CAPITOLUL 1
Dispozitiuni generale

Art. 1. - Legislatia civila si comerciala a Vechiului Regat se extinde in teritoriile de peste Carpati, precum urmeaza:

1. Codul civil din 4 Decemvrie 1864;

2. Legea pentru judecatoriile de ocoale din 30 Octomvrie 1907;

3. Codul de procedura civila din 14 Martie 1900;

4. Codul comercial din 10 Mai 1887;

5. Legea asupra drepturilor proprietarilor rezultand din contractele de inchiriere si arendare, din 30 Martie 1903;

6. Legea asupra marcilor de fabrica si de comert din 15 Aprilie 1879;

7. Legea asupra brevetelor de inventiuni din 13 Ianuarie 1906, cu modificarile lor ulterioare, precum si toate legile civile, comerciale si de procedura, de orice natura, cum si regulamentele lor, in vigoare la data punerii in aplicare a acestei legi.

Art. 2. - Trimiterile facute de legile si regulamentele ce au intervenit dupa Unire, - 1 Decemvrie 1918, - la legile locale ce se abroga, se socotesc facute la legile si regulamentele extinse, corespunzatoare. Trimiterile facute de legile si regulamentele ce au intervenit dupa Unire, la legile din Vechiul Regat neextinse in tot cuprinsul tarii, se socotesc facute la legile si regulamentele locale corespunzatoare ramase in vigoare.

Trimiterile facute de legile si regulamentele locale ramase in vigoare, la legi si regulamente locale ce se abroga, se socotesc facute la dispozitiunile corespunzatoare din legislatia extinsa prin prezenta lege.

CAPITOLUL 2
Dispozitiuni din legile locale mentinute in vigoare

Art. 3. - Pana la revizuirea codurilor romane se mentin urmatoarele dispozitiuni din dreptul local:

Art. 4. - Constituirea, transmiterea, modificarea sau stingerea drepturilor reale imobiliare se fac prin inscriere in cartea funciara. Raman exceptate cazurile prevazute de legea locala in care drepturile reale se dobandesc fara inscriere in cartea funciara; titularul nu va putea dispune insa de ele decat dupa ce s'a facut inscrierea. Conventiunile si actele unilaterale referitoare la constituirea, transmiterea, modificarea sau stingerea drepturilor reale imobiliare, vor fi valabile numai daca sunt facute prin act scris, iar in cazurile prevazute de lege, in forma autentica. Ori de cate ori legile stinse prevad inscrierea sau transcrierea in registrul de inscriptiuni sau transcriptiuni, a actelor privitoare la drepturi reale imobiliare sau la anumite drepturi, personale, ori a masurilor de asigurare asupra imobilelor, se va face inscrierea corespunzatoare in cartea funciara, potrivit regulelor ce o carmuesc si cu efectele acolo prevazute.

Se vor nota in cartea funciara, cu efectele prevazute legile ce o carmuesc, drepturile personale, faptele sau alte raporturi juridice, susceptibile de inscriere, potrivit legilor locale mentinute in vigoare.

Cand legile ce se extind prevad afisarea unei actiuni sau extrasului ei, dand efect retroactiv hotararii ce se va pronunta asupra bunurilor imobiliare a uneia din parti, cum este cazul art. 285 din Codul civil si art. 630 procedura civila, actiunea va fi notata in cartea funciara in care este inscris bunul asupra caruia hotararea urmeaza a avea efect.

Art. 5. - Daca vreo cladire face obiectul proprietatii pe etaje sau pe apartamente, se va deschide o carte funciara colectiva pentru intreaga cladire si cate o carte funciara individuala pentru fiecare etaj sau apartament. Imobilul in intregul sau, va fi indicat in cartea funciara colectiva cu un numar nefractionat, iar in cartile funciare individuale, fiecare etaj sau apartament va fi indicat cu un numar de parcela fractionat, al carui numarator va fi numarul aratat in cartea funciara colectiva, iar numitorul va fi indicele etajului sau apartamentului.

