DECRET-LEGE nr.1.228 din 15 martie 1900

Textul actului publicat în M.Of. nr. 218/15 mar. 1900

Domnul Marin Pătuleanu - secretar de stat în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Aveţi cuvântul. Domnul Marin Pătuleanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Convenţia de cooperare poliţienească pentru Europa de Sud-Est are în vedere crearea unui sistem regional de luptă împotriva criminalităţii organizate din Europa de Sud-Est, prin completarea cadrului juridic naţional şi încheierea de acorduri bilaterale, adoptarea unor politici şi strategii naţionale şi regionale, precum şi facilitarea coordonării interagenţii în combaterea criminalităţii organizate. Convenţia are ca obiectiv principal intensificarea şi consolidarea cooperării poliţieneşti între autorităţile competente dintr-o serie de state din regiunea Balcanilor, fiind promovată de către Austria, cu sprijinul financiar al Republicii Federale Germania şi expertiză din partea Europol. Vă rugăm să adoptaţi în forma prezentată Proiectul legii pentru ratificarea Convenţiei de cooperare poliţienească pentru Europa de Sud-Est, adoptată la Viena la 5 mai 2006, semnată de România la aceeaşi dată. Vă mulţumesc. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. O invit pe doamna vicepreşedinte Norica Nicolai să prezinte raportul comisiei. Doamna Norica Nicolai: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat favorabil acest proiect de lege. Este o convenţie încheiată la 5 mai 2006 sub egida Pactului de stabilitate, iar reglementările care fac obiectul acestei convenţii vizează chestiuni care ţin de asistenţă şi de schimbul de informaţii, schimb de informaţii pentru combaterea migraţiei ilegale. De asemenea, dau posibilitatea unei echipe mixte de investigare a criminalităţii organizate. Această convenţie a fost semnată la data adoptării de către România care, de altfel, a avut şi o contribuţie activă la realizarea ei. Vă solicităm un vot favorabil pentru acest proiect de lege. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Daţi-mi voie să precizez că legea are caracter de lege ordinară. Senatul se va pronunţa asupra proiectului de lege în calitate de Cameră decizională. Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este favorabil, fără amendamente. Vă rog să vă pronunţaţi printr-un singur vot atât asupra raportului, cât şi a proiectului de lege în ansamblu. Vă rog să votaţi. Îi invit pe colegii senatori să-şi ocupe locurile şi să voteze. Plenul Senatului, cu 52 de voturi pentru şi 3 abţineri, aprobă atât raportul întocmit de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cât şi proiectul de lege în ansamblu. Vă mulţumesc. La punctul 4 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind trecerea frontierei de către persoane, mijloace de transport, echipamente şi materiale în procesul de construire şi dare în exploatare a unui nou pod mixt, rutier şi feroviar, de frontieră între cele două ţări, peste fluviul Dunărea, semnat la Sofia la 31 iulie 2006. Participă la dezbateri, din partea Executivului, domnul Septimiu Buzaşu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, căruia îi ofer cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este sesizată în fond. Vă rog, aveţi cuvântul. Prezentaţi tot dumneavoastră? Domnul Marin Pătuleanu: Da. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Microfonul 10, vă rog. Domnul Marin Pătuleanu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Construirea unui pod de frontieră între România şi Bulgaria a fost convenită prin acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind aspectele tehnice, financiare, juridice şi organizatorice referitoare la construirea unui pod mixt, rutier şi feroviar, de frontieră între cele două ţări, peste fluviul Dunărea, semnat la Bucureşti la 5 iunie 2000 şi ratificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.149/2000. Încheierea acestui acord privind trecerea frontierei de către persoane, mijloace de transport, echipamente şi materiale în procesul de construire şi dare în folosinţă a unui pod de frontieră între cele două ţări, peste fluviul Dunărea, este determinată de necesitatea creării condiţiilor corespunzătoare pentru traficul la frontiera româno-bulgară pe perioada construirii şi dării în exploatare a podului. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. O invit pe doamna vicepreşedinte să prezinte succint raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Doamna Norica Nicolai: Acest raport este unul favorabil. Este vorba despre un proiect care a fost amplu negociat şi dezbătut între România şi Bulgaria, chiar cu controverse în multe situaţii. Autoritatea contractantă este Ministerul Transporturilor din Bulgaria, dar pe toată perioada realizării obiectivului vor fi respectate regulile de trecere a frontierei şi regimul trecerii persoanelor, atât române, cât şi bulgare, pe această zonă. Raportul este favorabil, fără amendamente. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi în dezbaterile generale. Nu sunt intervenţii. Nu au fost formulate amendamente. Legea are caracter de lege ordinară. Senatul este Cameră decizională. Vă rog să vă pronunţaţi printr-un singur vot atât asupra raportului Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cât şi a legii în ansamblu. Vă rog să votaţi. Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi proiectul de lege sunt aprobate de plenul Senatului cu 53 de voturi pentru şi două abţineri. Fac precizarea că 20 dintre colegii senatori prezenţi în sală nu participă la vot. La punctul 5 din ordinea de zi se află Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind controlul în comun al trecerii frontierei, semnat la Bucureşti la 21 decembrie 2006. Din partea Executivului, domnule secretar de stat Marin Pătuleanu, aveţi cuvântul. Microfonul 10, vă rog. Vă rog să prezentaţi expunerea de motive. Domnul Marin Pătuleanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind controlul comun al trecerii frontierei, prin care este reglementată cooperarea între autorităţile cu atribuţii în domeniul trecerii frontierei, a fost încheiat avându-se în vedere obiectivele Guvernului, de aderare a României la Uniunea Europeană, şi în vederea realizării securizării frontierelor. Textul este negociat cu respectarea principiilor statuate prin Codul Frontierelor Schengen. Necesitatea încheierii unui asemenea document a fost determinată în plus de importanţa deosebită care se acordă accelerării şi simplificării trecerii frontierei, cu rezultat direct în fluidizarea traficului. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Ofer cuvântul doamnei vicepreşedinte, pentru a prezenta raportul comisiei. Doamna Norica Nicolai: Raportul este favorabil. Este ca urmare a integrării României în Uniunea Europeană şi este firesc să existe un control al frontierelor unificate. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă consult dacă doriţi să interveniţi în dezbateri. Nefiind intervenţii, precizez că legea are caracter de lege ordinară. Senatul este Cameră decizională. Raportul este favorabil, fără amendamente. Vă rog să vă pronunţaţi printr-un singur vot atât asupra raportului, cât şi a legii în ansamblu. Vă rog să votaţi. Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cât şi proiectul de lege sunt aprobate de plen cu 59 de voturi pentru şi două abţineri. La punctul 6 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Senegal privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Bucureşti la 19 octombrie 2006. Domnul ministru Teodor Meleşcanu. Microfonul nr. 8. Vă oferim cuvântul pentru a prezenta proiectul de lege. Domnul Teodor Viorel Meleşcanu - ministrul afacerilor externe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Acordul respectiv a fost semnat la 19 octombrie 2006 şi el reflectă ataşamentul României, ralierea României la noul parteneriat pentru dezvoltarea Africii, care a fost lansat de Uniunea Europeană. Ca ţară membră, sprijinim acest parteneriat şi dorim, în al doilea rând, să folosim capitalul substanţial al bunelor relaţii cultivate de-a lungul timpului cu unele ţări africane, inclusiv cu Senegalul. Obiectivul acordului este de a stabili domenii de colaborare în special în managementul resurselor umane şi financiare şi în probleme de organizare a comandamentelor, funcţionarea sistemului de transmisiuni etc. Această cooperare se va realiza prin studii reciproce, vizite reciproce, consultări, schimb de documentaţii, exerciţii comune. Vă rog să fiţi de acord cu ratificarea acestui acord. Vă mulţumesc. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc, domnule ministru. O invit pe doamna vicepreşedinte să prezinte raportul comisiei. Doamna Norica Nicolai: Raportul comisiei este favorabil, cu unanimitate de voturi. Este un acord care se înscrie într-o iniţiativă europeană, un nou parteneriat pentru dezvoltarea Africii, în care România Oşi găseşte contribuţia cu privire la statul Senegal. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbaterile generale. Vă rog, domnul senator Popescu, aveţi cuvântul. Microfonul nr. 3. Domnul Mihail Popescu: Domnule preşedinte, V-aş ruga să-mi permiteţi să-l întreb pe domnul ministru Meleşcanu dacă în cadrul noului parteneriat pentru dezvoltarea Africii sunt luate în evidenţă şi alte state cu care Armata Română să facă aceste acorduri. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să oferiţi răspuns, domnule ministru. Microfonul nr. 8. Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: În principiu, nu există o listă. Principiul fundamental care stă la baza acestui parteneriat este de a sprijini eforturile statelor africane care se ghidează, se inspiră după valorile demersului de construcţie europeană, de dezvoltare paşnică, cooperare şi integrare economică, de promovare a democraţiei, respectării drepturilor omului în general. Senegalul este una dintre ţările care răspund acestor criterii şi de aceea am început cu ei. Nu înseamnă că alţii sunt excluşi atâta timp cât se simt solidari cu aceste valori ale Uniunii Europene. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, precizez că legea are caracter de lege ordinară. Senatul este Cameră decizională. Vă rog să vă pronunţaţi printr-un singur vot atât asupra raportului, cât şi a legii în ansamblu. Vă rog să votaţi. Rog colegii senatori prezenţi la dezbateri să voteze. Plenul Senatului, cu 62 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere, adoptă atât raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cât şi proiectul de lege în ansamblu. La punctul 7 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Estonia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 30 august 2006. Ofer cuvântul domnului Sorin Constantinescu, director general în cadrul O.R.N.I.S.S., pentru a prezenta expunerea de motive. Aveţi cuvântul. Domnul Sorin Eugen Constantinescu - director general la Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat: Mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul acordului de securitate îl constituie protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate în cadrul unor activităţi ce presupun cooperarea directă între părţile contractante, încheierea şi derularea unor contracte sau alte raporturi între structuri ale administraţiei publice sau persoane juridice de drept public şi privat din statele părţilor contractante. Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Estonia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate a fost semnat la Bucureşti la 30 august 2006. Faţă de cele prezentate, vă propunem adoptarea prezentului proiect de lege. Vă mulţumesc pentru atenţie. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Ofer cuvântul domnului senator Popescu, pentru a prezenta raportul comisiei. Domnul Mihail Popescu: Proiectul de lege a fost luat în discuţie în comisie. Este o lege care trebuie adoptată. Şi una, şi cealaltă dintre ţările respective sunt membre NATO şi trebuie să avem relaţiile respective de protecţie reciprocă a informaţiilor clasificate. În conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi a fost adoptat cu unanimitate de voturi în cadrul comisiei. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri. Nu sunt intervenţii. Legea are caracter de lege ordinară, fiind vorba despre un acord. Senatul este Cameră decizională. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot atât asupra raportului, cât şi a proiectului de lege. Vă rog să votaţi. Plenul Senatului, cu 56 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi două abţineri, adoptă atât raportul comisiei, cât şi proiectul de lege. La punctul 8 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovace privind mormintele de război, semnat la Bratislava la 30 noiembrie 2006. Din partea Executivului participă domnul director general Cristian Scarlat. Vă rog, aveţi cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive. Microfonul nr. 9. Domnul Cristian Scarlat - director general al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovace privind mormintele de război Oşi propune crearea cadrului juridic necesar pentru asigurarea datoriei sacre de cinstire a memoriei eroilor de război, în conformitate cu obligaţiile ce decurg din prevederile Convenţiilor de la Geneva din 12 august 1949 cu privire la victimele conflictelor armate şi protocoalele adiţionale acestora, din 8 iunie 1977, precum şi din prevederile Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit pe domnul senator Mihail Popescu să prezinte raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi securitate naţională. Îi invit pe colegii senatori în sală, pentru a putea proceda la vot asupra numirii unui judecător la Curtea Constituţională. Domnul Mihail Popescu: Conform statisticilor provizorii, pe teritoriul Republicii Slovace sunt înhumaţi peste 16.000 militari români, majoritatea decedaţi în luptele pentru eliberarea localităţilor fostei Cehoslovacii, în cel de-Al Doilea Război Mondial. Acordul prevede şi posibilitatea vizitării reciproce a mormintelor şi operelor comemorative de război care se află pe teritoriul celor două state, în scopul comemorării celor căzuţi la datorie. Analizând conţinutul acordului, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu unanimitate de voturi, a hotărât să adopte un raport de admitere. Fac precizarea că această lege face parte din legile ordinare, urmând să fie adoptată în baza prevederilor art. 76 din Constituţie. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii. Legea are caracter de lege ordinară. O supun votului dumneavoastră, împreună cu raportul. Vă rog să votaţi. Îi invit pe colegii senatori să-şi ocupe locurile. Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi proiectul de lege au fost adoptate de plenul Senatului cu 54 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere. Stimaţi colegi, Vă invit în sală pentru a putea proceda la numirea în funcţia de judecător la Curtea Constituţională a unui coleg, a domnului senator Valentin Zoltán Puskás. Îi invit pe colegii senatori în sală. Vă propun, deci, să revenim la punctul 2 din ordinea de zi, numirea în funcţia de judecător la Curtea Constituţională a domnului Valentin Zoltán Puskás. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări este raportoare. Îl invit pe domnul senator Gavrilă Vasilescu să prezinte raportul comisiei, iar, după aceea, vom hotărî modalitatea de vot. Stimaţi colegi, Daţi-mi voie, înainte de aceasta, să vă spun că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992, art. 5 alin. 4, fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, cu votul majorităţii membrilor săi, la propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în calitate de judecător, persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi. De data aceasta, există un singur candidat, candidat ce trebuie să întrunească, însă, majoritatea membrilor Senatului, respectiv 69 de voturi. Aveţi cuvântul, stimate coleg. Vă rog să prezentaţi raportul comisiei. Îi invit pe colegii senatori în sală. Vă rog, aveţi cuvântul. Domnul Gavrilă Vasilescu: Doamnelor şi domnilor colegi, Dat fiind faptul că este, totuşi, un moment deosebit, acest raport asupra audierii domnului Valentin Zoltán Puskás pentru numirea în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, vă rog şi pe dumneavoastră să fiţi de acord să vi-l prezint de aici. Având în vedere prevederile art. 5 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului a fost învestită cu audierea domnului Valentin Zoltán Puskás, candidat pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională la propunerea Grupului parlamentar al U.D.M.R. din Senat. În conformitate cu alin. (5) al art. 5 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, candidatul va fi audiat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi de plenul Camerei. Potrivit art. 143 din Constituţie, judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior. În şedinţa din 5 iunie 2007, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări l-a audiat pe domnul Valentin Zoltán Puskás, a analizat dosarul prezentat şi, constatând că acesta Ondeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a exercita funcţia de judecător la Curtea Constituţională, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport favorabil pe care îl supune plenului Senatului spre dezbatere şi adoptare. Vă mai informez, doamnelor şi domnilor senatori, că din verificarea dosarului a rezultat că domnul Valentin Zoltán Puskás Ondeplineşte, aş putea spune eu, cu prisosinţă condiţiile pentru a candida şi pentru a fi votat în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale. Mulţumesc pentru atenţie. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Şi eu vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Potrivit Regulamentului Senatului, art. 132, fiind vorba despre numiri, suntem obligaţi să procedăm la numire prin vot secret. Avem cele două variante de vot secret, întrucât acesta poate fi exprimat prin buletine de vot sau prin intermediul votului electronic, aşa cum am votat şi la Biroul permanent, recent. Senatul are dreptul să se pronunţe. Sigur, vom stabili prin vot modalitatea pe care o vom alege pentru numirea colegului nostru în funcţia de judecător. Doreaţi să interveniţi, domnule senator Verestóy? Voiaţi să interveniţi sau nu? Microfonul nr. 2 pentru domnul senator. Domnul Verestóy Attila: Domnule preşedinte, Onoraţi colegi, Sigur că este un moment foarte important şi eu vă rog foarte mult să mai faceţi un apel insistent la colegi. Cred că votul secret pe care-l practicăm Ondeobşte pe acest aparat este net convingător. Am încrederea că toată lumea va vota conform conştiinţei şi aşa cum îl ştiu de atâţia ani de zile pe colegul nostru, dar vă rog să faceţi încă o dată un apel la colegii care mai sunt prin preajmă să vină în sală, pentru că suntem cu cvorumul pe muchie, cum s-ar spune. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Fac de mai multe ori. N-avem niciun fel de probleme. Domnul Verestóy Attila: Atunci să ia loc colegii care sunt în sală şi să procedăm la vot. Mulţumesc. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Îi invit pe colegii senatori în sală, pentru a putea proceda la votarea unui judecător la Curtea Constituţională. Stimaţi colegi, vă invit în sală. Stimaţi colegi, Există două posibilităţi de exercitare a votului secret: votul secret pe buletine sau votul secret electronic. Pentru că l-am utilizat de mai multe ori şi mai avem 20 de minute, deci posibilitatea să mai discutăm câteva legi, eu vă propun votul secret electronic. Rog Senatul să se pronunţe prin vot asupra modalităţii respective. Vă rog să votaţi. Rog colegii senatori să voteze. În felul acesta verificăm şi cvorumul, dacă veţi vota, desigur. Cu 71 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 3 abţineri, modalitatea votului secret electronic a fost aprobată de plenul Senatului. Suntem mai mulţi de 74 de colegi în sală, suntem în jur de 80. Îi rog pe cei doi secretari, în primul rând, să verifice. Vă rog să număraţi câţi colegi senatori sunt în sală. Verificând cvorumul de şedinţă, în sală sunt 80 de colegi senatori, 80 cu domnul senator Aristide Roibu, 81 cu domnul senator Marius Marinescu, prezent în partea stângă. Stimaţi colegi, Supun votului plenului Senatului numirea domnului Valentin Zoltán Puskás în funcţia de judecător la Curtea Constituţională. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Vă rog să votaţi. (Aplauze.) Cu 77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 5 abţineri, plenul Senatului îl numeşte judecător la Curtea Constituţională pe domnul senator Valentin Zoltán Puskás. Acesta a solicitat cuvântul. Vă rog, aveţi cuvântul, domnule senator. Felicitări! Domnul Puskás Valentin Zoltán: Mulţumesc, domnule preşedinte. Distins Senat, Am vorbit de foarte multe ori de la acest microfon, dar niciodată n-am fost în această stare în care mă aflu acum. Mă simt ca un elev care termină clasa a XII-a şi părăseşte clasa, părăseşte şcoala, părăseşte colegii, cu un ochi râde, se bucură pentru că are în faţă o altă misiune, iar cu celălalt ochi plânge pentru că trebuie să părăsească un colectiv drag, nişte colegi, nişte prieteni cu care a lucrat atâţia ani de zile. Vă rog, daţi-mi voie, încă o dată, să mă declar un adept al democraţiei, aşa cum am încercat să fiu în aceste trei legislaturi în care am conlucrat cu dumneavoastră. Vă rog să-mi daţi voie să fiu mândru că am fost coleg cu dumneavoastră şi că am putut învăţa foarte mult de la dumneavoastră. Dumnezeu să vă ajute în continuare în activitatea parlamentară şi să vă dea sănătate dumneavoastră şi familiilor dumneavoastră! Vă mulţumesc foarte mult pentru vot. (Aplauze.) Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Stimate colege şi stimaţi colegi, să revenim la ordinea de zi. Vă rog, domnule senator Verestóy, nu vă ofer cuvântul. Avem două legi care, dacă nu le dezbatem, se adoptă tacit şi au rapoarte... Domnul Verestóy Attila: Insist, domnule preşedinte. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog, aveţi cuvântul doar 30 de secunde. Domnul Verestóy Attila: Este suficient. În locul domnului senator Puskás Valentin Zoltán, la Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital ar trece domnul Pete Ştefan, iar în locul domnului Pete Ştefan ar trece domnul Puskás Valentin Zoltán, la Comisia economică, industrii şi servicii. Mulţumesc. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Dumneavoastră, ca un vechi parlamentar, ştiţi că astfel de propuneri se fac la Biroul permanent, care le înaintează plenului spre dezbatere şi adoptare. Sper că o veţi face pentru şedinţa de mâine. Vă rog, domnul senator Şerban Nicolae. Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc. Vreau să precizez că până când depune jurământul ca judecător la Curtea Constituţională colegul nostru rămâne în funcţie, inclusiv în Biroul permanent. Probabil că domnul coleg Verestóy a vrut să se transmită domnului fiuluş faptul că a fost prezent şi că a votat astăzi în Senatul României. Mulţumesc. (Râsete în sală). Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Revenim la ordinea de zi. La punctul 9 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă privind acordarea de despăgubiri celor care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme Dacia înainte de 1 noiembrie 1990. Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Iniţiatorii sunt prezenţi? Sunt prezenţi. Domnilor senatori Ioan Chelaru şi Vasile Dan Ungureanu, doriţi să susţineţi propunerea legislativă? Vă rog, aveţi cuvântul. Microfonul 3. Domnul Ioan Chelaru: Domnule preşedinte, În momentul în care am promovat iniţiativa legislativă în decembrie anul trecut era o iniţiativă care Oşi găsea pe deplin justificarea şi mai erau încă trei iniţiative pe rolul Senatului. În 13 mai, Senatul a aprobat o asemenea iniţiativă legislativă, cred că a unui grup care aparţine U.D.M.R., situaţie în care această iniţiativă legislativă rămâne, practic, fără obiect. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, domnul senator Gavrilă Vasilescu. Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Iniţiatorul a expus motivele pentru care această iniţiativă legislativă, în momentul de faţă, a rămas fără obiect. Da, aşa este. Tot în şedinţa Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, împreună cu Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, a fost adoptată o iniţiativă legislativă care şi-a găsit o soluţie pentru această problemă. Şi acesta este motivul pentru care cele două comisii au întocmit un raport de respingere, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Suntem în faţa unei legi ordinare. Mulţumesc. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă mulţumesc. Vă rog să observaţi că sunt deosebiri fundamentale între modul în care a fost rezolvată problema restituirii unei sume celor care au depus bani şi pretenţiile din această lege care prevedea, efectiv, să fie oferit câte un autoturism Logan celor care au depus banii. În această situaţie, plenul nu se poate pronunţa decât prin vot asupra raportului de respingere întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Îl supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Deci, cu 50 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi 11 abţineri, plenul Senatului, adoptând raportul comun de respingere al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, pe cale de consecinţă, respinge propunerea legislativă. La punctul 10 în ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, şi pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat". Iniţiator, domnul senator Marius Marinescu. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, raportoare. Raport de respingere. Termen de adoptare tacită, astăzi. Aveţi cuvântul, domnule senator Marius Marinescu. Vă rog. Domnul Marius Marinescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege şi stimaţi colegi, Timp de 18 ani de zile, guvernanţii au considerat R.A.A.P.P.S. o "vacă de muls". Nu a existat o voinţă reală de a modifica unele prevederi, care le confereau puteri discreţionare asupra unui patrimoniu de stat cu o valoare de peste un miliard euro. Această propunere legislativă obligă ca vânzarea locuinţelor de protocol să se facă numai prin licitaţie, nu prin negociere directă. Propunerea elimină prevederea abuzivă prin care prim-ministrului i se permite să repartizeze locuinţe de protocol discreţionar, după bunul plac. În momentul de faţă, în 90% din circa 700 de imobile de protocol locuiesc oameni de afaceri, "băieţi deştepţi" şi demnitari care nu mai sunt în funcţie sau care n-au făcut şi nu fac parte din categoria îndreptăţită la aceste locuinţe. Se elimină, astfel, excepţiile de la regulă. R.A.A.P.P.S. trebuie să administreze locuinţe de protocol, după modelul statelor din Uniunea Europeană. Acolo, locuinţele de protocol sunt destinate unor demnitari pe perioada exercitării mandatului. Nu există excepţii care să le prelungească dreptul de a-şi păstra asemenea locuinţe după pierderea portofoliului respectiv. În Marea Britanie, spre exemplu, celebra reşedinţă din Londra, Downing Street nr. 10, este atribuită premierului britanic, fie că se numeşte Margaret Thatcher, John Major sau Tony Blair, doar atâta timp cât durează mandatul său, după care, chiriaşii se schimbă. Miliardul de euro, cât valorează patrimoniul R.A.A.P.P.S., ar rezolva o parte a penuriei de locuinţe sociale din România, s-ar putea construi 50.000 de apartamente, dintre care 27.000 ar fi repartizate familiilor evacuate, iar restul către tineri. Concret, dacă s-ar vinde vila din str. Starostescu nr. 3, în care locuieşte abuziv domnul Mircea Geoană, cu contractul de închiriere nr. 12.805 din 23 decembrie 2004, şi imobilul din str. Eminescu Mihai nr. 44-48, unde Oşi are sediul Fundaţia iRenaşterea", la care are interese doamna Mihaela Geoană, s-ar obţine aproximativ un milion euro, bani cu care s-ar construi circa 50 de locuinţe pentru nevoiaşi. Am saluta poziţia domnului Tăriceanu, care, în data de 30 mai, declara că vrea să distrugă R.A.A.P.P.S. şi aşteptăm să înceapă chiar cu vânzarea imobilelor din str. Eminescu Mihai nr. 124, unde figurează Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme, la care este preşedinte Onsuşi premierul... Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Stimate coleg, numai puţin. Domnul Marius Marinescu: Imediat închei. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Numai puţin. În primul rând, vreau să se facă linişte în sală, dar vă reamintesc că suntem la dezbateri legislative, şi nu la declaraţii politice. Domnul Marius Marinescu: Nu, nu, nu, staţi puţin că e pe lege, la obiect. Nu vă supăraţi! Este interesul public în joc. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog. Domnul Marius Marinescu: ...şi imobilul din str. Eminescu Mihai nr. 82-88, unde figurează o fundaţie la care are interese doamna Ioana Tăriceanu. Domnule preşedinte, Stimate colege şi stimaţi colegi, Noi suntem în slujba celor 22 de milioane de cetăţeni români, adevăraţii proprietari ai acestui patrimoniu. Consider că R.A.A.P.P.S. trebuie desfiinţat imediat. Asta ar da dovadă că nouă, politicienilor, ne pasă şi de chiriaşii scoşi din casele naţionalizate şi de tinerii noştri, dar şi de avuţia naţională. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Rog, punctul de vedere al Guvernului. Domnul secretar de stat Victor Giosan, microfonul 10, da? Domnul Victor Giosan - secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului: Punctul de vedere al Guvernului este negativ din trei motive: în primul rând pentru că propunerea legislativă invocă dispoziţii aplicabile altui domeniu; în al doilea rând pentru că propunerea legislativă nu ţine cont de structura actului normativ invocat; iar în al treilea rând pentru că Guvernul deja, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/2002, a adoptat acest principiu, ca principiu fundamental, în privatizarea activelor R.A.A.P.P.S. Din toate aceste motive, Guvernul nu susţine această propunere legislativă. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit pe domnul senator Gavrilă Vasilescu să prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Propunerea legislativă a domnului senator Marius Marinescu a rămas fără obiect. Deci ceea ce dânsul propune în momentul de faţă, Parlamentul României a adoptat prin lege. Aşadar, într-o ordonanţă a Guvernului acest lucru a fost prevăzut. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a analizat, a constatat acest lucru şi vă propune un raport de respingere a acestei propuneri legislative. Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulţumesc. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă consult dacă doriţi să interveniţi la dezbateri generale. Domnule senator Nicolae Vlad Popa, senator independent, vă rog. Aveţi cuvântul, microfonul 2. Domnul Nicolae Vlad Popa: Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, sunt nişte situaţii cu totul şi cu totul speciale. Îmi pare rău că trebuie să contrazic şi reprezentantul comisiei. Ordonanţa despre care vorbiţi a fost respinsă şi are raport de respingere la Camera Deputaţilor. Dar vreau să spun o chestiune de principiu la discuţiile acestea: cum putem să credem că oameni ca, şi o să vă dau câteva nume în afară de cele citate de domnul senator, domnul Petru Şerban Mihăilescu, domnul Nica Dan, domnul Şerban Nicolae şi domnul Alexandru Athanasiu au probleme materiale şi nu pot să-şi asigure alte locuinţe? Eu nu cred că aceşti oameni au probleme în aşa fel încât să nu-şi cumpere, la negociere directă, aceste apartamente. Vreau să vă dau încă două exemple absolut de neimaginat dacă nu le-aş vedea pe această listă. Sunt două birouri notariale, un birou notarial Manuela Mitrea, cred că ştiţi despre cine este vorba, şi al doilea, doamna Carmen Dumitriu, care este cea care a făcut, şi spun asta cu toată responsabilitatea, cele mai mari încasări din toate timpurile, din istoria notariatelor, făcând toate contractele A.V.A.S. pe tot teritoriul ţării. Această doamnă, care încasează sute de miliarde pe lună, are nevoie de spaţiu şi poate să şi-l cumpere. Nu cred că este normal şi firesc să intre la licitaţie. Mulţumesc. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnul senator Ovidiu Teodor Creţu. Domnul Ovidiu Teodor Creţu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Îl felicit pe iniţiator, pe domnul senator Marinescu Marius, pentru declaraţia politică pe care a făcut-o la început. Din păcate, dânsul nu este documentat şi nici colegul antevorbitor, referitor la mersul Ordonanţei Guvernului nr.28/2002, care, la noi, în Senat, a fost respinsă, dar la Camera Deputaţilor a fost discutată în plen, pe baza unui raport de admitere, a fost retrimisă la comisie, urmând ca săptămâna aceasta, cu un raport favorabil, să se rediscute. Deci problema pe care a ridicat-o domnul senator Marinescu este rezolvată de Guvern prin ordonanţa respectivă. Mai mult, Camera Deputaţilor, în înţelepciunea lor, cum spunea domnul senator Antonie Iorgovan, a admis, pe lângă licitaţie, şi negocierea directă, aşa cum era firesc, pentru că o bună parte dintre activele R.A.A.P.P.S. au fost privatizate prin negociere directă şi nu era normal să schimbăm legea în cursul jocului. Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota împotriva acestei propuneri legislative. Mulţumesc. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Domnul senator Iorga sau domnul senator Funar. Vă rog, domnul senator Nicolae Iorga. (Discuţii şi vociferări în sală.) Numai puţin, domnule senator! Îi invit pe colegii senatori care sunt prezenţi în sală să-şi ocupe locurile. Domnul senator Onaca... Stimate colege şi stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile. Vă rog să vă ocupaţi locurile! Aveţi cuvântul, domnule senator. Domnul Nicolae Marian Iorga: Domnule preşedinte, Stimate colege şi stimaţi colegi, Grupul parlamentar al Partidului România Mare din Senat va vota pentru raportul de respingere al comisiei, dar, pentru că văd că unii se tot miră pe aici, de la acest microfon, eu nu mă mir că domnii colegi, eu ştiu, Mihăilescu sau alţii dintre noi, au nevoie de aceste spaţii de la R.A.A.P.P.S. Eu mă mir că nu le-au cumpărat şi ei ca Traian Băsescu. (Aplauze în sală.) Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnul senator Gheorghe Funar. Domnul Gheorghe Funar: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Onorat Senat, Am doar două întrebări pentru distinsul nostru coleg care a prezentat această propunere legislativă. Prima întrebare: prin propunerea dumneavoastră legislativă aţi urmărit ca pe colegul nostru Ilie Ilaşcu să-l lăsaţi fără locuinţă, să iasă în stradă, pentru că nu poate să concureze la nicio licitaţie cu miliardarii din Bucureşti? A doua întrebare: prin aplicarea propunerii dumneavoastră legislative, câte din aceste spaţii ale R.A.A.P.P.S.-ului le va lua Gigi Becali sau Ion fiiriac, sau alţi miliardari? Mulţumesc. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Domnul senator Gavrilă Vasilescu. Domnul Gavrilă Vasilescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Întâmplarea face ca multe dintre locuinţele R.A.A.P.P.S.-ului să fie pe undeva unde am şi eu o "bojdeucă" şi mă interesau nişte lucruri din acestea. Sunt adeptul ca aceste vânzări să se facă prin licitaţie. Categoric sunt adeptul unei asemenea situaţii. Ca membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări am votat împotriva acestei iniţiative legislative, pentru că nu-şi mai avea obiect. La data când noi am discutat acest lucru era reglementat. Deci, în mod cert, în momentul de faţă ordonanţa Guvernului funcţionează. Eu cred că, în înţelepciunea ei, Camera va adopta acest proiect de lege şi va fi de acord cu ordonanţa respectivă, ca acestea să nu se mai facă prin negociere directă, ci prin licitaţie. Vreau să mai declar ceva: s-a făcut o afirmaţie de către un coleg senator la adresa unui coleg notar care a câştigat sute de miliarde de lei. Vreau să vă spun că este aberant ceea ce s-a declarat. Nu există... nu vreau să fiu avocat, dar declaraţii de acest gen... Îi voi comunica doamnei Dimitriu Carmen această declaraţie pe care aţi făcut-o în mod tendenţios, domnule coleg. Aşa ceva nu există şi nu este prima oară când aud lucruri aberante din gura aceluiaşi coleg parlamentar. Am lucrat şi în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă aud şi vă urmăresc cu foarte multă atenţie. V-aş ruga să vă măsuraţi cuvintele înainte de a vorbi, după aceea, daţi drumul la ceea ce aveţi de spus. Mulţumesc. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Declar închise dezbaterile generale. Drept la replică, domnul senator Şerban Nicolae. (Discuţii în sală.) Imediat! Aveţi dreptul, conform regulamentului, să luaţi cuvântul. Domnul Şerban Nicolae: Mulţumesc, domnule preşedinte. Îmi cer scuze faţă de distinşii colegi senatori că trebuie să intervin cu această replică. Mi-am auzit rostit numele şi, deşi am mai făcut şi cu altă ocazie apel, se pare că distinsul nostru coleg, care mi-a pomenit numele, nu a înţeles nici până la vârsta aceasta un vechi proverb românesc care spune: "Câinele moare de drum lung şi Domnia Sa de grija altuia!". Aş fi vrut, însă, să fac o singură precizare. Dincolo de faptul că eu nu am primit niciodată casă de la stat, nu am cumpărat niciodată casă de la stat, am spus răspicat că sunt împotriva vânzării imobilelor R.A.A.P.P.S., în orice formă, pentru că, în orice formă s-ar realiza această chestiune, cineva, "băieţii deştepţi", ca să folosesc pluralul, vor profita. Şi domnul senator Marinescu, iniţiatorul acestui proiect, ştie acest lucru, pentru că l-am spus nu o dată, că sunt împotriva vânzării în orice formă. Aceste imobile trebuie să aibă un alt regim, pentru că, în fapt, este vorba despre o privatizare a lor, şi nu de o vânzare la licitaţie. R.A.A.P.P.S.