fără să fie supuse la plata taxelor vamale, bunuri în condiţiile şi în limitele valorice prevăzute la pct. 1 alin. 1 lit. a),
c), d) şi f), precum şi, cu plata taxelor vamale, orice alte bunuri cu o valoare până la echivalentul în lei a 500 euro.
Prin colete poştale se pot scoate din ţară cantităţi uzuale, fără să fie supuse la plata taxelor vamale: efectele personale, medicamentele, cărţile, publicaţiile, înregistrările de orice fel, diapozitivele şi altele asemenea, bunurile obţinute ca premii sau distincţii în cadrul unor manifestări oficiale, precum şi bunuri de orice fel, în limita valorică reprezentând în total echivalentul în lei a 500 euro, şi câte un bun a cărui valoare individuală depăşeşte limita de 500 euro.
5. În limitele valorice prevăzute la pct. 3 şi 4 nu pot fi introduse sau scoase din ţară bunurile menţionate la pct. 1 lit. e).
6. Pe lângă bunurile în limita valorică, prevăzute la pct. 1 alin. 1 şi pct. 3 şi 4, se poate introduce în ţară câte un bun a cărui valoare individuală depăşeşte limitele respective, cu plata taxelor vamale prevăzute la art. 90 din Codul vamal al României.
7. Nu sunt supuse la plata taxelor vamale la introducerea în ţară următoarele bunuri:
a) obiectele de artă, de colecţie şi antichităţi, astfel cum acestea sunt definite în Tariful vamal de import al României şi în notele explicative ale Sistemului armonizat de descriere şi denumire a mărfurilor;
b) protezele, instrumentele, aparatele, cărucioarele şi triciclurile cu sau fără motor, inclusiv piesele de schimb ale acestora, pentru uzul bolnavilor sau al invalizilor, cu avizul organelor sanitare;
c) bunurile introduse în ţară care se înapoiază nefiind admise la destinaţie.
De asemenea, nu sunt supuse la plata taxelor vamale la introducerea sau la scoaterea din ţară bunurile expediate pentru a fi reparate sau înlocuite în termenul de garanţie.
8. Nu sunt supuse la plata taxelor vamale bunurile mobile care formează masa succesorală, dobândite prin succesiuni deschise în ţară sau în străinătate, dovedite pe baza unor documente oficiale, precum şi monumentele funerare.
9. Persoanele fizice care au domiciliat cel puţin 24 de luni în străinătate şi care îşi stabilesc domiciliul definitiv în România pot introduce în ţară, fără să fie supuse la plata taxelor vamale, pe baza adeverinţei emise de Ministerul de Interne, orice bunuri prezentate la vămuire, inclusiv două vehicule rutiere, indiferent de categoria acestora, care fac dovada că le-au avut în proprietate şi au fost utilizate de titular în ţara din care îşi strămută reşedinţa, cu cel puţin 6 luni înainte de data stabilirii definitive a domiciliului în ţară.
Prevederile referitoare la perioada de deţinere în proprietate şi utilizare a bunurilor nu se aplică categoriei de persoane menţionate la pct. 10. Prevederile alin. 1 se aplică o singură dată, în termen de 9 luni de la data stabilirii definitive a domiciliului.
Termenul prevăzut la alin. 3 poate fi prelungit de autoritatea vamală în cazuri temeinic justificate. În cazul unor transporturi succesive de bunuri sau când acestea sosesc în ţară înainte de data stabilirii domiciliului în România, bunurile pot fi eliberate titularului, în custodie vamală, cu garantarea drepturilor de import.
10. Prevederile pct. 9 se aplică şi persoanelor cu domiciliul în România trimise în misiune permanentă în străinătate, în baza Hotărârii Guvernului nr.837/1995 sau a convenţiilor internaţionale la care România este parte, pe o perioadă de cel puţin 24 de luni, după expirarea acestei perioade, în temeiul unei adeverinţe eliberate de unitatea respectivă la terminarea misiunii.
11. Persoanele fizice cu domiciliul în România, care se stabilesc în străinătate, pot scoate din ţară, fără să fie supuse la plata taxelor vamale, următoarele bunuri:
a) ca bagaj însoţit: efecte personale şi alte articole necesare pe durata călătoriei;
b) ca bagaj însoţit, neînsoţit sau colet poştal, o singură dată, pe baza adeverinţei emise de Ministerul de Interne, orice bunuri prezentate la vămuire, inclusiv două mijloace de transport auto, indiferent de categoria acestora.
12. Valoarea în vamă pentru bunurile introduse sau scoase din ţară de călători şi de alte persoane fizice stabilite în România sau în străinătate, ce nu fac obiectul unor operaţiuni comerciale, se stabileşte de Ministerul Finanţelor Publice, prin aprobarea listei de valori unice în vamă ale unor produse sau grupe de produse.
Atunci când bunurile nu pot fi identificate în lista de valori unice în vamă, biroul vamal este autorizat să determine valoarea în vamă pe baza facturii externe sau, în lipsa acesteia ori când există suspiciuni, prin asimilare, luând în considerare valoarea stabilită pentru bunuri cu caracteristici asemănătoare, potrivit alin. 1.
Atunci când nu este posibilă stabilirea valorii în vamă potrivit alin. 2, valoarea în vamă este stabilită de Direcţia Generală a Vămilor, care poate lua în considerare valorile din cataloage sau cele comunicate de o societate comercială producătoare de profil ori de o instituiţe specializată. Taxele vamale se aplică la valoarea în vamă a bunurilor, fără a se ţine seama de uzura lor. Pentru autovehiculele şi vehiculele introduse sau scoase din ţară de călători şi de alte persoane fizice stabilite în România sau domiciliate în străinătate valoarea în vamă se stabileşte potrivit art. 109 alin. (5) şi (6) din prezentul regulament.
Pentru bijuteriile din metale preţioase care depăşesc uzul personal, astfel cum acesta este definit prin reglementările vamale, valoarea în vamă se stabileşte pe baza preţului gramului de aur comunicat de Banca Naţională a României la cursul valutar transmis potrivit art. 111 din prezentul regulament, precum şi a expertizelor privind manopera, efectuate, la cererea şi pe cheltuiala persoanei fizice solicitante, de biroul local de expertize contabile şi tehnice de pe lângă judecătoriile arondate.
13. Călătorii şi alte persoane fizice pot introduce sau scoate temporar din ţară ori tranzita teritoriul României cu bunurile care le aparţin.
Pentru a asigura reintroducerea sau, după caz, scoaterea bunurilor introduse temporar Direcţia Generală a Vămilor poate stabili măsuri de supraveghere vamală, inclusiv garanţii până la nivelul cuantumului datoriei vamale.
Dispoziţiile privind garantarea nu se aplică în cazul bunurilor scutite de la plata taxelor vamale.
14. Călătorii cu domiciliul în străinătate pot introduce temporar în ţară, fără garantarea drepturilor de import şi fără formalităţi vamale, următoarele bunuri:
a) o cameră video şi două casete;
b) două aparate fotografice şi 24 de casete sau 10 role de film pentru fiecare aparat;
c) un binoclu;
d) un radioreceptor portabil şi un televizor portabil;
e) un casetofon portabil;
f) un cărucior de copil;
g) un cort şi alte echipamente de cantonament, precum şi alte articole de sport uzuale, inclusiv o ambarcaţiune;
h) două arme de vânătoare cu câte 100 cartuşe de fiecare armă, în condiţiile prevăzute de reglementările privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor;
i) o bicicletă cu sau fără motor şi o maşină de scris portabilă.
Când există suspiciuni că bunurile nu se introduc pentru uzul personal autoritatea vamală poate să ceară garantarea plăţii drepturilor de import sau să înmâneze titularilor declaraţii vamale de călători, care se înscriu în documentele de călătorie.
15. Călătorii cu domiciliul în România pot scoate temporar din ţară, fără garantarea drepturilor de export, bunurile prevăzute la pct. 14. La reintroducerea în ţară, pentru a beneficia de scutire de la plata taxelor vamale, călătorii trebuie să facă dovada scoaterii din ţară a acestor bunuri prin declaraţie dată de călător la ieşirea din ţară sau prin acte care atestă provenienţa bunurilor din România.
