ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.147 din 9 noiembrie 2001
pentru ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional şi a Memorandumului cu privire la politicile economice şi financiare ale Guvernului României în perioada 2001-2002, convenite prin schimb de scrisori între Bucureşti şi Washington, prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanţelor Publice şi Băncii Naţionale a României şi răspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internaţional
|
| Textul actului publicat în M.Of. nr. 748/23 noi. 2001 |
|
Având în vedere dispoziţiile art. 5 alin. 1 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor, în temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 1. - Se ratifică Aranjamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, în valoare de 300 milioane DST, şi Memorandumul cu privire la politicile economice şi financiare ale Guvernului României în perioada 2001-2002, convenite prin schimb de scrisori între Bucureşti şi Washington, prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanţelor Publice şi Băncii Naţionale a României şi răspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internaţional, prezentate în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.
Art. 2. - Echivalentul în lei al sumei de 300 milioane DST se acoperă de Banca Naţională a României şi se virează, pe măsura primirii tranşelor de credit, în contul Fondului Monetar Internaţional deschis la Banca Naţională a României.
Art. 3. - Rambursarea creditului prevăzut la art. 1, plata dobânzilor şi a comisioanelor aferente, precum şi diferenţele în lei rezultate din regularizări se suportă de Banca Naţională a României.
Art. 4. - (1) Se autorizează Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României, să introducă, de comun acord cu Fondul Monetar Internaţional, amendamente la textul aranjamentului stand-by, ce privesc detalii care nu sunt de natură să sporească obligaţiile financiare ale României faţă de Fondul Monetar Internaţional.
(2) Guvernul României va informa periodic Parlamentul în legătură cu aceste amendamente în cadrul raportului privind datoria publică internă şi externă a României.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE
Contrasemnează:
Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu
Guvernatorul Băncii Naţionale a României,
Mugur Isărescu
Ministrul afacerilor externe,
Mircea Geoană
Bucureşti, 9 noiembrie 2001.
Nr. 147.
ANEXA Nr. 1
ROMÂNIA - ARANJAMENT STAND-BY1)
La prezentul aranjament stand-by2) se anexează o scrisoare din partea ministrului finanţelor publice şi guvernatorului Băncii Naţionale a României din data de 17 octombrie 2001 (scrisoarea), având ca anexe Memorandumul cu privire la politicile economice şi financiare ale Guvernului României în perioada 2001-2002 (memorandumul) şi Memorandumul tehnic de înţelegere (MTI), prin care se solicită un aranjament stand-by din partea Fondului Monetar Internaţional (Fondul), şi care prevăd:
1. Pentru o perioadă de 18 luni începând cu 31 octombrie 2001 România va avea dreptul să efectueze cumpărări de la Fond în echivalentul sumei de 300 milioane DST, în condiţiile paragrafelor 2, 3, 4 şi 5 de mai jos, fără o analiză ulterioară din partea Fondului.
2. a) Cumpărările efectuate în cadrul acestui aranjament stand-by nu vor depăşi, fără acordul Fondului, echivalentul a 52 milioane DST până la 15 februarie 2002, echivalentul a 93,333 milioane DST până la 15 mai 2002, echivalentul a 134,666 milioane DST până la 15 august 2002, echivalentul a 175,999 milioane DST până la 15 noiembrie 2002, echivalentul a 217,332 milioane DST până la 15 februarie 2003 şi echivalentul a 258,665 milioane DST până la 15 aprilie 2003.
b) Nici una dintre limitele stabilite la lit. a) de mai sus nu se va aplica unor cumpărări în cadrul acestui aranjament stand-by care nu ar creşte disponibilităţile Fondului în moneda naţională a României, care fac obiectul răscumpărării peste cota de 25%.
3. România nu va efectua cumpărări în cadrul acestui aranjament stand-by, care ar creşte disponibilităţile Fondului în moneda naţională a României, care fac obiectul răscumpărării peste cota de 25%:
a) pe parcursul oricărei perioade în care datele de la sfârşitul perioadei precedente arată că:
b) dacă:
d) după 14 februarie 2002, 14 mai 2002, 14 august 2002, 14 noiembrie 2002, 14 februarie 2003 şi până la încheierea analizelor menţionate în paragraful al doilea din scrisoare; sau
e) dacă, în orice moment pe parcursul derulării aranjamentului stand-by, România:
În situaţia în care România nu mai poate efectua cumpărări în cadrul acestui aranjament stand-by din unul dintre motivele enumerate în prezentul paragraf, acestea pot fi reluate numai după noi consultări între Fond şi România şi după încheierea de noi înţelegeri cu privire la condiţiile în care asemenea cumpărări pot fi reluate.
4. România nu va efectua cumpărări în cadrul acestui aranjament stand-by în perioadele în care:
5. Dreptul României de a se angaja în tranzacţii finanţate prin acest aranjament stand-by poate fi suspendat numai în baza solicitărilor primite de Fond după:
6. Cumpărările în cadrul acestui aranjament stand-by vor fi efectuate în monedele altor membri, selectate în conformitate cu politicile şi procedurile Fondului, cu excepţia cazului în care Fondul, la cererea României, este de acord să pună la dispoziţie DST la momentul cumpărării.
7. România va plăti un comision pentru acest aranjament stand-by în conformitate cu deciziile Fondului.
8. a) România răscumpără moneda proprie, care rezultă dintr-o cumpărare în cadrul acestui aranjament stand-by, în conformitate cu prevederile Statutului şi deciziilor Fondului, inclusiv cele referitoare la răscumpărări, pe măsură ce soldul balanţei de plăţi şi situaţia rezervelor valutare ale României se îmbunătăţesc.
b) Orice diminuare a sumei în moneda naţională a României, deţinută de Fond, va reduce sumele supuse răscumpărării în condiţiile lit. a) de mai sus, în conformitate cu principiile aplicate de Fond în acest scop la momentul reducerii.
9. Pe perioada aranjamentului stand-by România va păstra strânse consultări cu Fondul. Aceste consultări pot include corespondenţă şi vizite ale oficialilor Fondului în România sau ale reprezentanţilor României la Fond. România va pune la dispoziţie Fondului, prin rapoarte la intervale sau la date solicitate de Fond, informaţiile solicitate de Fond cu privire la progresele făcute de România pentru atingerea obiectivelor şi politicilor economice stabilite în scrisoare şi în memorandum.
10. În conformitate cu paragraful al doilea din scrisoare România va consulta Fondul cu privire la adoptarea oricărei măsuri ce poate fi adecvată, la iniţiativa Guvernului sau ori de câte ori directorul general al Fondului solicită consultarea din cauza nerespectării oricăruia dintre criteriile menţionate la paragraful 3 de mai sus sau dacă directorul general consideră că este necesară o consultare cu privire la program. În plus, după încheierea perioadei aranjamentului stand-by, atât timp cât România are cumpărări rămase în tranşele superioare de credit, Guvernul se va consulta cu Fondul la anumite intervale, la iniţiativa Guvernului sau la cererea directorului general al Fondului, referitor la politicile României privind balanţa de plăţi.
17 octombrie 2001
Domnului Horst K.hler, director general
Fondul Monetar Internaţional
20431, Washington D.C.
Stimate domnule K.hler,
În ciuda progresului important în stabilizare şi reformă din ultimii 2 ani, România trebuie încă să realizeze stabilitatea macroeconomică şi să aducă inflaţia la un nivel scăzut şi stabil. Mai mult, continuăm să ne confruntuăm cu o agendă provocatoare în vederea accelerării procesului de aderare la Uniunea Europeană şi va trebui să abordăm slăbiciunile structurale din economie pentru a accelera procesul de creştere, care ne va ajuta să reducem diferenţa relativă de dezvoltare faţă de Uniunea Europeană. Astfel, am formulat şi am început să implementăm un program cuprinzător de stabilizare şi reformă, care este descris în Memorandumul cu privire la politicile economice şi financiare ale Guvernului României în perioada 2001-2002, anexat. În sprijinul acestui program, în numele Guvernului României, solicităm prin prezenta scrisoare acordarea unui aranjament stand-by în sumă de 300 milioane DST, pentru 18 luni, pe perioada programului: octombrie 2001-martie 2003.
Suntem hotărâţi să îndeplinim toate angajamentele asumate prin program şi credem că politicile şi măsurile descrise în memorandumul anexat sunt suficiente pentru a realiza obiectivele programului, dar suntem gata să întreprindem măsuri suplimentare şi să ajungem la noi înţelegeri cu FMI dacă este necesar pentru a respecta programul. Guvernul României va rămâne în strânsă consultare cu FMI, în conformitate cu politicile acestuia privind astfel de consultări, şi îi va furniza toate informaţiile solicitate pentru a evalua implementarea programului. Programul va fi analizat de FMI trimestrial pe durata aranjamentului stand-by.
Cu stimă,
Ministerul Finanţelor Publice
Mihai Nicolae Tănăsescu,
ministrul finanţelor publice
Banca Naţională a României
Mugur Isărescu,
guvernator
1) Traducere; aranjamentul stand-by reprezintă răspunsul Fondului Monetar Internaţional din data de 31 octombrie 2001. 2) A se vedea Documentul Fondului Monetar Internaţional EBS/01/175 din 17 octombrie 2001.
ANEXA Nr. 2
MEMORANDUM
cu privire la politicile economice şi financiare ale Guvernului României în perioada 2001-2002
I. Introducere
1. Acest memorandum stabileşte principalele obiective şi politici economice şi financiare ale Guvernului şi Băncii Naţionale a României (B.N.R.) în perioada 2001-2002. Programul descris mai jos reflectă angajamentul nostru ferm de a realiza pe deplin stabilitatea macroeconomică şi de a aborda problemele structurale din sectorul bancar şi cel al întreprinderilor, în vederea plasării economiei noastre pe calea unei creşteri rapide şi sustenabile şi accelerării procesului de aderare la Uniunea Europeană (UE).
II. Cadru general
2. Ca rezultat al implementării programului de stabilizare în anii 1999 şi 2000, am îmbunătăţit într-o mare măsură poziţia noastră externă şi am pus bazele pentru revenirea la creşterea pozitivă a producţiei în anul 2000, după 3 ani de producţie în declin. Pe seama competitivităţii întărite, realizată prin combinarea deprecierii cu o restricţionare fiscală în anul 1999, exporturile de bunuri şi servicii au crescut cu 24% în termeni de volum în anul 2000, iar produsul intern brut (PIB) real, cu 1,6%, în ciuda declinului mare din producţia agricolă, datorat secetei. Ponderea deficitului contului curent în PIB s-a îmbunătăţit în continuare cu aproape 0,4 puncte procentuale în anul 2000, ajungând la un deficit de 3,7%, în timp ce rezervele oficiale au crescut cu aproape 1 miliard USD, ajungând la 3,4 miliarde USD la sfârşitul anului 2000. Această performanţă externă îmbunătăţită a făcut ca ţara noastră să reintre pe piaţa internaţională de capital în ultima parte a anului 2000 şi a fost, de asemenea, reflectată în îmbunătăţirea din acest an a ratingului împrumuturilor suverane ale României.
3. Producţia a crescut puternic în prima jumătate a anului 2001, dar deficitul comercial s-a mărit. Exporturile au continuat să aibă o evoluţie bună, după cum o demonstrează creşterea exporturilor de bunuri de aproape 15,5%, în USD, în perioada ianuarie-iulie. Totuşi importurile au continuat să depăşească ritmul exporturilor, crescând în aceeaşi perioadă cu 27%, în timp ce deficitul comercial a ajuns la 1.452 milioane USD, comparativ cu 586 milioane USD în aceeaşi perioadă a anului 2000. În plus faţă de factorii tranzitorii legaţi de secetă, creşterea importurilor reflectă o creştere în cererea internă. În particular, ca urmare a creşterilor mari de salarii din sectorul public în ultima parte a anului 2000 şi în prima parte a anului 2001 şi a slăbirii performanţei financiare a întreprinderilor de stat (evidenţiată de creşterea mare a arieratelor lor şi de utilizarea finanţării prin credite), cererea internă a crescut cu 10% în termeni reali în trimestrul I 2001, un nivel care, dacă persistă, ar pune în pericol obiectivele noastre de dezinflaţie şi viabilitate externă. Aceste tendinţe au continuat în trimestrul II al anului 2001, deşi cu o intensitate ceva mai mică.
