LEGE nr.182 din 12 aprilie 2002
privind protecţia informaţiilor clasificate
Textul actului publicat în M.Of. nr. 248/12 apr. 2002

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1
Principii

Art. 1. - Scopul prezentei legi este protecţia informaţiilor clasificate şi a surselor confidenţiale ce asigură acest tip de informaţii. Protejarea acestor informaţii se face prin instituirea sistemului naţional de protecţie a informaţiilor.

Art. 2. - (1) Dreptul de a avea acces la informaţiile de interes public este garantat prin lege.

(2) Accesul la informaţiile clasificate este permis numai în cazurile, în condiţiile şi prin respectarea procedurilor prevăzute de lege.

Art. 3. - Nici o prevedere a prezentei legi nu va putea fi interpretată în sensul limitării accesului la informaţiile de interes public sau al ignorării Constituţiei, a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, a pactelor şi a celorlalte tratate la care România este parte, referitoare la dreptul de a primi şi răspândi informaţii.

Art. 4. - Principalele obiective ale protecţiei informaţiilor clasificate sunt:

a) protejarea informaţiilor clasificate împotriva acţiunilor de spionaj, compromitere sau acces neautorizat, alterării sau modificării conţinutului acestora, precum şi împotriva sabotajelor ori distrugerilor neautorizate;
b) realizarea securităţii sistemelor informatice şi de transmitere a informaţiilor clasificate.

Art. 5. - Măsurile ce decurg din aplicarea legii sunt destinate:

a) să prevină accesul neautorizat la informaţiile clasificate;
b) să identifice împrejurările, precum şi persoanele care, prin acţiunile lor, pot pune în pericol securitatea informaţiilor clasificate;
c) să garanteze că informaţiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor îndreptăţite, potrivit legii, să le cunoască;
d) să asigure protecţia fizică a informaţiilor, precum şi a personalului necesar protecţiei informaţiilor clasificate.

Art. 6. - (1) Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate sunt obligatorii şi se stabilesc de către Serviciul Român de Informaţii numai cu acordul Autorităţii Naţionale de Securitate.

(2) Standardele la care se referă alin. (1) vor fi în concordanţă cu interesul naţional, precum şi cu criteriile şi recomandările NATO.

(3) În cazul unui conflict între normele interne privind protecţia informaţiilor clasificate şi normele NATO, în această materie vor avea prioritate normele NATO.

Art. 7. - (1) Persoanele care vor avea acces la informaţii clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea şi profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informaţii.

(2) Pentru candidaţii la funcţii publice ce implică lucrul cu asemenea informaţii, precum şi competenţa de a autoriza accesul la astfel de informaţii, verificarea este anterioară numirii în acele funcţii şi se solicită obligatoriu de autoritatea de învestire.

(3) Procedurile de verificare sunt cele obligatorii pentru persoanele care lucrează în cadrul Autorităţii Naţionale de Securitate, care gestionează informaţii NATO, potrivit echivalenţelor nivelurilor de secretizare prevăzute prin prezenta lege.

Art. 8. - Personalul anume desemnat pentru realizarea protecţiei informaţiilor clasificate se include într-un sistem permanent de pregătire şi perfecţionare, la intervale regulate, potrivit standardelor naţionale de protecţie.

Art. 9. - Protecţia informaţiilor clasificate vizează:

a) protecţia juridică;
b) protecţia prin măsuri procedurale;
c) protecţia fizică;
d) protecţia personalului care are acces la informaţiile clasificate ori este desemnat să asigure securitatea acestora;
e) protecţia surselor generatoare de informaţii.

Art. 10. - (1) Instituţiile care deţin sau utilizează informaţii clasificate vor ţine un registru de evidenţă a autorizaţiilor acordate personalului, sub semnătură.

(2) Fiecare autorizaţie se reverifică ori de câte ori este necesar să se garanteze că este conformă standardelor aplicabile funcţiei pe care respectivele persoane o ocupă.