La cerere birourile vamale pun la dispoziţie gratuit formulare pentru declararea în scris.
16. Persoanele fizice cu domiciliul în străinătate, care vin în interes de serviciu în România, pot introduce temporar în ţară, fără garantarea drepturilor de import, ca bagaj însoţit sau neînsoţit, efectele personale, precum şi alte bunuri, pe baza unui inventar, în două exemplare, vizat de autoritatea vamală, dacă aceste bunuri intră în ţară în cel mult 3 luni de la data instalării titularului.
Prevederile alin. 1 se aplică şi elevilor şi studenţilor veniţi la studii în România; termenul de 3 luni curge de la începerea fiecărui an de învăţământ.
Liberul de vamă se acordă în baza unei adeverinţe emise de unităţile române sau de unităţile străine autorizate să funcţioneze în România, cu care aceste persoane sunt în relaţii de serviciu.
17. Persoanele fizice cu domiciliul în România, trimise în străinătate în interes de serviciu sau la studii, pot scoate din ţară, fără să fie supuse la plata taxelor vamale, ca bagaj însoţit sau neînsoţit, următoarele:
a) efectele personale, precum şi materialele de studiu şi documentare;
b) obiectele de folosinţă îndelungată, cu condiţia să fie înscrise într-un inventar, în dublu exemplar, vizat de autoritatea vamală.
Membrii de familie pot expedia persoanelor menţionate la alin. 1, prin colete, obiecte de îmbrăcăminte, încălţăminte şi lenjerie necesare pe durata şederii lor în străinătate, fără a fi supuse la plata taxelor vamale.
18. Mijloacele de transport şi remorcile acestora, înmatriculate în România, pot fi scoase temporar din ţară fără garantarea plăţii taxelor vamale şi fără formalităţi vamale.
19. Mijloacele de transport şi remorcile acestora, înmatriculate în străinătate, pot fi introduse temporar în România fără garantarea drepturilor de import şi fără formalităţi vamale, dacă aparţin:
a) persoanelor cu domiciliul în străinătate, sosite în ţară ca turişti în grupuri organizate sau individual;
b) specialiştilor, tehnicienilor, studenţilor străini sau altor persoane cu domiciliul în străinătate, sosite în ţară pe bază de acorduri, contracte sau de alte înţelegeri cu partea română;
c) persoanelor cu domiciliul în România, plecate în străinătate în interes de serviciu şi la studii, reîntoarse pentru efectuarea concediului sau pentru îndeplinirea unei misiuni temporare în ţară;
d) personalului străin al reprezentanţelor şi sucursalelor firmelor comerciale şi organizaţiilor economice străine care funcţionează în România, potrivit normelor legale.
Prevederile alin. 1 se aplică numai pentru un mijloc de transport, cu sau fără remorcă, de persoană.
20. Părţile şi piesele detaşate pentru repararea mijloacelor de transport şi remorcilor prevăzute la pct. 19 se eliberează cu garantarea datoriei vamale. Garanţia se restituie dacă titularul operaţiunii face dovada că a efectuat reparaţia cu piesele şi părţile introduse temporar în ţară.
Prevederile alin. 1 şi 2 se aplică în mod corespunzător şi pentru părţile şi piesele detaşate care se scot din ţară pentru repararea mijloacelor de transport şi a remorcilor scoase temporar din ţară.
21. Operaţiunile de introducere sau de scoatere temporară a bunurilor prevăzute în prezenta anexă se încheie în termenele şi în condiţiile prevăzute în reglementările vamale pentru regimul de admitere temporară sau, după caz, exportul temporar de mărfuri.
22. În sensul prezentei anexe se înţelege prin:
23. Plafoanele valorice şi valorile în vamă, exprimate în valută, se transformă în lei potrivit reglementărilor vamale referitoare la importul de mărfuri.
24. Bunurile procurate de persoanele fizice din magazinele care funcţionează în zonele libere pot fi introduse în ţară în limitele prevăzute la pct. 3 şi 6 şi cu respectarea celorlalte condiţii impuse de normele legale în vigoare, cu excepţia bunurilor menţionate la pct. 1 lit. e), care pot fi introduse în ţară numai dacă se face dovada că magazinele de desfacere a acestor produse au achitat drepturile de import în conformitate cu prevederile art. 132 şi 133 din Codul vamal al României.
ANEXA Nr. 7
la regulament
CERERE DE AUTORIZARE
pentru funcţionarea unui antrepozit vamal sau pentru utilizarea regimului de antrepozitare
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul (1)______________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
2. Descrierea locului destinat utilizării ca antrepozit vamal sau, în cazul solicitării autorizării
unui antrepozit de tip D, precizarea instalaţiilor de stocaj utilizate de solicitant ______________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
3. Tipul de antrepozit solicitat (2) ______________________________________________________________________________
4. Proceduri de utilizare (3):
a) pentru plasarea mărfurilor sub regimul _________________________________________________________________________
b) pentru introducerea în circuitul economic a mărfurilor plasate sub regimul______________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
c) pentru exportul mărfurilor plasate sub regimul _________________________________________________________________
d) pentru transferul eventual într-un alt antrepozit vamal fără a încheia regimul _________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
5. Justificarea economică a antrepozitării ________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
6. Descrierea evidenţei contabile materiale ţinute şi locul unde aceasta este ţinută ______________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
7. Durata medie a stocajului (4)___________________________________________________________________________________
8. Felul mărfurilor _______________________________________________________________________________________________
9. Manipulările preconizate să fie efectuate în timpul antrepozitării _____________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
10. Scoaterile temporare din antrepozit, preconizate să fie efectuate _____________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
11. Operaţiuni preconizate să fie efectuate în timpul antrepozitării:
a) perfecţionare activă____________________________________________________________________________________________
b) transformarea mărfurilor agricole înaintea exportului __________________________________________________________
12. Avizul autorităţilor vamale care controlează antrepozitul______________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
13. Avizul autorităţilor vamale care acordă regimul _______________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
14. Documentele anexate (5)________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________________________
.
Data __________________________
Semnătura _____________________
|
Instrucţiuni de completare
(1) Această menţiune nu este cerută când cererea este redactată pe hârtie cu antetul solicitantului, pe care figurează datele cerute.
(2) Se indică, în ordinea de preferinţă, unul dintre tipurile de antrepozit vamal prevăzute la art. 175 din prezentul regulament.
(3) Se indică, după caz:
(4) Se completează numai în cazul antrepozitului de tip B, deoarece acest tip de antrepozit este destinat stocajului de mărfuri pentru o durată relativ limitată.
(5) De exemplu: planuri, descrierea detaliată a locurilor destinate depozitării sau a evidenţei contabile materiale.
ANEXA Nr. 8
la regulament
OPERAŢIUNI UZUALE
la care pot fi supuse mărfurile aflate sub regim de antrepozitare
Orice fel de operaţiune efectuată, manual sau nu, asupra mărfurilor plasate sub regim de antrepozitare în vederea asigurării conservării, ameliorării condiţiilor de prezentare sau de vânzare, de pregătire a distribuirii sau revânzării
Asamblarea şi montajul mărfurilor nu sunt admise decât dacă este vorba de o operaţiune de montaj asupra unei mărfi complete, de piese accesorii care nu joacă un rol esenţial în fabricarea mărfii1).
1) De exemplu: montarea unui aparat de radio la un autoturism.
ANEXA Nr. 9
la regulament
AUTORIZAŢIE DE ANTREPOZIT VAMAL
.......................
Instrucţiuni de completare
1. Se menţionează denumirea, actul constitutiv şi sediul titularului.
Numărul de identificare este numărul scrisorii prin care se indică tipul antrepozitului şi litera indicând tipul antrepozitului.
2. Se indică data şi numărul cererii de autorizare.
3. Se indică autoritatea competentă pentru controlul antrepozitului.
4. Se indică adresa completă a antrepozitului sau a instalaţiilor de stocaj utilizate pentru mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal.