4. În ciuda progresului important în stabilizare şi în reformă din ultimii 2 ani, România continuă să se confrunte cu o agendă provocatoare pentru accelerarea procesului de aderare la UE. Este necesar să înregistrăm progrese suplimentare în realizarea stabilităţii macroeconomice, dat fiind faptul că rata inflaţiei este încă printre cele mai mari din Europa. Mai mult slăbiciunile structurale în sectorul larg al întreprinderilor de stat urmează să fie abordate în perioada următoare în vederea creării unei economii de piaţă eficiente şi pe deplin funcţionale. De asemenea, România trebuie încă să dezvolte investiţiile private la un nivel necesar pentru realizarea unei rate de creştere înalte şi sustenabile şi să atragă investiţiile străine directe, care au rămas modeste în comparaţie cu alte economii în tranziţie din regiune.
III. Politici macroeconomice şi financiare
A. Strategia de bază şi obiectivele
5. Principalele obiective macroeconomice ale programului nostru pe perioada 2001-2002 sunt: reducerea inflaţiei la 22% până la sfârşitul anului 2002, realizarea unei creşteri a producţiei de aproape 5%, limitarea deficitului contului curent la sub 6% din PIB şi creşterea rezervelor oficiale la aproape 3 luni de importuri. Politicile macroeconomice pentru atingerea acestor obiective se vor concentra pe o poziţie fiscală de sprijin, o politică salarială prudentă în sectorul bugetar şi al întreprinderilor de stat, pe măsurile de reducere a cheltuielilor şi pierderilor cvasifiscale din sectorul energetic şi al altor întreprinderi de stat, inclusiv prin accelerarea privatizării, şi pe o politică monetară restrictivă. Strategia noastră de dezinflaţie nu se va sprijini pe amânarea ajustărilor necesare în preţurile administrate şi vom continua să evităm orice intervenţie directă în ceea ce priveşte preţurile liberalizate.
6. Principalele noastre obiective macroeconomice pe termen mediu 2001-2005 sunt următoarele: deşi rezultatul inflaţiei în 2000 şi în prima parte a anului 2001 a fost mai mare decât cel avut în vedere în Strategia economică pe termen mediu, intenţionăm să facem progrese constante pentru a ajunge la o rată a inflaţiei de o singură cifră până în anul 2004 sau cel mai târziu în 2005. Ţinând seama de intrările substanţiale estimate pentru investiţiile străine directe şi de ajutorul de preaderare primit de la UE, ne aşteptăm ca deficitul contului curent, după ce va atinge aproximativ 6% din PIB în anul 2001, să se reducă la aproximativ 5% din PIB până în anul 2005, un nivel care va asigura ca ponderea datoriei noastre externe totale în PIB să crească doar moderat, în timp ce ponderea datoriei externe nete în PIB să înceapă să scadă deja în anul 2002. Ne aşteptăm ca economia să crească în această perioadă în medie cu 5-6%, ajutând la reducerea diferenţei în nivelul de dezvoltare faţă de UE.
B. Politica fiscală
7. Politica fiscală în anii 2001 şi 2002 va sprijini puternic obiectivul de dezinflaţie şi va ajuta la limitarea deficitului contului curent extern. În lumina unui deficit al contului curent mai mare decât se aştepta la începutul anului 2001 şi a unei inflaţii într-o anumită măsură mai mare decât cea proiectată, am decis să restricţionăm ţinta fiscală pentru 2001 şi să limităm deficitul bugetului general consolidat la 3,5% din PIB. Pentru anul 2002 vom limita deficitul la 3,0% din PIB, în conformitate cu Strategia economică pe termen mediu prezentată la UE şi reflectând aşteptările noastre privind creşterea economică de aproape 5%. Mai mult, pentru a îmbunătăţi coordonarea politicilor macroeconomice, am decis să prezentăm Parlamentului bugetul pe anul 2002 încă din luna octombrie 2001. Ne aşteptăm ca reducerea ţintită a deficitului bugetar şi măsurile de control al creşterii salariale în întreprinderile de stat şi de îmbunătăţire a performanţei lor financiare să limiteze creşterea puternică recentă a cererii interne şi să aibă ca efect o îmbunătăţire a deficitului contului curent extern în a doua jumătate a anului 2001 şi în 2002. Totuşi, în caz contrar, suntem gata să implementăm măsuri corective, inclusiv restricţionarea în continuare a politicii fiscale, în prima parte a anului 2002, în special în cazul în care mediul extern se degradează mai mult decât se estimează în prezent.
8. Se intenţionează ca următoarele măsuri suplimentare să îmbunătăţească performanţa veniturilor în anul 2001. Am simplificat impozitarea microîntreprinderilor prin introducerea unui impozit de 1,5% pe cifra de afaceri de la 1 septembrie 2001. Mai mult am revizuit reglementările pentru reeşalonarea arieratelor fiscale şi anularea penalităţilor, în vederea limitării accesului la aceste facilităţi pentru un număr mic de companii în curs de restructurare şi am eliminat autoritatea respectivă de la nivelul unităţilor administraţiei fiscale teritoriale. În ceea ce priveşte reeşalonarea arieratelor fiscale care depăşesc 500 miliarde lei sau anularea majorărilor de întârziere care depăşesc 50 miliarde lei, fiecare caz trebuie să fie aprobat de Guvern.
Pentru a întări disciplina financiară vom limita strict conversia creanţelor din contul garanţiilor executate în acţiuni (datorie contra acţiuni) la legi speciale referitoare la pregătirea pentru privatizare a societăţilor individuale şi vom abroga Ordonanţa de urgenţă nr. 62/2001, care permitea o aplicare substanţial mai mare a acestui instrument (precondiţie). În schimb vom analiza opţiunea de a vinde creanţele în contul garanţiilor executate către sectorul privat. Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2000, care acordă scutiri de la plata T.V.A. şi a taxelor vamale pentru anumite importuri ale societăţilor de stat, va fi anulată până la sfârşitul lunii septembrie 2001 (pentru TERMOELECTRICA anularea va intra în vigoare la 1 martie 2002); aceasta va fi o precondiţie pentru prezentarea programului în Consiliul directorilor executivi. Vom revizui ordonanţa cu privire la impozitarea microîntreprinderilor, în vederea eliminării facilităţilor fiscale distorsionante, până la sfârşitul anului 2001.
9. Pentru a asigura că putem atinge ţinta de deficit bugetar în anul 2001 am implementat câteva măsuri pe partea cheltuielilor. În primul rând, cheltuielile cumulate ale bugetului de stat la sfârşitul trimestrului III al anului 2001 au fost limitate la 73,0% din cheltuielile anuale totale ale bugetului de stat rectificat. În al doilea rând, am aprobat o ordonanţă care a blocat 50% din cheltuielile de capital pe trimestrul IV al anului 2001 (2.580 miliarde lei) pentru bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, care pot fi eliberate doar dacă ţintele de venituri pentru septembrie şi lunile următoare au fost îndeplinite (a se vedea Memorandumul tehnic de înţelegere). În al treilea rând, Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, poate aproba plafoane de cheltuieli ale bugetului de stat pentru lunile noiembrie şi decembrie 2001, care pot fi mai mici decât cele aprobate.
10. Rămânem ferm angajaţi să menţinem creşterea salariilor din sectorul bugetar şi a pensiilor, după cum a fost aprobată în bugetul iniţial pe anul 2001. Intenţionăm în mod ferm să nu acordăm nici o creştere salarială în sectorul bugetar în anul 2001 în plus faţă de ceea ce a fost stipulat în Ordonanţa de urgenţă nr. 33/2001. Premiul anual, care urmează să fie plătit în luna ianuarie 2002, va fi limitat la echivalentul unui salariu lunar din anul 2001. Luând în considerare necesitatea de a consolida fondul de pensii, ne angajăm să nu depăşim creşterea programată a pensiilor din luna decembrie.
11. Bugetul pe anul 2002 se va baza pe venituri estimate ale bugetului general consolidat de 458,3 mii miliarde lei, pe o ţintă de deficit al bugetului general consolidat de 43,2 mii miliarde lei, implicând un plafon de cheltuieli de 501,5 mii miliarde lei. Pentru a realiza acestă ţintă de deficit, în legea bugetului pe anul 2002 vom include posibilitatea ca Guvernul să aprobe plafoane de cheltuieli lunare pentru bugetul de stat în a doua jumătate a anului, care pot fi mai mici decât cheltuielile din buget, dacă este necesar. Prezentarea bugetului pe anul 2002 la Parlament, astfel cum a fost convenit cu reprezentanţii FMI, va fi o precondiţie pentru prezentarea programului în Consiliul directorilor executivi al FMI. În plus adoptarea de către Parlament a bugetului pe anul 2002, în concordanţă cu acest program, va fi o condiţie pentru finalizarea primei analize a programului.
12. Politica fiscală în anul 2002 se va concentra pe reducerea contribuţiilor salariale, eliminarea facilităţilor fiscale distorsionante şi modernizarea sistemului de impozite.
- Pentru a compensa creşterea cotelor contribuţiilor la asigurările sociale, determinată de noua lege a pensiilor, vom elimina contribuţia salarială de 2% (utilizată anterior pentru finanţarea Fondului special pentru învăţământ) şi vom reduce cu 1 punct procentual contribuţia salarială pentru fostul fond special de solidaritate cu persoanele cu handicap, care a fost deja încorporat în bugetul de stat.
- Ne angajăm să aprobăm o nouă lege a impozitului pe profit până la sfârşitul anului 2001, care va unifica reglementările existente în anumite legi şi va elimina facilităţile fiscale distorsionante (între altele, prin înlocuirea reducerilor şi exceptărilor de la impozitul pe profit, prevăzute în Legea nr. 133/1999, şi a reducerii impozitului pe profit, prevăzută în Legea nr. 189/2001, cu deducerea unei cote de 20% din valoarea investiţiei). Mai mult, ne angajăm ferm să nu introducem scutiri fiscale sau alte noi facilităţi fiscale discreţionare. Noua lege a impozitului pe profit va creşte, de asemenea, în mod gradual, cota de impozit pe profit aferentă activităţilor de export, extrem de redusă, către cota standard, cu o primă ajustare de la 5% la 6% în anul 2002.
- Vom elimina scutirile de T.V.A. şi de taxe vamale pentru materiile prime importate de întreprinderile mici şi mijlocii, prevăzute de Legea nr. 133/1999, până la sfârşitul lunii decembrie 2001. De acum înainte toate exceptările de taxe vamale vor fi în mod exclusiv reglementate prin tariful vamal şi vor fi uniforme pentru toţi agenţii economici.
- Noua lege a T.V.A., care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2002, va reduce substanţial numărul scutirilor şi articolelor pentru care se aplică cota zero de T.V.A. şi va elimina legătura automată dintre scutirea de taxe vamale şi scutirea de T.V.A., cu excepţia bunurilor şi serviciilor importate de sectorul bugetar şi pentru programe de sănătate şi alte programe sociale. În acelaşi timp noua lege va asigura cadrul instituţional necesar pentru reducerea întârzierilor în rambursările T.V.A. la nu mai mult de 30 de zile. Ca o măsură tranzitorie vom introduce un sistem uniform de amânare a plăţii T.V.A. pentru bunurile de investiţii, care va înlocui scutirile şi exceptările de T.V.A. pentru bunurile de investiţii prevăzute de anumite legi.
- Noua lege a accizelor, prevăzută să intre în vigoare la 1 ianuarie 2002, va codifica impozitarea prin accize şi va creşte cotele în mod gradual către standardele UE.
- Datorită angajamentelor importante privind cheltuielile, va trebui să amânăm reforma impozitului pe venit (inclusiv reducerea cotelor de impozitare şi modificarea tranşelor de venituri) şi o posibilă reducere în cotele de T.V.A. până în anii 2003-2004.
- Pentru a consolida administraţia fiscală vom creşte cu 500 numărul inspectorilor fiscali în anul 2002.
- Pentru a întări performanţa veniturilor la fondurile de asigurări sociale vom integra departamentele de control financiar ale fondului de pensii şi Fondului pentru plata ajutorului de şomaj până la sfârşitul lunii decembrie 2001. Mai mult, vom aproba şi vom implementa până la data de 1 noiembrie 2001 un ordin comun emis de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Finanţelor Publice, stabilind echipe comune de control pentru colectarea veniturilor fondului de pensii şi Fondului pentru plata ajutorului de şomaj. Mai mult, vom aproba până la sfârşitul lunii martie 2002 un program pentru optimizarea organizării colectării şi controlului veniturilor fondului de pensii, Fondului pentru plata ajutorului de şomaj şi Fondului de asigurări de sănătate. Acest sistem va intra în vigoare până la sfârşitul anului 2002.
