DECIZIE nr.323 din 27 noiembrie 2001
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.7 alin.(2) teza a doua din Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicat
Textul actului publicat în M.Of. nr. 142/25 feb. 2002

Nicolae Popa - preşedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Gabriela Ghiţă - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercial㠄East Europ Trading“ - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 15/2001 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercială.
La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, asistat de avocat Vasile Topârceanu, şi partea Societatea Comercial㠄Renaşterea Creditului Românesc“ - S.A. Credit Bank, prin consilier juridic Victoriţa Oprea, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Autorul excepţiei, prin avocat, apreciază că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită cu Societatea Comercial㠄Socep“ - S.A. din Constanţa şi solicită amânarea cauzei pentru acest motiv.
Partea prezentă, prin consilier juridic, lasă la aprecierea Curţii.
Având cuvântul asupra acestui incident procedural, reprezentantul Ministerului Public consideră că procedura de citare a fost legal îndeplinită, potrivit art. 92 din Codul de procedură civilă, dovada de citare cu partea menţionată fiind semnată de funcţionarul însărcinat cu primirea corespondenţei, iar cauza se află la al doilea termen de judecată.
Curtea, deliberând asupra incidentului procedural ridicat de reprezentantul autorului excepţiei, consideră că procedura a fost legal îndeplinită cu Societatea Comercial㠄Socep“ - S.A. din Constanţa, cu respectarea prevederilor art. 88 alin. 1 şi ale art. 91 din Codul de procedură civilă, modificat. În consecinţă, respinge cererea de amânare a cauzei şi acordă părţilor cuvântul în fond.
Reprezentantul autorului excepţiei solicită admiterea excepţiei şi constatarea neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 7 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 64/1995.
Consideră că prin aceste prevederi se încalcă dreptul la apărare, prevăzut la art. 24 alin. (1) din Constituţie, precum şi dreptul la informaţie, prevăzut la art. 31 din Constituţie, deoarece citarea părţilor prin publicitate, care în procedura comună reprezintă o excepţie, nu poate reprezenta o încunoştinţare reală a părţilor asupra recursului declarat împotriva hotărârii judecătorului-sindic. Astfel părţile sunt lipsite de posibilitatea de a se apăra şi de a beneficia de o exercitare efectivă a dreptului la informaţie.
Societatea Comercial㠄Renaşterea Creditului Românesc“ - S.A. - Credit Bank, prin consilier juridic, solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca nefondată, apreciind că dispoziţiile art. 7 alin. (2) teza a doua nu contravin prevederilor art. 24 alin. (1) şi nici celor ale art. 31 din Constituţie.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că art. 7 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, care prevede procedura citării prin publicitate a părţilor în recursul declarat împotriva hotărârii judecătoruluisindic, nu contravine prevederilor constituţionale ale art. 24 alin. (1) din Constituţie, referitoare la dreptul la apărare. Se apreciază că dispoziţiile legale criticate nu au nici o legătură cu prevederile art. 31 din Constituţie, referitoare la dreptul la informaţie, care vizează accesul la orice informaţie de interes public, iar nu la cea de interes privat.
Se mai arată că dreptul la apărare nu este încălcat, deoarece citarea prin publicitate a părţilor nu împiedică exercitarea acestui drept fundamental, soluţia legislativă adoptată având ca scop doar asigurarea celerităţii soluţionării acestor categorii de litigii, iar nu lipsirea părţilor de apărare. Se invocă, în acest sens, Decizia nr.45 din 23 martie 1999, prin care, soluţionând o excepţie de neconstituţionalitate având acelaşi obiect, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor Constituţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 14 martie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 15/2001, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercial㠄East Europ Trading“ - S.A. din Bucureşti.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1), referitoare la dreptul la apărare. În susţinerea orală a excepţiei de neconstituţionalitate în faţa Curţii Constituţionale autorul excepţiei a invocat şi încălcarea art. 31 din Constituţie, referitor la dreptul la informaţie.
Exprimându-şi opinia asupra excepţiei, instanţa de judecată consideră că aceasta este admisibilă, neîncadrându-se în nici una dintre situaţiile prevăzute la art. 23 din Legea nr. 42/1992, republicată, astfel încât poate face obiectul judecării acesteia de către Curtea Constituţională.