-ul, în această chestiune, este tratat ca o societate comercială. Revenind, însă, la colegul nostru, pentru că era vorba doar despre o replică, aş fi vrut, cu mare atenţie, să ascult un istoric imobiliar al colegilor Domniei Sale sau al liderilor Domniei Sale, Traian Băsescu şi Theodor Stolojan. Mai ales cel din urmă! Mulţumesc. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Ofer cuvântul domnului senator Marius Marinescu, în calitate de iniţiator, şi-i adresez rugămintea să răspundă întrebărilor formulate de colegii senatori, dar asupra propunerii legislative doar. Vă rog. Domnul Marius Marinescu: Aş vrea să-i răspund domnului senator Funar. Domnul senator Ilie Ilaşcu stă într-o locuinţă de serviciu, nu de protocol. Ba, mai mult, eu am avut o iniţiativă legislativă pe care a semnat-o şi domnul senator Adrian Păunescu, care a făcut vorbire la declaraţii politice, prin care l-am declarat pe domnul Ilaşcu şi pe ceilalţi doi luptători împotriva comunismului din Tiraspol eroi naţionali şi beneficiază de toate drepturile. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Vă rog să vă referiţi la lege. Domnul Marius Marinescu: Da. Cu privire la faptul că Ordonanţa de urgenţă nr. 28/2002 este în vigoare sau nu, aş vrea să vă spun că a picat aici. Are raport negativ, iar această Ordonanţă de urgenţă nr. 28/2002, care a fost ulterioară iniţiativei mele, dă încă posibilitatea vânzării prin negociere directă şi mai dă posibilitatea prim-ministrului să repartizeze discreţionar locuinţele de protocol. Este vorba despre un patrimoniu de aproape un miliard de euro, cam atât reprezintă patrimoniul R.A.A.P.P.S.-ului, şi trebuie vândut prin licitaţie, pentru a aduna cât mai mulţi bani. Aş fi fost de acord dacă reprezentantul Guvernului ne spunea care este legătura şi ne prezenta lista cu toţi demnitarii care stau abuziv în aceste locuinţe, şi nu numai, şi vedeam foarte clar legătura dintre guvernanţi şi oligarhie. Spre exemplu, domnul Cristian Iordănescu, un avocat de prestigiu, care este şi avocatul domnului Patriciu, a primit două spaţii de la R.A.A.P.P.S. în strada Polonă nr. 250. Deci aceasta este cea mai mare dovadă că este o legătură foarte strânsă între guvernanţi şi oligarhie. Vă mulţumesc. Eu speram să găsim o susţinere în interesul cetăţenilor, să vindem aceste locuinţe la licitaţie. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Stimaţi colegi, Aţi ascultat punctul de vedere al Guvernului, dar şi al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. În acest moment, propunerea legislativă este lipsită de substanţă prin apariţia unei ordonanţe de urgenţă. Sigur că, în funcţie de decizia care se va lua în Cameră, puteţi să reiteraţi o astfel de propunere legislativă. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Vă rog să votaţi. Cu 39 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă şi 8 abţineri, plenul Senatului, aprobând raportul de respingere întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări... (Rumoare şi strigăte în sală.) Aveam sentimentul că suntem în Senatul României, şi nu pe stadion. Deci plenul Senatului aprobă raportul întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi, pe cale de consecinţă, respinge Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.19/2002. Legea are caracter de lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulţumesc, stimaţi colegi. Trecem la ultima parte a programului nostru, respectiv la punctul 19 din ordinea de zi, întrebări, interpelări şi răspunsuri din partea reprezentanţilor Executivului. Din sală: Listă! Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Nu. A solicitat vreun grup parlamentar? Suntem pe stadion să strige fiecare cum vrea listă? Stimaţi colegi, Daţi-mi voie, înainte de a oferi cuvântul reprezentanţilor grupurilor parlamentare, să vă reamintesc timpii stabiliţi împreună, de comun acord, şi pe care vă rog să-i respectaţi, la întrebări şi interpelări. Deci Grupul parlamentar al P.S.D. are 9 minute pentru întrebări şi interpelări; Grupul parlamentar al P.N.L. are 6 minute; Grupul parlamentar al P.D. are 5 minute; Grupul parlamentar al P.R.M. are 5 minute; Grupul parlamentar al P.C. are 3 minute; Grupul parlamentar al U.D.M.R. are 3 minute; senatorii independenţi au 11 minute. (Discuţii la tribună.) Începem cu Grupul parlamentar al P.S.D., domnul senator Ilie Sârbu. Nu este prezent. Domnule senator Angel Tîlvăr, aveţi cuvântul. Domnul Angel Tîlvăr: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am două întrebări. Prima întrebare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii publice. Alocaţia zilnică de hrană de care beneficiază în acest moment o persoană internată într-un spital este de cinci lei şi jumătate, insuficientă pentru asigurarea unei alimentaţii corespunzătoare. Este inadmisibil ca această situaţie să se perpetueze de multă vreme şi să continue. Situaţia din spitalele româneşti, din punct de vedere al alocaţiei zilnice de hrană, este scandaloasă şi ne îndepărtează de Europa, în loc să ne apropie. Având în vedere aceste lucruri, vă întreb: veţi creşte cuantumul alocaţiei zilnice de hrană de care beneficiază persoanele internate în spitale? Care va fi acest cuantum? Când va avea loc această creştere? A doua întrebare este adresată domnului Cristian Adomniţei, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului. Din cauza lipsei de locuri în grădiniţe, în municipiul Focşani sunt peste 100 de copii pe listele de aşteptare la trei grădiniţe cu program prelungit, din zona centrală a oraşului. În condiţiile în care probleme similare există şi la alte grădiniţe, şi ele tind să se acutizeze, vă întreb dacă şi cum veţi sprijini autorităţile publice locale pentru a rezolva această problemă stringentă. Aveţi în vedere alocarea de fonduri pentru construcţia de noi grădiniţe în municipiul Focşani? Când veţi aloca aceste fonduri? Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Vă adresez rugămintea să eliminaţi tot ceea ce consideraţi balast în susţinerea întrebărilor şi interpelărilor, pentru că mâncaţi din timpul colegilor senatori. Domnule senator Ovidiu Creţu, aveţi cuvântul. Microfonul 3. Întrebări adresate Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse. Vă rog, aveţi cuvântul. Domnul Ovidiu Teodor Creţu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Întrebarea o adresez în numele unor pensionari, foşti mineri din zona Rodnei, din partea cărora mi s-a adresat domnul Bindi Ioan. Este vorba despre două etape diferite de pensionare: - cei pensionaţi înainte de 1990 în baza Legii nr. 3/1977, la care numărul de puncte se împarte la 30 de ani, în conformitate cu legea; - pentru cei care s-au pensionat după 1990 pe baza Hotărârilor de Guvern nr. 267 şi nr. 468/1990, numărul de puncte se împarte la 20 de ani, rezultând, bineînţeles, o pensie mai mare. Acest mod de calcul duce la o inechitate pentru cei care au lucrat în aceste sectoare şi s-au pensionat înainte de februarie 1990 şi, tocmai de aceea, ne adresăm dumneavoastră, domnule ministru, pentru a găsi o soluţie legislativă care să înlăture această inechitate. Pentru a rezolva această problemă, vă rog să iniţiaţi o hotărâre de guvern care să prevadă acelaşi mod de recalculare a pensiilor şi pentru cei pensionaţi anterior apariţiei celor două Hotărâri de Guvern, respectiv nr. 267 şi nr. 468/1990, ca şi pentru cei pensionaţi după apariţia acestora, şi anume ca pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au descris în intervalul 1 iulie 1977-1 februarie 1990 şi care au lucrat în unităţi miniere, stagiul complet de cotizare, utilizat la determinarea punctajului mediu anual, va fi de 20 de ani şi, respectiv, 25 de ani pentru cei care au lucrat în cariere şi instalaţii de preparare, în întreprinderea "Acumulatorul" Bucureşti şi Fabrica de Acumulatori Bistriţa. Solicit răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Doamna senator Doina Silistru. Întrebarea este adresată Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului sau Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Vă rog să căutaţi să lăsaţi timp şi pentru ceilalţi colegi. Doamna Doina Silistru: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Prima întrebare este adresată domnului Cristian Adomniţei, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului. Pe parcursul anului şcolar trecut, patru sute de elevi vasluieni din toate şcolile gimnaziale ale judeţului au renunţat la studii, iar inspectoratul şcolar judeţean nu a luat atitudine în acest sens. Specialiştii sunt de părere că acest număr poate transforma abandonul şcolar din judeţ într-un adevărat fenomen. Se observă o agravare a situaţiei financiare a familiilor unor elevi, iar mulţi dintre ei nu mai vin la cursuri pentru că părinţii nu-şi mai pot permite să le asigure strictul necesar. Acest fenomen apare în special în mediul rural, acolo unde de fapt fenomenul de abandon este mai intens. Considerând că aceasta este o problemă de maximum interes, vă întreb, domnule ministru: ce măsuri veţi dispune pentru reducerea abandonului şcolar şi asigurarea şcolarizării acestor copii în noul an şcolar? A doua întrebare este adresată domnului Decebal Traian Remeş, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. Domnule ministru, Foarte mulţi agricultori reclamă pagubele din agricultură, provocate de seceta prelungită. În judeţul Vaslui, după estimările specialiştilor locali, pagubele se ridică la peste 68 milioane lei, cele mai afectate fiind culturile înfiinţate în toamnă. Potrivit evaluărilor făcute la sfârşitul lunii mai, mai bine de jumătate din cultura de grâu de pe cele 44 mii hectare semănate în toamnă este compromisă aproape în totalitate, ceea ce face ca pagubele să ajungă la aproape 50 milioane lei numai la această cultură. Considerând că aceasta este o problemă de maximum interes în această perioadă, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicaţi dacă s-a finalizat centralizarea suprafeţelor calamitate la nivel naţional, care este suprafaţa calamitată în judeţul Vaslui, când vor primi agricultorii afectaţi despăgubirile cuvenite pentru pagubele înregistrate şi dacă aţi găsit o soluţie pentru a-i despăgubi şi pe acei agricultori ale căror suprafeţe nu au fost asigurate nu pentru că nu au vrut, ci pentru că nu au avut cu ce. Mulţumesc. Aştept răspuns scris şi oral. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Îl invit la tribună pe domnul senator Ion Vărgău, Grupul parlamentar al P.S.D. Microfonul 3. Domnul Ion Vărgău: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Prima întrebare este adresată domnului Paul Păcuraru, ministrul muncii, familiei şi egalităţii de şanse. Obiectul întrebării: în ultima perioadă de timp tot mai mulţi pensionari vin în audienţă la cabinetul parlamentar din Tulcea, motivând faptul că deşi statul le acordă o reducere de 50% la călătoriile cu mijloace de transport feroviar pentru 6 călătorii anual, pensiile mici nu le permit să beneficieze de această facilitate. Pentru ca acest sprijin acordat pensionarilor să nu rămână doar la nivel teoretic, ţinând cont de faptul că posibilităţile financiare ale persoanelor vârstnice sunt limitate, aveţi, domnule ministru, în vedere acordarea unui număr mai mic de tichete de călătorii, dar subvenţionate în proporţie de 100%, astfel încât şi pensionarii cu venituri foarte mici să poată beneficia de acest ajutor? Solicit răspuns scris şi verbal. A doua întrebare este adresată domnului Cristian Adomniţei, ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului. Acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului până la 2 ani a determinat creşterea natalităţii, lucru desigur benefic pentru populaţia României, a cărei medie de vârstă este destul de înaintată. În ultima perioadă, locurile din grădiniţele de stat s-au redus foarte mult în favoarea celor din grădiniţele particulare. Mulţi părinţi nu-şi permit să suporte costurile lunare pe care le implică educaţia într-o grădiniţă privată. Apreciind ca foarte importantă educaţia de la o vârstă cât mai fragedă, veţi încerca, domnule ministru, o suplimentare în grădiniţele din sistemul de stat, având în vedere că în ultima perioadă foarte multe familii tinere şi bunici trebuie să îndure căldura şi cozile interminabile pentru a putea prinde un loc la grădiniţe pentru copiii sau nepoţii lor? Solicit răspuns verbal şi scris. Vă mulţumesc. Domnul Doru Ioan Tărăcilă: Mulţumesc. Grupul parlamentar al P.S.D. a utilizat până acum 10 minute. O invit la tribună pe doamna senator Verginia Vedinaş. Microfonul 2. Aveţi cuvântul.

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.