In cartea funciara colectiva se vor inscrie toti proprietarii etajelor ori apartamentelor. Aceasta carte va arata: in titlu, cladirea care face obiectul proprietatii individuale pe etaje ori apartamente, impreuna cu numarul ei de parcela, iar pe foaia A, numarul de parcela al fiecarui etaj ori apartament, cu aratarea cartii funciare in care se gaseste inscris, precum si partile indivize comune cladirii.

In cartea funciara individuala se va inscrie proprietarul etajului sau apartamentului, se va arata dreptul de coproprietate asupra partilor comune indivize si se va face trimitere la numarul cartii funciare a intregii cladiri. Inscrierile privitoare la intreaga cladire se vor face atat in cartea funciara colectiva, cat si in cele individuale.

Art. 6. - Copartasul va putea cere, in temeiul inscrisului original de imparteala si a copiei legalizate a chemarii in garantie, inscrierea unui privilegiu, asupra imobilelor ce ceilalti copartasi au dobandit prin efectul impartelii, pentru garantarea creantei rezultand din evictiune. Inscrierea se va face pana la concurenta sumei pentru care a fost chemat in garantie.

Art. 7. - In cazul prevazut de art. 1737, pct. 4, privilegiul se va inscrie in temeiul primului proces-verbal, pentru suma aratata in contract, iar daca valoarea lucrarilor nu rezulta din contract, privilegiul se va inscrie pana la suma maxima aratata in cerere; cel impotriva caruia s'a facut inscrierea va putea insa, in apel, sa ceara in acest din urma caz reducerea sumei inscrise. Cel de al doilea proces-verbal se va nota in cartea funciara, cu referire la prima inscriere savarsita.

Instanta va incuviinta radierea privilegiului, la cererea oricarui interesat, dupa ascultarea partilor, daca nu s'a cerut notarea celui de al doilea proces-verbal, in termenul de 6 luni, prevazut de art. 1737, pct. 4, iar cel impotriva caruia s'a facut inscrierea, a instrainat imobilul sau a fost declarat in stare de faliment, ori a incetat din vieata si succesiunea a fost acceptata sub beneficiul de inventar.

Art. 8. - Cesionarul va putea cere inscrierea ipotecii in favoarea sa, pe baza inscrisului de cesiune a creantei. Cand se cedeaza o creanta garantata inscrisa in cartea funciara, comunicarea incheierii de inscriere, facuta debitorului de catre instanta de carte funciara tine locul notificarii prevazute de art. 1393 Cod civil.

Debitorul cedat va putea cere, in termen de o luna dela comunicarea incheierii prin care s'a ordonat inscrierea stramutarii ipotecii, notarea exceptiunilor pe care le-ar fi putut opune cedentului pentru cauze anterioare comunicarii incheierii si pe care intelege sa le opuna cesionarului.

Instanta de carte funciara va incuviinta in intregime sau in parte radierea dreptului de ipoteca sau notarea prevazuta in alineatul precedent, in temeiul hotaririi judecatoresti ramasa definitiva (sau irevocabila), prin care s'a pronuntat asupra temeiniciei exceptiunilor invocate de debitorul cedat. Dispozitiunile acestui articol se vor aplica prin asemanare si in cazul gajului constituit asupra unei creante ipotecare.

Art. 9. - Daca ipoteca creantei novate a fost rezervata nouei creante, aceasta se va inscrie cu rangul vechei ipoteci, in temeiul inscrisului dovedind novatiunea.

Art. 10. - Cel subrogat in drepturile creditorului ipotecar va putea cere inscrierea stramutarii dreptului de ipoteca in temeiul inscrisurilor ce dovedesc subrogatiunea.

Art. 11. - Revocarea donatiunilor pentru survenire de copil si raportul in natura a bunurilor imobiliare ce fac parte din o succesiune, nu aduc atingere sarcinilor si instrainarilor constituite de catre proprietarul tabular. Revocarea donatiunii pentru neindeplinirea conditiunilor nu aduce atingere instrainarilor sau sarcinilor consimtite de acelasi proprietar, afara numai daca conditiunile au fost notate in cartea funciara.

