ORDIN nr.653 din 25 septembrie 2001 al ministrului sănătăţii şi familiei privind asistenţa medicală a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor

ORDIN nr.653 din 25 septembrie 2001
al ministrului sănătăţii şi familiei privind asistenţa medicală a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor

Textul actului publicat în M.Of. nr. 777/5 dec. 2001

Ministrul sănătăţii şi familiei,

văzând Referatul comun de aprobare al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi farmaceutică şi al Direcţiei generale de sănătate publică nr. 15.561 din 13 septembrie 2001,

având în vedere prevederile art. 6, 11, 15, 17, 18, 20, 23 şi 25 din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 1, 2, 4, 7, ale art. 12 lit. a) şi b), ale art. 13 alin. (1), ale pct. II poz. 1 şi 3 din anexa nr. 2 la Legea nr. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică, prevederile art. 13 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr.124/1998 privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr.53/2000 privind obligativitatea raportării bolilor şi a efectuării vaccinărilor, precum şi ale pct. I poz. 14 şi 15 din anexa la Hotărârea Guvernului nr.546/1999 privind finanţarea unităţilor sanitare din subordinea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând seama de Avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 11.377 din 17 septembrie 2001, de Avizul Colegiului Medicilor din România nr. 2.972 din 13 septembrie 2001 şi de Avizul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 2.407 din 13 septembrie 2001,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr.22/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, cu modificările şi completările ulterioare,

emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Asistenţa medicală şi stomatologică a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor se asigură în cabinetele medicale şi stomatologice din grădiniţe, şcoli şi unităţi de învăţământ superior, înfiinţate ca urmare a reorganizării dispensarelor medicale din aceste unităţi, integrate în structura spitalelor teritoriale şi finanţate de la bugetul de stat.

(2) Pentru serviciile medicale curative cabinetele medicale prevăzute la alin. (1) sunt finanţate din Fondul de asigurări sociale de sănătate.

Art. 2. - (1) Asistenţa medicală a preşcolarilor din grădiniţele cu program prelungit şi săptămânal se asigură în timpul programului acestor unităţi prin arondarea la cabinetele medicale din unităţile şcolare cele mai apropiate, iar în afara programului se asigură de către medicii de familie pe listele cărora sunt înscrişi copiii.

(2) Asistenţa medicală preventivă, inclusiv imunizările obligatorii prevăzute în Programul naţional de imunizări, precum şi asistenţa medicală curativă în cadrul unităţilor de învăţământ fără personal medico-sanitar se asigură de medicii de familie, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

(3) Asistenţa medicală curativă a elevilor şi studenţilor care învaţă în altă localitate decât cea în care domiciliază şi care prezintă afecţiuni acute care nu necesită internare în spital este asigurată de medicii cabinetelor medicale din şcoli şi unităţi de învăţământ superior.

(4) Asistenţa medicală de specialitate a elevilor şi studenţilor prevăzuţi la alin. (3) este asigurată de unităţile de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate care au relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, pe baza biletelor de trimitere eliberate de medicii cabinetelor medicale din şcoli sau din unităţi de învăţământ superior.

(5) Asistenţa medicală spitalicească a elevilor şi studenţilor prevăzuţi la alin. (3) se asigură pe baza biletului de trimitere eliberat de medicii cabinetelor medicale din şcoli şi unităţi de învăţământ superior.

Art. 3. - Asistenţa stomatologică preventivă, curativă şi de urgenţă a elevilor şi studenţilor din unităţile şcolare şi de învăţământ superior în care nu există posibilitatea înfiinţării în condiţii legale a unui cabinet stomatologic se asigură de medicii stomatologi care au relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

Art. 4. - Costul vaccinurilor pentru imunizările prevăzute la art. 2 alin. (2), precum şi pentru imunizările suplimentare prevăzute de reglementările în vigoare se acoperă de la bugetul de stat.

Art. 5. - (1) Atribuţiile personalului medico-sanitar din cabinetele medicale ale grădiniţelor, unităţilor şcolare şi de învăţământ superior, normarea acestui personal, metodologia examinărilor medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate pentru preşcolari, elevi şi studenţi, desfăşurătorul activităţilor specifice lunare în cabinetele medicale din unităţile menţionate, precum şi baremurile de dotare a acestora sunt prevăzute în anexele nr. 1-12 care fac parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Pentru asigurarea în condiţii optime a activităţii de medicină şcolară spitalele teritoriale în structura cărora sunt integrate cabinetele medicale şcolare şi studenţeşti vor desemna un medic coordonator şcolar pentru asistenţa de medicină generală şi un medic coordonator şcolar pentru asistenţa de stomatologie, cu avizul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

Art. 6. - Direcţia generală de asistenţă medicală, programe şi servicii medicale integrate, Direcţia generală de sănătate publică, Direcţia generală resurse umane, formare profesională, concursuri şi examene, Direcţia asistenţă familială şi socială, Inspecţia sanitară de stat din Ministerul Sănătăţii şi Familiei, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi ministerele cu reţea sanitară proprie vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 8. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin prevederile Ordinului ministrului de stat, ministrul sănătăţii, nr. 141/2000 privind asistenţa de sănătate publică a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.385 din 17 august 2000, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

Ministrul sănătăţii şi familiei,
Daniela Bartoş

Bucureşti, 25 septembrie 2001.
Nr. 653.

ANEXA Nr. 1

ATRIBUŢIILE
medicilor din cabinetele medicale din grădiniţe, şcoli şi unităţi de învăţământ superior privind asistenţa medicală preventivă

A. Atribuţii referitoare la prestaţii medicale individuale

Examinează toţi preşcolarii din grădiniţe, elevii care urmează să fie supuşi examenului medical de bilanţ al stării de sănătate [clasele I, a IV-a, a IX-a*) şi a XII-a, ultimul an al şcolilor profesionale şi de ucenici], precum şi studenţii din anul al II-lea de studii pentru aprecierea nivelului de dezvoltare fizică şi neuropsihică şi pentru depistarea precoce a unor eventuale afecţiuni.
Dispensarizează elevii din toate clasele şi studenţii din toţi anii universitari cu probleme de sănătate, aflaţi în evidenţa specială, în scop recuperator.
Selecţionează din punct de vedere medical elevii cu probleme de sănătate, în vederea orientării lor şcolar-profesionale la terminarea şcolii generale de 9 ani şi a liceului.
Examinează, eliberând avize în acest scop, elevii şi studenţii care urmează să participe la competiţii sportive.
Examinează elevii şi studenţii care vor pleca în vacanţe în diverse tipuri de tabere (de odihnă, sportive etc.), semnând şi parafând fişele medicale de tabără.
Examinează elevii şi studenţii din evidenţa specială, care urmează să plece la cure balneare.
Examinează elevii şi studenţii care vor fi supuşi imunizărilor profilactice pentru stabilirea eventualelor contraindicaţii medicale temporare şi supraveghează efectuarea vaccinărilor şi apariţia reacţiilor adverse postimunizare (RAPI).
Supraveghează recoltarea de produse biologice pentru investigaţii de laborator, în vederea depistării afecţiunilor infectocontagioase la subiecţi şi contacţi.
Supraveghează tratamentele chimioterapice şi imunosupresoare ale elevilor şi studenţilor care au indicaţie pentru acestea.
Eliberează pentru elevii şi studenţii cu probleme de sănătate documente medicale în vederea scutirii parţiale de efort fizic şi de anumite condiţii de muncă în cadrul instruirii practice în atelierele şcolare.
Eliberează scutiri medicale de prezenţă la cursurile şcolare şi universitare teoretice şi practice pentru elevii şi studenţii bolnavi.
Eliberează scutiri medicale, parţiale sau totale, de la orele de educaţie fizică şcolară, în conformitate cu instrucţiunile Ministerului Sănătăţii şi Familiei.
Vizează documentele medicale eliberate de alte unităţi sanitare pentru motivarea absenţelor de la cursurile şcolare şi universitare.
Eliberează adeverinţe medicale la terminarea şcolii generale, profesionale şi de ucenici, precum şi a liceului sau a facultăţii.
Efectuează triajul epidemiologic după vacanţa şcolară sau ori de câte ori este nevoie, depistează activ prin examinări periodice anginele streptococice şi urmăreşte tratamentul cazurilor depistate.
Controlează prin sondaj igiena individuală a preşcolarilor şi şcolarilor.
Verifică starea de sănătate a personalului blocului alimentar din grădiniţe, cantine şcolare şi studenţeşti, în vederea prevenirii producerii de toxiinfecţii alimentare.
Asigură aprovizionarea cabinetului medical cu medicamente pentru aparatul de urgenţă, materiale sanitare şi cu instrumentar medical.

B. Atribuţii referitoare la prestaţii medicale la nivelul colectivităţilor

Iniţiază supravegherea epidemiologică a preşcolarilor din grădiniţe, a elevilor şi a studenţilor, scop în care îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) depistează, izolează şi declară orice boală infectocontagioasă;
b) sub îndrumarea metodologică a medicilor epidemiologi participă la efectuarea de acţiuni de investigare epidemiologică a elevilor suspecţi sau contacţi din focarele de boli transmisibile;
c) aplică tratamentele chimioprofilactice în focare, la indicaţia medicilor epidemiologi;
d) iniţiază acţiuni de prelucrare antiparazitară (pediculoză, scabie) şi antiinfecţioasă (dezinfecţie-dezinsecţie) în focarele din grădiniţe, şcoli şi unităţi de învăţământ superior (hepatită virală, tuberculoză, infecţii streptococice, boli diareice acute etc.);
e) iniţiază acţiuni de supraveghere epidemiologică a virozelor respiratorii în sezonul epidemic.
Controlează zilnic respectarea condiţiilor de igienă din spaţiile de învăţământ, cazare şi alimentaţie din unităţile de învăţământ arondate.
Vizează întocmirea meniurilor din grădiniţe, cantine şcolare şi studenţeşti şi efectuează anchete alimentare periodice pentru verificarea respectării unei alimentaţii raţionale.
Iniţiază, desfăşoară şi controlează diversele activităţi de educaţie pentru sănătate (instruirea grupelor sanitare, lecţii de educaţie pentru sănătate la elevi, lectorate cu părinţii, prelegeri în consiliile profesorale, instruiri ale personalului didactic şi administrativ).
Iniţiază cursuri de educaţie sexuală şi de planning familial, precum şi cursuri de nutriţie şi stil de viaţă.
Urmăreşte modul de respectare a normelor de igienă a procesului instructiv-educativ (teoretic, practic şi la orele de educaţie fizică).
Verifică efectuarea periodică a examinărilor medicale stabilite prin reglementări ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei, de către personalul didactic şi administrativ-gospodăresc din unităţile arondate.
Participă la acţiunile profilactice organizate şi desfăşurate de alte foruri medicale în şcoli şi unităţi de învăţământ superior (testări PPD 2u. pentru TBC etc.).
Completează împreună cu cadrele medii din subordine dările de seamă statistice (SAN) lunare şi anuale privind morbiditatea înregistrată şi activitatea cabinetelor medicale din grădiniţele, şcolile şi unităţile de învăţământ superior arondate.
Participă la comisiile medicale de examinare a candidaţilor la concursurile de admitere în licee, şcoli profesionale, postliceale şi în unităţi de învăţământ superior.
Participă la anchetele stării de sănătate iniţiate în unităţile de copii şi tineri arondate.
Prezintă în consiliile profesorale ale şcolilor şi unităţilor de învăţământ superior arondate o analiză anuală a stării de sănătate a elevilor/studenţilor.
Constată abaterile de la normele de igienă şi antiepidemice, informând reprezentanţii inspecţiei sanitare de stat din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în vederea aplicării măsurilor prevăzute de lege.

*) Sau din clasa a VIII-a, aflată în prezent în lichidare, potrivit legii.

ANEXA Nr. 2

ATRIBUŢIILE
medicilor din cabinetele medicale din grădiniţe, şcoli şi unităţi de învăţământ superior privind asistenţa medicală curativă

Acordă la nevoie primul ajutor preşcolarilor, elevilor şi studenţilor din unităţile de învăţământ arondate medicilor respectivi.
Examinează, tratează şi supraveghează medical elevii bolnavi, izolaţi în infirmeriile şcolare, precum şi studenţii bolnavi.
Acordă consultaţii medicale la solicitarea elevilor şi studenţilor din unităţile de învăţământ arondate, trimiţându-i, după caz, pentru urmărire în continuare la medicul de familie sau la cea mai apropiată unitate de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate.
Prescrie medicamente eliberate fără contribuţie personală, pentru maximum 3 zile, elevilor şi studenţilor care prezintă afecţiuni acute care nu necesită internare în spital.
La recomandarea expresă a medicului specialist prescrie medicamente eliberate fără contribuţie personală pentru elevii şi studenţii care prezintă afecţiuni cronice.

