LEGE nr.752 din 27 decembrie 2001
privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române

Textul actului publicat în M.Of. nr. 843/28 dec. 2001

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Academia Română este cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală, care reuneşte personalităţi din ţară şi străinătate cu realizări deosebite în ştiinţe, litere, arte şi în alte domenii ale spiritului.

(2) Academia Română este continuatorul şi unicul legatar al Societăţii Literare Române înfiinţate în 1866, reorganizată în anul 1867 în Societatea Academică Română şi în anul 1879 în Academia Română.

(3) Academia Română este instituţie de interes public naţional de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţei, autonomă, cu personalitate juridică de drept public.

Art. 2. - Sediul Academiei Române este în municipiul Bucureşti, Calea Victoriei nr. 125, sectorul 1.

Art. 3. - (1) Academia Română are în structură secţii ştiinţifice alcătuite din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare.

(2) Atribuţiile secţiilor ştiinţifice se stabilesc prin statut.

(3) În subordinea Academiei Române funcţionează, în condiţiile legii, institute şi centre de cercetare ştiinţifică.

(4) Institutele de cercetare ştiinţifică din subordinea Academiei Române se înfiinţează şi se organizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Adunării generale a Academiei Române.

(5) Academia Română şi institutele de cercetare din subordinea sa pot stabili relaţii directe cu academii, institute şi unităţi de profil din ţară şi din străinătate, precum şi cu organizaţii internaţionale.

Art. 4. - (1) Patrimoniul Academiei Române este alcătuit din:
a) bunuri mobile şi imobile, dobândite cu titlu de proprietate;
b) bunuri mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, atribuite în administrare sau în folosinţă în condiţiile legii;
c) alte bunuri dobândite potrivit legii.

(2) Se restituie, în condiţiile legii, în patrimoniul Academiei Române, bunurile mobile şi imobile de care aceasta a fost deposedată în mod abuziv, cu sau fără titlu.

(3) De asemenea, Academia Română poate dobândi, în condiţiile legii, bunuri mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, fie în administrare, fie în folosinţă.

CAPITOLUL II
Organizare şi funcţionare

Art. 5. - Academia Română se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor prezentei legi şi ale statutului propriu.

Art. 6. - (1) Academia Română se compune din membri titulari, membri corespondenţi şi membri de onoare.

(2) Membrii Academiei Române sunt aleşi dintre oamenii de ştiinţă şi cultură de înaltă ţinută spirituală şi morală, care s-au distins prin opere care contribuie la progresul spiritual al ţării, prin lucrări de mare valoare teoretică şi practică. Ei trebuie să recunoască şi să respecte Statutul Academiei Române.

(3) Noii membri ai Academiei Române sunt aleşi de Adunarea generală a Academiei Române, pe baza propunerilor formulate de către membrii Academiei Române, de instituţiile de cercetare ştiinţifică, de învăţământ şi de cultură, potrivit criteriilor şi procedurilor prevăzute în statut.

(4) Calitatea de membru al Academiei Române poate fi acordată şi post-mortem.

(5) Titlul de academician poate fi folosit numai de membrii titulari ai Academiei Române.

(6) Numărul maxim de membri titulari şi de membri corespondenţi este de 181, iar numărul maxim al membrilor de onoare din ţară şi din străinătate este de 135, din care cel mult 40 din ţară.

Art. 7. - (1) Pot fi aleşi membri de onoare ai Academiei Române, conform procedurilor prevăzute în statut, persoane din ţară şi din străinătate cu merite deosebite în dezvoltarea ştiinţei şi culturii.

(2) Membrii titulari sau corespondenţi pot fi trecuţi, la cererea lor, de către adunarea generală în rândul membrilor de onoare ai Academiei Române.

Art. 8. - (1) În realizarea obiectivelor sale Academia Română are următoarele atribuţii principale:
a) promovează ştiinţa şi cultura în toate domeniile;
b) se îngrijeşte de cultivarea limbii române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii;
c) gestionează bunurile culturale din patrimoniul naţional, care se află în proprietatea sau în administrarea sa;
d) organizează manifestări ştiinţifice şi culturale, activităţi de cercetare ştiinţifică şi de calificare profesională superioară, cursuri postuniversitare şi doctorate, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în condiţiile prevăzute de lege;
e) coordonează activitatea institutelor şi a centrelor de cercetare ştiinţifică din subordinea sa;
f) editează opere din domeniul ştiinţelor, literelor şi artelor, precum şi publicaţii periodice;
g) decernează diplome şi premii pentru realizări deosebite în domeniul ştiinţelor, literelor şi artelor;
h) acordă burse pe bază de concurs pentru perfecţionare, în ţară sau în străinătate;
i) avizează proiecte de acte normative care privesc domeniile de activitate ale Academiei Române;
j) poate elabora proiecte de acte normative din domeniul său de activitate, ce se supun spre aprobare Guvernului de către ministerul de resort;
k) coordonează activitatea Academiei di Romania de la Roma şi a Centrului Cultural de la Veneţia;
l) coordonează activitatea fundaţiilor proprii.