13. Suntem în proces de finalizare a părţii de cheltuieli din bugetul pe anul 2002. Am decis deja să menţinem salariile medii din sectorul bugetar constante în termeni reali în anul 2002. Pentru acest scop vom aproba, înainte de sfârşitul anului 2001, un act normativ care să prevadă programul de creştere a salariilor din sectorul bugetar în anul 2002, pe baza creşterii prognozate a indicelui preţurilor de consum. Nu vom distribui tichete de masă angajaţilor din instituţii publice finanţate integral sau pe bază de subvenţii de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale. În urma reducerii substanţiale a numărului de salariaţi din sectorul civil al bugetului de stat pe anul 2001, avem în vedere reducerea personalului din sectorul bugetar cu cel puţin 6.150 angajaţi. Pentru a îmbunătăţi stimularea societăţilor private, precum şi a celor de stat să devină mai competitive, vom continua politica de reducere graduală a subvenţiilor de la bugetul general consolidat, prin limitarea creşterii acestora în anul 2002 la 11,6% în termeni nominali. Reformele din sectorul energiei termice ne vor permite să reducem subvenţiile de la bugetele locale în termeni reali şi, concomitent, sumele respective defalcate din impozitul pe venit de la bugetul de stat la bugetele locale.
14. Pentru a îmbunătăţi sistemul de protecţie socială, în contextul restructurării economiei, vom implementa un nou set de politici pentru a promova stabilitatea socială şi a reduce sărăcia. Un instrument de sprijin în funcţie de posibilităţile financiare (venitul minim garantat) va intra în efectivitate la data de 1 ianuarie 2002 pentru cele mai sărace categorii ale populaţiei României, finanţarea necesară fiind asigurată prin sume defalcate din impozitul pe venit de la bugetul de stat la autorităţile locale. Cum noul program va înlocui parţial programele existente, cheltuielile suplimentare nu vor depăşi 0,4% din PIB în anul 2002. În acelaşi timp va intra în vigoare şi noua lege cu privire la prevenirea şi lupta împotriva marginalizării sociale, care întăreşte responsabilităţile instituţiilor implicate în asigurarea ajutoarelor şi serviciilor sociale. Eforturile de a reduce şomajul se vor concentra pe constrângeri salariale şi politici de măsuri active pe piaţa forţei de muncă. În ceea ce priveşte ajutorul pentru copii, în urma dublării alocaţiei de stat pentru copii în luna noiembrie 2000, această alocaţie va creşte cu 15% în luna ianuarie 2002 şi cu 20% în luna iulie 2002, în acelaşi timp fiind încorporată în impozitul pe venitul global începând cu data de 1 ianuarie 2002. Creşterile alocaţiei de stat pentru copii ne permit să păstrăm alocaţia suplimentară pentru copii neschimbată în termeni nominali.
15. Ne angajăm să recorelăm pensiile pensionarilor cu limită de vârstă şi vechime completă în muncă şi urmaşilor lor, care s-au pensionat înainte de anul 1999. Recorelarea va fi implementată în 6 etape în perioada 2002-2004, prima etapă având loc la 1 ianuarie 2002. În vederea asigurării unei creşteri tangibile pentru pensionarii cu cele mai mici drepturi de pensii cât de curând posibil, distribuţia în timp a sumelor destinate recorelării va fi concentrată în prima parte a perioadei pentru pensiile mici şi în ultima parte a perioadei pentru pensiile mai mari, pensiile peste 3 puncte procentuale nebeneficiind de recorelare. Luând în considerare resursele financiare substanţiale necesare pentru recorelare, precum şi deficitul mare al fondului de pensii, recorelarea pensiilor poate fi realizată doar prin limitarea indexării generale a pensiilor la 85% din inflaţia prognozată în 2002, 88% în 2003 şi 90% în 2004, în timp ce pensiile agricultorilor vor beneficia de indexare totală. Aceasta ne va permite să limităm creşterea cheltuielilor totale cu pensiile din bugetul asigurărilor sociale de stat la 7,3% în termeni reali în anul 2002 şi să o menţinem la un nivel prudenţial în anii următori. Mai mult, pentru a restabili sustenabilitatea sistemului public de pensii, ne angajăm să implementăm reforme suplimentare care vor întări criteriile de eligibilitate pentru drepturile de pensii şi să implementăm în mod strict criteriile pentru pensiile de invaliditate. Pentru a limita cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat de altă natură decât plata pensiilor ne angajăm să întărim mecanismele de control în domeniul emiterii certificatelor medicale şi plăţii concediilor medicale.
16. Vom implementa o serie de măsuri pentru a consolida transparenţa fiscală şi a limita cheltuielile extrabugetare. Toate veniturile din privatizare şi din recuperarea creditelor neperformante, de la Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (A.P.A.P.S.) sau alţi ordonatori principali de credite şi, respectiv, de la Agenţia de Valorificare a Activelor Bancare (A.V.A.B.), vor fi transferate la trezorerie pentru răscumpărarea datoriei publice, cu excepţia sumelor necesare pentru acoperirea costurilor operaţionale ale celor două agenţii şi a costurilor legate direct de privatizare ale respectivelor ministere. Mai mult, vom înceta imediat utilizarea de către A.P.A.P.S. a veniturilor din privatizare în calitate de garanţie colaterală pentru împrumuturile întreprinderilor de stat. Utilizarea veniturilor din privatizare, rezultate din vânzarea fermelor de stat, de către Fondul extrabugetar pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pentru acordarea de subvenţii, va înceta la sfârşitul lunii decembrie 2002, iar fondul va fi încorporat în bugetul de stat. Vom stabili un registru cu împrumuturile externe ale autorităţilor locale, care va completa sistemul nostru de monitorizare pentru datoria internă şi externă publică şi public garantată (precondiţie). Plafonul global pentru garanţiile guvernamentale interne, astfel cum este stabilit în tabelul VII din anexa C, va fi un criteriu de performanţă cantitativă în cadrul programului. Pentru a aborda problema arieriatelor de la bugetul de stat şi bugetele locale, precum şi de la bugetele fondurilor speciale, am stabilit un sistem de raportare trimestrială începând cu sfârşitul lunii iunie 2001 şi am aprobat o ordonanţă pentru a reduce arieratele spitalelor care deţin cea mai mare pondere în totalul arieratelor sectorului bugetar.
17. Vom finanţa deficitul bugetar pe anul 2002 printr-o combinaţie echilibrată de finanţare internă şi externă. Vom limita finanţarea externă netă a bugetului la 1,8% din PIB în anul 2002, comparativ cu 2,4% din PIB în anul 2001, care ne va ajuta să limităm creşterea datoriei externe contractate şi garantate de stat şi să evităm presiunea nesustenabilă de creştere pe cursul de schimb.
C. Deficitele cvasifiscale în sectorul energetic şi al altor întreprinderi de stat
18. Suntem conştienţi că performanţa întreprinderilor de stat din sectorul energetic este crucială pentru îmbunătăţirea disciplinei financiare de ansamblu în sectorul public şi pentru realizarea unei reduceri a deficitului cvasifiscal. Ca o primă etapă am crescut preţul la electricitate cu 15% din 11 iulie, preţul de producţie al energiei termice pentru TERMOELECTRICA cu 50% din 17 iulie, preţul energiei termice la utilizatorul final (preţul naţional de referinţă) cu 57% din 9 august şi preţul gazelor naturale pentru consumatorii casnici cu 90% din 10 august. Mai mult, am permis autorităţilor locale să crească preţul energiei termice la utilizatorul final peste nivelul preţului naţional de referinţă, care va crea posibilitatea pentru o reducere în continuare în subvenţia totală. Pentru a diminua impactul acestor ajustări de preţuri asupra familiilor cu venituri reduse am consolidat sistemul transferurilor direcţionate, în funcţie de venituri, către familiile sărace în cadrul noii scheme a venitului minim garantat.
19. Vor fi necesare totuşi şi alte etape în vederea creşterii preţurilor la electricitate şi energie termică la nivelul recuperării costurilor, eliminării pierderilor datorate încasărilor slabe şi aducerii preţurilor gazelor naturale la nivelul parităţii de import. În mod specific:
- După cum s-a convenit în strânsă cooperare cu Banca Mondială, vom ajusta preţurile la electricitate şi energie termică după cum urmează: (i) preţul electricităţii la utilizatorul final va creşte cu 3,6% la începutul fiecărei luni în perioada octombrie 2001-martie 2002 (creşterea din octombrie este o precondiţie); din 1 aprilie 2002 vom implementa o altă ajustare, corespunzătoare unei creşteri a preţului de producător al societăţii TERMOELECTRICA la 40 USD/MWh; (ii) preţul de producător al energiei termice la TERMOELECTRICA va creşte la 15 USD/gigacalorie (Gcal) din 1 octombrie 2001 (precondiţie), va fi menţinut la acest nivel în USD prin ajustări suplimentare la 1 ianuarie şi 1 aprilie 2002 şi va fi majorat mai departe la echivalentul a 20 USD/Gcal de la 1 iulie 2002; (iii) preţul naţional de referinţă pentru energia termică va fi majorat la echivalentul a 20 USD/Gcal din 1 iulie 2002. Între timp preţul va fi ajustat la 1 ianuarie şi 1 aprilie pentru a-l menţine la nivelul actual de 15,4 USD/Gcal. Ajustările de preţ la electricitate şi energie termică vor fi criterii de performanţă structurală.
- Referitor la gazele naturale, la începutul fiecărui trimestru, începând cu 1 octombrie 2001, vom ajusta preţul uniform la utilizatorul final, astfel încât să îl păstrăm la nivelul de 82,5 USD/mie m3, stabilit în luna august 2001. Vom permite ca acest preţ să crească la cel puţin 90 USD/mie m3 din 1 ianuarie 2003, pentru a-l aduce mai aproape de nivelul parităţii de import, în prezent de aproape 130 USD. Pentru a reţine ceva din profiturile excepţionale ale producătorilor interni intenţionăm să utilizăm asistenţa tehnică finanţată printr-un împrumut al Băncii Mondiale în vederea amendării sistemului de impozitare în sectorul petrolier şi al gazelor naturale până la jumătatea anului 2002. Vom continua demersurile tehnice pentru metodologia noului tarif care va conduce la diferenţierea preţurilor pentru consumatorii casnici şi utilizatorii industriali, în vederea implementării sale înainte de sfârşitul anului 2002.
- Pentru a îmbunătăţi gradul de colectare la TERMOELECTRICA şi la cele două societăţi de distribuţie a gazelor naturale (DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD), ca urmare a recomandărilor experţilor Băncii Mondiale, vom implementa următoarele măsuri: (i) până la 1 octombrie 2001 vom stabili, ca o precondiţie, un sistem de conturi escrow, în care se vor vira plăţile consumatorilor pentru energie termică şi subvenţiile şi se vor distribui încasările între furnizori (TERMOELECTRICA şi societăţile de distribuţie a gazelor naturale) şi companiile termice locale. (Putem excepta de la această reglementare companiile termice locale, care nu au datorii curente.); (ii) gradul de colectare pentru livrările de la TERMOELECTRICA la societatea comercială de distribuţie ELECTRICA va creşte la 100% până la 30 octombrie 2001 şi va fi menţinut la acest nivel în fiecare lună următoare; (iii) vom forma imediat grupuri de lucru speciale în cele două societăţi de distribuţie a gazelor naturale, conduse de reprezentanţi ai managementului de vârf, care vor fi însărcinaţi cu îmbunătăţirea încasărilor şi reducerea arieratelor de la cei mai mari 20 de rău platnici. Până la sfârşitul primei săptămâni a lunii următoare Ministerul Industriei şi Resurselor va pregăti un raport lunar, care va fi prezentat reprezentanţilor FMI şi Băncii Mondiale, cu privire la implementarea măsurilor de îmbunătăţire a încasărilor. Prezentarea raportului pentru luna septembrie va fi o precondiţie pentru Consiliul directorilor executivi; şi (iv) vom elabora instrucţiuni clare pentru managementul societăţilor de stat care furnizează servicii publice, de a folosi plata la livrare, acreditivul, conturile escrow şi deconectările ca măsuri de îmbunătăţire a încasărilor, şi vom interzice intervenţii politice în favoarea societăţilor rău platnice. Ratele de încasări totale pentru TERMOELECTRICA şi cele două societăţi de distribuţie a gazelor naturale vor fi criterii de performanţă cantitative în cadrul programului.