Imparteala nu va fi supusa dispozitiunilor art. 786 din Codul civil, in ce priveste imobilele situate in tinuturile unde legislatia se intinde prin prezenta lege; ea va avea in acest caz caracterul unui act constitutiv de drepturi.

Art. 12. - Ordonanta prin care se dispune facerea popririi asupra unei creante ipotecare se va comunica din oficiu instantei de carte funciara, care, dupa notare o va comunica tertului poprit. Suma poprita se va distribui intre creditorii ce au urmarit, potrivit prevederilor art. 464 din Codul de procedura civila.

Art. 13. - Executarea silita asupra bunurilor imobile sau uzufructului imobilelor, cum si masurile de asigurare asupra acestora se va face potrivit art. 132, 135-213, 220 si 221 din Legea Nr. LX din 1881, cu modificarile aduse prin Legea LIV din 1912. Caile de atac, impotriva incheierilor si termenelor in care se pot exercita sunt cele prevazute in aceste legi. Apelul se va judeca de tribunal.

Executarea imobiliara se va ordona de instanta care a judecat in prima instanta. Ordonarea executarii imobiliare in temeiul unui act notarial, a unei hotariri data in materie penala sau a hotaririi unei autoritati administrative este de competenta judecatoriei domiciliului celui urmarit; in cazul mai multor debitori urmariti creditorul are alegerea judecatoriei.

Cererea de executare va cuprinde datele prevazute de art. 135 din legea executionala locala. Ea se va face in numarul de exemplare necesar pentru a se comunica fiecarui debitor urmarit si fiecareia din instantele de carte funciara ce urmeaza a proceda la executare, plus un exemplar pentru instanta sesizata cu cererea. La cedere se va alatura hotarirea investita cu formula executorie.

Cererea de ordonarea executarii se va rezolva in camera de consiliu, fara citarea partilor. Daca cererea este admisibila, instanta va da ordonanta de executie si va urma potrivit art. 136 din legea executionala locala.

Art. 14. - Instanta de recurs in materie de carte funciara este Curtea de Casatie.

Art. 15. - In procesele care au de obiect valorificarea dreptului de proprietate imobiliara si a altor drepturi reale ori sarcini reale, sau eliberarea imobilului de sub acestea, in procesele de imparteala, de hotar si de posesiune, referitoare la imobile si procesele de carte funciara pentru radiere, componenta instantelor judecatoresti pe teritoriul careia este situat imobilul, este o competenta exclusiva.

Daca imobilul este situat pe teritoriul mai multor instante, procesul se poate intenta inaintea oricareia din ele.

Art. 16. - Notarul public in afara de cazul prevazut de art. 108, alin. prim, din legea notariala (locala), nu va putea audia martori si primi in depozit bani si efecte publice de credit. Instanta competenta sa investeasca cu formula executorie un act notarial ca fiind judecatoria in circumscriptiunea careia notarul public isi are sediul.

Art. 17. - Procedura de mostenire se va deschide din oficiu, cand in succesiune se gasesc bunuri imobile, sau daca intre mostenitori sunt minori ori persoane puse sub curatela in temeiul art. 28 din legea tutelara locala, daca in termen de 3 luni dela moarte, cei interesati nu au cerut deschiderea si nici nu au cerut in acelasi timp eliberarea certificatului de mostenitor sau de legatar. Cererile de liberarea certificatului de mostenitor sau legatar retrase sau respinse prin hotariri ramase definitive se socotesc neintroduse.

In termen de 15 zile dela data decesului, delegatul primariei in comunele urbane, iar in comunele rurale notarul, va intocmi un act cuprinzand data deschiderii succesiunii, inventarul imobilelor si valoarea lor aproximativa, etatea si domiciliul mostenitorilor cu aratarea daca vreunul din ei este minor sau cu sub curatela si a celor mai apropiate rude si il va trimite judecatoriei competente sa procedeze la deschiderea succesiunii. Judecatoria daca sunt indeplinite cerintele alin. prim, din oficiu va delega un notar public pentru desbaterea succesiunii.