5. Se menţionează locul exact unde se ţine evidenţa contabilă materială.
7. Se menţionează, cu indicarea bazei legale, procedura ce se utilizează, precum şi termenul pentru depunerea declaraţiei vamale de antrepozitare.
9. În cazul în care nu se cere o garanţie se menţionează "Nu este cazul".
10. Se completează numai în cazul antrepozitului privat.
11. Se menţionează, pentru fiecare fel de marfă, procentul natural de pierderi în funcţie de natura mărfii.
12. Se menţionează mărfurile (împreună cu statutul lor vamal) care pot fi stocate în locurile de antrepozit vamal, fără să fie plasate sub acest regim.
13-14. Se menţionează, eventual într-o anexă, forma în care autoritatea vamală de control este informată în prealabil.
15. Se menţionează, după caz, alte operaţiuni autorizate
(perfecţionare activă etc.), când acestea pot fi efectuate în antrepozitele vamale.
ANEXA Nr. 10
la regulament
PROCEDURA
privind transferul mărfurilor de la un antrepozit vamal la alt antrepozit vamal
1. Pentru transferul mărfurilor de la un antrepozit vamal la alt antrepozit vamal, fără încheierea regimului, exemplarele 1, 4, 5 şi un exemplar suplimentar identic exemplarului 1 al formularului declaraţiei vamale în detaliu, prevăzut în anexa nr. 4, completat conform indicaţiilor de mai jos, sunt depuse de deţinătorul antrepozitului căruia îi sunt expediate mărfurile la autoritatea vamală pe lângă care funcţionează antrepozitul vamal. Autoritatea vamală poate dispensa titularul de antrepozit de obligaţia de a prezenta mărfurile. În acest caz exemplarul 1 al declaraţiei vamale în detaliu este depus la autoritatea vamală de control de către titularul antrepozitului de plecare.
2. Autoritatea vamală prevăzută la pct. 1 avizează documentul în caseta D, atestând astfel verificarea sau admiterea menţiunilor înscrise. Totodată stabileşte termenul în care mărfurile trebuie să fie prezentate unităţii vamale în a cărei rază teritorială se antrepozitează mărfurile care sunt transferate.
Exemplarul 1 al documentului se reţine de unitatea vamală emitentă.
3. Exemplarul suplimentar şi exemplarele 4 şi 5 ale documentului însoţesc mărfurile şi sunt prezentate împreună cu acestea unităţii vamale de destinaţie. Autoritatea vamală poate excepta antrepozitarul de obligaţia de a prezenta mărfurile. În acest caz exemplarele 4 şi 5 ale documentului sunt transmise unităţii vamale de destinaţie de către noul antrepozitar.
4. Exemplarul 5 al documentului se avizează de unitatea vamală de destinaţie în caseta I şi se transmite unităţii vamale emitente.
Exemplarul 4 se reţine de unitatea vamală de destinaţie, iar exemplarul suplimentar se remite antrepozitarului care primeşte mărfurile.
5. Unitatea vamală emitentă verifică închiderea corectă a transferului, comparând exemplarele 1 şi 5 ale documentului. Exemplarul 5 se remite imediat antrepozitarului iniţial.
6. Antrepozitarii păstrează exemplarele care le sunt emise în evidenţa lor.
ANEXA Nr. 11
la regulament
CERERE DE AUTORIZARE
a regimului de perfecţionare activă
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul:
a) solicitantului _______________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
b) operatorului__________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
2. Sistemul solicitat:
a) sistemul cu suspendare _______________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
b) sistemul cu restituire _______________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
3. Modalităţi speciale solicitate:
a) compensare prin echivalent ___________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
b) export anticipat______________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
4. Mărfurile destinate să fie supuse operaţiunilor de perfecţionare şi justificarea cererii:
a) denumirea comercială şi/sau tehnică __________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
b) menţiuni relative la clasificarea în Nomenclatura combinată __________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută__________________________________________________________________________________
d) valoarea prevăzută ___________________________________________________________________________________
e) originea _____________________________________________________________________________________________
5. Produse compensatoare şi exportul prevăzut:
a) denumirea comercială şi/sau tehnică __________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
b) menţiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată_________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
c) produse compensatoare principale _____________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
d) export prevăzut ______________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
6. Rata de randament_____________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
7. Natura (felul) procesului de perfecţionare____________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
8. Locul unde are loc operaţiunea de perfecţionare_______________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
9. Durata estimată a fi necesară pentru:
a) realizarea operaţiunilor de perfecţionare şi derularea produselor compensatoare (termenul
de reexport)_____________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
b) aprovizionarea şi transportul către România al mărfurilor străine ____________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
10. Mijloace de identificare preconizate ________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
11. Nominalizarea vămilor:
a) de acordare a regimului_______________________________________________________________________________
b) de încheiere a regimului _____________________________________________________________________________
12. Durata preconizată a autorizaţiei____________________________________________________________________
13. Mărfuri echivalente__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
14. Importatorul autorizat să plaseze mărfurile sub regim _______________________________________________
15. Menţiuni cu privire la autorizaţiile anterioare:
a) pentru 3 ani precedenţi, în cazul mărfurilor identice cu cele constituind obiectul prezentei
cereri __________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________
b) în cazul mărfurilor destinate să fie supuse operaţiunilor de perfecţionare____________________________
_________________________________________________________________________________________________________
Data Semnătura
_______________________ _____________________________
|
NOTĂ:
Datele de mai sus trebuie să fie furnizate în ordinea lor. Datele care se referă la mărfuri sau la produse se furnizează în raport cu fiecare fel de marfă sau de produs.
Instrucţiuni de completare
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul persoanei: în cazul în care cererea este prezentată pe hârtie cu antet şi aceasta conţine toate menţiunile de la pct. 1 a), completarea acestui punct nu mai este necesară. Pct. 1 lit. b) va fi completat, întrucât operatorul este o persoană distinctă de solicitant.
2. Sistemul solicitat: se va indica sistemul dorit, ţinându-se seama de prevederile art. 196-208 din prezentul regulament.
3. Modalităţi speciale solicitate: se menţionează dacă una sau mai multe modalităţi prevăzute pentru acest punct sunt solicitate. Aceste menţiuni pot avea o incidenţă asupra felului datelor care se furnizează la punctele următoare.
4. Mărfuri destinate să fie supuse operaţiunilor de perfecţionare şi justificarea cererii:
a) denumirea comercială şi/sau tehnică: această menţiune trebuie să fie furnizată în termeni suficient de clari şi precişi, pentru a permite luarea deciziei asupra cererii şi, în special, pentru a se stabili dacă, în funcţie de informaţiile primite, condiţiile economice pot fi considerate îndeplinite.
În orice caz, în situaţia în care este solicitată compensarea prin echivalent cu sau fără export anticipat, se menţionează, de asemenea, calitatea comercială şi caracteristicile tehnice;
b) menţiuni relative la clasificarea în Nomenclatura combinată: aceste menţiuni, care nu se dau decât cu titlu indicativ, pot fi limitate la codul de 4 cifre în cazul în care referirea la codul de 8 cifre nu este necesară pentru emiterea autorizaţiei şi buna derulare a operaţiunii de perfecţionare. În situaţia în care este solicitat sistemul de compensare prin echivalent se va face referire la codul de 8 cifre;
c) cantitatea prevăzută: această menţiune poate fi omisă dacă nu a fost solicitat sistemul de compensare prin echivalent. Dacă cantitatea este menţionată, se face referire şi la o perioadă în care urmează să se efectueze importul;
d) valoarea prevăzută: această menţiune poate fi omisă în aceleaşi condiţii ca la lit. c) de mai sus. Dacă valoarea este menţionată, ea trebuie să fie valoarea în vamă estimată a mărfurilor, pe baza elementelor cunoscute şi a documentelor prezentate;
e) originea: se menţionează ţara de origine cunoscută.