(3) Reverificarea autorizaţiei este obligatorie şi constituie o prioritate ori de câte ori apar indicii că menţinerea acesteia nu mai este compatibilă cu interesele de securitate.

Art. 11. - Accesul în clădirile şi infrastructurile informatice în care se desfăşoară activităţi cu informaţii clasificate ori sunt păstrate sau stocate informaţii cu acest caracter este permis numai în cazuri autorizate.

Art. 12. - Standardele de protecţie a informaţiilor clasificate, încredinţate persoanelor ori organizaţiilor din afara structurilor guvernamentale, vor fi necondiţionat compatibile cu cele stabilite pentru aceste structuri.

Art. 13. - Solicitarea certificatului de securitate pentru persoanele cu atribuţii nemijlocite în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate este obligatorie.

Art. 14. - Consiliul Suprem de Apărare a Ţării asigură coordonarea la nivel naţional a tuturor programelor de protecţie a informaţiilor clasificate.

SECŢIUNEA a 2-a
Definiţii

Art. 15. - În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel:

a) informaţii - orice documente, date, obiecte sau activităţi, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau de punere în circulaţie;
b) informaţii clasificate - informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate;
c) clasele de secretizare sunt: secrete de stat şi secrete de serviciu;
d) informaţii secrete de stat - informaţiile care privesc securitatea naţională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării;
e) informaţii secrete de serviciu - informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;
f) nivelurile de secretizare se atribuie informaţiilor clasificate din clasa secrete de stat şi sunt:
- strict secret de importanţă deosebită - informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune de o gravitate excepţională securităţii naţionale;
- strict secrete - informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune grave securităţii naţionale;
- secrete - informaţiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă daune securităţii naţionale;
g) protecţie juridică - ansamblul normelor constituţionale şi al celorlalte dispoziţii legale în vigoare, care reglementează protejarea informaţiilor clasificate;
h) protecţie prin măsuri procedurale - ansamblul reglementărilor prin care emitenţii şi deţinătorii de informaţii clasificate stabilesc măsurile interne de lucru şi de ordine interioară destinate realizării protecţiei informaţiilor;
i) protecţie fizică - ansamblul activităţilor de pază, securitate şi apărare, prin măsuri şi dispozitive de control fizic şi prin mijloace tehnice, a informaţiilor clasificate;
j) protecţia personalului - ansamblul verificărilor şi măsurilor destinate persoanelor cu atribuţii de serviciu în legătură cu informaţiile clasificate, spre a preveni şi înlătura riscurile de securitate pentru protecţia informaţiilor clasificate;
k) certificate de securitate - documentele care atestă verificarea şi acreditarea persoanei de a deţine, de a avea acces şi de a lucra cu informaţii clasificate.

CAPITOLUL II
Informaţii secrete de stat

Art. 16. - Protecţia informaţiilor secrete de stat este o obligaţie ce revine persoanelor autorizate care le emit, le gestionează sau care intră în posesia acestora.

Art. 17. - În categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse informaţiile care reprezintă sau care se referă la:

a) sistemul de apărare a ţării şi elementele de bază ale acestuia, operaţiile militare, tehnologiile de fabricaţie, caracteristicile armamentului şi tehnicii de luptă utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului naţional de apărare;
b) planurile, precum şi dispozitivele militare, efectivele şi misiunile forţelor angajate;
c) cifrul de stat şi alte elemente criptologice stabilite de autorităţile publice competente, precum şi activităţile în legătură cu realizarea şi folosirea acestora;
d) organizarea sistemelor de protecţie şi apărare a obiectivelor, sectoarelor şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
e) datele, schemele şi programele referitoare la sistemele de comunicaţii şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora;
f) activitatea de informaţii desfăşurată de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea ţării şi siguranţa naţională;
g) mijloacele, metodele, tehnica şi echipamentul de lucru, precum şi sursele de informaţii specifice, folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii;
h) hărţile, planurile topografice, termogramele şi înregistrările aeriene de orice tip, pe care sunt reprezentate elemente de conţinut sau obiective clasificate secrete de stat;
i) studiile, prospecţiunile geologice şi determinările gravimetrice cu densitate mai mare de un punct pe kilometru pătrat, prin care se evaluează rezervele naţionale de metale şi minereuri rare, preţioase, disperse şi radioactive, precum şi datele şi informaţiile referitoare la rezervele materiale, care sunt în competenţa Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;
j) sistemele şi planurile de alimentare cu energie electrică, energie termică, apă şi alţi agenţi necesari funcţionării obiectivelor clasificate secrete de stat;
k) activităţile ştiinţifice, tehnologice sau economice şi investiţiile care au legătură cu siguranţa naţională ori cu apărarea naţională sau prezintă importanţă deosebită pentru interesele economice şi tehnico-ştiinţifice ale României;
l) cercetările ştiinţifice în domeniul tehnologiilor nucleare, în afara celor fundamentale, precum şi programele pentru protecţia şi securitatea materialelor şi a instalaţiilor nucleare;
m) emiterea, imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice, machetele emisiunilor monetare ale Băncii Naţionale a României şi elementele de siguranţă ale însemnelor monetare pentru depistarea falsurilor, nedestinate publicităţii, precum şi imprimarea şi tipărirea hârtiilor de valoare de natura titlurilor de stat, a bonurilor de tezaur şi a obligaţiunilor de stat;
n) relaţiile şi activităţile externe ale statului român, care, potrivit legii, nu sunt destinate publicităţii, precum şi informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale, faţă de care, prin tratate ori înţelegeri internaţionale, statul român şi-a asumat obligaţia de protecţie.

Art. 18. - (1) Informaţiile secrete de stat se clasifică pe niveluri de secretizare, în funcţie de importanţa valorilor protejate.

(2) Nivelurile de secretizare atribuite informaţiilor din clasa secrete de stat sunt:

a) strict secret de importanţă deosebită;
b) strict secret;
c) secret.

Art. 19. - Sunt împuterniciţi să atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informaţiilor cu prilejul elaborării lor:

a) pentru informaţiile strict secrete de importanţă deosebită:

1. Preşedintele României;

2. preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor;

3. membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;

4. primul-ministru;

5. membrii Guvernului şi secretarul general al Guvernului;

6. guvernatorul Băncii Naţionale a României;

7. directorii serviciilor naţionale de informaţii;

8. directorul Serviciului de Protecţie şi Pază;

9. directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale;

10. secretarul general al Senatului şi secretarul general al Camerei Deputaţilor;

11. preşedintele Institutului Naţional de Statistică;

12. directorul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat;

13. alte autorităţi împuternicite de Preşedintele României sau de primul-ministru;

b) pentru informaţiile strict secrete - împuterniciţii prevăzuţi la lit. a), precum şi funcţionarii cu rang de secretar de stat, potrivit competenţelor materiale ale acestora;
c) pentru informaţiile secrete - împuterniciţii prevăzuţi la lit. a) şi b), precum şi funcţionarii superiori cu rang de subsecretar de stat, secretar general ori director general, potrivit competenţelor materiale ale acestora.

Art. 20. - Orice persoană fizică sau juridică română poate face contestaţie la autorităţile care au clasificat informaţia respectivă, împotriva clasificării informaţiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum şi împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestaţia va fi soluţionată în condiţiile legii contenciosului administrativ.

Art. 21. - (1) În subordinea Guvernului se organizează Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.

(2) Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat organizează evidenţa listelor şi a informaţiilor din această categorie şi a termenelor de menţinere în nivelurile de clasificare, a personalului verificat şi avizat pentru lucrul cu informaţiile secrete de stat, a registrelor de autorizări menţionate la art. 10.