ANEXA Nr. 3

ATRIBUŢIILE
medicilor stomatologi din cabinetele stomatologice din şcoli şi unităţi de învăţământ superior privind asistenţa stomatologică preventivă şi curativă

Aplică măsuri de igienă orodentară, de profilaxie a cariei dentare şi a afecţiunilor orodentare.
Efectuează examinări periodice ale aparatului orodentar al preşcolarilor, elevilor şi studenţilor şi trimit la specialist cazurile care depăşesc competenţa cabinetului stomatologic şcolar.
Depistează activ şi dispensarizează afecţiunile orodentare.
Urmăresc dezvoltarea armonioasă a aparatului dento-maxilar prin conservarea şi refacerea morfologiei dentare.
Urmăresc refacerea morfologiei funcţionale a dinţilor temporari şi permanenţi.
Asigură profilaxia funcţională de condiţionare a obiceiurilor vicioase.
Examinează parodonţiul în vederea decelării semnelor clinice de debut al unei îmbolnăviri cronice.
Examinează, stabilesc diagnosticul şi efectuează tratamentul cariilor dentare.
Efectuează intervenţii de mică chirurgie stomatologică (extracţii de dinţi, incizii de abcese dentare).
Împreună cu specialiştii stomatologi-parodontologi dispensarizează elevii şi studenţii care prezintă anomalii dento-maxilare şi parodontopatii şi efectuează tratamentele indicate de aceştia.
Acordă primul ajutor în caz de urgenţă în colectivităţile arondate.
Efectuează educaţia preşcolarilor, elevilor şi studenţilor în vederea realizării profilaxiei cariei dentare şi a anomaliilor dento-maxilare.
Aplică şi controlează respectarea măsurilor de igienă şi antiepidemice.
Controlează sterilizarea corectă a aparaturii şi instrumentarului medical.
Colaborează cu medicul şcolar de medicină generală, cu medicul cabinetului medical studenţesc şi cu medicul de familie sau de alte specialităţi pentru prevenirea afecţiunilor orodentare prin care se pot manifesta unele afecţiuni cronice.
Depistează precoce leziunile precanceroase şi formele de debut ale bolii canceroase la nivelul cavităţii bucale şi îndrumă pacientul către serviciul de specialitate.
Eliberează scutiri medicale pentru absenţe de la cursuri din motive stomatologice, în condiţiile stabilite prin norme ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei.
Asigură aprovizionarea cu instrumentar, materiale sanitare şi tot ceea ce este necesar pentru o bună funcţionare a cabinetului.
Raportează anual direcţiei de sănătate publică teritoriale starea de sănătate orodentară a copiilor şi tinerilor din colectivităţile arondate.
Întocmeşte la sfârşitul fiecărui ciclu de învăţământ bilanţul de sănătate orodentară care va însoţi copiii şi tinerii în ciclul următor.

ANEXA Nr. 4

ATRIBUŢIILE
cadrelor medii sanitare din cabinetele medicale din grădiniţe privind asistenţa medicală preventivă şi curativă

Participă alături de medicul colectivităţii la examinarea copiilor în cadrul examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate.
Efectuează de două ori pe an (la începutul şi la sfârşitul anului de învăţământ) controlul periodic al copiilor (somatometrie, somatoscopie, aprecierea acuităţii vizuale şi auditive) şi interpretează datele privind dezvoltarea fizică a tuturor preşcolarilor din grădiniţe, înscriindu-le în fişele medicale ale acestora.
Înregistrează şi supraveghează copiii cu afecţiuni cronice, pe care îi trimit la cabinetele medicale din unităţile de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate, prin intermediul medicilor şcolari sau de familie, consemnând în fişele preşcolarilor rezultatele acestor examene, iar în registrul de evidenţă specială, datele controalelor medicale.
Însoţesc copiii din grădiniţele cu program săptămânal la ambulatoriile de specialitate cele mai apropiate de colectivităţile respective pentru diverse examinări în cadrul supravegherii medicale active (dispensarizare).
Urmăresc ca educatoarele să aprecieze dezvoltarea neuropsihomotorie şi a limbajului preşcolarilor (conform metodologiei cuprinse în anexa nr. 8 la ordin), consemnând în fişele medicale ale copiilor rezultatul aprecierii.
Întocmesc evidenţa copiilor amânaţi medical de la începerea şcolarizării la vârsta de 7 ani şi urmăresc dispensarizarea acestora.
Completează documentele medicale ale copiilor care urmează să fie înscrişi în clasa I.
Supraveghează modul în care se respectă orele de odihnă pasivă (somn) şi activă (jocuri) a copiilor şi condiţiile în care se realizează acestea.
Îndrumă personalul educativ în aplicarea metodelor de călire (aer, apă, soare, mişcare) a organismului copiilor.
Supraveghează modul în care se respectă igiena individuală a copiilor în timpul spălării acestora şi la servirea mesei.
Participă la întocmirea meniurilor săptămânale şi efectuează periodic anchete privind alimentaţia copiilor.
Consemnează zilnic, în cadrul fiecărei ture, într-un caiet anume destinat pentru controlul blocului alimentar, constatările privind starea de igienă a acestuia, starea agregatelor frigorifice, calitatea alimentelor scoase din magazie şi a mâncării, igiena individuală a personalului blocului alimentar şi starea de sănătate a acestuia, cu interdicţia de a presta activităţi în bucătărie pentru persoanele care prezintă febră, diaree, infecţii ale pielii, tuse cu expectoraţie, amigdalite pultacee, aducând la cunoştinţă conducerii grădiniţei aceste constatări.
Asistă la scoaterea alimentelor din magazie şi controlează calitatea organoleptică a acestora, semnând foaia de alimentaţie privind calitatea alimentelor.
Colaborează cu educatoarele la formarea deprinderilor de igienă individuală la preşcolari.
Efectuează zilnic controlul medical (triajul epidemiologic) al copiilor la primirea în colectivitate.
Izolează copiii suspecţi de boli transmisibile şi anunţă urgent medicul colectivităţii.
Supraveghează focarele de boli transmisibile, aplicând măsurile antiepidemice faţă de contacţi şi efectuând recoltări de probe biologice, dezinfecţii etc.
Prezintă produsele biologice recoltate (exsudate nazofaringiene, materii fecale, urină) laboratoarelor de bacteriologie şi ridică buletinele de analiză în situaţii de apariţie a unor focare de boli transmisibile în colectivitate.
Aplică, în conformitate cu instrucţiunile Ministerului Sănătăţii şi Familiei, tratamentul profilactic al preşcolarilor, sub supravegherea medicului colectivităţii.
Supraveghează starea de sănătate şi de igienă individuală a copiilor, iar în situaţii de urgenţă anunţă, după caz, medicul colectivităţii, serviciul de ambulanţă sau/şi familiile preşcolarilor.
Ţin evidenţa examinărilor medicale periodice pe care personalul angajat din colectivitate are obligaţia să le efectueze în conformitate cu normele Ministerului Sănătăţii şi Familiei.
Întocmesc zilnic evidenţa copiilor absenţi din motive medicale, urmărind ca revenirea acestora în colectivitate să fie condiţionată de prezentarea avizului epidemiologic favorabil, eliberat de medicul de familie pentru absenţe ce depăşesc 3 zile.
Controlează zilnic respectarea normelor de igienă din grădiniţă (săli de grupă, bloc alimentar, dormitoare, spălătorie-călcătorie, grupuri sanitare, curte etc.), aducând operativ la cunoştinţă conducerii colectivităţii deficienţele constatate.
Execută activităţi de statistică sanitară prin completarea dărilor de seamă statistice (SAN), calcularea indicilor de dezvoltare fizică şi de morbiditate (incidenţă, prevalenţă etc.).
Efectuează, sub îndrumarea medicului colectivităţii, activităţi de educaţie pentru sănătate cu părinţii, copiii şi cu personalul adult (educativ, TESA) din grădiniţă.
Gestionează în condiţiile legii şi pe baza normelor Ministerului Sănătăţii şi Familiei instrumentarul, materialele sanitare şi medicamentele de la aparatul de urgenţă şi răspund de utilizarea lor corectă.
Completează, sub supravegherea medicului colectivităţii, condica de medicamente şi de materiale sanitare pentru aparatul de urgenţă.
Însoţesc copiii din grădiniţă, în cazul deplasării acestora într-o tabără de vacanţă, pe toată durata acesteia.
Acordă preşcolarilor primul ajutor în caz de urgenţă şi supraveghează transportul acestora la unităţile sanitare.
Efectuează tratamente curente preşcolarilor, la indicaţia medicului.
Supraveghează preşcolarii izolaţi în infirmerie şi efectuează tratamentul indicat acestora de către medic.
Asigură asistenţa medicală de urgenţă în taberele de odihnă pentru preşcolari, scop în care pot fi detaşate în aceste unităţi.

ANEXA Nr. 5

ATRIBUŢIILE
cadrelor medii sanitare din cabinetele medicale şcolare şi studenţeşti

I. Activităţi medicale privind asistenţa medicală preventivă

1. Efectuează în fiecare an examinarea medicală periodică a elevilor, semnalând medicului aspectele deosebite constatate.

1.1. Efectuează, potrivit anexei nr. 8b) la ordin, examenul dezvoltării fizice: somatometrie

(înălţime, greutate, perimetru toracic), somatoscopie, fiziometrie (tensiune arterială, frecvenţă cardiacă, forţă musculară manuală, capacitate vitală pulmonară). Datele de somatometrie se interpretează pe baza standardelor naţionale, cu consemnarea rezultatelor în fişe.

1.2. Depistează tulburările de vedere (optometrie).

1.3. Depistează tulburările de auz (audiometrie tonală).

2. Participă la examinările medicale de bilanţ al stării de sănătate, efectuate de medicul şcolii la elevii din clasele I, a IV-a, a IX-a*), din ultimul an al şcolilor profesionale şi de ucenici, precum şi de medicul cabinetului medical studenţesc la studenţii din anul II de studii.

3. Participă la dispensarizarea elevilor şi a studenţilor-problemă aflaţi în evidenţa specială, asigurând prezentarea acestora la controalele planificate de medicii din cabinetele unităţilor de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate, şi aplică tratamentele prescrise de aceştia împreună cu medicii de familie. Consemnează în fişele medicale ale elevilor şi studenţilor rezultatele examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate şi rezultatele controalelor elevilor şi studenţilor dispensarizaţi, sub supravegherea medicului şcolii sau al unităţii de învăţământ superior, precum şi motivările absenţelor din cauză medicală ale elevilor şi studenţilor, scutirile medicale de la orele de educaţie fizică şcolară ori scutirile medicale de efort fizic la instruirea practică şcolară.

4. Completează, sub supravegherea medicului, formularele statistice lunare şi anuale privind activitatea cabinetului medical şcolar sau studenţesc, calculând indicatorii de prevalenţă, incidenţă şi structură a morbidităţii; completează partea medicală a fişelor de tabără de odihnă ale elevilor şi studenţilor, precum şi adeverinţele medicale la elevii care termină clasa a IX-a**), a XII-a şi ultimul an al şcolilor de ucenici şi profesionale şi pentru studenţii care termină cursurile instituţiilor de învăţământ superior.

5. Participă alături de medic la vizita medicală a elevilor care se înscriu în licee de specialitate, şcoli profesionale şi de ucenici sau, după caz, la vizita medicală a candidaţilor care se înscriu în instituţii de învăţământ superior.

6. Acordă consultaţii privind planificarea familială, prevenirea bolilor cu transmitere sexuală şi participă la anchetele stării de sănătate din colectivităţile de copii şi tineri arondate.

7. Activităţi cu caracter antiepidemic:
a) Efectuează catagrafia elevilor/studenţilor supuşi (re)vaccinărilor.
b) Efectuează sub supravegherea medicului imunizările profilactice planificate, în conformitate cu Programul naţional de imunizări.
c) Înregistrează în fişa de consultaţie şi în registrul de vaccinări imunizările efectuate.

7.1. Efectuează triajul epidemiologic la toţi elevii după fiecare vacanţă, precum şi alte triaje, atunci când este cazul.

7.2. Execută acţiuni de combatere a bolilor transmisibile din focarele existente în şcoli sau unităţi de învăţământ superior, întocmind şi fişe de focar (gamaglobulinizare a contacţilor de hepatită virală acută, prelevarea de tampoane pentru exsudate nazofaringiene, prelucrarea sanitară a elevilor cu pediculoză şi scabie, prelevarea de tampoane de pe echipamentul de protecţie al personalului blocului alimentar şi de pe instrumentele de lucru ale acestuia).

7.3. Efectuează catagrafierea tuturor elevilor şi studenţilor supuşi depistării biologice prin intradermoreacţia la PPD 2u., participând la efectuarea acesteia, precum şi revaccinarea BCG împreună cu personalul dispensarului TBC teritorial.

8. Controlează igiena individuală a elevilor, colaborând cu personalul didactic pentru remedierea situaţiilor deficitare constatate.

9. Controlează zilnic respectarea condiţiilor de igienă din spaţiile de învăţământ (săli de clasă, laboratoare, ateliere şcolare, grupuri sanitare, săli de sport), de cazare (dormitoare, săli de meditaţii, grupuri sanitare, spălătorii) şi de alimentaţie (bucătării şi anexele acestora, săli de mese), consemnând în caietul special destinat toate constatările făcute şi aducându-le la cunoştinţă conducerilor unităţilor şcolare sau de învăţământ superior.

10. Participă împreună cu medicul la întocmirea meniurilor şi la efectuarea anchetei alimentare periodice pentru verificarea respectării unei alimentaţii raţionale în cantinele şcolare şi studenţeşti, controlând zilnic proprietăţile organoleptice ale alimentelor scoase din magazie şi modul de funcţionare a agregatelor frigorifice din blocul alimentar.

11. Ţin evidenţa examenelor medicale periodice pe care personalul adult din unitatea de învăţământ arondată este obligat să le efectueze în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătăţii şi Familiei.

12. Efectuează, sub îndrumarea medicului, acţiuni de educaţie pentru sănătate în rândul elevilor, al studenţilor, al familiilor elevilor şi al cadrelor didactice.