5. Produse compensatoare şi exportul prevăzut:
a) denumirea comercială şi/sau tehnică: se completează în aceleaşi condiţii ca la pct. 4 lit. a) de mai sus pentru toate produsele compensatoare obţinute;
b) menţiuni privitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată: se completează în aceleaşi condiţii ca la pct. 4 lit. b) de mai sus pentru toate produsele compensatoare obţinute;
c) produse compensatoare principale: se menţionează dintre produsele compensatoare care sunt produse compensatoare principale;
d) exportul prevăzut: această menţiune trebuie înscrisă când se solicită sistemul cu suspendare. În acest caz se precizează posibilităţile de export al produselor compensatoare.
6. Rata de randament: se menţionează rata de randament declarată de titularul operaţiunii.
7. Natura (felul) procesului de perfecţionare: se menţionează operaţiunile la care mărfurile de import trebuie să fie supuse în vederea obţinerii produselor compensatoare.
8. Locul unde are loc operaţiunea de perfecţionare: se menţionează adresa locului unde trebuie să fie efectuată operaţiunea de perfecţionare.
9. Durata estimată ar fi necesară pentru:
a) realizarea operaţiunilor de perfecţionare şi derularea produselor compensatoare (termenul de reexport): această menţiune se furnizează în raport cu o anumită parte de mărfuri (de exemplu: pe unitate sau cantitate) şi trebuie să indice durata medie estimată a operaţiunilor de perfecţionare în raport cu această parte, precum şi termenul estimat care curge de la terminarea operaţiunilor de perfecţionare până la momentul exportului produselor compensatoare obţinute;
b) aprovizionarea şi transportul către România al mărfurilor străine: această menţiune se înscrie numai dacă se solicită modalitatea de export anticipat. În acest caz se va indica perioada necesară pentru aprovizionare şi transport către România al mărfurilor de import.
10. Mijloace de identificare preconizate: se menţionează mijloacele de identificare cele mai adecvate a mărfurilor de import în produsele compensatoare.
11. Nominalizarea vămilor: se menţionează dintre vămile posibile cele care pot fi utilizate ca vămi:
a) de acordare a regimului: pentru acceptarea declaraţiei vamale de plasare a mărfurilor sub regim şi de control al acestuia;
b) de încheiere a regimului: pentru acceptarea declaraţiilor vamale prin care mărfurilor străine li se dă una dintre destinaţiile vamale admise.
12. Durata preconizată a autorizaţiei: se indică termenul prevăzut pentru importul mărfurilor destinate operaţiunilor de perfecţionare.
13. Mărfurile echivalente: se menţionează numai dacă este solicitată modalitatea compensării prin echivalent, codul Nomenclaturii combinate pe specific, calitatea comercială şi caracteristicile tehnice ale mărfurilor echivalente, pentru a permite autorităţii vamale să efectueze comparaţiile necesare dintre mărfurile străine şi mărfurile echivalente şi primirea de alte informaţii în vederea aplicării eventuale a art. 207 alin. (1) din prezentul regulament.
14. Importatorul autorizat să plaseze mărfurile sub regim: se menţionează denumirea, statutul juridic şi sediul importatorului.
15. Menţiuni cu privire la autorizaţiile anterioare:
a) pentru 3 ani precedenţi, în cazul mărfurilor identice cu cele constituind obiectul prezentei cereri: se menţionează autorizaţiile ce au fost emise;
b) în cazul mărfurilor destinate să fie supuse operaţiunilor de perfecţionare: se menţionează dacă mărfurile în cauză sunt produse compensatoare în cadrul uneia sau mai multor autorizaţii deja emise şi, în caz afirmativ, se menţionează autorizaţiile respective (autorizaţii succesive).
ANEXA Nr. 12
la regulament
AUTORIZAŢIE
de perfecţionare activă
Referitor la cererea _____________________________
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul (1):
a) solicitantului _____________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
b) operatorului________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
2. Sistemul autorizat (2):
a) sistemul cu suspendare _____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
b) sistemul cu restituire _____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
3. Modalităţi (2):
a) compensare prin echivalent _________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
b) export anticipat____________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
4. Mărfurile destinate a suferi operaţiuni de perfecţionare (3):
a) denumirea comercială/tehnică _______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
b) menţiuni relative la clasificarea în Nomenclatura combinată ________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută________________________________________________________________________________________________
d) valoarea prevăzută _________________________________________________________________________________________________
5. Produsele compensatoare (3):
a) denumirea comercială/tehnică _______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
b) menţiuni relative la clasificarea în Nomenclatura combinată ________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
c) produse compensatoare principale ___________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
6. Rata de randament sau modul de fixare a acesteia (4)________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
7. Felul perfecţionării________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
8. Locul unde se efectuează operaţiunea de perfecţionare ______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
9. Termenul de reexport (5)____________________________________________________________________________________________
10. Termenul de plasare a mărfurilor de import sub regim (6)___________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
11. Mijloace de identificare stabilite_________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________________
12. Unităţile vamale desemnate:
a) de control _________________________________________________________________________________________________________
b) de plasare _________________________________________________________________________________________________________
c) de încheiere _______________________________________________________________________________________________________
13. Termen de valabilitate a autorizaţiei (7)__________________________________________________________________________
14. Mărfurile echivalente (8)__________________________________________________________________________________________
15. Data de reexaminare a condiţiilor economice (9)____________________________________________________________________
Data _______________
Semnătura _____________________
|
Instrucţiuni de completare
(1) Se completează dacă este o persoană diferită de titularul autorizaţiei.
(2) Se indică sistemul autorizat şi/sau modalităţile specifice.
(3) Aceste indicaţii sunt furnizate, în măsura necesară, pentru a permite unităţilor vamale controlul utilizării autorizaţiei, mai ales în ceea ce priveşte aplicarea ratei de randament prevăzute şi în ceea ce priveşte cantitatea şi valoarea, ţinându-se seama de condiţiile economice luate în considerare. Indicaţiile referitoare la cantitate sau la valoare pot fi furnizate prin referire la o perioadă de import. Dacă indicaţia se referă la produsele compensatoare, trebuie să se facă distincţia dintre produsele principale şi produsele secundare.
(4) Se indică rata de randament sau modalităţile în baza cărora unităţile vamale de control fixează această rată. Dacă randamentul este cel rezultat din evidenţa operativă a titularului autorizaţiei, se menţionează acest fapt.
(5) Acest termen corespunde timpului necesar pentru realizarea operaţiunii de perfecţionare activă a unei cantităţi determinate de mărfuri de import şi de obţinere a produselor compensatoare.
(6) Se indică dacă este utilizată modalitatea de export anticipat.
(7) În cazuri justificate autorizaţia poate fi eliberată pentru o perioadă mai mare de 2 ani; termenul menţionat sau expresia "durată nelimitată" se justifică şi prin depunerea clauzei de reexaminare menţionate la pct. 15.
(8) Se indică, numai dacă este avut în vedere sistemul de comparaţie prin echivalent, codul din Nomenclatura combinată de 8 cifre, calitatea comercială şi caracteristicile tehnice ale mărfurilor echivalente.
(9) A se vedea nota (7).
NOTĂ:
Datele de mai sus trebuie să fie furnizate în ordinea lor.
Datele care se referă la mărfuri sau produse se furnizează în raport cu fiecare fel de marfă sau de produs.
ANEXA Nr. 13
la regulament
MODEL MATEMATIC
METODA CHEII CANTITATIVE
..............................................
METODA CHEII VALORICE
..............................................