Art. 18. - Dreptul de priveghere si actiunea disciplinara se va exercita fata de notarii publici potrivit art. 7, alin. 10 si 13 inclusiv din Decretul-lege Nr. 478 din 1 Octomvrie 1938.

Art. 19. - Dispozitiunile din legile locale, mentinute in vigoare se aplica persoanelor avand domiciliul real pe teritoriul de aplicare a acestor legi, precum si bunurilor aflate pe acel teritoriu. Succesiunile vor fi carmuite de legea ultimului domiciliu al defunctului, ori unde ar fi situate bunurile care le compun. Imparteala imobilelor aflate pe teritoriul unde procedura de mostenire locala este mentinuta, se va face potrivit dispozitiunilor art. 10. Forma actelor este carmuita de legea locului unde se intocmesc.

CAPITOLUL 3
Dispozitiuni transitorii

SECTIUNEA I
Dispozitiuni de drept civil

Art. 20. - Validitatea casatoriei va fi guvernata de legile in vigoare la data celebrarii. Totusi, casatoria care, potrivit legilor anterioare, este nula sau anulabila, nu va putea fi desfiintata dupa intrarea in vigoare a nouii legi, decat daca desfiintarea ei ar putea fi pronuntata si potrivit dispozitiunilor extinse.

Art. 21. - Desfacerea casatoriei pentru fapte intamplate inainte de punerea in aplicare a acestei legi, se va putea face numai daca acele fapte pot da loc la desfacerea casatoriei si dupa Codul civil. Cererile pentru transformarea separatiunii de pat si masa in despartenie, se vor putea face in termen de 6 luni socotite dela punerea in aplicare a acestei legi, daca dela ramanerea definitiva a hotararii de separatiune a trecut mai mult de 2 ani, iar in caz contrar dela implinirea celor doi ani.

Art. 22. - Tagaduirea paternitatii copilului nascut inainte de intrarea in vigoare a acestei legi, se va face, potrivit legilor anterioare.

Art. 23. - Succesiunile deschise inainte de intrarea in vigoare a acestei legi, sunt carmuite de legile in vigoare la data deschiderii lor.

Art. 24. - Acceptarea sau renuntarea la o succesiune deschisa inainte de punerea in aplicare a acestei legi, cand mostenitorul nu si-a exercitat inca dreptul de optiune, se va face in forma prevazuta de legea extinsa.

Termenul pentru facerea inventarului, prevazut art. 706 c. civ., va incepe a curge dela punerea in aplicare a acestei legi, afara daca nu este modificat prin dispozitiuni din legi speciale.

Art. 25. - Conventiunile sau dispozitiunile testamentare, privitoare la indiviziune, anterioare punerii in aplicare a acestei legi, vor continua sa-si produca efectele. Cu toate acestea, fiecare indivizar va putea cere iesirea din indiviziune dupa trecerea a 5 ani dela intrarea in vigoare a acestei legi, afara numai daca termenul stabilit prin contract sau testament expira mai inainte.

Art. 26. - In succesiunile ce se vor deschide dupa punerea in aplicare a acestei legi, desmostenirile facute in temeiul legilor locale anterioare vor ramane fara efect.

Art. 27. - Actele juridice, intre vii si pentru caz de moarte, anterioare intrarii in vigoare a acestei legi, raman supuse, in ce priveste validitatea, efectele si mijloacele de probatiune, legilor care le carmuiau la data cand au luat nastere. Efectele acestor acte ce se vor produce dupa intrarea in vigoare a acestei legi, vor fi insa supuse dispozitiunilor de ordine publica din legile extinse. Dovada anterioritatii actului juridic se va face prin mijloacele de dovada admise de legile sub imperiul carora actul a fost facut sau incheiat.