12.1. Instruiesc grupele sanitare şi însoţesc la concursuri, în toate fazele superioare, echipa selecţionată.

12.2. Ţin lecţii sau prelegeri privind educaţia pentru sănătate elevilor şi studenţilor, pe clase sau pe ani universitari şi, eventual, separat pe sexe, inclusiv pe probleme de prim ajutor, cu demonstraţii practice.

12.3. Participă la lectoratele cu părinţii elevilor pe teme de educaţie pentru sănătate.

12.4. Desfăşoară acţiuni de educaţie pentru sănătate în rândul cadrelor didactice, inclusiv prin lecţii şi demonstraţii de prim ajutor.

12.5. Participă la consiliile profesorale în care se discută şi se iau măsuri vizând aspectele sanitare din unitatea de învăţământ arondată.

12.6. Instruieşte personalul administrativ şi de îngrijire din spaţiile de învăţământ, cazare şi de alimentaţie asupra sarcinilor ce îi revin în asigurarea stării de igienă în spaţiile respective.

II. Activităţi medicale privind asistenţa medicală curativă

Asigură elevilor şi studenţilor acordarea primului ajutor în caz de urgenţă şi supraveghează transportul acestora la unităţile sanitare.
Asigură acordarea primului ajutor în caz de urgenţe medico-chirurgicale în perioada examenului de bacalaureat.
Efectuează tratamente elevilor şi studenţilor, la indicaţia medicului.
Supraveghează elevii izolaţi în infirmerie şi le efectuează acestora tratamentul indicat de medic.
Asigură asistenţa medicală de urgenţă în taberele pentru elevi şi studenţi, scop în care pot fi detaşate în aceste unităţi.

III. Activităţi de perfecţionare a pregătirii profesionale

Participă la instruirile pe probleme de medicină şi igienă şcolară, precum şi pe probleme sanitaro-antiepidemice, organizate de direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Participă în perioada vacanţelor şcolare şi studenţeşti la cursuri sau instruiri profesionale.

IV. Activitatea în perioada vacanţelor şcolare şi studenţeşti

Definitivează interpretarea datelor somatometrice cu consemnarea acestora în fişele medicale şcolare, completează adeverinţele medicale pentru elevii care termină clasele a IX-a**), a XII-a şi ultimul an al şcolii profesionale şi de ucenici şi consemnează în fişele medicale ale elevilor şi studenţilor vaccinările efectuate.
Participă la comisiile medicale de înscriere în şcoli profesionale, postliceale şi în licee de specialitate.

*) Sau din clasa a VIII-a, aflată în prezent în lichidare, potrivit legii.

**) Sau din clasa a VIII-a, aflată în prezent în lichidare, potrivit legii.

ANEXA Nr. 6

ATRIBUŢIILE
cadrelor medii sanitare din cabinetele stomatologice din şcoli şi unităţi de învăţământ superior privind asistenţa stomatologică preventivă şi curativă

Desfăşoară activitate de medicină preventivă şi curativă împreună cu medicul stomatolog şi sub îndrumarea acestuia (examene medicale în conformitate cu prevederile anexei nr. 8 la ordin, activitate de educaţie pentru sănătate, controlul aplicării şi respectării normelor de igienă orodentară, cu accent pe prevenirea cariei dentare).
Asigură primul ajutor în caz de urgenţă preşcolarilor, elevilor şi studenţilor şi supraveghează transportul acestora la unităţile sanitare.
Asigură acordarea primului ajutor în caz de urgenţe medico-chirurgicale în perioada examenului de bacalaureat.
Efectuează şi răspund de sterilizarea instrumentarului.
Aplică orice alte măsuri de igienă şi antiepidemice în cadrul cabinetului stomatologic, stabilite de medicul stomatolog.
Desfăşoară şi alte activităţi conexe:
a) completarea, sub supravegherea medicului, a rapoartelor statistice;
b) gestionarea, în condiţiile legii şi în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătăţii şi Familiei, a instrumentarului, materialelor sanitare şi medicamentelor din cabinetul stomatologic.

*) Sau din clasa a VIII-a, aflată în prezent în lichidare, potrivit legii.

ANEXA Nr. 7

NORMAREA
personalului medico-sanitar în cabinetele medicale din grădiniţele şi unităţile şcolare din mediul urban, precum şi din unităţile de învăţământ superior

I. În grădiniţe:

o asistentă medicală în grădiniţele cu program prelungit care au 60-100 de copii;
două asistente medicale în grădiniţele cu program prelungit care au 120 de copii şi peste;
o asistentă medicală pe tură la 60-80 de copii în grădiniţele cu program săptămânal;
două asistente medicale pe tură în grădiniţele cu program săptămânal cu 100 de copii sau cu mai mulţi, avându-se în vedere asigurarea programului permanent.

II. În unităţile şcolare:

un medic în specialitatea medicină generală la 2.000-2.500 de elevi;
o asistentă medicală la 800-1.000 de elevi;
un medic de stomatologie generală la 1.000-1.500 de elevi;
o asistentă medicală de stomatologie la 1.000-1.500 de elevi.

III. În unităţile de învăţământ superior:

un medic în specialitatea medicină generală la 3.000 de studenţi;
o asistentă medicală la 1.500 de studenţi;
un medic de stomatologie generală la 2.000 de studenţi;
o asistentă medicală de stomatologie la 2.000 de studenţi.

ANEXA Nr. 8

METODOLOGIE
privind examinările medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate pentru preşcolari, elevi şi studenţi

Examinările medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate

1. Examinările medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate se efectuează în vederea cunoaşterii nivelului de dezvoltare a sănătăţii, prevenirii apariţiei unor îmbolnăviri, depistării precoce a unor afecţiuni sau deficienţe, aplicării tratamentului recuperator, precum şi a orientării şcolare şi profesionale în funcţie de starea de sănătate etc.

2. Etapele examinărilor medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate:

2.1. examinările medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate, efectuate anual tuturor preşcolarilor din colectivităţile cu program prelungit şi săptămânal, precum şi tuturor preşcolarilor necuprinşi în tipurile de colectivităţi menţionate, înainte de începerea şcolarizării;

2.2. examinările medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate, efectuate tuturor elevilor din clasele I, a IV-a, a IX-a*), a XII-a, din ultimul an al şcolilor profesionale şi de ucenici, precum şi studenţilor din anul al II-lea de studii.

3. Programarea examinărilor medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate se face de către medic împreună cu conducerea colectivităţii de preşcolari, a unităţii şcolare sau a unităţii de învăţământ superior (care va asigura şi mobilizarea la etapele fixate).

3.1. Examinările medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate vor începe cu elevii din clasa a IX-a*), iar în liceu, cu clasa a XII-a, pentru depistarea eventualelor cazuri de afecţiuni cronice sau cronicizabile, cu trimitere la medicii specialişti în vederea consilierii privind orientarea şcolară şi profesională în funcţie şi de eventualele abateri de la starea de sănătate.

3.2. Urmează examinarea elevilor din clasa a IV-a şi din ultimul an al şcolilor profesionale şi de ucenici.

3.3. În ultimele două luni de şcoală vor fi examinaţi elevii din clasa I, prilej cu care va putea fi efectuată o comparaţie între starea de sănătate a acestora la intrarea în şcoală şi, respectiv, la sfârşitul clasei I.

3.4. Examinarea studenţilor se va efectua în anul al II-lea de studii pe tot parcursul anului universitar.

4. Obiectivele examinărilor medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate

4.1. Depistarea tulburărilor în dezvoltarea somatică, a viciilor de postură, a tulburărilor senzoriale (văz, auz), a întârzierilor în dezvoltarea neuropsihică, a tulburărilor de comportament şi de adaptare şcolară, a eventualelor abateri în funcţionarea diferitelor aparate şi sisteme ale organismului.

4.2. Examinările medicale periodice ale preşcolarilor urmăresc cu prioritate următoarele:

4.2.1. depistarea diverselor deficienţe sau boli psihofizice, organice, senzoriale, de vorbire, congenitale sau dobândite, şi aplicarea precoce a tratamentelor recuperatorii medicale şi educative, în vederea integrării viitoare în şcoli;

4.2.2. orientarea copiilor în vârstă de 7 ani, în raport cu starea lor de sănătate, după caz, spre învăţământul special (pentru deficienţii mintal, senzorial şi motor).

4.3. Examinările medicale periodice la elevi urmăresc:

4.3.1. depistarea tulburărilor în dezvoltarea fizică şi neuropsihică;

4.3.2. depistarea deficienţelor şi/sau a bolilor specifice vârstei, cu accent pe următoarele afecţiuni: boli poststreptococice, hipertensiune arterială juvenilă, tulburări de pubertate, vicii de refracţie şi de postură, nevroze, tulburări de comportament şi de adaptare şcolară;

4.3.3. orientarea şcolară şi profesională în funcţie de starea de sănătate.

4.4. Examinările medicale periodice la studenţi urmăresc:

4.4.1. depistarea bolilor acute şi cronice şi supravegherea efectuării tratamentelor prescrise.

4.5. Copiii şi tinerii la care în urma examinărilor medicale s-au depistat boli sau deficienţe vor fi luaţi în evidenţă specială şi, după caz, vor fi dispensarizaţi de medicul colectivităţii împreună cu specialiştii din unităţile de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate, în vederea recuperării tulburărilor în starea de sănătate.

4.6. Preşcolarii sau elevii care au recomandare pentru învăţământul special din reţeaua Ministerului Educaţiei şi Cercetării vor fi trimişi spre examinare la comisiile de expertiză complexă pentru învăţământul special (constituite, în conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările ulterioare, la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti).

5. Modul de efectuare a examinărilor medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate

5.1. Personalul care asigură examinarea este format din:

5.1.1. asistentele medicale din colectivităţile de preşcolari, din unităţile şcolare, din unităţile de învăţământ superior sau, în absenţa acestora, din personalul sanitar desemnat de medicul de familie. Acest personal efectuează măsurătorile somatometrice şi determinările fiziometrice;

5.1.2. educatoarele din grădiniţe, care efectuează aprecierea dezvoltării neuropsihice şi a limbajului şi care consemnează sub semnătură datele obţinute în fişa medicală a preşcolarului;

5.1.3. medicul colectivităţii (şcolar, al unităţii de învăţământ superior sau de familie).

5.2. Preşcolarii, elevii şi studenţii care au fost depistaţi cu probleme de sănătate ce nu pot fi rezolvate de medicul examinator vor fi trimişi de către acesta la cabinetele de specialitate pentru precizarea diagnosticului şi a atitudinii terapeutice.

5.3. Personalul medico-sanitar de la nivelul instituţiilor de învăţământ sau, în lipsa acestuia, personalul sanitar din cabinetele medicilor de familie participă la dispensarizare prin urmărirea activă a evoluţiei cazurilor şi prin aplicarea tratamentelor prescrise.

5.4. Conţinutul examinărilor medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate:

5.4.1. efectuarea anamnezei, cu accent pe: date fiziologice referitoare la pubertate, boli care au apărut în intervalul dintre ultima examinare medicală de bilanţ şi data examinării, deficienţe senzoriale, de limbaj, de dezvoltare mintală, date sociofamiliale, cuprinse în modelul fişei de examinare medicală de bilanţ al stării de sănătate prezentat în anexa nr. 8a) la ordin;

5.4.2. efectuarea unui examen clinic pe aparate şi sisteme, avându-se în vedere în cadrul acestuia şi examenul endocrinologic prevăzut în anexa nr. 8f) la ordin;

5.4.3. efectuarea examenului dezvoltării fizice (somatoscopie, somatometrie, fiziometrie), prevăzut în anexa nr. 8b) la ordin;

5.4.4. depistarea tulburărilor de vedere, prevăzută în anexa nr. 8c) la ordin;

5.4.5. depistarea tulburărilor de auz, prevăzută în anexa nr. 8d) la ordin;

5.4.6. depistarea întârzierilor în dezvoltarea neuropsihică la preşcolari, prevăzută în anexa nr. 8e) la ordin;

5.4.7. efectuarea intradermoreacţiei la PPD 2u. la elevii din clasele stabilite prin instrucţiunile Ministerului Sănătăţii şi Familiei, cazurile de elevi hiperergici fiind controlate radiologic pulmonar (microradiofotografie).

5.5. Datele obţinute în urma examinărilor medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate se înregistrează în fişa medicală a celui examinat, ţinându-se seama de:

5.5.1. date anamnestice;

5.5.2. rezultatele examenului clinic general, cu accent pe:
a) dezvoltarea somatică (se vor consemna şi atitudinile vicioase), datele fiziometrice;
b) dezvoltarea neuromotorie;
c) dezvoltarea psihică;
d) acuitatea vizuală OD-OS şi simţul cromatic;
e) acuitatea auditivă UD-US;
f) examenul endocrinologic;
g) examenul orodentar (efectuat de medicul stomatolog);
h) bolile congenitale;
i) bolile cronice actuale sau în antecedente;

5.5.3. alte constatări în momentul examinării;

5.5.4. concluzii;

5.5.5. orientarea şcolară şi profesională la copiii în vârstă de 7 ani înainte de începerea şcolarizării, la absolvenţii învăţământului obligatoriu şi ai liceului.

6. Documentele medicale necesare la înscrierea/terminarea unui ciclu de învăţământ

6.1. La înscrierea în clasa I în unităţile şcolare fără cabinet medical propriu copiii vor prezenta o adeverinţă medicală (formular tip M.S., cod 18.1.1) eliberată de medicul de familie. Această adeverinţă este completată pe baza examinării medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate, efectuată la vârsta de 6-7 ani, cu obligaţia consemnării de către medic a concluziei "Apt pentru învăţământul obişnuit".