- Ca o soluţie pe termen lung pentru problema neplăţilor, vom accelera privatizarea societăţilor de distribuţie a gazelor naturale, DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD. (Am decis că divizarea celor două societăţi în 8 ar întârzia necorespunzător procesul şi ar reduce interesul potenţialilor investitori.) Pentru a realiza acest obiectiv intenţionăm să angajăm un consultant de privatizare pentru ambele societăţi până la sfârşitul lunii februarie 2002, să aprobăm strategia de privatizare pentru ambele societăţi până la sfârşitul lunii iunie 2002 şi să anunţăm o licitaţie internaţională pentru vânzarea către un investitor strategic până la sfârşitul lunii septembrie 2002.
- În sectorul electricităţii vom încheia privatizarea a două companii distribuitoare până la sfârşitul anului 2002. Pentru a realiza acest obiectiv vom conveni cu Banca Mondială şi cu UE asupra strategiei de privatizare pentru aceste două companii până la sfârşitul anului 2001 şi vom proceda la o licitaţie internaţională pentru vânzarea către un investitor strategic pe parcursul anului 2002.
20. Vom implementa, de asemenea, alte măsuri de întărire a disciplinei financiare în întreprinderile de stat. Am aprobat deja o ordonanţă (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79/2001) care condiţionează salariile managerilor din aceste întreprinderi de indicatori de performanţăcheie, inclusiv reducerea arieratelor şi creanţelor şi respectarea plafoanelor pentru fondurile de salarii. Această ordonanţă va fi aplicată la toate întreprinderile de stat şi instituţii, începând cu aprobarea bugetelor întreprinderilor pe anul 2001, iar Ministerul Finanţelor Publice va monitoriza pe baze lunare performanţa a aproximativ 86 de întreprinderi mari de stat. Avem drept obiectiv reducerea arieratelor şi creanţelor în termeni nominali până la sfârşitul anului 2001 comparativ cu sfârşitul lunii iunie 2001, excluzând efectele reeşalonării. În plus, am stabilit un sistem de monitorizare pentru arieratele fiscale în cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Acest sistem acoperă în prezent aproximativ 1.000 de entităţi, 2.600 de conturi, reprezentând aproximativ 70% din totalul arieratelor la buget, şi va fi folosit în scopul întăririi eficienţei în colectarea impozitelor.
D. Politica salarială în întreprinderile de stat
21. Disciplina salarială în sectorul public este esenţială pentru performanţa financiară a întreprinderilor de stat şi, prin semnalul pe care îl oferă pentru stabilirea salariilor în sectorul privat, pentru reducerea inflaţiei şi menţinerea competitivităţii externe. Datorită efectului de propagare a creşterilor din ultima parte a anului 2000 şi coordonării insuficiente în aprobarea contractelor colective de muncă, bugetelor societăţilor de stat şi reglementărilor privind salariul minim la începutul anului 2001, creşterile salariale din societăţile de stat vor fi mai mari în acest an decât am considerat noi a fi prudent şi în concordanţă cu obiectivul nostru de a îmbunătăţi disciplina financiară la nivelul întreprinderilor din sectorul public. Deşi am avut doar mijloace limitate de a aborda această problemă mai târziu în anul 2001, am decis să concediem în perioada rămasă a anului 2001 aproximativ 5.213 salariaţi din 8 societăţi producătoare de pierderi din sectorul industrial, să externalizăm alte 3.724 de poziţii şi să eliminăm aproape 500 de poziţii ca rezultat al schimbării locului de muncă şi al pensionării. Mai mult, în 11 societăţi cu aproape 116.000 de angajaţi vor fi plătite doar jumătate din primele aferente lunii decembrie 2001. Am decis, de asemenea, să rezistăm ferm oricăror presiuni din partea întreprinderilor pentru creşteri salariale suplimentare în perioada rămasă din anul 2001. Pentru anul 2002 am decis să implementăm un control mult mai puternic asupra salariilor din întreprinderile de stat. În mod specific:
- Vom aproba bugetele pe anul 2002 ale regiilor autonome, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale de stat până la sfârşitul anului 2001 (criteriu de performanţă structurală) şi vom asigura ca acestea să prevadă economii ale costurilor salariale agregate. Creşterea fondului de salarii agregat va fi limitată la 22% comparativ cu fondul de salarii din anul 2001 sau proporţional mai puţin, dacă externalizarea este mai mare de 1%. În cadrul acesteia vom impune limite mai strânse pentru societăţile cu creşteri salariale excesive în anul 2001 şi pentru cele care operează cu pierderi. Fondul de salarii total cumulat pentru întreprinderile din sectorul public va fi un criteriu de performanţă cantitativ în cadrul programului.
- Vom începe imediat pregătirea unui program de reducere a personalului şi de limitare a creşterilor salariale în cele 86 de întreprinderi de stat monitorizate prin program. Acest program va include o blocare parţială în angajări la cel puţin 75% din întreprinderile de stat din sectorul industrial (în funcţie de numărul de salariaţi ai acestora), care va limita angajările la 50% din posturile vacante în cadrul fiecărei societăţi. De asemenea, programul va include plafoane pentru fondurile de salarii pe anul 2002 şi ţinte pentru reducerile de personal pentru fiecare societate, în concordanţă cu ţinta privind fondul de salarii nominal agregat. Aprobarea de către Guvern a programului de limitare a salariilor şi de reducere a personalului (inclusiv îngheţarea parţială a angajărilor) în aceste companii de stat va fi o precondiţie pentru luarea în discuţie a programului de către Consiliul directorilor executivi FMI. Pe baza programului aprobat de Guvern Ministerul Finanţelor Publice va aproba norme pentru elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale societăţilor de stat, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I (componentă a precondiţiei). Măsura de îngheţare parţială a angajărilor va fi, de asemenea, inclusă în bugetele societăţilor de stat, care vor fi aprobate înainte de sfârşitul anului 2001. De asemenea, vom asigura ca pactul social pe care intenţionăm să îl semnăm cu sindicatele şi cu alţi parteneri să fie în concordanţă cu acest program de limitare a salariilor şi de reducere a personalului în întreprinderile de stat.
- Vom decide (precondiţie) ca salariul minim pe economie, în prezent de 1,4 milioane lei, să crească la 1,75 milioane lei la 1 martie 2002, fără alte ajustări în perioada rămasă a anului. Considerăm această măsură ca fiind importantă pentru sprijinirea politicii noastre salariale, date fiind legăturile dintre salariul minim şi grilele de salarizare din unele contracte colective de muncă.
- Vom asigura semnarea contractelor colective de muncă doar după aprobarea bugetelor societăţilor de stat şi ca viitoarele contracte să nu stabilească grila de salarizare în funcţie de salariul minim.
E. Politica monetară şi a cursului de schimb şi supravegherea bancară
22. Politica monetară va continua să fie condusă în cadrul actual al flotării administrate. O dată stabilită credibilitatea politicilor fiscale şi salariale Banca Naţională a României (B.N.R.) va acorda o importanţă mai mare obiectivului de reducere a inflaţiei, fără a expune riscului viabilitatea conturilor externe. B.N.R. va asigura, de asemenea, o posibilitate de manevră mai mare pentru flotarea cursului de schimb, pentru a descuraja astfel intrările de capital pe termen scurt. În decizia sa privind intervenţiile asupra cursului de schimb B.N.R. va creşte treptat ponderea euro în coşul naţional folosit drept pilon şi va reduce rolul USD. În contextul creşterii recente a cererii interne şi a creditului vom intensifica eforturile de sterilizare şi creştere a ratelor dobânzii, care s-au redus recent datorită volumului înalt al intrărilor, până când aşteptările inflaţioniste vor fi fost reduse în mod credibil. Ministerul Finanţelor Publice va continua să sprijine B.N.R. în îndeplinirea acestui obiectiv prin reţinerea unei părţi a încasărilor din recentele plasamente de euro-obligaţiuni în contul în valută deschis la B.N.R. În cazul în care se vor manifesta presiuni substanţiale asupra poziţiei externe, B.N.R. va creşte ratele dobânzii pentru îndeplinirea obiectivului legat de inflaţie şi cursul de schimb; intervenţiile pe piaţa valutară vor fi limitate în scopul protejării rezervelor oficiale. Acest obiectiv va fi sprijinit prin criterii de performanţă stabilite în program pentru nivelurile trimestriale privind activele externe nete ale B.N.R. şi plafoanele privind activele sale interne nete. B.N.R. va aplica, de asemenea, cu stricteţe criteriile privind supravegherea, în vederea prevenirii extinderii nesănătoare a creditului, în special pentru întreprinderile de stat.
23. Pentru diminuarea costurilor de intermediere B.N.R. a decis reducerea rezervelor minime obligatorii. Rezervele minime obligatorii la depozitele în lei au fost reduse de la 30% la 27% de la 1 iulie 2001 şi în continuare la 25% de la 1 octombrie 2001, ceea ce ar trebui să contribuie la diminuarea marjei semnificative dintre dobânzile la credite şi dobânzile la depozite, ajutând băncile comerciale să menţină dobânzi pozitive în termeni reali la depozite, în conformitate cu obiectivul de reducere a inflaţiei. Efectele monetare ale acestei măsuri vor fi sterilizate prin operaţiunile de open market. Deciziile B.N.R. privind politica monetară şi în special operaţiunile de sterilizare nu vor fi afectate de efectele acestora asupra contului de profit şi pierderi, chiar dacă determină o pierdere operaţională. Vom consulta reprezentanţii FMI cu privire la o reducere suplimentară a rezervelor obligatorii, în vederea unei eventuale unificări a rezervelor minime obligatorii în lei şi în valută.
24. Vom întări în continuare cadrul legislativ şi de reglementare în sectorul financiar şi vom finaliza "curăţarea" sistemului bancar. În particular, vom implementa următoarele măsuri:
- Vom emite, ca o precondiţie, noi ordonanţe de amendare şi completare a legislaţiei bancare în următoarele 3 domenii prioritare: (i) B.N.R. va fi învestită cu puteri suplimentare în monitorizarea tuturor transferurilor de proprietate bancară, inclusiv a celor realizate de grupuri de persoane fizice, în scopul evitării pragului de acţionariat de 5%, astfel încât să se poată realiza alinierea efectivă la Principiul de bază al Comitetului de la Basel (BCP 4); (ii) supraveghetorilor bancari li se vor asigura imunitate şi protecţie juridică conform prevederilor BCP 1(5); şi (iii) vor fi definite criterii mai stricte pentru testul de compatibilitate (şi competenţă) aplicabil atât acţionarilor, cât şi directorilor de bănci, conform BCP 3, iar criteriile noi se vor aplica acţionarilor şi directorilor tuturor băncilor existente până la sfârşitul lunii iunie 2002.
- Mai mult, deoarece numeroase incidente au arătat slăbiciunea mecanismului de ieşire din sistemul bancar, Guvernul va aproba un nou proiect de lege referitoare la falimentul în industria bancară, pregătit de B.N.R. până la sfârşitul lunii octombrie 2001, în conformitate cu BCP 22, şi va lua măsuri ca aceasta să fie aplicabilă până la sfârşitul lunii noiembrie 2001 fie prin aprobare în Parlament, fie ca ordonanţă a Guvernului.
- Regulamentul privind clasificarea şi provizionarea împrumuturilor, bazat în prezent în mod exclusiv pe experienţa privind rambursările şi pe existenţa acţiunii în justiţie intentate împrumutatului, va fi consolidat conform BCP 8 şi celor mai bune practici internaţionale până la sfârşitul lunii octombrie 2001 şi va intra în vigoare începând cu data de 1 iulie 2002. Regulamentul modificat, care va fi elaborat în strânsă colaborare cu comunitatea bancară, va introduce criterii suplimentare pentru retrogradarea evaluării capacităţii de rambursare a împrumutaţilor, pe baza situaţiei lor financiare şi a bonităţii. Revizuirile criteriilor de clasificare prudenţială a creditelor şi de provizionare vor fi, de asemenea, încorporate în cadrul legislaţiei fiscale pentru deductibilitatea fiscală (obiectiv structural).
- Un nou regulament care limitează expunerea băncilor la poziţii valutare deschise, atât pentru valute individuale, cât şi pe total, este în curs de finalizare şi va fi emis până la data de 31 octombrie 2001 pentru a intra în vigoare la 1 ianuarie 2002.
- Un nou regulament care implementează principiul "Cunoaşte-ţi clientul", prin intermediul căruia se vor promova înalte standarde etice şi profesionale, în conformitate cu BCP 15, este, de asemenea, în curs de finalizare de către B.N.R. Acesta va fi emis până la data de 31 octombrie 2001 şi va fi implementat imediat.