Art. 28. - Pactele succesorale si testamentale comune facute in temeiul legilor locale, isi vor produce efectul si in succesiunile ce se vor deschide posterior intrarii in vigoare a acestei legi. Ele vor putea fi revocate sau anulate potrivit dispozitiunilor legii in vigoare inainte de aceasta data.

Art. 29. - Faptele producatoare de prejudicii, anterioare intrarii in vigoare a acestei legi, isi vor produce efectele prevazute in legile sub care s'au savarsit.

Art. 30. - Pentru casatoriile incheiate inainte de intrarea in vigoare a acestei legi, raporturile patrimoniale dintre soti, raman carmuite in lipsa de conventiuni, de regimul legal sub care casatoria s'a incheiat; insa regimul matrimonial nu va mai putea fi schimbat in timpul casatoriei si nici dota nu va putea fi sporita.

Art. 31. - Prescriptiunile incepute inaintea punerii in aplicare a acestei legi sunt carmuite in ce priveste natura, durata si efectele lor, de dispozitiile legii sub care au inceput. Cand legea noua prevede un termen mai scurt decat acel din legea veche, se va aplica termenul mai scurt, daca socotit din ziua punerii in aplicare a legii noi, termenul se implineste mai inaintea termenului prevazut de legea veche. Cazurile de suspendare si intreruperea prescriptiei sunt acele prevazute de legea noua. Dispozitiunile art. 1909 din Codul civil nu vor fi aplicabile posesiunilor incepute inainte de intrarea in vigoare a legii prezente.

SECTIUNEA II
Dispozitiuni de drept comercial

Art. 32. - Obligatiunile privitoare la tinerea registrelor comerciale, stabilite prin Codul comercial roman, intra in vigoare la 1 Ianuarie 1944. Pana la aceasta data registrele comerciale tinute in conformitate cu dispozitiunile din legile anterioare, produc aceleasi efecte ca si registrele din Codul comercial extins.

Art. 33. - Statutele societatilor pe actiuni vor trebui sa fie puse de acord cu legile extinse, pana la 1 Ianuarie 1945, indeplinindu-se formalitatile din art. 92 si 96 din Codul de comert.

Art. 34. - Raspunderea membrilor societatii in nume colectiv in operatiunile incheiate de societate inainte de intrarea in vigoare a acestei legi, va fi aceea prevazuta de legea locala.

Art. 35. - Procurile comerciale, date si inscrise in registrul comertului inainte de punerea in aplicare a acestei legi, pastreaza efectele prevazute de legile anterioare, in privinta puterilor acordate procuratorului pana la expirarea sau incetarea lor.

Art. 36. - Falimentele declarate inainte de intrarea in vigoare a acestei legi, vor fi carmuite de legile in fiinta la data cand au fost declarate. Concordatele post-falimentare cerute dupa punerea in aplicare a acestei legi, vor fi carmuite de Codul comercial.

SECTIUNEA III
Dispozitiuni procedurale

Art. 37. - Actiunile si cererile introduse pana la punerea in apelare a acestei legi, vor fi judecate potrivit legilor in vigoare la data cererii si de catre instanta competenta, potrivit legii sub care a fost introdusa. Conventiunile de propagarea competentei instantelor de judecata, valabile potrivit dreptului local si anterioare acestei legi, isi vor produce efectele si in urma punerii in aplicare a acestei legi.

Art. 38. - Hotaririle pronuntate inaintea intrarii in vigoare a acestei legi, raman supuse cailor de atac si termenelor prevazute de legea sub imperiul careia au fost pronuntate.

Art. 39. - Perimarea actiunilor, opozitiilor, contestatiilor, apelurilor, recursurilor sau cererilor de revizuire care se gasesc in lucrare sau suspendate la intrarea in vigoare a acestei legi, va avea loc in termen de 3 ani, socotit dela data cand procesul a fost lasat in nelucrare, respectiv dela cel din urma act de procedura.