(2) Academia Română îndeplineşte şi alte atribuţii din domeniul său de activitate, stabilite prin lege sau prin statut.

Art. 9. - (1) Finanţarea activităţii Academiei Române şi a unităţilor din subordine se asigură, pe bază de programe proprii aprobate de Adunarea generală a Academiei Române, de la bugetul de stat, utilizându-se în completare şi venituri extrabugetare.

(2) Veniturile extrabugetare provin din: taxe, chirii, manifestări culturale, concursuri artistice, publicaţii, studii şi lucrări de cercetare ştiinţifică, prestaţii editoriale, consultaţii ştiinţifice, valorificări de produse din activităţi proprii sau anexe, exploatarea filmelor, a colecţiilor şi a altor documente din bibliotecile şi muzeele proprii, lucrări de exploatare a unor bunuri mobile şi imobile din patrimoniul propriu, studii pentru avizele date de comitete şi comisii naţionale, precum şi din alte activităţi realizate suplimentar faţă de cele cuprinse în programele aprobate.

(3) Academia Română poate fi sprijinită prin donaţii, sponsorizări şi prin alte bunuri, conform legii, pe baza aprobării Prezidiului Academiei Române.

Art. 10. - (1) Membrii Academiei Române primesc o indemnizaţie lunară brută, după cum urmează:
a) membrii titulari: 12.000.000 lei;
b) membrii corespondenţi şi membrii de onoare din ţară: 9.000.000 lei.

(2) Prin hotărâre a Prezidiului Academiei Române pot fi acordate indemnizaţii şi unor membri de onoare ai Academiei Române din afara graniţelor ţării, prevăzute la alin. (1) lit. b).

(3) Indemnizaţiile prevăzute la alin. (1) se modifică în acelaşi procent cu majorările/indexările salariale stabilite prin hotărâri ale Guvernului.

(4) Soţul supravieţuitor, precum şi copiii, urmaşi ai membrilor titulari, corespondenţi şi de onoare din ţară ai Academiei Române beneficiază lunar de un sprijin material neimpozabil, conform Legii nr. 86/1998.

(5) Membrii Academiei Române primesc drepturile prevăzute de dispoziţiile legale aplicabile demnitarilor şi personalului încadrat pe funcţii similare acestora pentru deplasările în interesul serviciului, în străinătate sau în ţară.

(6) Membrii Academiei Române beneficiază de transport intern gratuit pe calea ferată cu orice tip de tren, clasa I. Costul integral al biletelor de călătorie se suportă din bugetul Academiei Române.

Art. 11. - (1) În subordinea Academiei Române funcţionează, ca unităţi cu personalitate juridică, filiale teritoriale, organizate în principalele centre ştiinţifice şi culturale ale ţării, Biblioteca Academiei, Editura Academiei, Casa Oamenilor de Ştiinţă şi Revista "Academica".

(2) Institutele de cercetare ştiinţifică pot avea subunităţi în centre universitare şi pot să încheie, în nume propriu, contracte de cercetare ştiinţifică cu persoane juridice, fondurile obţinute rămânând în întregime la dispoziţia lor.

(3) Organizarea şi funcţionarea filialelor teritoriale, a Bibliotecii Academiei, a Editurii Academiei, a Casei Oamenilor de Ştiinţă şi a Revistei "Academica" se stabilesc prin statut.

Art. 12. - Academia Română poate organiza comitete naţionale şi comisii pe domenii de activitate, cu caracter consultativ, alcătuite din membri ai Academiei Române şi din alte personalităţi din domeniul ştiinţei şi culturii.

CAPITOLUL III
Conducerea Academiei Române

Art. 13. - Conducerea Academiei Române se exercită de către adunarea generală, care este forul suprem de conducere, Prezidiul Academiei Române, Biroul Prezidiului Academiei Române şi de preşedinte.

Art. 14. - (1) Adunarea generală a Academiei Române este formată din membri titulari, membri corespondenţi şi din membri de onoare ai Academiei Române.