Art. 22. - (1) Autorităţile publice întocmesc liste proprii cuprinzând categoriile de informaţii secrete de stat în domeniile lor de activitate.

(2) Listele cuprinzând informaţiile secrete de stat pe niveluri de secretizare, elaborate sau deţinute de autorităţile ori de instituţiile publice, se aprobă şi se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

(3) Hotărârile Guvernului privind aprobarea listelor cuprinzând informaţiile secrete de stat se comunică Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi, după caz, celorlalte structuri informative cărora le revin, potrivit legii, sarcini de organizare a măsurilor specializate de protecţie.

Art. 23. - (1) Instituţiile deţinătoare de informaţii secrete de stat poartă răspunderea elaborării şi aplicării măsurilor procedurale de protecţie fizică şi protecţie a personalului care are acces la informaţiile din această categorie.

(2) Măsurile menţionate la alin. (1) vor fi conforme standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate.

Art. 24. - (1) Documentele cuprinzând informaţii secrete de stat vor purta pe fiecare pagină nivelul de secretizare, precum şi menţiunea „personal”, când sunt destinate unor persoane determinate.

(2) Prin hotărâre a Guvernului vor fi stabilite regulile de identificare şi marcare, inscripţionările şi menţiunile obligatorii pe documentele secrete de stat, în funcţie de nivelurile de secretizare, cerinţele de evidenţă a numerelor de exemplare şi a destinatarilor, termenele şi regimul de păstrare, interdicţiile de reproducere şi circulaţie.

(3) Încadrarea informaţiilor secrete de stat în unul dintre nivelurile prevăzute la art. 15 lit. f), precum şi normele privind măsurile minime de protecţie în cadrul fiecărui nivel se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(4) Informaţiile clasificate potrivit art. 15 lit. f) pot fi declasificate prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a emitentului.

(5) Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.

(6) Nu pot fi clasificate ca secrete de stat informaţiile, datele sau documentele referitoare la o cercetare ştiinţifică fundamentală care nu are o legătură justificată cu securitatea naţională.

(7) Autorităţile publice care elaborează ori lucrează cu informaţii secrete vor întocmi un ghid pe baza căruia se va realiza o clasificare corectă şi uniformă a informaţiilor secrete de stat, în strictă conformitate cu legea.

(8) Ghidul se aprobă personal şi în scris de funcţionarul superior autorizat să clasifice informaţiile secrete de stat.

(9) Persoanele autorizate care copiază, extrag sau reproduc în rezumat conţinutul unor documente secrete vor aplica pe noul document rezultat menţiunile aflate pe documentul original.

(10) Declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de clasificare este realizată de persoanele sau autorităţile publice competente să aprobe clasificarea şi nivelul de secretizare a informaţiilor respective.

Art. 25. - (1) Coordonarea generală a activităţii şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat se realizează de către unitatea specializată din cadrul Serviciului Român de Informaţii.

(2) Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale stabilesc, pentru domeniile lor de activitate şi responsabilitate, structuri şi măsuri proprii privind coordonarea şi controlul activităţilor referitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat, potrivit legii.

(3) Coordonarea activităţii şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat pentru Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat se realizează de structura specializată a Ministerului Apărării Naţionale.

(4) Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării stabilesc măsuri proprii privind protecţia informaţiilor secrete de stat, potrivit legii. Serviciul Român de Informaţii asigură acestor instituţii asistenţă de specialitate.

(5) Protecţia informaţiilor nedestinate publicităţii, transmise României de alte state sau de organizaţii internaţionale, precum şi accesul la informaţiile acestora se realizează în condiţiile stabilite prin tratatele internaţionale sau înţelegerile la care România este parte.

Art. 26. - (1) Pentru reprezentanţele României în străinătate coordonarea activităţii şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat se realizează de Serviciul de Informaţii Externe în condiţiile prezentei legi.