Art. 40. - Cand nu se poate determina instanta competenta a judeca o cerere sau cand din cauza unei imposibilitati de fapt, aceasta instanta nu poate fi sesizata, Inalta Curte de Casatie va putea indica, la cererea oricarei din parti, instanta competenta.

Dispozitiuni finale

Art. 41. - Prezentul decret-lege se pune in aplicare pe data de 15 Septemvrie 1943.

Pe aceeasi data se abroga toate legile, regulamentele si dispozitiile contrare legilor si regulamentelor extinse sau acestei legi.

Dat in Bucuresti la 21 Iunie 1943.

ANTONESCU
Maresal al Romaniei si
Conducatorul Statului

Ministrul justitiei,
Ion C. Marinescu

Alaturi de reforma justitiei ati inscris in programul Domniei Voastre pentru conducerea tarii: desavarsirea unificarii legislative pe tot cuprinsul Romaniei, cu adanca credinta ca unitatea politica a neamului se reazima si pe unificarea vietii noastre juridice. Aceasta desavarsire a constituit de multa vreme o problema pe care numai dorinta de a i se da solutia cea mai buna si momentul cel mai potrivit au amanat-o pana acum.

In Basarabia s'a extins legiuirea Vechiului Regat in anul 1928, in Bucovina in 1938, iar dreptul public s'a unificat pe intregul teritoriu al tarii, punandu-se in anul 1937 in aplicare peste tot textele noilor coduri: penal si de procedura penala. Singura partea de peste Carpati, a ramas supusa normelor de drept privat asa cum s'au gasit in aplicare la data unirii, de aceea astazi cand tot neamul romanesc vibreaza de atata vieata nationala si de un insufletit ideal national, nu se mai putea lasa nici acolo teritorii intregi romanesti, supuse legislatiilor straine.

Generatiile de juristi, crescute 25 de ani in stiinta dreptului romanesc la facultati romane, nu cunosc si nici nu au invatat acest drept si-ar fi lipsit de sens si de posibilitate de urmare ca sa impunem continuu acestei lumi juridice noi ca sa aplice de pe scaunul judecatii sau la bara avocatilor dreptul strain in locul dreptului romanesc, pe care l'au invatat. Din punct de vedere juridic desavarsirea unificarii asigura in sfarsit deplina unitate de jurisprudenta in Stat si face ca sa dispara situatia nepermisa in care ceea ce constituia un drept pentru un locuitor dintr'o parte a tarii, sa nu constitue drept pentru cel din alta parte iar justitia insasi sa fie framantata de o serie de conflicte de drept interprovincial, consecinta fireasca a mentinerii legislatiei ei straine.

In fata acestor situatii, intarzierea desavarsirii unificarii legislative nu mai putea astepta. Pentru realizarea ei va propunem extinderea legislatiei civile si comerciale a Vechiului Regat in Romania de peste Carpati. Acest sistem legislativ, elaborat in spatiul latin, se aplica de aproape opt decenii in tara la noi, se gaseste astazi in vigoare pe restul, adica pe cea mai mare parte a tarii si s'a dovedit propriu conceptiilor poporului roman. Modificarile ulterioare ale codurilor le-a adaptat nevoilor evidentiate de experienta, iar jurisprudenta a lamurit normele de drept pozitiv si le-a acomodat succesiv diferitelor situatii. O veche dorinta a unei parti din lumea noastra juridica era ca unificarea sa se faca prin punerea in aplicare a codurilor noi.

In afara de avantajele aratate mai sus, care impun fara rezerva situatia extinderii legislatiei actuale, trebuie adaugat ca, in vremurile de azi, unificarea, prin extindere este mai usoara, fata de unificarea prin noui, neexperimentate. Jurisprudenta desvoltata in aplicarea actualelor coduri ce se extind si doctrina ce avem, asigura o aplicare normala a lor pe teritoriul asupra caruia se extind. In vremurile de pace, mai prielnice, care vor urma, se va face desigur revizuirea si definitivarea codurilor noui, potrivit ideilor timpului si va veni, fara indoiala, vremea invatarii, a pregatirii si a acestor coduri noui. Pana atunci, de acord cu aproape unanimitatea lumii juridice, ramanem la solutia propusa.