Pentru copiii care se înscriu în unităţi de învăţământ cu cabinet medical şcolar propriu medicul colectivităţii de preşcolari sau, după caz, medicul de familie va întocmi o epicriză cuprinzând: antecedente fiziologice, principalele antecedente patologice (inclusiv infectocontagioase), precum şi imunizările efectuate.

Copiii care au frecventat o grădiniţă cu cabinet medical propriu şi se înscriu într-o unitate de învăţământ cu cabinet medical şcolar vor depune la înscriere şi fişa medicală de la grădiniţă.

6.2. La terminarea unui ciclu de învăţământ (preuniversitar şi universitar) medicul şcolar, respectiv medicul unităţii de învăţământ superior, sau, în lipsa acestuia, medicul de familie care are în supraveghere unitatea şcolară sau de învăţământ superior respectivă va completa o adeverinţă medicală de tipul menţionat anterior.

În unităţile şcolare cu cabinet medical propriu, la înscrierea în liceu, în şcoala profesională sau de ucenici elevii care au avut fişe medicale la cabinetul medical al şcolii absolvite le vor depune şi pe acestea o dată cu adeverinţa medicală menţionată anterior, iar elevii care provin din unităţi şcolare în care nu au avut fişă medicală vor prezenta o dată cu adeverinţa medicală o dovadă completată de medicul de familie care a avut în supraveghere unitatea şcolară absolvită de elevi, care să cuprindă toate imunizările efectuate.

6.3. Medicul care completează adeverinţa medicală pentru înscrierea în/sau terminarea unui ciclu de învăţământ are obligaţia să consemneze, sub responsabilitate medico-juridică, eventualele tulburări în starea de sănătate a elevului sau a studentului.

6.4. Adeverinţa medicală pentru înscrierea, respectiv terminarea unui ciclu de învăţământ, se va elibera ţinându-se seama de eventualele tulburări în starea de sănătate apărute după data efectuării examinărilor medicale periodice de bilanţ al stării de sănătate.

6.5. Elevii şi studenţii transferaţi vor prezenta la înscrierea în noua unitate de învăţământ o adeverinţă medicală (formular tip M.S., cod 18.1.1) eliberată de medicul care are în supraveghere unitatea de învăţământ de la care se transferă şi, după caz, fişa medicală şcolară de la cabinetul medical al acesteia, iar elevii şi studenţii care nu au asemenea fişe vor prezenta o adeverinţă medicală de acelaşi tip, eliberată de medicul unităţii şcolare sau de învăţământ superior de la care provin, precum şi o dovadă cu imunizările profilactice efectuate.

*) Sau din clasa a VIII-a, aflată în prezent în lichidare, potrivit legii.

ANEXA Nr. 8 a)

MODELUL
fişei de examinare medicală de bilanţ al stării de sănătate

a elevului (elevei)/a studentului (studentei) ______________________________________________ clasa/anul _______________ Vârsta (în ani şi luni la data examinării) ____________________________________________________________________________ A. Factori familiali (se completează pe baza datelor şi informaţiilor furnizate, după caz, de învăţător, diriginte, profesor, asistent universitar): compoziţia familiei (ambii părinţi, orfan/orfană de mamă sau de tată, numărul fraţilor) ____________________________________________________________________________________________________________________ condiţii de viaţă (locuinţă, venitul părinţilor) ___________________________________________________________________ atmosfera în familie (alcoolism, violenţă etc. sau normală) ________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________________________________________ Comportamentul elevului (elevei)/studentului (studentei) în familie_________________________________________________ B. Factori pedagogici (se completează pe baza datelor şi informaţiilor furnizate de învăţător sau diriginte): - randamentul la învăţătură (foarte bun, bun, mediu, foarte slab - corigent/corigentă sau repetent/repetentă în anul şcolar/universitar precedent) _________________________________________________________ - fenomene de inadaptare şcolară sau la cursuri (absenţe sau prezenţe, cu specificarea acestora) ________________________________________________________________________________________________________ - tulburări de comportament în afara şcolii sau a unităţii de învăţământ superior (absenţe sau prezenţe, cu specificarea acestora - alcoolism, fumat, droguri, deviaţii sexuale etc.) ____________________________________________________________________________________________________________________ C. Boli şi intervenţii chirurgicale survenite de la examinarea de bilanţ precedentă (se completează pe baza datelor şi informaţiilor furnizate de elev/elevă, student/studentă, familie, învăţător/diriginte sau de medicul curant) _________________________________________________________________________ D. Examen clinic: - coloana vertebrală _______________________________________________________________________________________________ - restul aparatului locomotor ______________________________________________________________________________________ - cordul ___________________________________________________________________________________________________________ - celelalte aparate şi sisteme _____________________________________________________________________________________ E. Acuitatea vizuală: - VOD (fără corecţie) ____________________ VOS (fără corecţie)______________________________________________________ - VOD (după corecţie) ____________________ VOS (după corecţie)______________________________________________________ Valoarea dioptriilor şi tipul acestora la ochiul: drept ____________________ stâng ______________________________ F. Acuitatea auditivă: UD________________________ US____________________________ G. Măsurători somatometrice: - data măsurătorilor ________________, vârsta la data măsurării (în ani şi luni) ______________________ - înălţimea (în cm) _______________ greutatea (în kg) ________ - interpretarea măsurătorilor (valoarea indiciilor înălţimii şi greutăţii şi corelarea acestora) ___________________________________________________________________________________________________________________ H. Maturizarea sexuală: a) pentru băieţi: peri pubieni (da, nu) _______________; peri axilari (da, nu) __________________; peri faciali (da, nu) ____________; schimbarea vocii (da, nu) _____________________________; b) pentru fete: peri pubieni (da, nu) _______________; peri axilari (da, nu) ______________________________; - starea glandelor mamare (infantile, bombarea areolei, colorarea acesteia, sâni crescuţi incipient, mediu sau evident) __________________________________; - menarha (absentă, prezentă şi de la ce vârstă, în ani şi luni) __________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________ - tulburări de ciclu (dismenoree, neregulat, abundent sau scăzut, hipermenoree, cu specificarea duratei în zile, absente)___________________________________________________________________________________________________________ I. Capacitatea de efort fizic la orele de educaţie fizică (sportiv/sportivă de performanţă, foarte bună, bună, satisfăcătoare, slabă, scutit/scutită medical parţial sau total): _____________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________ Concluzii: - dezvoltarea fizică (normo-, hipo- sau hiperstaturală, armonică sau dizarmonică prin minus sau plus de greutate) ___________________________________________________________________________________________ - acuitatea vizuală după corecţie (normală sau scăzută şi la care ochi) ___________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________ - examenul clinic (sănătos/sănătoasă sau cu boli cronice ori cronicizabile sau cu infirmităţi, cu menţionarea acestora, forma clinică - uşoară, medie, severă) _________________________________________________ ___________________________________________________________________________________________________________________ - orientarea şcolară profesională (la clasele a IX-a*) şi a XII-a): fără restricţii medicale (da, nu) ____________, cu restricţii medicale**) __________________________________________ Numele şi prenumele medicului care a efectuat examinarea medicală de bilanţ al stării de sănătate _____________________________________________________________________________________________________________ Semnătura şi parafa ______________________________________________ Data efectuării examinării medicale de bilanţ al stării de sănătate __________________________________________________ Numele şi prenumele asistentei medicale şcolare/de la cabinetul medical studenţesc al unităţii de învăţământ superior ______________________________________________________________________________________ Semnătura _________________________________________________

*) Sau din clasa a VIII-a, aflată în prezent în lichidare, potrivit legii.

**) Se vor enumera principalele restricţii.

ANEXA Nr. 8 b)

EXAMENUL DEZVOLTĂRII FIZICE

a) Aspectul somatoscopic:

starea tegumentelor şi mucoaselor (vascularizaţie, uscăciune, elasticitate, culoare, elemente patologice supraadăugate - cicatrice, erupţii etc.);
dezvoltarea ţesutului adipos (grosimea în centimetri a pliului cutanat la nivelul regiunii subscapulare, pe faţa posterioară a braţului în treimea mijlocie - la nivelul tricepsului - sau abdominal, pe linia care uneşte creasta iliacă anterosuperioară de ombilic, în treimea sa mijlocie). Ea se apreciază cu un şubler special (cutimetru);
dezvoltarea musculaturii (apreciată ca slabă când relieful dintre muşchii învecinaţi este şters, mijlocie când apare un contur uşor între muşchi şi puternică dacă relieful intermuscular este net pronunţat);
forma toracelui (normală, deformată - în carenă, în pâlnie, globulos, plat, asimetric etc.);
capul (de dimensiuni şi formă variate, cu proeminenţe sau înfundări);
faţa (pot exista aspecte patologice cum ar fi gura de lup sau de iepure, paralizii, cicatrice, defecte ale urechilor, ochilor, nasului; se notează şi existenţa eventuală a respiraţiei bucale ca expresie a prezenţei vegetaţiilor adenoide);
gâtul (normal, lung sau scurt, subţire sau gros, înclinat lateral sau anterior, răsucit, cu hipertrofia glandei tiroide);
trunchiul, apreciat global, poate fi proporţionat în raport cu membrele sau cu capul, simetric ori asimetric, înclinat exagerat etc.;
abdomenul (formă, mărime, tonicitate, prezenţa eventuală de hernii pe linia mediană, inghinal sau crural);
bazinul (normal, îngust, asimetric, lărgit, înclinat faţă de axa transversală dintre spinele iliace ori lateral faţă de axul sagital, răsucit);
membrele pelvine (inferioare) pot fi inegale ca lungime, cu deformări (genu varum în O sau genu valgum în X, cu arcuiri, deviaţii, deformaţii);
membrele toracale (superioare) pot prezenta inegalităţi globale sau doar segmentare (la braţe sau antebraţe), de grosime sau lungime (atrofii sau hipertrofii), deformări (încurbări); mâinile pot prezenta retracţii, deformări sau amputaţii congenitale (sechele după maladie amniotică);
centura scapulară (umeri căzuţi sau ridicaţi, cu omoplaţii mult îndepărtaţi - scapulae alatae -, asimetrici etc.);
şoldurile (scurtarea membrului inferior, asimetrie în luxaţii coxofemurale, anchiloze cu sau fără retracţii musculare etc.);
articulaţiile (normale sau deformate, îndeosebi prin sechele de artrită cronică juvenilă, mai cu seamă la micile articulaţii interfalangiene de la mâini);
coloana vertebrală:
- normală: în plan frontal, linia apofizelor spinoase, situată pe verticala care pleacă de la nivelul protuberanţei occipitale externe, cade în pliul interfesier; în plan sagital, verticala pornită de la tragus atinge partea anterioară a umărului, taie marginea inferioară a cutiei toracice la jumătatea distanţei dintre planul anterior şi cel posterior al trunchiului şi trece prin centrul feţei externe a marelui trohanter, căzând la mijlocul piciorului;
- deviată: lateral (atitudine scoliotică sau scolioză constituită), anteroposterior (cu concavitatea înainte - atitudine cifotică sau cifoză constituită - ori cu concavitatea orientată înapoi - atitudine lordotică sau lordoză constituită) ori combinată (cifoscolioze sau cifolordoze). În baza elementelor somatoscopice descrise anterior se poate aprecia postura subiectului examinat, care rezultă din considerarea aspectului acestuia privit din profil. Astfel se descriu:
- postură foarte bună: când axele longitudinale ale capului, trunchiului şi membrelor pelvine sunt în acelaşi plan frontal, toracele este proeminent, cu umerii şi omoplaţii situaţi simetric, abdomenul este plat, iar curburile coloanei vertebrale sunt fără accentuări pronunţate în plan sagital;
- postură satisfăcătoare: cele 3 axe amintite prezintă un început de deviaţie unghiulară între ele, cu capul uşor aplecat înainte, toracele este mai puţin bombat, iar curbura coloanei dorsale este mai accentuată;
- postură rea: toracele sau abdomenul este proeminent datorită devierii axiale a membrelor sau accentuării lordozei lombare;
- postură foarte rea: când toate abaterile descrise mai sus sunt foarte pronunţate. În baza examenului somatoscopic prezentat se mai poate aprecia şi tipul constituţional după clasificarea lui Sheldon, utilizată în prezent mai frecvent:
- ectomorf (longilin astenic, cerebral, cerebroton, leptosom după alte clasificări mai vechi);
- mezomorf (muscular, somatoton, atletic, normostenic);
- endomorf (digestiv, picnic, visceroton, hiperstenic sau brevilin astenic). Aceste tipuri constituţionale pot fi elemente utile în orientarea spre anumite profesiuni sau domenii de activitate. Dezvoltarea caracterelor sexuale secundare Trebuie să se aibă în vedere existenţa şi caracterul perilor pubieni, axilari şi ai feţei (la băieţi), volumul glandelor mamare (la fete), data primei menstruaţii şi caracterele ciclului lunar (la fete), iar la băieţi, caracterul scrotului, momentul schimbării vocii, al producerii primelor poluţii.

b) Examenul somatometric (antropometric)*)

Reprezintă un element capital în definirea dezvoltării fizice. Cu ajutorul lui se poate stabili dacă un subiect are o statură normală sau nu ori dacă greutatea sa raportată la înălţime este normală sau prezintă o supra- ori o subponderabilitate. Acest examen are în vedere următorii indicatori:

înălţimea, măsurată cu antropometrul, gradat în centimetri şi în milimetri, este un indicator care poate arăta influenţa unor factori din mediul ambiant (alimentaţie, odihnă şi activitate, iluminat, mişcare, regimul de viaţă în general) sau intern (diverse afecţiuni cu influenţe asupra creşterii staturale, altele decât cele endocrine sau genetice), exercitată de-a lungul unei perioade mai îndelungate. Din cauza tasării discurilor intervertebrale spre sfârşitul unei zile, precum şi din cauza relaxării ligamentelor inter- şi paravertebrale spre seară este de recomandat ca măsurarea staturii să se facă în cursul dimineţii. Poziţia corectă a determinării acestui parametru este următoarea: subiectul se va sprijini cu spatele pe un plan vertical (perete), cu călcâiele, fesele şi omoplaţii lipiţi de acest plan posterior, cu vârfurile picioarelor uşor depărtate, dar cu călcâiele apropiate, cu genunchii în extensie, braţele întinse de-a lungul corpului, iar cu capul aşezat astfel încât unghiul extern al orbitei şi marginea superioară a conductului auditiv extern să fie pe aceeaşi linie orizontală. Cursorul antropometrului în această poziţie va atinge capul la nivelul vertexului. Citirea se va face în centimetri şi în milimetri. Înainte de măsurare se va verifica cu firul de plumb verticalitatea antropometrului;
greutatea, parametru mai labil la influenţa factorilor ambientali (alimentaţie îndeosebi) sau interni (transpiraţie, boli acute digestive sau febrile etc.), se apreciază cu cântarul de persoane. Cântărirea se face cu subiectul cât mai sumar îmbrăcat (de preferat gol). Înainte de măsurare se va verifica exactitatea aparatului (cu greutăţi de 5 kg) şi sensibilitatea sa (cu o greutate de 100 g). Exprimarea se face în kilograme şi sute de grame;
perimetrul toracic se determină cu panglica metrică, luându-se ca puncte de reper unghiul inferior al omoplaţilor (dorsal) şi mezosternal la nivelul articulaţiei condrosternale a coastei IV (ventral); la fetele cu glande mamare dezvoltate se va trece cu panglica deasupra sânilor. Înregistrarea, determinată în pauza respiratorie, se citeşte în centimetri şi în jumătăţi de centrimetru.

Stabilirea diagnosticului individual de dezvoltare fizică se face în raport cu vârsta, sexul şi mediul de provenienţă al subiecţilor (mediu urban sau rural). Vârsta se calculează prin rotunjire, considerându-se ca aparţinând aceleiaşi vârste (în ani) toţi subiecţii care la data examenului au vârsta cuprinsă între anul respectiv +/- 6 luni (de exemplu, au 14 ani toţi subiecţii care la data examinării au vârsta cuprinsă între 13 ani şi 6 luni împlinite şi 14 ani şi 6 luni fără o zi).

Se apreciază mai întâi dacă subiectul investigat are indici somatometrici cuprinşi în anumite clase sigmale, comparându-se datele sale cu valorile standard stabilite prin măsurători efectuate pe loturi reprezentative din întreaga ţară.

În funcţie de sigma (abaterea sau deviaţia standard), indicator statistico-matematic, se descriu următorii indici:

foarte mari, cuprinşi între media +2 sigma şi media +3 sigma;
mari, cuprinşi între media +2 sigma şi media +1 sigma;
mijlocii, cuprinşi între media +1 sigma şi media -1 sigma, care se pot subdivide în:
- mijlocii 2, cuprinşi între media +1 sigma şi medie;
- mijlocii 1, cuprinşi între medie şi media -1 sigma;
mici, cuprinşi între media -1 sigma şi media -2 sigma;
foarte mici, cuprinşi între media -2 sigma şi media -3 sigma.

Comparând datele subiectului măsurat cu datele prevăzute în tabelele cuprinzând indicii standard pentru vârsta, sexul şi după mediul de provenienţă, se stabileşte în ce categorie de indici se încadrează înălţimea, greutatea şi perimetrul său toracic. Dacă subiectul are indici ai staturii mici sau foarte mici, se poate afirma că el este hipostatural (de gradul I sau II etc.), dacă are indici mijlocii, se consideră a fi normostatural, iar dacă indicii săi sunt mari sau foarte mari, atunci este hiperstatural (de gradul I sau II etc.). Pentru a afirma însă dacă el este hipo- sau hiperponderal, trebuie să se recurgă la metoda corelativă, prin care se raportează greutatea subiectului la talia sa. Dacă atât înălţimea, cât şi greutatea se află în aceeaşi zonă de variabilitate sigmală (de exemplu, în zona indicilor mici), el este armonic dezvoltat fizic sau normoponderal pentru statura sa; dacă însă indicii staturali şi cei ponderali sunt situaţi în zone de variabilitate diferite, dezvoltarea fizică se apreciază ca fiind dizarmonică (cu plus de greutate, respectiv hiperponderal, dacă indicii de greutate sunt superiori celor ai înălţimii, spre exemplu, indicii mijlocii ai înălţimii şi mari sau foarte mari ai greutăţii ori invers, cu minus de greutate - respectiv hipoponderal - în cazul în care indicii staturali sunt superiori celor ponderali, ca de pildă, indici mijlocii ai înălţimii şi indici mici sau foarte mici ai greutăţii).

c) Fiziometria (măsurarea unor indicatori funcţionali)

Poate fi considerată ca parte componentă şi a examinării anumitor aparate şi sisteme, în funcţie de indicatorii funcţionali respectivi, şi nu numai ca o latură prin care se poate defini dezvoltarea fizică a subiectului. În funcţie de dotările cabinetului respectiv se poate investiga o mulţime de indicatori funcţionali cu ajutorul unor probe simple (măsurarea pulsului de repaus, a tensiunii arteriale, a capacităţii vitale pulmonare sau a componentelor acesteia, a forţei musculare manuale).

Capacitatea vitală pulmonară**) se determină cu ajutorul spirometrului. Subiectul va fi în prealabil învăţat să facă o inspiraţie profundă pe gură şi apoi printr-o expiraţie maximă să introducă tot aerul în spirometru. Se vor face două probe şi se va înregistra cifra maximă obţinută, în cm3. Presa bucală este dezinfectată după fiecare subiect într-o soluţie de permanganat de potasiu.
Forţa musculară a mâinii**) se înregistrează cu dinamometrul. Subiectul ţine dinamometrul în palmă şi îl strânge cât poate de tare, fără mişcări suplimentare. Se vor face două probe şi se va înregistra cifra maximă obţinută pe scara de presiune a dinamometrului în kilograme forţă. Proba se execută de obicei cu mâna dreaptă, cu excepţia subiecţilor stângaci, la care testarea se efectuează pentru mâna stângă. Valorile obţinute se compară cu cele din tabel pentru mâna dreaptă.
Frecvenţa pulsului**) se înregistrează prin palparea arterei radiale. Numărarea se va face timp de un minut, la subiectul în poziţie şezândă, după un repaus de minimum 5 minute. Frecvenţa pulsului se va înregistra înainte de măsurarea tensiunii arteriale.
Tensiunea arterială**) se determină în poziţie şezândă, după înregistrarea pulsului. Se vor folosi aparatele cu manşetă pentru adulţi, de 12 cm lăţime, prevăzute cu manometre verificate. Tensiunea arterială se va înregistra de două ori pentru înlăturarea modificărilor datorate răcirii pielii prin contact cu manşeta şi a reacţiilor psihice produse de examen. Se vor înregistra tensiunea maximă şi tensiunea minimă în mm Hg.

*) Valorile de referinţă naţională ale principalilor indicatori somatometrici (înălţime, greutate, perimetru cranian şi toracic) sunt stabilite pe baza măsurătorilor efectuate din 7 în 7 ani în întreaga ţară de către Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.

**) Valorile de referinţă naţională ale capacităţii vitale pulmonare, forţei musculare manuale, frecvenţei pulsului şi tensiunii arteriale se stabilesc din 7 în 7 ani, pe baza unor determinări la nivel naţional, de către Institutul de Sănătate Publică Bucureşti.

ANEXA Nr. 8c)

EXAMENUL OFTALMOLOGIC

Se urmăreşte depistarea principalelor boli oftalmologice întâlnite la copii şi tineri:

bolile inflamatorii - conjunctivite (foliculară, primăvăratică, epidemică, unghiulară, purulentă), cheratoconjunctivite flictenulare (eczematoasă, alergică, tuberculoasă), dacriocistită, blefarită;
traumatismele globului ocular;
afecţiunile congenitale (cataracte congenitale);
strabismul - latent sau manifest;
tulburările de vedere - vicii de refracţie, tulburările simţului vederii colorate (discromatopsie).

Tehnica depistării tulburărilor de vedere*)

Viciile de refracţie se depistează folosindu-se optotipul (tablou de carton cu litere, numere sau litera E în diferite poziţii). Se plasează optotipul în aşa fel încât lumina de la o fereastră sau dintr-o sursă luminoasă să cadă pe el. Subiectul examinat se află la o distanţă de 5 m**) faţă de optotip (cu spatele la sursa de lumină). Determinarea acuităţii vizuale se face separat pentru fiecare ochi. Pentru aceasta se acoperă succesiv câte un ochi cu un opercul de carton, evitându-se apăsarea. Citirea semnelor se face de sus în jos, examinatorul indicând subiectului semnul şi cerându-i să îl recunoască (ce literă, ce număr este sau în ce parte se află deschizătura semnului E).

Subiectul cu o bună acuitate vizuală distinge toate rândurile de semne; în acest caz se notează cu VAO = 1 (vedere ambii ochi = 1).

Dacă subiectul nu distinge toate rândurile de semne, se va nota pentru fiecare ochi fracţiunea tipărită în stânga optotipului, care corespunde rândului cu cele mai mici semne pe care le-a putut citi subiectul (2/3; 1/2 etc.). Rezultatele se înscriu în fişă pentru fiecare ochi:

VOD = _____________; VOS = _____________________

La subiecţii emotivi se recomandă repetarea controlului.

Tulburările simţului vederii colorate (discromatopsie). Se cere copilului ca dintr-un număr de jurubiţe (4-5 nuanţe de roşu, 4-5 nuanţe de verde, 2-3 nuanţe de albastru, 2-3 nuanţe de bej, 2-3 nuanţe de galben, 2-3 nuanţe de gri) să le aleagă numai pe cele de roşu (inclusiv nuanţe ale acestuia), apoi să le aleagă pe cele de verde şi la final pe cele de albastru.

Dacă subiectul greşeşte la una dintre cele 3 alegeri (fie că nu extrage toate nuanţele din culoarea respectivă, fie că alege şi alte culori), acesta va fi considerat ca suspect de discromatopsie.

Vor fi îndrumaţi către specialistul oftalmolog pentru examinare şi eventuală dispensarizare subiecţii care la examinare au la un ochi sau la ambii ochi o vedere egală sau mai mică de 1/2, cei suspectaţi de discromatopsie, cei cu devieri ale globului ocular, deformări ale pleoapelor, infecţii etc., precum şi subiecţii care poartă ochelari. Rezultatul examenului de specialitate va fi comunicat cabinetului medical care a trimis subiectul.

*) Se efectuează de către personalul mediu sanitar, cu excepţia examinării copiilor în vârstă de 6 ani, care se efectuează de către medic.

**) La optotipurile standard, cu cifre, distanţa de la care se citeşte este de 3 m.

ANEXA Nr. 8d)

EXAMENUL O.R.L.

Examenul nasului urmăreşte depistarea:

malformaţiei nazale sau a displaziei apărute în urma unei boli cronice ori a unui traumatism;
obstrucţiei nazale determinate la preşcolar şi la şcolarul mic de vegetaţii adenoide, iar la şcolarul mare, de polipoză nazală, deviaţii de sept, formaţiuni tumorale ale cavumului;
infecţiei repetate nazale sau rinofaringiene;
secreţiei nazale (seroasă, seromucoasă, purulentă), determinată de rinita cronică, alergia nazală, rinosinuzită. Examenul faringelui are în vedere aspectul şi volumul amigdalelor palatine, urmărind depistarea amigdalitei cronice (amigdale hipertrofice sau nu, infecţie de focar). Se insistă asupra datelor anamnestice privind trecutul amigdalian şi eventualele complicaţii la distanţă (R.A.A., nefrită etc.).

Examenul urechii consemnează:

eventualele malformaţii ale urechii externe;
prezenţa scurgerilor auriculare (otită medie supurată) şi, în caz pozitiv, de când datează otoreea.

- Depistarea tulburărilor de auz*)

Vorbirea corectă a copilului este cel mai bun text că acesta aude corect. Se cercetează acuitatea auditivă prin metoda vocii şoptite sau conversaţionale. Se consideră deficient auditiv copilul care nu aude vocea conversaţională de la distanţa de 4-5 m şi vocea şoptită de la distanţa de 0,5-0,8 m**).

De cele mai multe ori la copilul mic hipoacuzia este semnalată de părinţi sau educatori, copilul mare semnalând-o singur.

- Depistarea tulburărilor vestibulare care duc la deficienţe de echilibraţie se face prin probe vestibulare spontane (semn Romberg sensibilizat prezent, vertij, nistagmus).

Evidenţierea unor afecţiuni, suspectarea unor tulburări de auz sau de echilibraţie impun trimiterea copilului la specialistul O.R.L.

*) Se efectuează de personalul mediu sanitar, cu excepţia examinării copiilor de 6 ani, care se efectuează de medic.

**) Subiecţii care nu percep vocea şoptită de la 5-6 m se consideră că au un grad uşor de deficienţă auditivă dacă la aceeaşi distanţă aud vocea conversaţională.