ANEXA Nr. 14
la regulament
LISTA
cuprinzând mărfurile care pot fi supuse transformărilor sub control vamal
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Nr. Mărfuri a căror transformare
crt. sub control vamal Transformări prevăzute să fie efectuate
este autorizată
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1. Mărfuri de orice fel Transformarea în mostre prezentate în aceeaşi stare sau sub formă de colecţie
2. Mărfuri de orice fel Reducerea la starea de deşeuri ori resturi sau distrugerea
3. Mărfuri de orice fel Denaturarea
4. Mărfuri de orice fel Recuperarea de părţi sau elemente
5. Mărfuri de orice fel Separarea şi/sau distrugerea de părţi avariate
6. Mărfuri de orice fel Transformarea în scopul remedierii efectelor avariilor suferite
7. Mărfuri de orice fel Manipulări uzuale care pot fi efectuate în antrepozite vamale sau în zonele libere
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
|
ANEXA Nr. 15
la regulament
CERERE
de acordare a regimului de transformare sub control vamal
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul:
a) solicitantului ______________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
b) operatorului_________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
2. Mărfuri destinate să fie supuse operaţiunilor de transformare:
a) denumirea comercială/tehnică ________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată______________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută ________________________________________________________________________________________
d) valoarea prevăzută __________________________________________________________________________________________
3. Produse transformate:
a) denumirea comercială/tehnică_________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată______________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
4. Rata de randament ___________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
5. Descrierea şi felul operaţiunilor de transformare care se efectuează ________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
6. Locul unde se efectuează transformarea ______________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
7. Termenul estimat ca necesar pentru a da mărfurilor de import o destinaţie vamală ____________________________
________________________________________________________________________________________________________________
8. Mijloace de identificare prevăzute __________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
9. Birourile vamale desemnate:
a) de control___________________________________________________________________________________________________
b) de plasare___________________________________________________________________________________________________
c) de încheiere ________________________________________________________________________________________________
10. Termen de autorizare________________________________________________________________________________________
11. Alte elemente ______________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________
Data ___________________
Semnătura _________________________
|
NOTĂ:
Datele de mai sus trebuie să fie furnizate în ordinea lor.
Datele care se referă la mărfuri sau produse se furnizează în raport cu fiecare fel de marfă sau produs.
Instrucţiuni de completare
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul persoanei: în cazul în care cererea este prezentată pe hârtie cu antetul agentului economic care cere autorizaţia şi dacă aceasta cuprinde toate indicaţiile cu privire la pct. 1 lit. a), acest punct nu se completează. Pct. 1 lit. b) se completează dacă operatorul este o persoană diferită de solicitant.
2. Mărfuri destinate să fie supuse operaţiunilor de transformare:
a) denumirea comercială/tehnică: această indicaţie se furnizează în termeni suficient de clari şi precişi pentru a permite, în baza cererii, şi de a decide, în funcţie de informaţiile primite, dacă condiţiile economice pot fi considerate ca îndeplinite;
b) indicaţiile referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată: aceste date, care sunt furnizate cu titlu indicativ, pot fi limitate la codul de 4 cifre în cazul în care indicaţiile codului de 8 cifre nu sunt necesare pentru a permite eliberarea autorizaţiei şi derularea corespunzătoare a regimului;
c) cantitatea prevăzută: cantitatea se exprimă în unităţi (kg, litri, metri etc.). Ea poate să se refere la o perioadă de import;
d) valoarea prevăzută: se indică valoarea în vamă a mărfurilor, estimată pe baza elementelor cunoscute şi a documentelor prezentate.
3. Produse transformate:
a) denumirea comercială/tehnică: se completează în aceleaşi condiţii ca şi pct. 2 lit. a) pentru produsele transformate;
b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată: se indică codul de 8 cifre pentru toate produsele obţinute.
4. Rata de randament: se indică rata de randament prevăzută sau se face o propunere pentru această rată.
5. Descrierea şi felul operaţiunilor de transformare care se efectuează: se indică operaţiunile la care sunt supuse mărfurile de import pentru a obţine produsele transformate.
6. Locul unde se efectuează transformarea: se indică adresa locului în care se efectuează operaţiunea de transformare.
7. Termenul estimat ca necesar pentru a da mărfurilor de import o destinaţie vamală: se indică termenul aproximativ al operaţiunilor de transformare plus termenul estimat care curge de la terminarea operaţiunilor de transformare până în momentul încheierii regimului.
8. Mijloace de identificare prevăzute: se indică posibilităţile de identificare a mărfurilor de import în produsele transformate în termenii cei mai apropiaţi.
9. Denumirea birourilor vamale: se indică dintre birourile vamale posibile cele care pot fi utilizate:
a) de control: pentru controlul regimului;
b) de plasare: pentru acceptarea declaraţiei de plasare a mărfurilor sub regim;
c) de încheiere: pentru acceptarea declaraţiei de a plasa mărfurile de import sub o destinaţie vamală.
10. Termenul de autorizare: se indică termenul prevăzut pentru importul mărfurilor de import, destinate să fie supuse operaţiunilor de transformare admise.
11. Alte elemente: această rubrică este utilizată pentru orice indicaţii pe care solicitantul le consideră utile pentru autorităţile vamale.
ANEXA Nr. 16
la regulament
AUTORIZAŢIE
pentru transformare sub control vamal
Referitor la cererea _____________________________
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul:
a) titularului de autorizaţie _________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
b) operatorului (1)____________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
2. Mărfuri destinate să fie supuse operaţiunilor de transformare (2):
a) denumirea comercială/tehnică _______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată ____________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută________________________________________________________________________________________
d) valoarea prevăzută _________________________________________________________________________________________
3. Produse transformate (2):
a) denumirea comercială/tehnică _______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată ____________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
4. Rata de randament (3) ______________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5. Descrierea şi felul operaţiunilor de transformare care se efectuează________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
6. Locul unde se efectuează transformarea _____________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
7. Termenul necesar pentru a da mărfurilor de import o destinaţie vamală (4)___________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
8. Mijloace de identificare reţinute: _________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
9. Birourile vamale desemnate:
a) de control _________________________________________________________________________________________________
b) de plasare _________________________________________________________________________________________________
c) de încheiere _______________________________________________________________________________________________
10. Termen de valabilitate a autorizaţiei (5)__________________________________________________________________
11. Data de reexaminare a condiţiilor economice (5)____________________________________________________________
12. Număr de anexe_____________________________________________________________________________________________
Data _____________________
Semnătura ___________________________
|
Instrucţiuni de completare
(1) Se completează în cazul unei persoane diferite de titularul autorizaţiei.
(2) Aceste indicaţii sunt furnizate în măsura necesară, pentru a permite birourilor vamale de a controla utilizarea autorizaţiei, mai ales în ceea ce priveşte aplicarea ratei de randament prevăzute, sau de a putea prevedea cantitatea şi valoarea. Indicaţiile referitoare la cantitate şi la valoare pot fi furnizate prin referire la o anumită perioadă de import.
(3) Se indică rata de randament sau modalităţile în baza cărora unităţile vamale de control fixează această rată. Dacă randamentul este cel rezultat din evidenţa operativă, se menţionează: "din evidenţa operativă".
(4) Acest termen corespunde timpului necesar pentru realizarea operaţiunilor de transformare a unei cantităţi determinate de mărfuri de import şi de obţinere a produselor transformate corespunzătoare.
(5) Dacă condiţiile justifică prelungirea autorizaţiei mai mult de 2 ani, termenul de valabilitate acordat sau menţiunea "termen nelimitat", menţionat la pct. 10, poate fi însoţit de justificările prevăzute la pct. 11.
NOTĂ:
Datele de mai sus trebuie să fie furnizate în ordinea lor. Autorizaţia cuprinde referirile la cerere. Dacă informaţiile sunt furnizate prin trimiteri la cerere, acelea fac parte integrantă din autorizaţie.