(2) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea adunării generale se stabilesc prin Statutul Academiei Române.

Art. 15. - (1) Prezidiul Academiei Române este format din preşedintele, vicepreşedinţii, secretarul general al Academiei Române, preşedinţii secţiilor ştiinţifice şi preşedinţii filialelor, aleşi din rândul membrilor titulari.

(2) Preşedintele Academiei Române, vicepreşedinţii şi secretarul general alcătuiesc Biroul Prezidiului Academiei Române, care asigură conducerea operativă a Academiei Române.

(3) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Prezidiului Academiei Române şi a biroului acestuia se stabilesc prin Statutul Academiei Române.

Art. 16. - (1) Preşedintele Academiei Române este ales de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată.

(2) Preşedintele Academiei Române reprezintă Academia Română în raporturile cu autorităţile publice, cu organisme şi organizaţii, precum şi cu alte persoane juridice şi persoane fizice din ţară şi din străinătate.

(3) În cazul în care preşedintele nu îşi poate exercita prerogativele o perioadă mai mare de 3 luni, el desemnează pentru aceasta pe unul dintre vicepreşedinţi.

(4) În cazul în care preşedintele este în imposibilitate de a desemna un vicepreşedinte, decizia se ia de către Prezidiul Academiei Române.

(5) În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele emite decizii.

(6) Preşedintele Academiei Române este ordonator principal de credite.

Art. 17. - (1) Vicepreşedinţii Academiei Române şi secretarul general al Academiei Române sunt aleşi de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani, putând fi realeşi o singură dată.

(2) Secretarul general îndeplineşte atribuţiile stabilite prin Statutul Academiei Române, precum şi alte atribuţii încredinţate de preşedinte, realizând legăturile funcţionale dintre structurile Academiei Române, precum şi dintre aparatul de lucru propriu al acesteia şi unităţile subordonate.

Art. 18. - Mandatele preşedintelui, vicepreşedinţilor şi secretarului general al Academiei Române încetează la expirarea duratei pentru care au fost aleşi sau prin hotărâre a Adunării generale a Academiei Române, dacă aceştia sunt în imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile, ori prin demisie.

CAPITOLUL IV
Aparatul de lucru al Academiei Române şi al unităţilor din subordine

Art. 19. - (1) Academia Română are un aparat de lucru propriu.

(2) Structura organizatorică a aparatului de lucru se aprobă de către Prezidiul Academiei Române.

(3) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile personalului din aparatul propriu al Academiei Române se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat de către Prezidiul Academiei Române.

Art. 20. - (1) Statul de funcţii al aparatului de lucru al Academiei Române se aprobă de către preşedintele Academiei Române, la propunerea secretarului general, cu avizul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

(2) Structura posturilor pe compartimente, încadrarea personalului, modificarea, suspendarea sau încetarea raporturilor de serviciu ori, după caz, a raporturilor de muncă se aprobă de preşedintele Academiei Române, la propunerea secretarului general.

(3) Numărul maxim de posturi pentru aparatul propriu de lucru este de 126.

(4) Personalul necesar desfăşurării activităţii Academiei Române este numit sau este angajat, după caz, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Art. 21. - (1) Normativele de personal, criteriile de constituire a compartimentelor şi statele de funcţii pentru unităţile din subordine se aprobă de preşedintele Academiei Române, la propunerea secretarului general, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat Academiei Române prin legile bugetare anuale.

(2) Salarizarea personalului din aparatul de lucru propriu al Academiei Române şi a celui din unităţile subordonate acesteia se face în condiţiile aplicabile personalului din sectorul bugetar.

Art. 22. - (1) Academia Română are în dotare un parc auto propriu.

(2) Numărul maxim de autovehicule şi consumul lunar de carburanţi pentru aparatul de lucru şi unităţile din subordine se stabilesc prin statut, cu încadrare în bugetele aprobate.

CAPITOLUL V
Dispoziţii finale

Art. 23. - Sintagma Academia Română nu poate fi folosită de nici o altă instituţie publică sau privată în cuprinsul denumirii acesteia.

Art. 24. - Academia Română are drept de supraveghere şi de control asupra Fundaţiei Familiei Menachem H. Elias, conform "Actului de fundaţiune".

Art. 25. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, adunarea generală va adopta statutul propriu al Academiei Române.

Art. 26. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Decretul-lege nr.4/1990 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.3 din 6 ianuarie 1990, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 29 octombrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 11 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
BOGDAN NICULESCU-DUVĂZ

Bucureşti, 27 decembrie 2001.
Nr. 752.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.