ANEXA Nr. 8e)

EXAMENUL
dezvoltării neuropsihice a copilului cu vârsta cuprinsă între 4 şi 7 ani

Urmăreşte cunoaşterea dezvoltării psihice în general şi a principalelor aspecte ale dezvoltării celor 4 domenii comportamentale (motor, cognitiv, verbal, social-afectiv) în vederea stabilirii diagnosticului de normalitate sau subnormalitate psihică. Ritmul examinărilor este anual.

Diagnosticul individual apreciază dezvoltarea psihică în raport cu caracteristicile de normalitate ale vârstei. În cazul unei întârzieri în dezvoltarea psihică se urmăreşte perioada de instalare, dacă interesează unul, mai multe sau toate comportamentele şi modul în care evoluează cu vârsta (către stabilizare sau compensare).

Pentru testarea dezvoltării psihice şi interpretarea rezultatelor obţinute sunt necesare următoarele:

material tehnic pentru examinarea dezvoltării psihice;
tabelul cu punctajul de normalitate al fiecărei vârste;
tabelele cu caracteristicile de normalitate ale dezvoltării psihice la preşcolari, cuprinzând principalele componente care trebuie urmărite în evoluţia lor pe scara vârstelor, pentru fiecare domeniu comportamental. Se examinează copiii sănătoşi la împlinirea vârstei cronologice, cu un corectiv de +/- 3 luni; cei bolnavi sau convalescenţi se amână. La examinare copiii trebuie să fie liniştiţi şi bine dispuşi, nu agitaţi, plângăreţi sau somnolenţi.

Examinarea se face într-o cameră liniştită sau într-o sală de grupă, dar izolat de ceilalţi copii. Aprecierea dezvoltării psihice a copilului se efectuează printr-o examinare completă, aplicându-se toate probele de vârstă, utilizându-se materialul tehnic prevăzut şi respectându-se indicaţiile de notare şi de interpretare a rezultatelor. Consemnarea rezultatelor se face individual, fiecare probă de vârstă (întrebare) rezolvată corect se notează cu 1, cele nerezolvate, cu 0. Totalul punctelor realizate reprezintă punctajul individual.

Examenul în grădiniţe se efectuează de educatoarea grupei de preşcolari, iar rezultatul se comunică cabinetului medical al colectivităţii.

ANEXA Nr. 8f)

EXAMENUL ENDOCRINOLOGIC

Scopul examenului endocrinologic este de a sesiza şi de a îndruma spre specialistul endocrinolog preşcolarul, elevul sau studentul consultat ori aflat în evidenţa cabinetului medical, care prezintă tulburări endocrine sau de creştere.

Stabilirea hiper- sau hipofuncţiei glandulare se face ţinându-se seama de vârsta subiectului examinat şi de următoarele criterii de activitate pentru fiecare glandă:

Hipofiza:

hiperfuncţie - hipertrofie staturală peste 3 sigma, pubertate accelerată, semne de gigantism sau acromegalie;
hipofuncţie - hipotrofie staturală sub 3 sigma (nanism armonic), infantilism genital, diabet insipid (diureză peste 2-3 l/24 de ore, cu densitatea în jur de 1.000);

Tiroida (examen local; volumul glandei - normal sau hipertrofiat):

hiperfuncţie - slăbire, tahicardie, exoftalmie, nervozitate, insomnii;
hipofuncţie - hipotrofie staturală dizarmonică, bradipsihie, bradikinezie, constipaţie, macroglosie, somnolenţă, hipercheratoză, bradicardie;

Paratiroida:

hiperfuncţie - deformări sau chisturi osoase;
hipofuncţie - semnul Chwostek prezent (excitabilitatea orbicularului buzelor), semnul Weiss prezent (excitabilitatea orbicularilor pleoapelor), tulburări trofice dentare şi ale fanerelor, crize tetanice;

Pancreasul:

hiperfuncţie - crize hipoglicemice (transpiraţii, lipotimii, apetit crescut);
hipofuncţie - diabet zaharat;

Suprarenală:

hiperfuncţie - striuri cutanate roşii, obezitate, facies roşu, hipertricoză, hipertensiune arterială;
hipofuncţie - astenie, adinamie, hipotensiune arterială, hiperpigmentare, pilozitate sexuală redusă (axilară, pubiană);

Gonade:

fete: glande mamare - volum; pilozitate sexuală; menstre - data apariţiei şi caracterele (pubertate normală - menarha la fete între 11 şi 14 ani);
băieţi: pilozitate, schimbarea vocii, musculatură; dimensiunile penisului şi testiculelor (eventuale ectopii) - pubertate normală la băieţii între 12 şi 15 ani.

Tulburări vegetative pubertare:

jocuri tensionale (oscilaţii ale T.A.), lipotimii, transpiraţii, tahicardie.

ANEXA Nr. 9

DESFĂŞURĂTORUL
activităţilor lunare în cabinetele medicale din grădiniţe, şcoli şi unităţi de învăţământ superior de-a lungul unui an de învăţământ*)

Luna septembrie

Grădiniţe:

planificarea, împreună cu directoarele grădiniţelor, a examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate la preşcolari de-a lungul anului de învăţământ;
verificarea actelor medicale ale copiilor nou-înscrişi (toţi copiii de la grupa mică şi preşcolarii nou-înscrişi faţă de anul preşcolar precedent din celelalte grupe);
întocmirea fişelor medicale de colectivitate ale tuturor preşcolarilor menţionaţi în alineatul precedent şi includerea în registrul de evidenţă specială a copiilor cu probleme în starea de sănătate;
efectuarea examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate la preşcolarii din grupa mică, cu consemnarea rezultatului acestora în fişele medicale din grădiniţă şi cu trimiterea la medicul de familie a celor depistaţi cu abateri în starea de sănătate;
aprecierea dezvoltării neuropsihomotorii, efectuată de educatoare, şi consemnarea în fişele medicale ale copiilor de la grupa mică;
începerea primei măsurători somatometrice (înălţime, greutate, perimetru toracic) şi aprecieri somatoscopice la copiii din grupa mică şi la copiii nou-înscrişi în celelalte grupe;
comunicarea către educatoare a tuturor preşcolarilor cu abateri în starea de sănătate.

Şcoli şi unităţi de învăţământ superior:

planificarea, împreună cu conducerile unităţilor şcolare şi de învăţământ superior arondate, a efectuării examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate şi a altor examene medicale (înainte de vaccinări etc.) de-a lungul anului şcolar/universitar;
verificarea documentelor medicale ale elevilor şi studenţilor nou-înscrişi (cu includerea în registrul de evidenţă specială a tuturor elevilor şi studenţilor cu abateri în starea de sănătate);
efectuarea triajului epidemiologic după vacanţa de vară, cu aplicarea măsurilor de prelucrare antiepidemică a elevilor depistaţi cu pediculoză şi/sau scabie şi raportarea situaţiei triajului la direcţia de sănătate publică - supravegherea stării de sănătate şi realizarea programelor de sănătate;
începerea examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate la elevii din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu consemnarea rezultatelor în fişele medicale şcolare, cu trimiterea la specialiştii din unităţile de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate a tuturor celor cu abateri în starea de sănătate şi consemnarea rezultatelor examenelor de specialitate în fişele medicale şcolare;
începerea măsurătorilor somatometrice (înălţime, greutate, perimetru toracic) la elevii din clasa I, a IX-a**) şi a XII-a;
comunicarea către învăţători şi diriginţi a tuturor elevilor cu abateri importante în starea de sănătate;
efectuarea la elevii din clasa I a vaccinărilor antirujeolice (AR) şi antidiftero-antitetanice (DT), cu consemnarea acestora în fişele medicale şcolare ale elevilor şi în registrul de vaccinări;
eliberarea de scutiri medicale (parţiale sau totale) de la lecţiile de educaţie fizică şcolară (conform instrucţiunilor Ministerului Sănătăţii şi Familiei);
efectuarea la vârsta de 24 de ani a vaccinării dT; această vaccinare/revaccinare se efectuează şi la gravide şi la studenţii cu plăgi tetanigene;
începerea testărilor prin intradermoreacţia la PPD 2u. la elevii din clasa a VIII-a, cu revaccinarea BCG a celor anergici şi trimiterea la examen radiologic pulmonar a celor hiperergici.

Luna octombrie

Grădiniţe:

încheierea primei măsurători somatometrice şi a primei aprecieri somatoscopice la preşcolarii de la grupa mică, precum şi efectuarea acestora la copiii din grupa mare şi grupa pregătitoare, care urmează să fie supuşi examinărilor medicale de bilanţ în minivacanţa şcolară de la începutul lunii noiembrie;
efectuarea primei anchete (pe o durată de 10 zile lucrătoare) asupra alimentaţiei copiilor.

Şcoli şi unităţi de învăţământ superior:

continuarea examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate la elevii din clasele a IX-a**) şi a XII-a, cu consemnarea rezultatelor în fişele medicale şcolare şi trimiterea la specialiştii din unităţile de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate a elevilor depistaţi cu abateri în starea de sănătate, a rezultatelor examenelor speciale în fişele medicale şcolare şi cu includerea elevilor din această categorie în registrul de evidenţă specială;
încheierea măsurătorilor somatometrice şi a aprecierilor somatoscopice la elevii din clasa I, continuarea acestora la elevii din clasele a IX-a**) şi a XII-a;
prezentarea în consiliile profesorale a analizei stării de sănătate a elevilor sau studenţilor (din şcolile sau unităţile de învăţământ superior arondate) în anul şcolar/universitar precedent;
efectuarea anchetei (pe o durată de 10 zile) asupra alimentaţiei elevilor şi studenţilor în cantinele şcolare şi studenţeşti;
încheierea vaccinărilor AR şi DT la elevii din clasa I, cu consemnarea lor în fişele medicale şcolare şi în registrul de vaccinări;
efectuarea vaccinării antihepatitice B la elevii din clasa a III-a (doza I), cu consemnarea acesteia în fişele medicale ale elevilor din registrul de vaccinări;
continuarea testărilor prin intradermoreacţie la PPD 2u. la elevii din clasa a VIII-a, cu revaccinarea BCG la cei anergici şi trimiterea la examenul radiologic pulmonar a celor hiperergici;
efectuarea vaccinării antihepatitice B (doza I) la elevii din anul I al şcolilor postliceale sanitare şi la studenţii din anul I al facultăţilor de medicină şi stomatologie, cu consemnarea acesteia în fişele medicale ale elevilor şi studenţilor şi în registrul de vaccinări.

Luna noiembrie

Grădiniţe:

începerea în prima minivacanţă şcolară de la începutul lunii noiembrie a examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate la preşcolarii din grupa mare şi grupa pregătitoare, cu accent pe stabilirea aptitudinii de a începe şcolarizarea la vârsta de 6 sau 7 ani şi cu consemnarea rezultatelor în fişele medicale din grădiniţă;
consemnarea în fişele medicale ale preşcolarilor menţionaţi la alineatul precedent a aprecierilor efectuate de educatoare, vizând dezvoltarea neuropsihomotorie şi a limbajului acestora;
începerea primei măsurători somatometrice şi a prime aprecieri somatoscopice a preşcolarilor de la grupa mijlocie, cu consemnarea rezultatelor în fişele medicale din grădiniţă.

Şcoli şi unităţi de învăţământ superior

continuarea examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate la elevii din clasele a IX-a**) şi a XII-a (cu acelaşi procedeu ca în luna octombrie) şi începerea celor ale studenţilor din anul II;
încheierea măsurătorilor somatometrice şi a aprecierilor somatoscopice la elevii din clasele a IX-a**) şi a XII-a;
efectuarea vaccinării antihepatitice B (doza a II-a) la elevii din clasa a III-a şi din anul I al şcolilor postliceale sanitare, precum şi la studenţii din anul I al facultăţilor de medicină şi stomatologie, cu consemnarea acesteia în fişele medicale ale elevilor şi studenţilor şi în registrul de vaccinări;
continuarea prezentării analizei stării de sănătate (la elevii şi studenţii din şcolile sau unităţile de învăţământ superior arondate) în anul de învăţământ precedent în cadrul consiliilor profesorale;
efectuarea examenelor medicale la elevii din clasa a III-a, în vederea vaccinării antipoliomielitice, efectuarea acesteia şi consemnarea ei în fişele medicale şcolare şi în registrul de vaccinări;
continuarea testărilor prin intradermoreacţie la PPD 2u. la elevii din clasa a VIII-a, cu revaccinarea BCG la cei anergici şi trimiterea la examenul radiologic pulmonar a celor hiperergici.

Luna decembrie

Grădiniţe:

încheierea examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate (în vacanţa de Crăciun a elevilor) la preşcolarii de la grupa mare şi grupa pregătitoare;
consemnarea în fişele medicale ale preşcolarilor menţionaţi la alineatul precedent a aprecierilor efectuate de educatoare, vizând aptitudinea acestora de a începe şcolarizarea la 6 ori la 7 ani;
încheierea primei măsurători somatometrice şi a primei aprecieri somatoscopice la preşcolarii de la grupa mijlocie.

