DECIZIE nr.314 din 20 noiembrie 2001
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.15 alin.2 din Ordonanţa Guvernului nr.23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru ţigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, aprobată prin Legea nr.132/1995, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr.86/1998
Textul actului publicat în M.Of. nr. 149/28 feb. 2002

Nicolae Popa - preşedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Ioan Vida - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Marioara Prodan - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. 2 din Ordonanţa Guvernului nr.23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru ţigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, aprobată prin Legea nr. 132/1995, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr.86/1998, excepţie ridicată de Societatea Comercial㠄Top Netty“ - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 4.159/2001 al Judecătoriei Timişoara.
La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că textul de lege criticat a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, Curtea Constituţională stabilind că acesta este conform prevederilor Constituţiei. În acest sens se invocă Decizia nr.95 din 11 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.392 din 22 august 2000, prin care Curtea a reţinut că aplicarea şi executarea unei sancţiuni pecuniare, constând în măsura confiscării unor bunuri sau valori, deşi determină în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancţionat, nu constituie totuşi o încălcare a prevederilor constituţionale privind ocrotirea proprietăţii private. În final se consideră că atât soluţia pronunţată, cât şi considerentele acelei decizii sunt valabile şi în prezenta cauză, întrucât nu se invocă elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 17 aprilie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 4.159/2001, Judecătoria Timişoara a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. 2 din Ordonanţa Guvernului nr.23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru ţigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, aprobată prin Legea nr. 132/1995, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr.86/1998, excepţie ridicată de Societatea Comercial㠄Top Netty“ - S.R.L. din Timişoara.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 41 alin. (7) şi (8), referitoare la protecţia proprietăţii private, şi pe cele ale art. 114 alin. (5), referitoare la aprobarea sau respingerea ordonanţelor, deoarece stabilesc în afara sancţiunii amenzii pentru contravenţia prevăzută la art. 1 lit. a) şi confiscarea produselor nemarcate sau marcate necorespunzător şi, după caz, anularea de către autoritatea emitentă a licenţei de atestare a dreptului de marcare, măsuri care determină în mod direct o diminuare a patrimoniului celui sancţionat şi care astfel constituie o încălcare a prevederilor constituţionale privind ocrotirea proprietăţii private şi a prezumţiei caracterului licit al dobândirii bunurilor. Pe de altă parte se susţine că, întrucât măsura confiscării nu este dispusă prin lege, ci printr-o ordonanţă a Guvernului, se încalcă şi art. 114 alin (5) din Constituţie.
Exprimându-şi opinia asupra excepţiei, instanţa de judecată consideră că aceasta este neîntemeiată, deoarece, pe de o parte, textul de lege criticat dispune confiscarea averii care nu a fost dobândită în mod licit, iar pe de altă parte, obligativitatea respectării legii presupune şi respectarea actelor normative subordonate legii.
În conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu încalcă prevederile art. 41 alin. (7) şi (8) şi nici pe cele ale art. 114 alin. (5) din Constituţie, pentru c㠄se referă tocmai la sancţionarea unor fapte de încălcare a legii în urma cărora se dobândesc bunuri în mod ilicit“. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor art. 114 alin. (5) din Constituţie Guvernul consideră că este ignorat „sensul dispoziţiilor art. 107 şi ale art. 114 din Constituţie care prevăd competenţa Guvernului de a adopta ordonanţe fie în temeiul unei legi de abilitare, fie ordonanţe de urgenţă în cazuri excepţionale, aceasta reprezentând o delegare a atribuţiilor legislative ale Parlamentului“. Se mai arată că în ambele cazuri ordonanţele au fost emise de Guvern în baza unor legi de abilitare.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 15 alin. 2 din Ordonanţa Guvernului nr.23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru ţigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, aprobată prin Legea nr. 132/1995, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr.86/1998, dispoziţii care au următorul conţinut: „Contravenţia prevăzută la alin. 1 lit. a) se sancţionează cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, confiscarea produselor nemarcate sau marcate necorespunzător şi, după caz, anularea, de către autoritatea emitentă, a licenţei de atestare a dreptului de marcare.“
În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia a invocat încălcarea următoarelor prevederi constituţionale:
- art. 41 alin. (7) şi (8): „(7) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.