- În scopul îmbunătăţirii acurateţei raportărilor financiare introducem în România Standardele Internaţionale de Contabilitate (SIC) în sectorul bancar. Un astfel de regulament este în curs de finalizare la B.N.R. Va fi emis până la sfârşitul lunii octombrie 2001 şi va intra în vigoare la 1 ianuarie 2002. Legislaţia fiscală şi alte legislaţii relevante vor fi ajustate corespunzător.
- Pentru îmbunătăţirea stabilităţii sistemului financiar şi a credibilităţii intermediarilor financiari considerăm că sunt esenţiale implementarea deplină a tuturor legilor aplicabile şi urmărirea sistematică în justiţie a celor responsabili de scandalurile financiare, inclusiv în cazul FNI.
- Cooperarea cu organele de supraveghere internă din sectorul financiar şi cu cele de supraveghere internaţională din sectorul bancar va fi consolidată conform BCP 1, 24 şi 25. În acest scop legislaţia adecvată cu privire la confidenţialitate şi schimb de informaţii va fi adoptată până la sfârşitul lunii octombrie 2001. Pe lângă acordul de cooperare cu Moldova, semnat în luna iulie 2001, alte acorduri similare internaţionale, precum şi acordul dintre autorităţile de supraveghere internă din sectorul financiar vor fi finalizate în lunile următoare.
- Vom adopta şi vom implementa conform programului reformele din sectorul financiar, convenite cu Banca Mondială, privind întărirea supravegherii şi abordarea problemelor structurale ale sectorului financiar nebancar, în special pentru industria asigurărilor şi pieţele de capital.
25. B.N.R. va realiza un audit financiar anual al operaţiunilor şi poziţiei sale financiare conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate. În luna noiembrie 2000 FMI a finalizat analiza mecanismului de audit extern din România, conform politicii FMI de evaluare a protejării. Pe baza acestei analize B.N.R. a numit o firmă de contabilitate din sectorul privat să realizeze un audit al raportărilor financiare ale B.N.R., în conformitate cu standardele acceptate pe plan internaţional. Se aşteaptă ca auditul iniţial să fie finalizat până la jumătatea lunii octombrie 2001, iar publicarea raportărilor financiare auditate să se facă imediat după aceea; vom coopera pe deplin cu reprezentanţii FMI în privinţa tuturor aspectelor referitoare la evaluarea protejării.
F. Balanţa de plăţi şi managementul datoriei externe
26. Se estimează că deficitul contului curent va creşte de la 3,7% din PIB în anul 2000 la 6,0% din PIB în anul 2001, datorită menţinerii efectelor secetei, precum şi consolidării în continuare a cererii interne. Rezervele oficiale sunt prognozate să crească cu aproape 1 miliard USD la echivalentul a 3 luni de importuri. Suntem încrezători că pe baza finanţării excepţionale programate de la Banca Mondială, UE şi FMI, care va acoperi golul de finanţare estimat, vom putea să atingem această ţintă. Nu vom iniţia nici o altă emisiune de obligaţiuni cu garanţia statului pe piaţa internaţională în anul 2001. În anul 2002, deşi impactul secetei a trecut, deficitul contului curent este proiectat să scadă doar modest, datorită cererii pentru importuri care se menţine în continuare, determinată în principal de investiţiile sectorului privat. Investiţiile străine directe sunt proiectate să crească datorită privatizărilor accelerate şi investiţiilor "pe loc gol", dar finanţarea deficitelor contului curent şi acumularea rezervelor, după cum s-a programat, vor depinde, de asemenea, de continuarea finanţării externe a sectorului public, precum şi de accesul pe pieţele internaţionale de capital.
27. Vom limita contractarea şi garantarea de către stat a noi împrumuturi externe neconcesionale pe termen mediu şi lung la 2.800 milioane USD pentru anul 2001, din care nu mai mult de 300 milioane USD cu scadenţe între 1 şi 3 ani (excluzând noile împrumuturi pentru TERMOELECTRICA). În cadrul acestor plafoane (care vor fi criterii de performanţă cantitative) vom limita noile garanţii din afara bugetului de la creditori privaţi la 165 milioane USD pentru anul 2001 (excluzând împrumuturile pentru TERMOELECTRICA, DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD). Împrumuturile contractate de sau pentru TERMOELECTRICA în plus faţă de sumele împrumutate până la sfârşitul lunii mai 2001 vor fi limitate la 400 milioane USD. În urma plasării emisiunii de euro-obligaţiuni pentru PETROM, întreprinderile de stat nu vor contracta direct nici un alt împrumut în anul 2001. Pentru anul 2002 vom limita contractarea şi garantarea de către stat a noi împrumuturi pe termen mediu şi lung la 3.400 milioane USD, din care nu mai mult de 100 milioane USD reprezentând garanţii pentru unităţi nebugetare. În cadrul acestor plafoane împrumuturile cu scadenţe de 1 până la 3 ani vor fi limitate la 600 milioane USD, din care nu mai mult de 20 milioane USD pentru unităţi nebugetare (exclusiv TERMOELECTRICA, DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD). Ca o problemă de bună practică a managementului datoriei publice, nu vom contracta/garanta noi instrumente de îndatorare care au încorporate clauze de "put option" şi vom căuta să asigurăm un grafic relativ constant pentru serviciul datoriei publice în viitor. Pentru a evita ca tragerile din credite externe ale ordonatorilor principali de credite să depăşească plafoanele de cheltuieli din legea bugetului, ne angajăm să întărim mecanismul de control preventiv din Ministerul Finanţelor Publice şi să îmbunătăţim sistemul de raportare a tragerilor din credite externe pe baza raportărilor de la creditori.
28. Ne angajăm să nu introducem restricţii de curs de schimb noi sau să le intensificăm pe cele existente, să nu permitem practica cursurilor de schimb multiple, să nu impunem sau să intensificăm restricţii la import în scopul susţinerii balanţei de plăţi/scopuri fiscale. În acest sens, în conformitate cu programul convenit cu Organizaţia Mondială a Comerţului, am eliminat suprataxa de import de 2% la începutul anului 2001. Vom elimina până la sfârşitul anului 2001 restricţia la export pentru buşteni şi deşeuri metalice şi ne vom abţine de la reintroducerea taxelor preferenţiale la import pentru bunuri selectate atunci când oferta internă este redusă. Vom modifica Ordonanţa de urgenţă nr. 93/2001 cu privire la fondul pentru mediul înconjurător pentru a elimina taxele la exporturi. Până la amendare ordonanţa de urgenţă nu se va aplica. Mai mult, am ajuns la un acord cu Suedia cu privire la soluţionarea arieratelor externe în dispută, prin care am convenit să plătim Suediei 120 milioane USD pentru a stinge această datorie.
IV. Reforma structurală
29. Suntem angajaţi pe deplin în procesul de privatizare a sectorului de stat, încă de dimensiuni foarte mari, deoarece aceasta este o cerinţă crucială pentru crearea unei economii de piaţă viabile, atragerea investiţiilor străine directe şi ajungerea din urmă a altor ţări candidate la aderarea la UE. În acest scop ne aşteptăm să finalizăm în curând negocierile cu Banca Mondială cu privire la reformele structurale şi la o strategie de privatizare în cadrul Împrumutului de ajustare structurală a sectorului privat (PSAL II). Principalele elemente ale strategiei de privatizare pentru anul 2001 vor fi următoarele:
30. Pentru a continua reducerea rolului Guvernului în industria bancară vom acorda privatizării B.C.R. cea mai mare atenţie. Deşi cu întârziere, consultanţii pentru privatizare şi-au reluat acum activitatea pentru a actualiza documentele necesare în vederea privatizării B.C.R. Ca o precondiţie pentru program, la începutul lunii octombrie 2001 Guvernul va aproba o strategie de privatizare pentru B.C.R., implicând vânzarea completă a acţiunilor statului la capitalul băncii şi transferul controlului asupra băncii către un investitor strategic (fie o bancă, fie un consorţiu) până la sfârşitul anului 2002. Până la sfârşitul lunii februarie 2002 vom anunţa o licitaţie cu invitaţia de prezentare a expresiilor de interes (criteriu de performanţă structurală). Până la sfârşitul lunii iunie vom obţine o ofertă fermă din partea unui investitor strategic cu privire la vânzarea B.C.R., evidenţiată printr-o "garanţie de participare la licitaţie". Ne aşteptăm să finalizăm privatizarea integrală a capitalului B.C.R. deţinut de stat până la sfârşitul lunii decembrie 2002 (criteriu de performanţă structurală).
31. De asemenea, vom implementa măsuri de reformă şi pentru alte două bănci de stat, C.E.C. şi EXIMBANK. Vom respecta programul convenit cu UE pentru implementarea planului de restructurare a C.E.C. în vederea pregătirii băncii pentru privatizare şi vom elabora un studiu de fezabilitate pentru a concentra din nou activitatea EXIMBANK pe promovarea exporturilor şi importurilor, cu încheierea activităţilor sale bancar-comerciale.
32. În sectorul întreprinderilor, ca urmare a ritmului foarte lent din a doua jumătate a anului 2000 şi din prima jumătate a anului 2001, vom accelera procesul de privatizare şi ne vom concentra pe finalizarea câtorva proiecte mari pentru a putea transmite un semnal puternic. În mod specific:
- Vom lua toate măsurile necesare pentru a finaliza transferul SIDEX către investitor până la sfârşitul lunii octombrie 2001.
- Vom privatiza ALRO şi ALPROM până în luna martie 2002, într-o manieră convenită cu Banca Mondială.
- Vom privatiza cel puţin 4 societăţi cu mai mult de 1.000 de salariaţi până la sfârşitul lunii octombrie 2001, alte 4 până la sfârşitul lunii decembrie 2001 şi alte 4 până la sfârşitul lunii martie 2002 (obiectiv structural).
- Pentru societăţile care urmau să fie restructurate/lichidate prin PSAL I vom finaliza vânzarea a 50% din activele CLUJANA, iar pentru IUG Craiova vom iniţia un proiect de acord de vânzare-cumpărare cu un cumpărător până la sfârşitul anului 2001. Pentru ROMAN, SIDERURGICA şi NITRAMONIA vom începe implementarea planului de restructurare (divizarea în entităţi viabile şi neviabile) până la sfârşitul anului 2001. În prima jumătate a anului 2002 vom începe lichidarea entităţilor neviabile şi vom oferi spre vânzare entităţile viabile. Până la sfârşitul anului 2002 vom începe lichidarea entităţilor viabile care nu au fost încă vândute.
- Pentru a sprijini reducerea semnificativă a acumulării în continuare de pierderi în cadrul societăţilor de stat vom începe procedurile legale de lichidare a cel puţin 15 societăţi neviabile (cu arierate mai mari de 50% din active) până la sfârşitul lunii octombrie şi alte 20 până la sfârşitul anului 2001 (obiectiv structural).
- Ne angajăm să depăşim ţintele convenite cu Banca Mondială prin PSAL II, în special în lumina importanţei procesului de privatizare în controlarea costurilor cvasifiscale. Toate privatizările vor fi realizate într-o manieră transparentă şi în conformitate cu standardele internaţionale, pentru a îmbunătăţi credibilitatea Guvernului de bună guvernantă. Progresul în realizarea ţintelor de privatizare va fi evaluat în contextul analizelor aranjamentului stand-by.
- Pentru a accelera procesul de privatizare Guvernul va decide, pentru societăţile care urmează să fie privatizate, suma datoriilor către buget, inclusiv penalităţi, ce va fi ştearsă la momentul în care societatea este privatizată şi transferată către investitori. Această sumă va fi anunţată anticipat şi va fi inclusă în documentele de licitaţie.
V. Monitorizarea programului
33. Programul va fi monitorizat pe baza criteriilor de performanţă şi a ţintelor indicative, după cum se specifică în paragrafele următoare. Programul va fi analizat de Fond trimestrial pe perioada aranjamentului stand-by (septembrie 2001-martie 2003). În plus faţă de principalii indicatori de performanţă financiară analizele vor fi dedicate evaluării progreselor în implementarea elementelor structurale ale programului, în special a celor referitoare la ajustările preţurilor la energie, disciplina salarială şi etapele în privatizarea B.C.R. Un subiect suplimentar pentru prima analiză va fi bugetul pe anul 2002, astfel cum a fost aprobat de Parlament. Acordul asupra bugetului pe anul 2003 va fi, de asemenea, o condiţie pentru finalizarea unei analize.