În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece „textul criticat se mărgineşte a face trimitere la modul de citare (prin publicitate) reglementat de art. 95 din Codul de procedură civilă, care se referă la o situaţie de excepţie, aceea în care domiciliul părţilor nu este cunoscut, citarea făcându-se prin publicitate în scopul asigurării liberului acces la justiţie, întrucât în alte condiţii nu ar mai fi posibilă continuarea procesului“.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din cererea formulată de autorul acesteia şi din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 7 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, dispoziţii care au următorul conţinut: „Recursul va fi judecat în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel, citarea părţilor urmând a fi făcută prin publicitate, în condiţiile art. 95 din Codul de procedură civilă.“
Art. 95 din Codul de procedură civilă, la care fac trimitere dispoziţiile legale criticate, are următoarea redactare: „Când reclamantul învederează că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a izbutit să afle domiciliul pârâtului, preşedintele instanţei va dispune citarea acestuia prin publicitate.
Citarea prin publicitate se face afişându-se citaţia la uşa instanţei. Citaţia se publică şi în Monitorul Oficial al României sau într-un ziar mai răspândit, în cazurile în care preşedintele tribunalului sau completului de judecată apreciază că o asemenea măsură este necesară.
Afişarea, precum şi publicarea citaţiei în Monitorul Oficial al României sau într-un ziar mai răspândit se fac cu cel puţin 15 zile înainte de data fixată pentru judecată.
În cazurile urgente, preşedintele tribunalului sau completului de judecată va putea reduce acest termen la 5 zile.
Dacă pârâtul se înfăţişează şi dovedeşte că a fost citat prin publicitate cu rea-credinţă, toate actele de procedură ce au urmat încuviinţării acestei citări vor fi anulate, reclamantul putând fi sancţionat cu amendă şi obligat la despăgubiri, potrivit legii.“
În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia a invocat încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 24 alin. (1), care au următoarea redactare: „Dreptul la apărare este garantat.“
În faţa Curţii Constituţionale reprezentantul autorului excepţiei a invocat şi încălcarea prevederilor art. 31 din Constituţie, referitoare la dreptul la informaţie. Cu privire la acest motiv de neconstituţionalitate Curtea constată că nu este legal sesizată, deoarece, potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie, Curtea „hotărăşte asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...]“, iar, conform art. 12 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate“, motivarea acestora fiind, în mod evident, finalizată la instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, iar nu în faţa Curţii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează: Potrivit textului de lege criticat soluţionarea recursului declarat de părţi împotriva hotărârii pronunţate de judecătorul-sindic se face în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel, citarea părţilor urmând să fie făcută prin publicitate, „în condiţiile art. 95 din Codul de procedură civilă“. Această modalitate de citare adoptată de legiuitor este necesară pentru soluţionarea cu celeritate, în termenul de 30 de zile, a recursului declarat de părţile interesate.
Curtea reţine că procedura de citare prevăzută la art. 7 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, nu încalcă prevederile art. 24 din Constituţie, referitoare la dreptul la apărare, deoarece face trimitere la art. 95 din Codul de procedură civilă, care reglementează, ca procedură de excepţie, citarea părţilor prin publicitate. De altfel, această procedură specială, stabilită de dispoziţiile Codului de procedură civilă, a fost preluată de textul de lege criticat, tocmai în considerarea soluţionării cu celeritate, în recurs, a cauzelor de natura celor prevăzute de Legea nr. 64/1995, republicată.
Totodată Curtea constată că, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, „Competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege“. În consecinţă, reglementarea prin lege a citării părţilor, care reprezintă o problemă de procedură, nu contravine dispoziţiilor constituţionale.
Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, excepţie ridicată de Societatea Comercial㠄East Europ Trading“ - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 15/2001 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a V-a comercială.
Definitivă şi obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 27 noiembrie 2001.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,
Marioara Prodan

Vineri, 25 septembrie 2026, 02:59

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.