(8) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.“;
- art. 114 alin. (5): „Aprobarea sau respingerea ordonanţelor se face printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).“
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează: Potrivit textului criticat al ordonanţei, în afara sancţiunii cu amendă, contravenţia prevăzută la alin. 1 lit. a) se sancţionează cu confiscarea produselor nemarcate sau marcate necorespunzător, măsură care nu numai că nu încalcă art. 41 alin. (8) din Constituţie, ci este permisă chiar în conformitate cu aceste prevederi, întrucât bunurile sunt rezultate din contravenţii şi, prin urmare, pot fi confiscate, în condiţiile legii. Prin urmare Curtea reţine că în cauză a fost respectată şi prevederea art. 41 alin. (8) din Constituţie, potrivit căreia bunurile pot fi confiscate „numai în condiţiile legii“, avându-se în vedere noţiunea de lege în sens larg. Împrejurarea că dispoziţia criticată este prevăzută într-o ordonanţă a Guvernului, şi nu într-o lege, nu are nici o relevanţă, deoarece, potrivit art. 107 alin. (3) din Constituţie, „Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de acestea“, iar conform art. 114 alin. (1) din Constituţie, „Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice“. Or, Ordonanţa Guvernului nr.23/1995 a fost emisă în temeiul Legii nr. 81/1995 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi a fost modificată ulterior prin Ordonanţa Guvernului nr.86/1998 (ordonanţă emisă, de asemenea, în baza unei legi de abilitare, Legea nr. 148/1998).
Curtea observă totodată că au fost respectate prevederile art. 114 alin. (5) din Constituţie, deoarece ordonanţa criticată a fost aprobată de Parlament prin Legea nr. 132/1995.
Curtea constată, de asemenea, că dispoziţiile criticate nu contravin nici prevederilor art. 41 alin. (7) din Constituţie, potrivit cărora „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă“, deoarece, în speţă, nu este vorba de bunuri dobândite licit, ci de bunuri rezultate din contravenţii. Astfel prezumţia caracterului licit al dobândirii acestor bunuri nu mai operează, dovedindu-se dimpotrivă caracterul ilicit al dobândirii acestora.
În consecinţă, Curtea reţine că art. 15 alin. 2 din Ordonanţa Guvernului nr.23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru ţigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, aprobată prin Legea nr. 132/1995, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr.86/1998, nu numai că nu contravine textelor constituţionale invocate, ci constituie dimpotrivă o punere în aplicare a acestora, deoarece ordonanţa este emisă cu respectarea prevederilor art. 114 din Constituţie, referitoare la delegarea legislativă, iar măsura confiscării este conformă prevederilor art. 41 alin. (8) din Constituţie.
De altfel Curtea constată că textul criticat a mai format obiectul controlului de constituţionalitate. Astfel, spre exemplu, prin Decizia nr.95 din 11 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.392 din 22 august 2000, Curtea Constituţională a stabilit că excepţia de neconstituţionalitate având acelaşi obiect este neîntemeiată, întrucât „aplicarea şi executarea unei sancţiuni pecuniare, precum şi măsura confiscării unor bunuri sau valori, deşi determină în mod direct diminuarea patrimoniului celui sancţionat, nu constituie, totuşi, o încălcare a dispoziţiilor constituţionale privind ocrotirea proprietăţii private“. S-a mai reţinut c㠄împrejurarea dacă bunurile a căror confiscare s-a dispus de organul constatator au fost sau nu produse din contravenţie, au servit sau nu la săvârşirea contravenţiei, precum şi existenţa ori inexistenţa vinovăţiei făptuitorului constituie elemente ale stării de fapt, a căror stabilire, prin mijloacele legale de probă, cade în competenţa exclusivă a instanţei de judecată, învestită cu soluţionarea litigiului, iar nu în competenţa Curţii Constituţionale“.
Curtea apreciază că este lipsită de relevanţă împrejurarea că Legea nr. 32/1968, la care face trimitere art. 16 din ordonanţa criticată, nu mai este în vigoare, fiind abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr.2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.410 din 25 iulie 2001), deoarece principiile referitoare la vinovăţie, la sancţiunile contravenţionale principale şi sancţiunile contravenţionale complementare, între care se află şi confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii, au fost preluate în dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001.
Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al art. 25 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. 2 din Ordonanţa Guvernului nr.23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru ţigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice, aprobată prin Legea nr. 132/1995, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr.86/1998, excepţie ridicată de Societatea Comercial㠄Top Netty“ - S.R.L. din Timişoara în Dosarul nr. 4.159/2001 al Judecătoriei Timişoara.
Definitivă şi obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 20 noiembrie 2001.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,
Marioara Prodan

Joi, 24 septembrie 2026, 05:09

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.