ANEXA Nr. 17
la regulament
LISTA EXEMPLIFICATIVĂ
cuprinzând bunurile considerate material profesional
A. Material de presă, radiodifuziune sau televiziune:
a) material de presă, precum:
b) material de radiodifuziune, precum:
c) material de televiziune, precum:
d) vehicul conceput sau special adaptat pentru a fi utilizat în scopurile de mai sus, cum sunt vehiculele pentru:
B. Material cinematografic, precum:
C. Alt material:
a) material pentru montaj, probe, punere în funcţiune, control, verificare, întreţinere sau reparaţii de maşini, instalaţii, material de transport etc., precum:
b) material necesar oamenilor de afaceri, experţilor în organizarea ştiinţifică sau tehnică a muncii, productivităţii, contabilităţii şi persoanelor care exercită profesiuni similare, precum:
c) material necesar experţilor însărcinaţi cu executarea de relevee topografice sau cu operaţiuni de prospectare geografică, precum:
d) material necesar experţilor însărcinaţi cu combaterea poluării;
e) instrumente şi aparate necesare medicilor, chirurgilor, veterinarilor, moaşelor şi persoanelor care exercită profesiuni similare;
f) material necesar experţilor în arheologie, paleontologie, geografie, zoologie;
g) material necesar artiştilor, trupelor de teatru şi orchestrelor, precum şi orice fel de obiecte utilizate pentru reprezentare, instrumentele muzicale, decorurile şi costumele etc.;
h) material necesar conferenţiarilor pentru ilustrarea expozeelor;
i) material necesar cu ocazia călătoriilor efectuate pentru a realiza fotografii (aparate fotografice de orice tip, casete, exponometre, obiective, suporturi, acumulatoare, cordoane de transmisie, încărcătoare de baterii, monitoare, material de iluminat, articole de modă şi accesorii pentru manechine etc.);
j) vehicule concepute sau special amenajate pentru a fi utilizate în scopurile de mai sus, cum ar fi cele pentru poştă, control ambulant, vehicule-atelier, vehicule-laborator etc.
ANEXA Nr. 18
la regulament
LISTA EXEMPLIFICATIVĂ
cuprinzând bunurile considerate material pedagogic
a) Aparate de înregistrare sau de reproducere a sunetului şi imaginilor, precum:
b) Suporturi de sunet şi imagini, precum:
c) Material specializat, precum:
d) Alt material, precum:
ANEXA Nr. 19
la regulament
LISTA EXEMPLIFICATIVĂ
cuprinzând efectele personale ale călătorilor şi materialul sportiv
A. Efecte personale ale călătorilor:
B. Mărfuri importate în scop sportiv:
a) material de atletism, precum:
b) materiale pentru jocuri cu mingea, precum:
c) material pentru sporturi de iarnă, precum:
d) îmbrăcăminte, încălţăminte şi mănuşi de sport, căşti pentru practicarea sporturilor etc., de orice fel;
e) material pentru practicarea sporturilor nautice, precum:
f) vehicule ca: autoturisme şi maşini de curse, motociclete, ambarcaţiuni;
g) material destinat pentru diverse manifestări, precum:
h) material auxiliar, precum:
ANEXA Nr. 20
la regulament
LISTA EXEMPLIFICATIVĂ
cuprinzând materialele considerate de propagandă turistică
a) Obiecte destinate expunerii în birourile reprezentanţilor acreditaţi sau corespondenţilor desemnaţi de organismele oficiale de turism sau în alte localuri agreate de autorităţile vamale, cum ar fi: tablouri şi desene, fotografii şi panouri, cărţi de artă, gravuri sau litografii, sculpturi, tapiserii şi alte lucrări de artă similare
b) Materiale care servesc pentru expunere (vitrine, suporturi şi obiecte similare), inclusiv aparatele electrice sau mecanice necesare pentru funcţionarea acestora
c) Filme documentare, discuri, panglici magnetice imprimate şi alte înregistrări sonore destinate pentru manifestări gratuite, cu excepţia celor al căror subiect vizează propaganda comercială sau sunt în mod curent puse în vânzare în România
d) Drapele diferite, într-un număr rezonabil
e) Diorame, machete, diapozitive, clişee negative, negative fotografice
f) Mostre, într-un număr rezonabil, de produse ale artizanatului naţional, costume naţionale şi alte articole similare cu caracter folcloric.
ANEXA Nr. 21
la regulament
CERERE DE AUTORIZARE
a regimului de admitere temporară
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul: a) solicitantului______________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ b) utilizatorului _____________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ c) proprietarului______________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ 2. Mărfurile destinate utilizării sub regim: a) denumirea comercială şi/sau tehnică_________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ b) indicaţii referitoare la încadrarea în Nomenclatura combinată ______________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ c) cantitatea prevăzută _______________________________________________________________________________________ d) valoarea prevăzută__________________________________________________________________________________________ 3. Temeiul legal pentru solicitarea regimului _________________________________________________________________ 4. Modul în care urmează să fie utilizate mărfurile ___________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ 5. Locul sau locurile unde urmează să fie utilizate mărfurile__________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ 6. Termenul solicitat pentru acordarea regimului ______________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ 7. Mijloace de identificare a mărfurilor_______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ 8. Desemnarea unităţilor vamale: a) de control__________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ b) de acordare a regimului ____________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ c) de încheiere a regimului____________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ 9. Termenul de valabilitate a autorizării______________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ 10. Proceduri de transfer _____________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ 11. Alte menţiuni______________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________________________________________ Data _____________ Semnătura _________________ |
NOTĂ:
Informaţiile de mai sus trebuie furnizate în ordinea prevăzută. Cele referitoare la mărfuri se furnizează pentru fiecare fel de marfă.
Instrucţiuni de completare
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul:
În cazul în care cererea este prezentată pe hârtie cu antetul solicitantului şi dacă aceasta cuprinde toate indicaţiile prevăzute la pct. 1 lit. a), acest punct nu se mai completează. Pct. 1 lit. b) se completează dacă utilizatorul este altă persoană decât solicitantul. Pct. 1 lit. c) se completează dacă acordarea regimului se face pentru mărfuri care aparţin unei persoane fizice sau juridice stabilite în afara teritoriului vamal al României.
2. Mărfurile destinate utilizării sub regim:
a) denumirea comercială şi/sau tehnică: această indicaţie trebuie să fie furnizată în termeni suficient de clari şi precişi pentru o identificare corectă;
b) indicaţii referitoare la încadrarea în Nomenclatura combinată: aceste date, care nu au decât un caracter indicativ, pot fi limitate la poziţiile tarifare de 4 cifre în cazul în care menţionarea subpoziţiilor de 8 cifre nu este necesară pentru a permite eliberarea autorizaţiei şi derularea regimului;
c) cantitatea prevăzută: cantitatea trebuie exprimată în unităţi de măsură specifice (kg, litri, metri etc.);
d) valoarea prevăzută: se menţionează valoarea în vamă a mărfurilor, estimată pe baza elementelor şi a documentelor prezentate.
3. Temeiul legal pentru solicitarea regimului: se menţionează articolul din actul normativ în baza căruia se solicită acordarea regimului.
4. Modul în care urmează să fie utilizate mărfurile: se menţionează toate utilizările care vor fi date mărfurilor.
5. Locul sau locurile unde urmează să fie utilizate mărfurile: se menţionează adresa locului unde mărfurile trebuie să fie utilizate.
6. Termenul solicitat pentru acordarea regimului: se menţionează termenul necesar în vederea realizării obiectivului pentru care se importă mărfurile.
7. Mijloace de identificare a mărfurilor: se menţionează modalităţile de identificare a mărfurilor plasate sub regim, considerate ca fiind cele mai adecvate.
8. Desemnarea unităţilor vamale: se menţionează unităţile vamale la care urmează să fie realizate controlul, acordarea şi încheierea regimului.
9. Termenul de valabilitate a autorizaţiei: se menţionează termenul de valabilitate a autorizaţiei în cadrul căruia trebuie să fie importate mărfurile.
10. Proceduri de transfer: se menţionează, dacă este cazul, intenţia de a transfera mărfurile importate altui titular.
11. Alte menţiuni: această rubrică se utilizează pentru orice alte elemente pe care solicitantul le consideră necesare să fie aduse la cunoştinţă autorităţilor vamale.