Pentru a nu face totusi tranzitia anevoioasa intre vechea si noua situatie juridica, am socotit sa pastram o mica parte din institutiile dreptului local. Se pastreaza astfel institutia cartii funciare si actuala situatie in materie de tutela si curatela, intru cat o parte din populatie fiind plecata dela casele lor, constituirea consiliilor de familie ar fi greu de realizat. In fine, s'a pastrat dreptul de mostenire al sotului supravietuitor.

Pastrand aceste institutii, dintre care unele sunt pe cale de a fi organizate pe intreg teritoriul Statului, cum e cartea funciara, trecerea dela legislatia locala la acea extinsa, va fi mai usurata.

Proiectul de decret-lege, pe care am onoarea a vi-l prezenta, cuprinde trei capitole: dispozitiuni generale, dispozitiuni cu privire la legile locale ce raman in vigoare si dispozitiuni transitorii. In primul capitol am arata legile Vechiului Regat, care se vor aplica, de aici inainte, pe tot cuprinsul Tarii. Odata cu legile, am extins si regulamentele lor, care formeaza un singur corp cu ele. In acest capitol am reglementat in mod special trimiterile ce se fac dela o lege sau dispozitiuni, la alte, pentru cazul cand legea la care se face trimiterea se abroga. In al doilea capitol, am reglementat dispozitiunile din legile locale, mentinute in vigoare pana la revizuirea codurilor. Am mentinut special dispozitiunile privitoare la cartea funciara, la structura si modul sau de functionare, pana la punerea in aplicare a Legii de unificare din 27 Aprilie 1938.

Spre a concilia dispozitiunile din codurile extinse, cu normele din cartea funciara, am prevazut ca, numai prin inscriere in cartea funciara se pot constitui, transmite, modifica sau stinge drepturile reale; dispozitiunile din codurile extinse, derogatorii acestei preciziuni, care prevad constituirea de drepturi reale numai prin consimtamant, urmand sa fie modificate in sensul ca aceste drepturi nu iau nastere decat prin inscrierea in cartea funciara.

Tot asa, ori de cate ori legile extinse prevad obligatiunea inscrierii sau transcrierii drepturilor si sarcinilor reale sau a masurilor de asigurare, sau executare asupra imobilelor, acestea se vor face numai in cartea funciara. Tot aici se vor inscrie actiunile a caror afisare este prevazuta in legile extinse, cand se refera la bunuri imobile, precum sunt aratate enunciativ dispozitiunile din art. 285 c. civ. si art. 630 pr. civ. Conventiunile care se refera la imobile, prin inscrierea in cartea funciara vor dobandi o siguranta deplina in raport cu tertii.

Readucerea sau dobandirea unor bunuri imobile anume prevazute se va face cu respectarea sarcinilor si instrainarilor inscrise de proprietarul tabular. Am pastrat sistemul legilor locale cu privire la introducerea din oficiu a procedurii succesorale, spre a se putea tine la curent cartea funciara cu situatia reala a bunurilor.

Executarea silita asupra imobilelor si caile de atac in materie executionala, fiind in stransa legatura cu regimul cartilor funciare, vor continua sa fie guvernate de normele prevazute in legea executiei silite. Spre a inlatura controversele am prevazut dispozitiunile legiuirilor locale mentinute in vigoare, se aplica persoanelor care au domiciliul real pe teritoriul de aplicare al acestei legi, precum si bunurile aflate pe acel teritoriu. Cu acest sistem se inlatura situatiunea daunatoare de a vedea in cuprinsul aceleiasi provincii, persoane de acelasi neam, carmuite de legi personale deosebite, dupa locul lor de origine. In sfarsit, am mentinut dispozitiile legii privitoare la tutela si curatela. In al treilea capitol am prevazut dispozitiuni transitorii de natura a face trecerea intre noul si vechiul sistem legislativ si adaptarea situatiei judiciare existente la noile principii de drept.