Şcoli:

încheierea examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate la elevii din clasele a IX-a**) şi a XII-a (cu acelaşi procedeu ca în luna octombrie) şi continuarea examinărilor medicale la studenţii din anul II de studiu;
începerea măsurătorilor somatometrice şi a aprecierilor somatoscopice la elevii din clasa a V-a şi la cei din ultimul an al şcolilor profesionale şi de ucenici;
îndrumarea către specialiştii neuropsihiatri a elevilor din clasa I care nu au făcut faţă cerinţelor şcolarizării, în vederea eventualei întreruperi a şcolarizării şi (re)înscrierii într-o grădiniţă;
efectuarea la elevii din clasa a VIII-a a vaccinării DT, cu consemnarea acesteia în fişele medicale ale elevilor şi în registrul de vaccinări;
încheierea testărilor IDR la PPD 2u. la elevii din clasa a VIII-a, cu acelaşi procedeu ca în luna septembrie.

Luna ianuarie

Grădiniţe:

începerea examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate la preşcolarii din grupa mijlocie (în minivacanţa şcolară de la sfârşitul lunii ianuarie), cu consemnarea rezultatelor acestora în fişele medicale ale copiilor din grădiniţe şi îndrumarea preşcolarilor cu probleme de sănătate către specialiştii din unităţile de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate, cu notarea în fişele medicale a rezultatelor de la aceştia şi cu includerea copiilor confirmaţi cu tulburări ale sănătăţii în registrul de evidenţă specială.

Şcoli şi unităţi de învăţământ superior:

efectuarea triajului epidemiologic după vacanţa de Crăciun, cu aplicarea măsurilor de prelucrare antiepidemică la elevii depistaţi cu pediculoză sau/şi scabie, şi raportarea situaţiei triajului la direcţia de sănătate publică - supravegherea stării de sănătate şi realizarea programelor naţionale de sănătate;
începerea examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate la elevii din ultimul an al şcolilor profesionale şi de ucenici (cu acelaşi procedeu ca în luna octombrie) şi continuarea celor ale studenţilor din anul al II-lea de studii;
începerea măsurătorilor somatometrice şi a aprecierilor somatoscopice la elevii claselor a II-a, a IV-a şi a X-a şi din ultimul an al şcolilor profesionale şi de ucenici şi încheierea acestora la elevii din clasa a V-a.

Luna februarie

Grădiniţe:

efectuarea (timp de 10 zile lucrătoare) a celei de-a doua anchete asupra alimentaţiei copiilor.

Şcoli şi unităţi de învăţământ superior:

continuarea examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate la elevii din ultimul an al şcolilor profesionale şi de ucenici şi la studenţii din anul II de studii şi începerea acestora la elevii din clasa a IV-a (urmându-se acelaşi procedeu ca în luna octombrie);
încheierea măsurătorilor somatometrice şi a aprecierilor somatoscopice la elevii din clasele a II-a şi a X-a şi din ultimul an al şcolilor profesionale şi de ucenici şi continuarea acestora la elevii din clasa a IV-a;
efectuarea (timp de 10 zile lucrătoare) în cantinele şcolare şi studenţeşti a celei de-a doua anchete asupra alimentaţiei elevilor şi studenţilor.

Luna martie

Grădiniţe:

începerea celei de-a doua acţiuni de măsurători somatometrice şi aprecieri somatoscopice la preşcolarii din grupa mică.

Şcoli:

încheierea examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate la elevii din ultimul an al şcolilor profesionale şi de ucenici şi continuarea acestora la elevii din clasa a IV-a şi la studenţii din anul II de studii (cu acelaşi procedeu ca în luna octombrie);
încheierea măsurătorilor somatometrice şi a aprecierilor somatoscopice la elevii din clasa a IV-a şi începerea acestora la elevii din clasele a III-a, a VI-a, a VIII-a şi a XI-a, din anul II al şcolilor profesionale şi din anul I al şcolilor de ucenici, cu consemnarea rezultatelor în fişele medicale ale elevilor.

Luna aprilie

Grădiniţe:

încheierea examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate la preşcolarii din grupa mijlocie şi continuarea la cei de la grupa mică (în vacanţa şcolară de Paşti), cu acelaşi procedeu ca în luna februarie;
încheierea celei de-a doua măsurători somatometrice şi a celei de-a doua aprecieri somatoscopice la preşcolarii din grupa mică.

Şcoli:

efectuarea (în cazul în care vacanţa este în această lună, altfel se va amâna pentru luna mai) a triajului epidemiologic după vacanţa de Paşti, cu raportarea rezultatelor la direcţia de sănătate publică - supravegherea stării de sănătate a teritoriului şi realizarea programelor naţionale de sănătate;
încheierea măsurătorilor somatometrice şi a aprecierilor somatoscopice la elevii din clasele a III-a, a VI-a, a VIII-a şi a XI-a, din anul II al şcolilor profesionale şi din anul I al şcolilor de ucenici, cu consemnarea rezultatelor în fişele medicale ale elevilor;
încheierea examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate la clasa a IV-a (cu acelaşi procedeu ca în luna octombrie) şi continuarea acestora la studenţii din anul II de studii;
completarea adeverinţelor medicale pentru absolvenţii claselor a IX-a**), a XII-a şi pentru elevii din ultimul an al şcolilor profesionale şi de ucenici (în vacanţa de Paşti), în vederea înscrierii într-o treaptă superioară de învăţământ, respectiv pentru angajare;
efectuarea vaccinării antihepatitice B (doza a III-a) la elevii din clasa a III-a şi din anul I al şcolilor postliceale sanitare, precum şi la studenţii din anul I al facultăţilor de medicină şi stomatologie, cu acelaşi procedeu ca în luna octombrie.

Luna mai

Grădiniţe:

reexaminarea medicală (în minivacanţa şcolară de la sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie) a preşcolarilor de la grupa mare şi grupa pregătitoare depistaţi la prima examinare medicală de bilanţ al stării de sănătate cu probleme în starea de sănătate, pentru definitivarea, împreună cu specialiştii din unităţile de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate, a aptitudinii de începere a şcolarizării la 6 ori 7 ani;
efectuarea celei de a doua măsurători somatometrice şi a celei de-a doua aprecieri somatoscopice la copiii de la grupa mare şi grupa pregătitoare;
efectuarea (timp de 10 zile lucrătoare) a celei de-a treia anchete asupra alimentaţiei copiilor.

Şcoli şi unităţi de învăţământ superior:

începerea examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate la elevii din clasa I (cu acelaşi procedeu ca în luna octombrie) şi continuarea acestora la studenţii din anul II de studii;
începerea celei de-a doua măsurători somatometrice şi a celei de-a doua aprecieri somatoscopice a elevilor din clasa I şi a primei măsurători la elevii din clasa a VII-a, cu consemnarea rezultatelor în fişa medicală a elevilor;
efectuarea (timp de 10 zile lucrătoare) a celei de-a treia anchete asupra alimentaţiei elevilor şi studenţilor în cantinele şcolare şi studenţeşti.

Luna iunie

Grădiniţe:

continuarea (în minivacanţa şcolară de la începutul acestei luni) a reexaminării medicale a preşcolarilor cu probleme de sănătate de la grupa mare şi grupa pregătitoare;
efectuarea celei de-a doua măsurători somatometrice şi a celei de-a doua aprecieri somatoscopice la preşcolarii din grupa mijlocie;
îndrumarea preşcolarilor în vârstă de peste 7 ani cu întârziere mintală, confirmată de specialiştii neuropsihiatri şi psihologi, către comisia judeţeană sau a municipiului Bucureşti de expertiză complexă pentru învăţământ special din cadrul inspectoratului şcolar teritorial, în vederea înscrierii în învăţământul special;
îndrumarea tuturor preşcolarilor în vârstă de peste 7 ani cu tulburări mari senzoriale (auz, vedere) către comisia menţionată la alineatul precedent, în vederea încadrării în învăţământul special pentru deficienţi senzoriali;
definitivarea documentelor medicale (fişele medicale şi adeverinţele medicale) ale preşcolarilor care urmează să se înscrie în clasa I.

Şcoli şi unităţi de învăţământ superior:

încheierea examinărilor medicale de bilanţ al stării de sănătate la elevii din clasa I şi la studenţii din anul II de studii (cu acelaşi procedeu ca în luna octombrie);
încheierea celei de-a doua acţiuni de măsurători somatometrice şi a celei de-a doua aprecieri somatoscopice la elevii din clasa I, precum şi a primei acţiuni la elevii din clasa a VII-a, cu consemnarea rezultatelor în fişele medicale şcolare;
înmânarea adeverinţelor medicale de absolvire elevilor din clasele a IX-a**) şi a XII-a, din ultimul an al şcolilor profesionale şi de ucenici şi studenţilor din ultimul an;
definitivarea completării formularelor statistice de raportare anuală a prevalenţei şi dezvoltării fizice şi depunerea acestora la direcţia de sănătate publică;
completarea rubricilor medicale din fişele elevilor care pleacă în tabere de odihnă;
controlul medical al elevilor care pleacă în tabere de odihnă şcolară în centre anume destinate din localitatea respectivă şi verificarea existenţei documentelor medicale obligatorii la aceşti elevi şi la cadrele didactice însoţitoare.

Luna iulie

Grădiniţe:

însoţirea de către cadrele medii sanitare din colectivitate a copiilor şi personalului adult din grădiniţă în tabere, pe toată durata desfăşurării acestora;
înmânarea documentelor medicale necesare în acest scop părinţilor preşcolarilor ce urmează să fie şcolarizaţi în toamnă;
efectuarea concediilor de odihnă anuale (numai în grădiniţele care se închid în această lună pentru efectuarea lucrărilor anuale de recondiţionare şi igienizare generală).

Şcoli şi unităţi de învăţământ superior:

efectuarea controalelor medicale la elevii care se înscriu în şcoli profesionale şi în licee de specialitate (industriale şi neindustriale);
asigurarea asistenţei medicale de urgenţă în zilele în care se susţin examene de capacitate şi de bacalaureat, probe de aptitudini la înscrierea în liceu, la şcoala profesională sau examen de admitere la o unitate de învăţământ superior;
detaşarea în tabere şcolare;
controlul medical al elevilor care pleacă în tabere şcolare în centre anume destinate din localitatea respectivă şi verificarea existenţei documentelor medicale obligatorii la aceşti elevi şi la cadrele didactice însoţitoare;
efectuarea concediilor legale anuale de odihnă.

Luna august

Grădiniţe:

însoţirea copiilor şi a personalului adult din grădiniţe în tabere, pe toată durata acestora;
efectuarea concediilor legale anuale de odihnă (în grădiniţele care se închid pentru lucrări anuale de recondiţionare şi igienizare generală).

Şcoli şi unităţi de învăţământ superior:

asigurarea asistenţei medicale de urgenţă pe perioada sesiunii de corigenţe şi de restanţe;
detaşarea în taberele şcolare şi studenţeşti;
controlul medical al elevilor şi studenţilor care pleacă în tabere;
efectuarea concediilor legale anuale de odihnă.

*) În afara activităţilor din desfăşurătorul lunar alte activităţi au caracter permanent şi se referă la: controlul igienicosanitar al spaţiilor de învăţământ teoretic (săli de clasă sau de grupă, laboratoare, cabinete) şi practic (ateliere şcolare), al sălilor şi terenurilor de educaţie fizică, al spaţiilor de cazare (dormitoare din grădiniţe, internate şcolare şi cămine studenţeşti) şi de alimentaţie colectivă (blocuri alimentare din grădiniţe, cantine şcolare, semiinternate şcolare şi cantine studenţeşti), al anexelor social-sanitare (grupuri sanitare etc.), al spălătoriilor (în grădiniţe şi internate şcolare), triajul epidemiologic zilnic al preşcolarilor din grădiniţe, activităţi de educaţie pentru sănătate (în orele de dirigenţie, la lectoratele cu părinţii, instruirea grupelor sanitare etc.), recoltări de probe în cazurile suspecte de boli transmisibile (exsudate nazofaringiene, urină etc.), trimiterea la specialiştii din unităţile de asistenţă medicală ambulatorie de specialitate a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor din evidenţa specială, cu consemnarea rezultatelor acestor examinări în fişele medicale, eliberarea de scutiri medicale de la orele de educaţie fizică şcolară la elevii şi studenţii la care s-au produs abateri în starea de sănătate pe parcursul anului şcolar, vizarea scutirilor medicale de la frecventarea grădiniţei, şcolii sau unităţii de învăţământ superior, cu consemnarea în fişele medicale din grădiniţă, şcoală sau unitatea de învăţământ superior a diagnosticului bolilor pentru care au absentat, eliberarea de scutiri medicale de efort fizic sau alte recomandări la orele de educaţie tehnologică (instruire practică şcolară), vizarea documentelor medicale ale elevilor şi studenţilor care solicită burse medicale sociale, verificarea prezentării de avize epidemiologice de către preşcolarii care au lipsit o perioadă de peste 3 zile din grădiniţe, aprovizionarea cu medicamente şi materiale sanitare pentru aparatul de urgenţe.