ANEXA Nr. 22
la regulament
AUTORIZAŢIE DE ADMITERE TEMPORARĂ
Referitor la cererea _______________________
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul:
a) titularului de autorizaţie_____________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
b) utilizatorului de autorizaţie (1) _____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
c) proprietarului mărfurilor (1) _________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
2. Mărfurile destinate utilizării sub regim (2):
a) denumirea comercială şi/sau tehnică____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
b) indicaţii referitoare la încadrarea în Nomenclatura combinată _________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută __________________________________________________________________________________
d) valoarea prevăzută_____________________________________________________________________________________
3. Temeiul legal pentru solicitarea regimului ____________________________________________________________
4. Modul în care urmează să fie utilizate mărfurile ______________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
5. Locul sau locurile autorizate pentru utilizarea mărfurilor ____________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
6. Termenul în care mărfurilor importate trebuie să li se dea o destinaţie vamală (3) ____________________
__________________________________________________________________________________________________________
7. Modalităţi de identificare admise de autorităţile vamale ______________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
8. Unităţi vamale:
a) de control_____________________________________________________________________________________________
b) de acordare a regimului _______________________________________________________________________________
c) de încheiere a regimului_______________________________________________________________________________
9. Termenul de valabilitate a autorizaţiei________________________________________________________________
10. Utilizarea procedurilor de transfer___________________________________________________________________
11. Anexe ________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________
Data _____________________ Semnătura _______________________
|
Instrucţiuni de completare
(1) Se completează în cazul în care utilizatorul este altă persoană decât titularul sau proprietarul. Pct. 1 lit. c) se completează dacă acordarea regimului se face pentru mărfuri care aparţin unei persoane fizice sau juridice stabilite în afara teritoriului vamal al României.
(2) Aceste menţiuni sunt furnizate astfel încât să permită autorităţilor vamale controlul utilizării autorizaţiei.
(3) Acest termen corespunde cu timpul necesar în vederea realizării obiectivului pentru care s-a solicitat autorizarea. În cazul în care solicitantul nu a cerut un termen autoritatea vamală fixează un termen de 24 de luni.
NOTĂ:
Datele de mai sus trebuie furnizate în ordinea prevăzută. Elementele din autorizaţie trebuie să fie în concordanţă cu cele din cererea de autorizare.
ANEXA Nr. 23
la regulament
LISTA
cuprinzând mărfurile pentru care admiterea temporară se poate acorda sub acoperirea unui carnet ATA
ANEXA Nr. 24
la regulament
MĂSURI
ale autorităţii vamale privind containerele care nu corespund normelor tehnice
1. Dacă se constată că containerele agreate nu corespund prescripţiilor tehnice prevăzute la art. 292 alin. (2) din prezentul regulament, autoritatea vamală refuză recunoaşterea valabilităţii agreării, cu excepţia cazului în care diferenţele constatate sunt de importanţă minoră şi nu creează nici un risc de fraudă.
2. Dacă un container prezintă un defect sau o lipsă majoră, devenind astfel neconform cu normele în baza cărora el a fost agreat pentru transportul sub sigilii vamale, autorităţile vamale informează transportatorul sau reprezentantul acestuia ca acesta să aducă acel container în starea corespunzătoare normelor de agreare, cu condiţia ca reparaţiile să poată fi efectuate rapid. În cazul în care containerul a fost reparat transportul sub sigiliu vamal poate fi continuat. În caz contrar sau când transportatorul ori reprezentantul acestuia preferă repararea containerului în ţara în care a fost agreat autorităţile vamale:
a) refuză autorizarea transportului şi aplicarea sigiliilor, când această aplicare este necesară; sau
b) retrag containerul din circulaţie şi dispun transbordarea acestuia într-un alt mijloc de transport; sau
c) autorizează continuarea transportului conform procedurilor care, fiind aplicate, nu prezintă riscuri de contrabandă, de pierdere ori de prejudiciere a mărfurilor transportate în container. Defectul sau lipsa constatată se menţionează de autorităţile vamale în documentele de tranzit.
Pentru a se asigura că reparaţia containerului se efectuează într-un mod adecvat autorităţile vamale retrag placa de agreare.
Când autorităţile vamale retrag placa de agreare sau descoperă la o serie de containere un defect ori o lipsă majoră care le face neconforme cu normele de agreare, ele notifică transportatorului sau reprezentantului acestuia defecţiunea constatată sau retragerea plăcii ori, după caz, administraţiei vamale care a emis agrearea. Autorităţilor răspunzătoare de agrearea iniţială trebuie să li se solicite să intervină în soluţionarea cazului.
3. Un container se consideră ca prezentând un defect sau o lipsă majoră atunci când:
a) mărfurile pot fi sustrase din partea sigilată a containerului sau introduse în acesta fără a fi lăsate urme vizibile de efracţie sau fără ruperea sigiliilor vamale;
b) sigiliile vamale nu pot fi aplicate containerului într-un mod simplu şi eficace;
c) containerul prezintă spaţii ascunse care permit disimularea mărfurilor;
d) toate spaţiile destinate mărfurilor nu sunt uşor accesibile pentru controlul vamal.
ANEXA Nr. 25
la regulament
CERERE PRIVIND AUTORIZAŢIA
pentru regimul de perfecţionare pasivă
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul solicitantului_______________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
2. Sistemul sau modalităţile specifice, luate în considerare (vizate):
a) sistemul de schimburi standard fără import anticipat _______________________________________________________
b) sistemul de schimburi standard cu import anticipat__________________________________________________________
3. Mărfuri destinate să sufere operaţiuni de perfecţionare sau să fie exportate în cadrul
sistemului de schimburi standard şi justificarea cererii:
a) denumirea comercială şi/sau tehnică_________________________________________________________________________
b) menţiuni referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată______________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută _______________________________________________________________________________________
d) valoarea prevăzută__________________________________________________________________________________________
e) justificarea cererii________________________________________________________________________________________
4. Produse compensatoare care se importă sau produse de înlocuire pentru import, care se
importă:
a) denumirea comercială sau tehnică ___________________________________________________________________________
b) menţiuni referitoare la clasificarea din Nomenclatura combinată ____________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
5. Rata de randament __________________________________________________________________________________________
6. Natura operaţiunilor de perfecţionare_______________________________________________________________________
7. Ţările în care operaţiunile de perfecţionare vor fi efectuate sau în cazurile în care sistemul
de schimburi standard este angajat, ţările din care produsele de înlocuire vor fi importate ___________________
8. Termenul estimat a fi necesar pentru importul produselor compensatoare sau al produselor de înlocuire ______
9. Mijloace de identificare preconizate _______________________________________________________________________
10. Nominalizarea autorităţii vamale care:
a) acordă regimul______________________________________________________________________________________________
b) încheie regimul ____________________________________________________________________________________________
11. Termenul preconizat al autorizaţiei _______________________________________________________________________
12. Referiri la autorizaţiile eliberate pentru mărfuri identice cu cele care fac obiectul prezentei cereri şi destinate să fie supuse operaţiunilor de perfecţionare _____________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
13. Alte menţiuni______________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________________
Data _____________
Semnătura _______________________
|
NOTĂ:
Informaţiile de mai sus trebuie să fie date, pe cât posibil, în ordine.
Informaţiile care se referă la mărfuri sau produse se furnizează în raport cu fiecare fel de mărfuri sau de produse.
ANEXA Nr. 26
la regulament
AUTORIZAŢIE
pentru regimul de perfecţionare pasivă
Referitor la cererea _________________________
1. Denumirea, actul constitutiv şi sediul titularului autorizaţiei___________________________________________
_____________________________________________________________________________________________________________
2. Sistemul autorizat _______________________________________________________________________________________
3. Mărfurile destinate să fie supuse operaţiunilor de perfecţionare:
a) denumirea comercială şi/sau tehnică_______________________________________________________________________
b) menţiuni (explicaţii) referitoare la clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată____________________
_____________________________________________________________________________________________________________
c) cantitatea prevăzută _____________________________________________________________________________________
d) valoarea prevăzută________________________________________________________________________________________
4. Produse compensatoare care se importă sau produse de înlocuire care se importă:
a) denumirea comercială sau tehnică _________________________________________________________________________
b) menţiuni referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată____________________________________________
5. Rata de randament sau modul de stabilire a acesteia ______________________________________________________
6. Natura operaţiunilor de perfecţionare_____________________________________________________________________
7. Ţări în care operaţiunile de perfecţionare se efectuează__________________________________________________
8. Termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie importate_________________________________________
9. Mijloace de identificare stabilite _______________________________________________________________________
10. Biroul vamal:
a) de control________________________________________________________________________________________________
b) de plasare sub regim _____________________________________________________________________________________
c) de încheiere a regimului__________________________________________________________________________________
11. Termenul de valabilitate a autorizaţiei__________________________________________________________________
12. Data de reexaminare a condiţiilor economice _____________________________________________________________
13. Numărul de anexe ________________________________________________________________________________________
Data _____________
Semnătura _______________________
|
NOTĂ:
Datele de mai jos trebuie să fie furnizate în ordine. Autorizaţia trebuie să conţină referirile la cerere.