34. Criteriile de performanţă cantitative sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale pentru activele interne nete ale B.N.R.; (ii) limite trimestriale pentru activele valutare nete ale B.N.R.; (iii) plafoane trimestriale pentru deficitul bugetului general consolidat, cu un factor de ajustare în sensul reducerii, în cazul unor venituri din privatizare mai mici decât cele estimate; (iv) plafoane trimestriale pentru fondurile de salarii nominale cumulate pentru întreprinderi de stat selectate (regii autonome şi întreprinderi de stat mari producătoare de pierderi); (v) limite trimestriale privind ratele de încasare la 3 utilităţi; (vi) plafoane trimestriale privind garanţiile interne ale bugetului general consolidat, conform Legii datoriei publice şi altor legi, excluzând garanţiile de promovare a exporturilor; (vii) plafoane trimestriale privind contractarea sau garantarea de către stat a datoriei externe neconcesionale; şi (viii) de asemenea, se va aplica un criteriu de performanţă permanent cu privire la neacumularea arieratelor la plăţi externe.
35. Ţintele indicative din cadrul programului sunt următoarele: (i) plafoane trimestriale privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat; (ii) plafoane trimestriale pentru baza monetară medie; (iii) plafoane trimestriale pentru masa monetară; şi (iv) expunerea băncilor comerciale către societăţile de stat.
36. Toate criteriile de performanţă cantitative sunt specificate în tabelul 1 din anexa A; lista cuprinzând precondiţiile, criteriile de performanţă structurală şi obiectivele structurale este prevăzută în anexa B. Principalele definiţii sunt prevăzute în Memorandumul tehnic de înţelegere, cuprins în anexa C.
ANEXA A
Tabelul 1. România: Criteriile cantitative de performanţă şi ţinte indicative pentru 2001-20021/
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Sfârşitul lunii Sfârşitul lunii Sfârşitul lunii Sfârşitul lunii Sfârşitul lunii
decembrie 2001 martie 2002 iunie 2002 septembrie 2002 decembrie 2002
Program Program Program Program Program
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
(în mii miliarde lei)
1. Plafoane pentru activele interne nete -48,1 -56,2 -61,4 -67,0 -73,3
medii ale B.N.R.
(în milioane dolari S.U.A)
2. Ţinte pentru nivelul activelor externe nete 3.527 3.601 3.816 3.924 4.094
ale B.N.R
(în mii miliarde lei)
3. Plafoane pentru deficitul bugetului de stat 38,754 9,940 19,872 31,104 43,200
4. Plafoane pentru fondurile de salarii agregate 40,7 9,4 21,3 34,9 49,5
ale întreprinderilor de stat monitorizate
5. Ţinte indicative pentru plafoanele privind 52,5 51,7 51,0 50,2 49,4
arieratele întreprinderilor de stat monitorizate
(în procente) către bugetul general consolidat
6. Limite pentru ratele de încasare agregate
cumulate pentru:
a) DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD (agregat) 95 97,5 97,5 97,5 97,5
b) TERMOELECTRICA 95 97,5 97,5 97,5 97,5
(în mii miliarde lei)
7. Plafoane privind garanţiile interne acordate 469 1.110 1.110 1.110 1.110
de Guvern
(în milioane dolari S.U.A.)
8. Plafoane privind contractarea sau garantarea
datoriei externe2/:
a) scadenţa mai mică sau egală cu 1 an 0 0 0 0
b) scadenţa între 1 şi 3 ani, 300 300 400 450 600
din care: în afara bugetului 165 10 15 20 20
c) scadenţa mai mare de 1 an, 2.800 1.000 1.200 1.800 3.400
din care: în afara bugetului 165 50 75 100 100
(în mii miliarde lei)
9. Ţinte indicative pentru plafoanele privind 63,1 62,2 69,4 73,3 79,4
baza monetară medie
10. Ţinte indicative pentru plafoanele masei 252,2 258,9 280,0 293,5 323,7
monetare
11. Ţinte indicative privind expunerea totală 29,1 30,7 32,5 34,6 36,3
a sectorului bancar către întreprinderile
de stat,
din care: împrumuturi acordate de B.C.R. 14,5 15,3 16,2 17,2 18,0
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1/ Criteriile de performanţă şi ţintele indicative evidenţiate în program sunt definite în Memorandumul tehnic de înţelegere. |
ANEXA B
PRECONDIŢII, CRITERII DE PERFORMANŢĂ STRUCTURALĂ ŞI OBIECTIVE STRUCTURALE
Precondiţii
1. Politica fiscală:
- prezentarea la Parlament a bugetului pe anul 2002, convenit cu reprezentanţii FMI;
- anularea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2000 cu privire la scutiri de T.V.A. şi taxe vamale pentru întreprinderi de stat selectate, cu implementare imediată, cu excepţia TERMOELECTRICA, pentru care anularea va fi efectivă începând cu 1 martie 2002;
- anularea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.62/2001 cu privire la conversia datoriei în acţiuni pentru garanţiile executate;
- stabilirea unui registru cu privire la împrumuturile externe ale autorităţilor locale.
2. Politica de venituri şi reducerea arieratelor:
- aprobarea de către Guvern a unui program de limitare a salariilor şi de reducere a personalului (inclusiv o blocare parţială a angajărilor) în regiile autonome şi societăţile comerciale de stat (după cum este prezentat în paragraful 21 alin. 2 din memorandum) şi aprobarea de către Ministerul Finanţelor Publice a normelor pentru elaborarea bugetelor societăţilor de stat, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I;
- aprobarea unei hotărâri a Guvernului care să majoreze salariul minim pe economie la nu mai mult de 1,75 milioane lei de la 1 martie 2002.
3. Privatizarea şi supravegherea bancară:
- aprobarea de către Guvern a strategiei de privatizare pentru B.C.R., implicând vânzarea completă a acţiunilor deţinute de stat către un investitor strategic bancar;
- emiterea unei noi ordonanţe prin care se modifică şi se completează legislaţia bancară în următoarele 3 domenii prioritare: (i) transferul proprietăţii bancare; (ii) imunitatea şi protecţia legislativă pentru supraveghetorii bancari; şi (iii) criterii mai stricte pentru testul de compatibilitate şi competenţă.
4. Reforma sectorului energetic:
- creşterea cu 3,6% a preţului electricităţii la utilizatorul final şi creşterea preţului de producător pentru energia termică la TERMOELECTRICA la echivalentul a 15 USD/Gcal de la 1 octombrie 2001;
- stabilirea unor conturi escrow pe deplin funcţionale pentru plata energiei termice consumate, furnizată de TERMOELECTRICA, şi a gazelor naturale furnizate de DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD către distribuitorii locali de energie termică;
- prezentarea de către Ministerul Industriei şi Resurselor a raportului lunar pe luna septembrie 2001, care să fie supus atenţiei reprezentanţilor FMI şi Băncii Mondiale, cu privire la implementarea măsurilor de îmbunătăţire a încasărilor la DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD.
Criterii de performanţă structurală
5. Anunţarea licitaţiei pentru B.C.R. până la sfârşitul lunii februarie 2002
6. Finalizarea privatizării B.C.R. până la sfârşitul lunii decembrie 2002
7. Aprobarea bugetelor regiilor autonome şi societăţilor comerciale de stat, în conformitate cu obiectivele de politică salarială pentru anul 2002, prevăzute în paragraful 21 din memorandum, până la sfârşitul lunii decembrie 2001
8. Implementarea planului autorităţilor de creştere a preţurilor la electricitate şi energie termică, după cum se prevede în tabelul 1 anexat.
Obiective structurale
9. Privatizarea a cel puţin 4 societăţi cu mai mult de 1.000 de salariaţi până la sfârşitul lunii octombrie 2001, a cel puţin altor 4 până la sfârşitul lunii decembrie 2001 şi a altor 4 societăţi până la sfârşitul lunii martie 2002. Începerea procedurilor legale de lichidare a cel puţin 15 societăţi neviabile (cu arierate mai mari de 50% din active şi fiecare cu active de cel puţin 25 miliarde lei) până la sfârşitul lunii octombrie 2001 şi a altor 20 de societăţi până la sfârşitul lunii decembrie 2001.
10. Reglementarea cu privire la clasificarea şi provizionarea împrumuturilor urmează să fie revizuită până la sfârşitul lunii octombrie 2001 şi va intra în vigoare până în iulie 2002.
11. Eliminarea exceptărilor de la plata taxelor vamale şi a T.V.A. pentru materiile prime pentru întreprinderile mici şi mijlocii, prevăzute în Legea nr. 133/1999, până la sfârşitul lunii decembrie 2001.
12. Prezentarea rapoartelor lunare cu privire la implementarea măsurilor de îmbunătăţire a încasărilor la DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD.
Tabelul 1. Planul autorităţilor de ajustare a preţurilor la electricitate, energie termică şi gaze naturale
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Preţul la energie Ajustări
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Creştere
Preţul electricităţii la utilizatorul final ------------
(în procente)
1 octombrie 2001 3,61/
1 noiembrie 2001 3,62/
1 decembrie 2001 3,62/
1 ianuarie 2002 3,62/
1 februarie 2002 3,62/
1 martie 2002 3,62/
1 aprilie 2002 16,03/
Creştere
Preţul de producător pentru energia termică la TERMOELECTRICA -----------------
(în dolari S.U.A.)
1 octombrie 2001 15,001/
1 ianuarie 2002 15,002/
1 aprilie 2002 15,003/
1 iulie 2002 20,003/
Preţul naţional de referinţă pentru energie termică (în dolari S.U.A.)
1 ianuarie 2002 15,402/
1 aprilie 2002 15,403/
1 iulie 2002 20,003/
Preţul unificat pentru gaze naturale la consumatorul final (în dolari S.U.A.)
1 octombrie 2001 82,503/
1 ianuarie 2002 82,503/
1 aprilie 2002 82,503/
1 iulie 2002 82,503/
1 octombrie 2002 82,503/
1 ianuarie 2003 90,003/
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1/ Precondiţie. 2/ Criterii de performanţă structurală. 3/ Ţintele indicative vor fi transformate în criterii de performanţă structurală la prima analiză. |
ANEXA C
MEMORANDUMUL TEHNIC DE ÎNŢELEGERE
pentru acordul stand-by
I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României
----------------------------------------------------------------------------------------
Plafon Realizat
----------------------------------------------------------------------------------------
(în miliarde lei)
Stoc la:
30 iunie 2001 -21.544
30 septembrie 2001 -40.594
31 decembrie 2001 (criteriu de performanţă) -48.099
31 martie 2002 (criteriu de performanţă) -56.180
30 iunie 2002 (ţintă indicativă) -61.444
30 septembrie 2002 (ţintă indicativă) -67.015
31 decembrie 2002 (ţintă indicativă) -73.271
----------------------------------------------------------------------------------------
|
Activele interne nete medii ale B.N.R. sunt definite ca diferenţă între baza monetară medie (astfel cum este definită în tabelul IX din această anexă) şi media activelor externe nete (activele externe nete, astfel cum sunt definite în tabelul II din această anexă pentru luna indicată, excluzând ajustarea pentru moneda străină evaluată prin bonuri de tezaur), ambele exprimate în moneda naţională.
Pentru scopurile programului stocurile medii ale activelor externe nete vor fi transformate în lei în vederea calculării activelor medii interne nete, la cursul de schimb mediu lunar leu/dolar convenit cu reprezentanţii FMI. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, astfel cum sunt definite în tabelul II.
Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile B.N.R., date care vor fi furnizate săptămânal Fondului Monetar Internaţional de către B.N.R. Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat în următoarele condiţii:
1. Plafonul va fi coborât în mod proporţional pentru fracţiunea din lună în care finanţarea externă brută, astfel cum este definită în tabelul II, depăşeşte nivelurile programate specificate în tabelul II.
2. Plafonul va fi ridicat "unu la unu" în mod proporţional pentru fracţiunea de lună şi în măsura în care limita minimă a activelor externe medii este coborâtă în tabelul II, ca urmare a lipsurilor din finanţarea externă brută.
3. Plafoanele vor fi ajustate pentru orice schimbare în rezervele obligatorii, conform tabelului IX. Înainte de a efectua orice schimbare B.N.R. se va consulta cu experţii FMI.
II. Ţinte pentru nivelul activelor externe nete ale Băncii Naţionale a României
----------------------------------------------------------------------------------------
Plafon Realizat
----------------------------------------------------------------------------------------
(în milioane dolari S.U.A.)