**) Sau din clasa a VIII-a, aflată în prezent în lichidare, potrivit legii.

ANEXA Nr. 10

BAREM
pentru dotarea unui cabinet medical din grădiniţe

A. Instrumentar medical

Tensiometru 1
Stetoscop 1
Casoletă (fi 20 cm) 2
Pensă de prins limba 1
Apăsătoare de limbă 2 la 20 de copii
Ciocan pentru reflexe 1
Cântar pentru persoane 1
Antropometru (pentru măsurarea staturii) 1
Panglică metrică 1
Cutie metalică pentru instrumente (20 cm) 2
Tăviţă renală 2
Foarfece curb 1
Foarfece drept 1
Pensă chirurgicală 1
Pensă rotundă 1
Pensă Koher 2
Termometru maximal 2 la 20 de copii
Seringă de unică folosinţă (5 ml) 2 la 20 de copii
Seringă de unică folosinţă (10 ml) 1 la 20 de copii
Bisturiu 1
Ac Cooper (pentru ligaturi) 1
Pensă pentru agrafe 1
Pensă pentru scos agrafe 1
Atele (de dimensiuni diverse) 3
Optotip pentru preşcolari 1
Pahar 5
Lighean 1
Garou 2
Măsuţă pentru instrumentar 1
Canapea pentru consultaţii 1
Dulap cu uşi din sticlă (pentru medicamente şi instrumente) 1
Agrafe chirurgicale 10
Eprubete 5
Oglindă frontală 1

B. Materiale sanitare

Alcool sanitar 500 ml lunar
Cloramină (tablete) 20 de tablete
Feşi 5/8 1 la 40 de copii
Vată 250 g la 40 de copii
Pansamente sterile 10
Leucoplast (2 cm şi 5 cm) 2
Bicarbonat de Na 100 g
Alcool iodat 100 g
Albastru de metil 100 g
Rivanol 1% 0,500 l
Mănuşi chirurgicale 1 la 40 de copii
Cearşaf de pat 3
Prosop 6
Halat alb 3/persoană

C. Medicamente (cantităţi variabile în funcţie de numărul de copii şi de tipul grădiniţei: cu program prelungit, de zi, sau săptămânal)

Hidrocortizon hemisuccinat fiole
Miofilin comprimate
Ventolin spray
Diazepam fiole şi comprimate
Fenobarbital fiole şi comprimate
Paracetamol supozitoare şi comprimate
Furazolidon 100 mg comprimate
Metoclopramid fiole/soluţie uz intern
Calciu gluconic fiole
Gentosept sau Proculin soluţie oftalmică
Romergan sirop
Anatoxină tetanică fiole
Adrenalină 1ä fiole
Glucoză 33% fiole
Apă distilată fiole
Ser fiziologic fiole
Xilină fiole
Antinevralgic comprimate
Claritine sirop
Unguent cu tetraciclină
Bioxiteracor spray - Oximed
Soluţie nazală Nasivin
Boramid soluţie otică
Lasonil unguent
Codeină fosforică comprimate
Algocalmin fiole şi supozitoare 0,300 g

D. Mobilier pus la dispoziţie de grădiniţă

Birou 1
Dulap fişier 1
Dulap vestiar 1
Scaune 4
Coş cu pubelă 2
Cuier 1

E. Evidenţe primare

Adeverinţă medicală, model M.S. cod 18.1.1
Aviz epidemiologic/dovadă de vaccinare/revaccinare
Bilet de trimitere
Centralizator lunar al morbidităţii (incidenţa) şi al consultaţiilor
Centralizator anual al stării de morbiditate (prevalenţa) şi al consultaţiilor
Condică de prescripţii pentru aparat
Registru de tratamente medicale
Registru de consultaţii
Registru de evidenţă specială a bolnavilor
Registru de evidenţă a activităţii de educaţie sanitară
Registru de evidenţă a bolilor transmisibile
Fişă de supraveghere a focarelor de boli transmisibile
Reţetă medicală
Tabel de catagrafie
Bilet de internare
Fişă medicală pentru copii
Fişă de anchetă epidemiologică a cazului de _______________________ în familie/colectivitate.

ANEXA Nr. 11

BAREM
pentru dotarea unui cabinet medical şcolar/studenţesc

A. Instrumentar medical

Tensiometru 1
Stetoscop 1
Casoletă (ż 20 cm) 2
Pensă de prins limba 1
Apăsătoare de limbă 10 (la 500 de elevi/studenţi)
Ciocan pentru reflexe 1
Cântar pentru persoane 1
Antropometru (pentru măsurarea staturii) 1
Panglică metrică 1
Cutie metalică pentru instrumente (20 cm) 2
Tăviţă renală 2
Foarfece curb 1
Foarfece drept 1
Pensă chirurgicală 1
Pensă rotundă 1
Pensă Koher 2
Termometru maximal 5 (la 500 de elevi/studenţi)
Seringă de unică folosinţă (5 ml) 5 (la 500 de elevi/studenţi)
Seringă de unică folosinţă (10 ml) 5 (la 500 de elevi/studenţi)
Bisturiu 1
Ac Cooper (pentru ligaturi) 1
Pensă pentru fixat agrafe 1
Pensă pentru scos agrafe 1
Atele (de dimensiuni diverse) 3
Optotip pentru şcolari 1
Pahar 5
Lighean 1
Garou 2
Măsuţă pentru instrumentar 1
Canapea pentru consultaţii 1
Dulap cu uşi din sticlă (pentru medicamente şi instrumente) 1
Agrafe chirurgicale 20 de bucăţi
Eprubete 5
Oglindă frontală 1

B. Materiale sanitare

Alcool sanitar 500 ml lunar
Cloramină (tablete) 20 de tablete
Feşi 5/8 5 la 500 de elevi/studenţi
Feşi 8/10 5 la 500 de elevi/studenţi
Vată 500 g la 500 de elevi/studenţi
Pansamente sterile 20
Leucoplast (2 cm şi 5 cm) 3
Bicarbonat de Na 100 g
Alcool iodat 100 g
Albastru de metil 100 g
Rivanol 1% 0,500 l
Mănuşi chirurgicale 10 la 500 de elevi/studenţi
Cearşaf de pat 3
Prosop 6
Halat alb 3/persoană

C. Medicamente (cantităţi variabile în funcţie de numărul de elevi/studenţi şi dacă există sau nu internat):

Hidrocortizon hemisuccinat fiole - înlocuit cu Dexametazon 2 mg i.m., i.v.
Miofilin comprimate
Ventolin spray
Diazepam fiole şi comprimate
Fenobarbital fiole şi comprimate
Paracetamol supozitoare şi comprimate
Furazolidon 100 mg comprimate
Metoclopramid fiole soluţie uz intern, comprimate
Calciu gluconic fiole
Ulcerotrat comprimate
Proculin soluţie oftalmică
Romergan sirop
Anatoxină tetanică fiole
Adrenalină 1ä fiole
Algocalmin fiole şi comprimate
Fitomenadion fiole
Efedrină fiole
Glucoză 33% fiole
Papaverină fiole
Apă distilată fiole
Ser fiziologic fiole
Xilină fiole
Antinevralgic comprimate
Fasconal comprimate
Clorfeniramin comprimate sau Claritine sirop şi comprimate
Lizadon supozitoare
Scobutil tablete
Meprobamat comprimate
Unguent cu tetraciclină
Bioxiteracor spray - Oximed
Soluţie nazală Nasivin
Bixtonim soluţie nazală
Boramid soluţie otică
Carbo medicinalis comprimate
Acid acetilsalicilic tamponat comprimate
Paracetamol comprimate
Jecozinc unguent
Lasonil unguent
Distonocalm drajeuri
Calmogastrin comprimate
Codeină fosforică comprimate

D. Aparate şi instrumente facultative

Dinamometru pentru adulţi şi copii (pentru forţa musculară) 2
Spirometru (pentru capacitatea vitală pulmonară) 2
Cutimetru (pentru pliul cutanat) 1
Tabele pseudoizocromatice (pentru depistarea discromatopsiilor) 1
Audiometru portabil 1

E. Mobilier asigurat de unitatea şcolară sau de unitatea de învăţământ superior

Birou 1
Dulap fişier 1
Dulap vestiar 1
Scaune 4
Coş cu pubelă 2
Frigider (pentru conservarea vaccinurilor) 1
Cuier 1

F. Evidenţe primare

Adeverinţă medicală, model M.S.F., cod 18.1.1
Aviz epidemiologic/dovadă de vaccinare/revaccinare
Bilet de trimitere
Centralizator lunar al morbidităţii (incidenţa) şi al consultaţiilor
Centralizator anual al stării de morbiditate (prevalenţa) şi al consultaţiilor
Condică de prescripţii pentru aparat
Registru de tratamente medicale
Registru de consultaţii
Registru de evidenţă specială a bolnavilor
Registru de evidenţă a activităţii de educaţie sanitară
Reţetă medicală
Tabel de catagrafie
Bilet de internare
Fişă medicală pentru copii
Fişă medicală pentru adulţi
Fişă de anchetă epidemiologică a cazului de_______________ în familie/colectivitate
Fişă de plan pentru vaccinări
Înştiinţare nr. __________
Registru de vaccinări
Dare de seamă privind activitatea dispensarului medical şcolar/studenţesc.

ANEXA Nr. 12

BAREM
pentru dotarea unui cabinet stomatologic şcolar/studenţesc

A. Instrumentar medical

Seringă Uniject 2
Ace atraumatice de unică folosinţă pentru seringa Uniject 100
Seringi de unică folosinţă (5 ml) 10/500 de elevi
Mânere de bisturiu 3
Lame sterile pentru bisturiu drept şi curb 100
Cleşti pentru extracţie maxilar superior 9
Cleşti pentru extracţie maxilar inferior 9
Cleşte crampon 1
Elevatoare drepte 4
Elevatoare curbe 6 (3 perechi)
Mânere pentru oglindă dentară 15
Oglinzi dentare 15
Pense dentare 15
Sonde dentare 15
Spatule dentare 15
Canule pentru aspirarea salivei 100
Pensă instrumentar 1
Tăviţe renale mici 2
Tăviţe renale mari 2
Casolete (14 cm şi/sau 19 cm) 2
Cutii instrumentar 4
Truse instrumentar pentru detartraj 3
Perii pentru periaj profesional 20
Pensă Pean 2
Recipient pentru dezinfectarea instrumentarului folosit la pacienţi cu antecedente de hepatită acută tip B şi C 1
Recipiente pentru dezinfectarea instrumentarului folosit în cabinetul stomatologic 3 (un set)
Excavatoare duble 15
Fuloare dentare 10
Dălţi dentare 2
Chiurete alveolare 3
Forfecuţă chirurgicală 1
Linguri standard pentru amprentă 10 (5 perechi)
Matrice circulară 1
Portmatrice 1
Cuţit pentru ceară 1
Spatulă de malaxat materialele de amprentă 1
Bol din cauciuc 1
Lampă de spirt sau arzător de gaze 1
Freze diamantate sau din oţel pentru piesă dreaptă 5
Freze diamantate sau din oţel pentru piesă unghi 20
Freze din oţel pentru turbină 20
Freze diamantate pentru turbină 10
Freze Beutelrock 5 (o cutie)
Ace de tratament endodontic (Reamers, Hedstrom, Lentullo, Miller, Tire-nerf, Kerr) 1 cutie din fiecare tip
Freze pentru lustruit 5
Matrice metalică 5
Matrice din celuloid 1 cutie
Ace chirurgicale 5

B. Aparatură medicală

Unit dentar 1
Fotoliu dentar 1
Compresor 1
Sterilizator cu aburi sau etuvă pupinel 1
Tensiometru 1
Stetoscop 1

C. Materiale stomatologice

Dentocalmin 3 flacoane
Eugenol 3 flacoane
Oxid de zinc 1.500 g
Iodoform 1 cutie
Pastă pe bază de hidroxid de calciu 3 tuburi/seringi
Material de obturaţie provizorie 3 flacoane
Ciment fosfat de zinc 1 cutie
Arsodent 1 cutie
Clorură de zinc 1 flacon
Soluţie Walkhoff 3 flacoane
Soluţie Clumsky 2 flacoane
Mercur 1 flacon
Aliaj de argint 3 flacoane
Ciment tip ionomer de sticlă 1 cutie
Compozit autopolimerizabil 1 cutie
Materiale de amprentare a arcadelor alveolo-dentare (de tip alginat şi de tip siliconic în două consistenţe) 1 cutie din fiecare tip
Gelaspon 2 cutii
Antibiotic pentru alveolite postextracţionale 1 flacon
Pastă pentru detartraj 1 tub
Conuri din gutapercă 1 cutie
Anestezic în carpule pentru seringă Uniject 100
Lidocain spray 2 flacoane

D. Materiale sanitare

Mănuşi chirurgicale 100 (50 de perechi)
Măşti de protecţie 50
Rulouri de vată 1 cutie
Feşi din tifon 10/10 50
Alcool sanitar 2 litri
Vată 1.000 g
Produse pentru dezinfecţia instrumentarului stomatologic 5 litri
Produse pentru dezinfecţia mâinilor 3 litri
Dezinfectant pentru turbină şi piese de mână 2 flacoane
Soluţie de albastru de metil 5 flacoane
Leucoplast 2
Prosop 4
Halat alb 3/persoană
Pahare de unică folosinţă
Câmpuri de hârtie pentru truse individuale 10 pachete
Banderolă pentru cutiile de instrumentar steril

E. Medicamente

Hemisuccinat de hidrocortizon 10 fiole
Fitomenadionă 5 fiole
Vitamina C 5 ml 10 fiole
Papaverină 5 fiole
Calciu gluconic 10% 20 de fiole
Cofeină 5 fiole
Ser fiziologic 5 fiole
Clorocalcin 1 flacon
Algocalmin 10 comprimate
Antinevralgic 10 comprimate

F. Mobilier medical

Dulap pentru instrumente şi medicamente 1
Măsuţă pentru instrumente şi medicamente 1

G. Evidenţe primare

Registru de consultaţii şi tratamente 1
Registru de evidenţă a activităţii de educaţie pentru sănătate 1
Fişe de consultaţii
Fişe de dispensarizare
Bilete de trimitere
Reţete medicale
Condică de prescripţii pentru aparat

Miercuri, 23 septembrie 2026, 06:26

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.