Când menţiunile (indicaţiile) sunt făcute printr-o trimitere la cerere, aceasta face parte integrantă din autorizaţie.
ANEXA Nr. 27
la regulament
DIRECŢIA REGIONALĂ VAMALĂ
INTERJUDEŢEANĂ Nr. _____/__________
AUTORIZAŢIE
privind acordarea regimului vamal favorabil pentru societatea importatoare __________________________
Referitor la cererea nr. _____/________
1. Denumirea, sediul social, adresa, codul fiscal ale:
a) societăţii importatoare
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
b) societăţii beneficiare
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
2. Descrierea comercială şi/sau tehnică a bunurilor care beneficiază de facilităţi vamale,
codul/poziţia tarifară, valoarea în vamă, cantitatea, originea, destinaţia bunurilor, actul normativ în
baza căruia se acordă facilităţile vamale______________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________________________________
3. Termenul de valabilitate a autorizaţiei ____________________________________________________________
4. Biroul vamal de control ____________________________________________________________________________
Vizat: Director,
Responsabil financiar, ___________________________
______________________
5. Spaţiu destinat controlului ulterior al utilizării
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
Data controlului Autoritatea vamală de control; Constatări
numărul actului de control încheiat
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
...
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
|
Instrucţiuni de completare
1. La pct. 1 lit. a) se vor menţiona elementele de identificare a societăţii importatoare, respectiv a celei care este titulara regimului vamal favorabil. Aceste elemente sunt cele declarate în cerere. În momentul îndeplinirii formalităţilor de vămuire elementele de identificare a societăţii importatoare sunt justificate cu documente.
La pct. 1 lit. b) se vor menţiona elementele de identificare a societăţii beneficiare atunci când importul se efectuează în baza unui contract de comision, de mandat sau a altor forme de contract.
În cazul în care în perioada de valabilitate a autorizaţiei elementele de identificare a celor două societăţi suferă modificări, acestea vor fi operate, la cererea titularului autorizaţiei, de către unitatea vamală emitentă pe ambele exemplare ale formularului.
2. La pct. 2 se vor menţiona date referitoare la bunurile importate, condiţiile în care se derulează importul, elementele prin care se face dovada că bunurile se încadrează în prevederile actului normativ care reglementează facilităţile vamale.
3. Perioada pentru care se acordă facilităţile vamale este stabilită de actul normativ care le reglementează sau de contractul în baza căruia se derulează operaţiunile vamale de import. Termenul de valabilitate a autorizaţiei este de 5 ani de la data eliberării declaraţiei vamale sau este termenul corespunzător perioadei în care se acordă facilităţile vamale, prevăzută în actul normativ care le reglementează.
4. La pct. 4 se menţionează biroul vamal de control la care urmează să fie efectuate formalităţile de import, chiar dacă acesta (acestea) este (sunt) în raza de competenţă a altei direcţii regionale vamale interjudeţene.
5. La pct. 5 se înscriu datele referitoare la controalele ulterioare efectuate.
ANEXA Nr. 28
la regulament
CERERE
de autorizare a regimului vamal favorabil
1. Elemente de identificare a societăţii importatoare_______________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
2. Elemente de identificare a societăţii beneficiare a bunurilor importate _________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
3. Menţiuni referitoare la bunurile importate:
a) denumirea comercială şi/sau tehnică______________________________________________________________________
b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată _________________________________________
c) cantitatea_______________________________________________________________________________________________
d) valoarea ________________________________________________________________________________________________
e) originea ________________________________________________________________________________________________
f) destinaţia comercială şi/sau tehnică ____________________________________________________________________
g) cuantumul taxelor care se datorează în lipsa facilităţilor vamale________________________________________
h) perioada pentru care se solicită acordarea facilităţilor vamale _________________________________________
i) termenul de valabilitate a autorizaţiei solicitat _______________________________________________________
4. Actul normativ care reglementează facilităţile vamale____________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
5. Declaraţie privind utilizarea bunurilor în conformitate cu prevederile actului normativ care
reglementează facilităţile vamale___________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________________________________
.
Responsabil financiar, Director,
_____________________________ ___________________________
|
Instrucţiuni de completare
1. La pct. 1 se menţionează denumirea societăţii importatoare, sediul social, adresa, codul fiscal, locul unde urmează să fie amplasate/utilizate bunurile pentru care se solicită acordarea facilităţilor vamale.
2. Pct. 2 se completează în cazul în care bunurile sunt utilizate de o altă societate decât cea care are calitatea de importator şi în cazul în care actul normativ care reglementează facilităţile vamale permite acest fapt. Pct. 2 conţine elementele de la pct. 1 pentru societatea beneficiară a bunurilor importate.
3. Pct. 3 conţine:
a) descrierea comercială şi/sau tehnică: aceste informaţii trebuie să fie suficient de clare şi precise ca să permită autorităţii vamale să identifice posibilităţile de acordare a facilităţilor vamale;
b) indicaţii referitoare la clasificarea în Nomenclatura combinată: aceste date au caracter informativ; pot fi menţionate codurile tarifare (4 cifre) ale bunurilor atunci când aceasta permite acordarea facilităţilor vamale;
c) cantitatea: poate fi exprimată în unităţi de măsură specifice;
d) valoarea: se va menţiona valoarea în vamă a bunurilor estimată, luându-se în considerare elementele cunoscute; se va face referire la facturi, contracte etc.; se va menţiona cursul de schimb utilizat;
e) originea: se va indica ţara de origine a bunurilor cunoscută;
f) destinaţia comercială şi/sau tehnică: se vor menţiona scopul importului, modul de utilizare ulterioară;
g) cuantumul taxelor datorate: se va efectua calculul taxelor datorate în lipsa facilităţilor vamale, luându-se în considerare elementele de taxare în vigoare la data înregistrării cererii la registratura societăţii importatoare;
h) perioada pentru care se solicită acordarea facilităţilor vamale: această perioadă este cea prevăzută de actul normativ care reglementează facilităţile vamale sau este limitată de durata de valabilitate a contractului extern;
i) termenul de valabilitate a autorizaţiei solicitat: acesta poate fi de 5 ani sau poate să fie corespunzător perioadei în care se acordă facilităţile vamale, prevăzută de actul normativ care le reglementează.
4. La pct. 4 se va menţiona actul normativ care reglementează facilităţile vamale solicitate.
5. La pct. 5 se vor declara scopul efectuării importurilor de bunuri care beneficiază de facilităţi, modul de folosire, perioada în care aceste bunuri vor fi folosite (dacă această menţiune este cunoscută sau cerută de actul normativ printr-o reglementare care acordă facilităţile pe o perioadă limitată).
Veridicitatea datelor conţinute de cerere este asumată de către conducerea societăţii importatoare prin semnăturile directorului şi responsabilului financiar.
Furnizarea de informaţii eronate cu scopul de a beneficia în mod nejustificat de facilităţi vamale atrage aplicarea sancţiunilor prevăzute de Codul vamal al României şi de prezentul regulament pentru aceste situaţii.
În cazul în care ulterior obţinerii autorizaţiei privind acordarea regimului cu facilităţi vamale informaţiile cuprinse în cerere se modifică, acestea vor fi aduse la cunoştinţă unităţii vamale emitente.
Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.