Stoc la:
30 iunie 2001 3.285
30 septembrie 2001 3.336
31 decembrie 2001 (criteriu de performanţă) 3.527
31 martie 2002 (criteriu de performanţă) 3.601
30 iunie 2002 (ţintă indicativă) 3.816
30 septembrie 2002 (ţintă indicativă) 3.924
31 decembrie 2002 (ţintă indicativă) 4.094
----------------------------------------------------------------------------------------
|
Activele externe nete ale B.N.R. reprezintă diferenţa dintre activele de rezervă şi pasivele externe. Pentru scopurile programului, activele de rezervă trebuie să fie definite ca aurul monetar, disponibilităţile de DST, orice poziţie de rezervă la FMI şi disponibilităţile de valută în monede convertibile ale B.N.R. Se exclud din rezervele brute activele pe termen lung, depozitele B.N.R. la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezervă grevate, activele de rezervă depuse drept colateral pentru creditele externe, activele de rezervă angajate prin contracte forward şi metalele preţioase, altele decât aurul.
Aurul monetar trebuie evaluat la preţul contabil de 280,4 dolari S.U.A. pe uncie şi disponibilităţile DST la 1,355109 dolari S.U.A. pe DST. Stocurile de active externe nete sunt măsurate în ultima zi lucrătoare a lunii respective. Pentru scopurile programului, pasivele externe trebuie definite ca împrumut, depozit, operaţiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosită drept garanţie) şi pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile, inclusiv depozitele în valută ale băncilor comerciale rezidente la B.N.R.; cumpărări de la FMI; împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital; creditele "punte" de la BRI, bănci străine, guverne străine sau alte instituţii financiare, indiferent de scadenţa lor.
Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., trebuie convertite la cursurile lor corespunzătoare faţă de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 1999. Obligaţiunile Samurai ale B.N.R. vor fi evaluate la cursul swap aferent de 111,9 yen/dolar S.U.A.
Toate modificările cu privire la definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum şi detaliile despre operaţiunile privind vânzări, cumpărări sau operaţiuni swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate experţilor FMI.
Activele externe nete (AEN) ale B.N.R. vor fi ajustate automat pentru devierile finanţării externe brute1) faţă de nivelurile programate (pe o bază cumulată începând cu sfârşitul lunii septembrie 2001).
Decembrie 2001: 248 milioane dolari S.U.A.
Martie 2002: 248 milioane dolari S.U.A.
Iunie 2002: 748 milioane dolari S.U.A.
Septembrie 2002: 748 milioane dolari S.U.A.
Decembrie 2002: 898 milioane dolari S.U.A.
Concret, dacă veniturile din finanţarea externă:
1. depăşesc limitele din program, nivelul AEN la trimestru va fi majorat cu 100% din finanţarea suplimentară;
2. scad sub limitele stabilite în program, nivelul AEN va fi redus cu 100% din diferenţă până în decembrie 2001, cu până la 350 milioane dolari S.U.A. la sfârşitul lunii septembrie 2002 şi cu până la 500 milioane dolari S.U.A. la sfârşitul lunii decembrie 2002.
Plafonul cu activele externe nete va fi ajustat prin schimbarea în stocul monedei externe preschimbat de către Ministerul Finanţelor Publice în bonuri de tezaur. Stocul neachitat la 30 iunie 2001 a fost de 485 milioane dolari S.U.A., evaluat la ratele de schimb de mai sus.
III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidat
----------------------------------------------------------------------------------------
Plafon Realizat
----------------------------------------------------------------------------------------
(în miliarde lei)
Deficit la:
30 martie 2001 (efectiv) 9.108
30 iunie 2001 (efectiv) 17.852
30 septembrie 2001 (ţintă indicativă) 28.445
31 decembrie 2001 (criteriu de performanţă) 38.754
31 martie 2002 (criteriu de performanţă) 9.940
30 iunie 2002 (ţintă indicativă) 19.872
30 septembrie 2002 (ţintă indicativă) 31.104
31 decembrie 2002 (ţintă indicativă) 43.200
----------------------------------------------------------------------------------------
|
Bugetul general consolidat include: bugetul de stat, bugetele autorităţilor locale, fondurile de asigurări sociale2), Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special de reasigurare, Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (A.P.A.P.S.), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanţelor Publice sau de alte ministere şi agenţiile din afara cadrului bugetar; alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor, finanţate prin împrumuturi externe; fondurile de contrapartidă create din încasările din împrumuturi externe. Orice alte fonduri noi ce vor fi create în timpul derulării programului, în scopul realizării de operaţiuni de natură fiscală, aşa cum este definit în Manualul pentru statistica finanţelor publice al FMI, vor fi încorporate în definiţia bugetului general consolidat.
În cadrul programului deficitul bugetului general consolidat va fi calculat pe baza datelor privind veniturile şi cheltuielile, date furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, şi pe baza datelor "înregistrate sub linie", cum ar fi, spre exemplu, valoarea finanţării externe şi interne a bugetului, precum şi veniturile din privatizare obţinute de toate entităţile din cadrul bugetului general consolidat şi venituri din recuperarea activelor bancare de către A.V.A.B. Vor fi întreprinse toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de "sub" şi de "deasupra liniei". Însă, dacă aceste eforturi nu se vor concretiza în eliminarea discrepanţelor, pentru scopurile programului va fi folosită valoarea mai mare a deficitului bugetar.
Pentru scopurile programului valoarea creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definită ca totalitatea creanţelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totală a depozitelor bugetului general consolidat deţinute în sistemul bancar.
Soldul creditului în valută către buget la 31 decembrie 2000 va fi convertit la rata de schimb valabilă la sfârşitul lunii decembrie 2000. Valoarea creditului în valută acordat în anii 2001 şi 2002 va fi evaluată la cursurile valutare efective de la momentul tragerii. Împrumuturile guvernamentale către bănci la o rată a dobânzii mai mică decât rata de referinţă a B.N.R. pentru a finanţa subîmprumuturile agenţilor economici sunt excluse din depozitele guvernamentale; o listă convenită a conturilor care urmează să fie tratate ca depozite guvernamentale în scopurile programului este prezentată în Aide memoire-ul FAD (Departamentul de Afaceri Fiscale) "România: măsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa 11, din februarie 1994.
În scopurile programului plafoanele pentru deficitul cumulat trimestrial al bugetului general consolidat în anul 2002 vor fi ajustate, în sensul reducerii, cu diferenţa faţă de sumele trimestriale cumulate obţinute din privatizare la bugetul general consolidat. Încasările din privatizare exprimate în valută vor fi convertite în dolari S.U.A. la cursul valutar din 31 decembrie 2000, iar din dolari S.U.A. în lei, la cursurile valutare menţionate mai sus. Limita prevăzută pentru aceste sume se prezintă astfel:
----------------------------------------------------------------------------------------
Limita Realizat
----------------------------------------------------------------------------------------
(în miliarde lei)
Sumele trimestriale cumulate obţinute din privatizare
la bugetul general consolidat în anul 2002:
31 martie 2002 (ţintă minimă) 1.000
30 iunie 2002 (ţintă minimă) 2.000
30 septembrie 2002 (ţintă minimă) 3.000
31 decembrie 2002 (ţintă minimă) 4.000
----------------------------------------------------------------------------------------
|
Ca măsură restrictivă pentru atingerea ţintei de deficit bugetar de 3,5% din PIB în anul 2001, Guvernul a aprobat în ordonanţa de rectificare a bugetului blocarea a 50% din cheltuielile de capital prevăzute pentru trimestrul IV 2001 (2.580 miliarde lei) pentru bugetul de stat, fondurile de asigurări sociale, Fondul special pentru modernizarea drumurilor şi Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic. Cheltuielile blocate pot fi disponibilizate cel mai devreme la data de 25 octombrie 2001, cu condiţia îndeplinirii ţintei de venituri la sfârşitul lunii septembrie 2001.
Această ţintă de venituri are în vedere estimarea veniturilor cumulate totale, convenite între Ministerul Finanţelor Publice şi experţii FMI pentru bugetul general consolidat pentru primele trei trimeste ale anului 2001 (a se vedea mai jos).
Dacă această ţintă de venit nu este îndeplinită la data de 25 octombrie 2001, cheltuielile vor fi deblocate dacă şi când ţintele convenite de venituri lunare cumulate vor fi atinse în următoarele două luni.
În plus, pentru lunile noiembrie şi decembrie 2001, Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, va aproba la sfârşitul lunilor octombrie şi, respectiv, noiembrie, după consultări cu experţii FMI, plafoane de cheltuieli pentru bugetul de stat care pot fi mai mici decât repartizările cheltuielilor aprobate prin ordonanţa de rectificare a bugetului. Aceste plafoane vor fi stabilite în funcţie de evoluţia veniturilor la bugetul general consolidat la sfârşitul lunilor septembrie şi, respectiv, octombrie 2001 (măsurate comparativ cu ţintele convenite pentru veniturile lunare), dar şi ţinând seama de creşterea veniturilor, cheltuielilor şi a deficitului bugetului de stat în lunile octombrie şi, respectiv, noiembrie 2001, precum şi de trendul previzionat până la sfârşitul anului.
----------------------------------------------------------------------------------------
Ţinta convenită Realizat
pentru venituri
----------------------------------------------------------------------------------------
(în miliarde lei)
Bugetul general consolidat (venituri cumulate totale,
inclusiv granturi):
31 martie 2001 (realizat) 74.370
30 iunie 2001 (realizat) 160.893
30 septembrie 2001 (ţinta convenită pentru venituri) 253.857
31 octombrie 2001 (ţinta convenită pentru venituri) 288.816
30 noiembrie 2001 (ţinta convenită pentru venituri) 321.563
31 decembrie 2001 (ţinta convenită pentru venituri) 359.442
----------------------------------------------------------------------------------------
|
IV. Plafoane pentru fondurile de salarii agregate ale întreprinderilor de stat monitorizate
Lista cuprinzând cele 53 de regii autonome şi companii naţionale, precum şi cele 33 de societăţi comerciale de stat mari, ale căror salarii sunt monitorizate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79/2001, este menţionată în Hotărârea Guvernului nr.866/2001. Fondurile de salarii pentru acest grup de întreprinderi de stat vor fi restricţionate după cum urmează:
Fondurile de salarii agregate în 2001 pentru întreprinderile de stat monitorizate vor fi limitate la 44% din nivelul anual al fondului de salarii pe anul 2000. În plus reducerea de personal de 9.428 va fi implementată între 1 septembrie şi 31 decembrie 2001 în 8 companii de sub autoritatea Ministerului Industriei şi Resurselor: C.N. HUILĂ, S.N. CĂRBUNE, C.N. MINVEST, C.N. REMIN, C.N. LIGNIT OLTENIA, C.N. TRANSELECTRICA, S.C. TERMOELECTRICA şi S.C. ELECTRICA. Numărul total de salariaţi în aceste întreprinderi nu va trebui să depăşească 123.439 la data de 31 decembrie 2001.
Pentru anul 2002 creşterea fondului de salarii agregat pentru aceste întreprinderi va fi limitată la 22% din fondul de salarii pe anul 2001 sau proporţional mai puţin, dacă "externalizarea" (definită ca o componentă a unei unităţi sau transferul acesteia către altă entitate) este mai mare de 1%.
Plafoanele cumulate pentru fondul de salarii agregat pentru întreprinderile de stat monitorizate vor fi următoarele:
Ianuarie-iunie 2001 18,6 mii miliarde lei (realizat)
Ianuarie-septembrie 2001 28,3 mii miliarde lei (estimat)
Ianuarie-decembrie 2001 40,7 mii miliarde lei (criteriu de performanţă)
Ianuarie-martie 2002 9,4 mii miliarde lei (criteriu de performanţă)
Ianuarie-iunie 2002 21,3 mii miliarde lei (ţintă indicativă)
Ianuarie-septembrie 2002 34,9 mii miliarde lei (ţintă indicativă)
Ianuarie-decembrie 2002 49,5 mii miliarde lei (ţintă indicativă)
Fondurile de salarii vor fi măsurate lunar pe bază cumulată în diferite sectoare. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale îşi va asuma responsabilitatea colectării datelor de la diferite ministere (pentru regiile autonome şi companiile naţionale din subordine) şi A.P.A.P.S. (pentru societăţile comerciale din subordine) şi va raporta lunar FMI nivelul fondurilor de salarii şi numărul de salariaţi pentru fiecare dintre întreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister şi pentru totalul general).
V. Ţinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat
----------------------------------------------------------------------------------------
Plafon Realizat
----------------------------------------------------------------------------------------
(în miliarde lei)
Stocul de arierate la:
31 decembrie 2000 47,2
31 iulie 2001 60,8
31 decembrie 2001 (criteriu de performanţă) 52,5
31 martie 2002 (criteriu de performanţă) 51,7
30 iunie 2002 (ţintă indicativă) 51,0
30 septembrie 2002 (ţintă indicativă) 50,2
31 decembrie 2002 (ţintă indicativă) 49,4
----------------------------------------------------------------------------------------
|
Cele 53 de regii autonome şi companii naţionale şi cele 33 de societăţi comerciale mari cu pierderi, ale căror arierate urmează să fie monitorizate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2001, sunt specificate în Hotărârea Guvernului nr.866/2001. În această ordonanţă arieratele sunt definite ca sume datorate care au depăşit data scadenţei, menţionată explicit în contracte, sau, dacă asemenea dată explicită nu există, 30 de zile după furnizarea serviciilor sau produselor. Raportarea arieratelor totale va avea următoarele subcategorii: către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, către bugetele fondurilor speciale şi către alţi creditori. Arieratele către bugetul general consolidat sunt definite ca suma primelor 4 categorii. Pentru arieratele care au fost reeşalonate suma reeşalonată (inclusiv penalizările) nu poate fi considerată drept reducere de arierate şi trebuie să fie raportată. Informaţiile necesare monitorizării vor fi furnizate lunar FMI de către Ministerul Finanţelor Publice. Raportul va include date despre arierate, inclusiv o detaliere pe creditori (ca şi subtotalul arieratelor către buget), pentru fiecare companie monitorizată din listă; va include, de asemenea, sume cumulate pe fiecare minister şi pentru total general. Raportul va include, de asemenea, date despre creanţele fiecăreia dintre companiile monitorizate, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2001.
Raportările colectate de Ministerul Finanţelor Publice vor include, de asemenea, informaţii privind defalcarea arieratelor pe primii 10 creditori pentru fiecare companie, care vor fi puse la dispoziţie experţilor FMI pentru a fi analizate în timpul misiunilor.
VI. Limite minime pentru ratele de încasări agregate cumulate ale DISTRIGAZ SUD, DISTRIGAZ NORD şi TERMOELECTRICA
Se vor stabili limite minime pentru ratele de încasări cumulate ale următoarelor companii: DISTRIGAZ NORD, DISTRIGAZ SUD şi TERMOELECTRICA. Ratele de încasări cumulate sunt definite ca raport între încasări şi valorile facturate, măsurate de la începutul anului până la o dată specificată. Limitele sunt următoarele:
----------------------------------------------------------------------------------------
Limita Realizat
----------------------------------------------------------------------------------------
(în procente)
DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD:
30 septembrie 2001 92,0
31 decembrie 2001 (criteriu de performanţă) 95,0
31 martie 2002 (criteriu de performanţă) 97,5
30 iunie 2002 (ţintă indicativă) 97,5
30 septembrie 2002 (ţintă indicativă) 97,5
31 decembrie 2002 (ţintă indicativă) 97,5
TERMOELECTRICA:
30 septembrie 2001 92,0
31 decembrie 2001 (criteriu de performanţă) 95,0
31 martie 2002 (criteriu de performanţă) 97,5
30 iunie 2002 (ţintă indicativă) 97,5
30 septembrie 2002 (ţintă indicativă) 97,5
31 decembrie 2002 (ţintă indicativă) 97,5
----------------------------------------------------------------------------------------
|
Datele despre aceste companii vor fi colectate de Ministerul Finanţelor Publice şi raportate lunar FMI.
VII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilor
----------------------------------------------------------------------------------------
Garanţii interne emise de Guvern Plafon Realizat
----------------------------------------------------------------------------------------
(în miliarde lei)
30 iunie 20013) 320
30 septembrie 2001 469
31 decembrie 2001 (criteriu de performanţă) 469
31 martie 2002 (criteriu de performanţă) 1.110
30 iunie 2002 (ţintă indicativă) 1.110
30 septembrie 2002 (ţintă indicativă) 1.110
31 decembrie 2002 (ţintă indicativă) 1.110
----------------------------------------------------------------------------------------
|
Pentru scopurile programului preluarea datoriilor întreprinderilor către bănci la bugetul general consolidat este considerată echivalentă cu emiterea de garanţii pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci. Această limită include orice împrumut a cărui dobândă este plătită sau garantată de Guvern, chiar dacă rambursarea împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în tabelul III. Criteriul se aplică şi la folosirea de către A.P.A.P.S. a resurselor pentru recapitalizarea întreprinderilor sau drept colateral pentru împrumuturi bancare. Împrumuturile în valută vor fi convertite la rata de schimb leu/USD de 29.835 lei pentru anul 2001 şi de 36.867 lei pentru anul 2002. Aceste limite exclud:
VIII. Plafoanele privind contractarea sau garantarea datoriei externe
----------------------------------------------------------------------------------------
Scadenţa mai mică Scadenţa între Scadenţa mai mare
sau egală cu un an un an şi 3 ani de un an
Plafon Realizat Plafon Realizat Plafon Realizat
----------------------------------------------------------------------------------------
(în milioane dolari S.U.A.)
30 iunie 2001, 0 196 1.194
din care în afara bugetului 0 0 83
30 septembrie 2001, 0 300 2.500
din care în afara bugetului 0 165 165
31 decembrie 20011/, 0 300 2.800
din care în afara bugetului 0 165 165
31 martie 20021/, 0 300 1.000
din care în afara bugetului 0 10 50
30 iunie 20022/, 0 400 1.200
din care în afara bugetului 0 15 75
30 septembrie 20022/, 0 450 1.800
din care în afara bugetului 0 20 100
31 decembrie 20022/, 0 600 3.400
din care în afara bugetului 0 20 100
----------------------------------------------------------------------------------------
1/ Criteriu de performanţă.
2/ Ţintă indicativă.
|
Plafoanele se aplică stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general consolidat este definit în tabelul III din prezenta anexă. Acest criteriu de performanţă se aplică nu numai datoriei, astfel cum este definită la pct. 9 din Liniile directoare privind criteriile de performanţă referitoare la datoria externă, adoptate la 24 august 2000 [Decizia Consiliului directorilor executivi nr. 12.274(00/85)], ci şi angajamentelor contractate sau garantate pentru care nu a fost primită valoarea. Plafoanele se aplică, de asemenea, oricărei preluări de împrumuturi la stocul datoriei, care nu au fost contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat. Sunt excluse din plafoane datoriile către FMI şi împrumuturile legate de la BRI, bănci străine, guverne străine sau orice alte instituţii financiare. Datoria în limitele plafoanelor va fi denominată în dolari S.U.A. la cursul de schimb valabil la data la care contractul de împrumut sau de garanţie devine efectiv.
Împrumuturile considerate concesionale sunt, de asemenea, excluse din plafoane. Datoria în afara bugetului include toate datoriile entităţilor nebugetare de la creditorii din sectorul privat, garantate de Ministerul Finanţelor Publice. Împrumuturile pentru importurile de combustibili pentru DISTRIGAZ şi TERMOELECTRICA sunt incluse în plafoanele generale, dar nu şi în plafoanele pentru datoria garantată din afara bugetului, iar împrumuturile pentru importurile de combustibili ale societăţii TERMOELECTRICA sunt excluse din plafoanele pentru datoria cu scadenţe între 1 şi 3 ani.
Împrumuturile concesionale sunt definite ca acele împrumuturi cu element nerambursabil de cel puţin 35 % din valoarea împrumutului, utilizând rate de discont pentru valute specifice pe baza ratelor de referinţă ale dobânzii comerciale (CIRRS) ale OCDE, în vigoare la momentul contractării sau garantării împrumutului.
Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar FMI de către Ministerul Finanţelor Publice.
Neacumularea de către Guvern a arieratelor la plăţi externe va fi un criteriu de performanţă monitorizat pe o bază continuă.
Pentru scopurile programului arieratele aferente garanţiilor de stat executate sunt definite ca plăţi externe datorate pe o perioadă mai mare de 30 de zile.
IX. Ţinte indicative privind plafoanele referitoare la baza monetară medie
----------------------------------------------------------------------------------------
Plafon Realizat
----------------------------------------------------------------------------------------
(în miliarde lei)
Stoc la:
30 iunie 2001 57.530
30 septembrie 20014) 59.647
31 decembrie 2001 63.096
31 martie 2002 62.202
30 iunie 2002 69.403
30 septembrie 2002 73.292
31 decembrie 2002 79.392
----------------------------------------------------------------------------------------
|
Baza monetară medie este definită ca suma dintre cantitatea medie de monedă aflată în circulaţie în afara B.N.R. şi media depozitelor (obligatorii plus rezervele suplimentare) băncilor comerciale la B.N.R. pentru luna indicată. Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii şi rezervele suplimentare în valută pentru depozitele în valută. Datele privind baza monetară vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai B.N.R., care vor fi transmişi săptămânal FMI de către B.N.R. Plafoanele pentru baza monetară medie vor fi ajustate în următoarele împrejurări:
1. dacă rezervele obligatorii vor creşte/descreşte de la 25% pentru toate rezervele păstrate în lei, ţintele privind baza monetară vor creşte/descreşte cu produsul dintre modificarea în cerinţele referitoare la rezerve şi depozitele estimate pentru care rezervele obligatorii sunt constituite în lei;
2. obiectivele referitoare la baza monetară vor fi diminuate proporţional cu măsura în care rezervele totale din sistemul bancar scad sub rezerva minimă obligatorie.
X. Ţinte indicative pentru plafoanele privind masa monetară
----------------------------------------------------------------------------------------
Plafon Realizat
----------------------------------------------------------------------------------------
(în miliarde lei)
Stoc la:
30 iunie 2001 208.498
30 septembrie 2001 225.353
31 decembrie 2001 252.237
31 martie 2002 258.921
30 iunie 2002 280.015
30 septembrie 2002 293.547
31 decembrie 2002 323.658
----------------------------------------------------------------------------------------
|
Datele referitoare la masa monetară vor fi monitorizate utilizându-se datele lunare privind conturile băncilor şi ale sistemului bancar, care vor fi furnizate lunar FMI de către B.N.R.
XI. Ţinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de stat
----------------------------------------------------------------------------------------
Plafon Realizat
Total din care: B.C.R. Total din care: B.C.R.
----------------------------------------------------------------------------------------
(în miliarde lei)
(în miliarde lei)
Stocul împrumuturilor la:
30 iunie 2001 24.799 13.182
30 septembrie 2001 27.548 13.756
31 decembrie 2001 29.143 14.532
31 martie 2002 30.672 15.273
30 iunie 2002 32.473 16.163
30 septembrie 2002 34.551 17.212
31 decembrie 2002 36.250 18.021
----------------------------------------------------------------------------------------
|
Expunerea totală acoperă toate creditele, aconturile, deţinerea de datorie şi expunerea extrabilanţieră ale băncilor rezidente către întreprinderile de stat. Întreprinderile de stat sunt toate regiile autonome şi societăţile comerciale al căror acţionar majoritar este statul sau A.P.A.P.S. În scopul monitorizării datoria în monedă străină va fi convertită în lei la cursurile valutare leu/dolar S.U.A. de la sfârşitul lunii, convenită cu experţii FMI. Creditul extern exprimat în monede convertibile, altele decât dolarul S.U.A., va fi convertit la cursurile valutare respective faţă de dolarul S.U.A., după cum se specifică în tabelul II din această anexă. Datele referitoare la împrumuturile acordate de către sectorul bancar întreprinderilor de stat vor fi monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de B.N.R.
Valoarea expunerii totale raportate de B.N.R. va fi ajustată, în sensul creşterii, după cum urmează:
În plus B.N.R. va raporta lunar date cu privire la expunerea totală a sistemului bancar către întreprinderile de stat cu un stoc mai mare de 90 miliarde lei, pentru fiecare întreprindere.
1) Finanţarea externă este definită ca intrări din credite acordate Guvernului pentru susţinerea balanţei de plăţi, cu o scadenţă mai mare de un an, de la creditori multilaterali şi bilaterali, precum şi din resurse cu o scadenţă mai mare de un an, obţinute de Guvern de pe pieţele internaţionale de capital. Acestea exclud utilizarea resurselor FMI.
2) Acestea includ bugetul asigurărilor sociale de stat, Fondul pentru plata ajutorului de şomaj şi Fondul asigurărilor sociale de sănătate.
3) Realizatul la 31 martie 2001 include împrumuturile acordate pentru ROMAN şi TRACTORUL, garantate cu depozite A.P.A.P.S.
4) Pe baza rezervelor minime obligatorii la depozitele în lei de 27%; începând cu 1 octombrie, vor fi reduse la 25%.
Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.