In cadrul principiilor clasice, am socotit ca aceasta lege nu poate avea efect retroactiv in ce priveste conditiunile de validitate efectele si mijloacele de probatiune ale actelor juridice, care s'au incheiat, avandu-se in vedere reglementarea altor legi; in aceeasi situatie vor fi si raporturile, patrimoniale dintre soti. De asemeni, faptele producatoare de prejudicii isi vor produce efectele potrivit dispozitiunilor din legea sub care au fost savarsite. Prescriptiile raman carmuite in ce priveste natura, durata si efectele lor, de legea sub care au inceput, cu exceptia cazului cand legea noua prevede un termen mai scurt. Cazurile de suspendare si intreruperea prescriptiunii sunt acele pe care le prevede legea extinsa. Sectiunea a doua cuprinde dispozitiuni de drept comercial. Am fixat data de 1 Ianuarie 1944 pana la care comerciantii trebue sa se puna la curent cu cerintele noului cod de comert, in ceea ce priveste tinerea registrelor comerciale.

Societatile pe actiuni isi vor pune statutele in concordanta cu legile extinse, pana la data de 1 Ianuarie 1945, prelungire determinata de situatia exceptionala de azi. In ceea ce priveste procurile comerciale, date si inscrise in registrul comertului, mai inainte de intrarea in vigoare a acestei legi, le-am pastrat efectele prevazute in legile sub care au fost intocmite. Sectiunea a treia cuprinde cateva dispozitiuni procedurale.

Spre a inlatura eventualele incertitudini, actiunile si orice fel de cereri introduse inaintea instantelor judecatoresti, pana la punerea in aplicare a acestor legi, se vor judeca potrivit normelor in vigoare la data introducerii lor si de catre instanta careia se gasesc; caile de atac vor fi cele prevazute de legea sub care au putut fi utilizate.

Perimarea actiunilor si a cailor de atac, care se gasesc in nelucrare sau sunt suspendate, va continua sa se faca din oficiu si in termenul prevazut de legea locala. Am reglementat anumite situatii care fac ca sa nu se poata determina deocamdata instanta competenta a judeca o cerere. In acest caz, la cererea oricareia din parti, Inalta Curte de Casatie va putea indica instanta competenta. Printr'un articol cu dispozitiuni finale, sunt considerate ca abrogate orice dispozitiuni de drept pozitiv sau cutumiar, contrarii atat legilor si regulamentelor extinse, cat si prezentei legi. In fine, am prevazut ca data de punere in aplicare a acestor legi ziua de 15 Septemvrie 1943, ziua inceperii noului an judecatoresc.

Proiectul, asa cum se prezinta, a fost intocmit cu colaborarea reprezentantilor magistraturii de aici si din Ardeal cu a reprezentantilor barourilor de acolo, cu profesorii universitari dela Facultatile de drept din Sibiu-Cluj, cu reprezentantii Consiliului Legislativ si cu presedintele Uniunii Notarilor Publici din Romania.

Punerea in aplicare, in anul cand numaram un sfert de veac dela intregirea Romaniei in hotarele ei indreptatite, a decretului pentru extinderea legislatiei civile si comerciale a Vechiului Regat in Romania de peste Carpati, reprezinta nu numai o implinire de drept, dar si o manifestare istorica de vointa si de unitate nationala. Daca si Domnia Voastra impartasiti punctul nostru de vedere, in baza dispozitiunilor decretelor-legi Nr. 3.052 din 5 Septemvrie si Nr. 3.072 din 7 Septemvrie 1940, avem onoarea a va supune pentru aprobare si semnare alaturatul decret-lege pentru extinderea legislatiei civile si comerciale a Vechiului Regat in Romania de peste Carpati.

Primiti, va rog, Domnule Maresal, asigurarea deosebitei mele consideratiuni.

Ministrul justitiei,
Ion C. Marinescu

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.