(2) Coordonarea şi controlul măsurilor referitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat privind activitatea specifică a ataşaţilor militari din cadrul misiunilor diplomatice ale României şi a reprezentanţilor militari pe lângă organismele internaţionale se realizează de către structura specializată a Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 27. - Autoritatea Naţională de Securitate exercită atribuţii de reglementare, autorizare şi control privind protecţia informaţiilor clasificate NATO, în condiţiile stabilite prin lege.

Art. 28. - (1) Accesul la informaţii secrete de stat este permis numai în baza unei autorizaţii scrise, eliberate de conducătorul persoanei juridice care deţine astfel de informaţii, după notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.

(2) Autorizaţia se eliberează pe niveluri de secretizare, prevăzute la art. 15 lit. f), în urma verificărilor efectuate cu acordul scris al persoanei în cauză asupra acesteia. Persoanele juridice, cu excepţia celor prevăzute la art. 25 alin. (2) şi (3), notifică Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat eliberarea autorizaţiei de acces.

(3) Accesul la informaţiile clasificate NATO se face în baza eliberării de către Autoritatea Naţională de Securitate a autorizaţiilor şi certificatelor de securitate, după efectuarea verificărilor de securitate de către instituţiile abilitate.

(4) Durata de valabilitate a autorizaţiei este de până la 4 ani; în această perioadă verificările pot fi reluate oricând.

(5) Neacordarea autorizaţiei sau retragerea motivată a acesteia determină de drept interdicţia de acces la informaţii secrete de stat.

Art. 29. - Conducătorii agenţilor economici sau ai altor persoane juridice de drept privat, precum şi persoanele fizice cărora le-au fost încredinţate informaţii secrete de stat, în cadrul raporturilor de colaborare, au obligaţia să respecte prevederile legale privind protecţia acestora.

Art. 30. - Accesul cetăţenilor străini, al cetăţenilor români care au şi cetăţenia altui stat, precum şi al persoanelor apatride la informaţiile secrete de stat şi în locurile în care se desfăşoară activităţi şi se expun obiecte sau se execută lucrări din această categorie este permis numai în situaţiile şi în condiţiile stabilite prin tratatele internaţionale la care România este parte sau prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL III
Informaţii secrete de serviciu

Art. 31. - (1) Informaţiile secrete de serviciu se stabilesc de conducătorul persoanei juridice, pe baza normelor prevăzute prin hotărâre a Guvernului.

(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) vor purta pe fiecare pagină şi menţiunea „personal”, când sunt destinate strict unor persoane anume determinate.

(3) Dispoziţiile art. 28 se aplică în mod corespunzător în domeniul informaţiilor secrete de serviciu.

(4) Neglijenţa în păstrarea informaţiilor secrete de serviciu atrage, potrivit legii penale, răspunderea persoanelor vinovate.

Art. 32. - Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, ai agenţilor economici cu capital integral sau parţial de stat şi ai altor persoane juridice de drept public ori privat sunt obligaţi să stabilească informaţiile care constituie secrete de serviciu şi regulile de protecţie a acestora, să coordoneze activitatea şi să controleze măsurile privitoare la păstrarea secretului de serviciu, potrivit competenţelor, în conformitate cu normele stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Art. 33. - Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei.

CAPITOLUL IV
Atribuţiile Serviciului Român de Informaţii

Art. 34. - În vederea coordonării activităţii şi exercitării controlului asupra măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate din sfera sa de competenţă, Serviciul Român de Informaţii are următoarele atribuţii principale:

a) elaborează, în colaborare cu autorităţile publice, standardele naţionale pentru informaţiile clasificate şi obiectivele de implementare a acestora;
b) supraveghează acţiunile întreprinse de autorităţile publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi;
c) acordă aviz de specialitate asupra programelor de prevenire a scurgerilor de informaţii clasificate, întocmite de autorităţile şi instituţiile publice, regiile autonome şi societăţile comerciale deţinătoare de asemenea informaţii;
d) verifică modul în care sunt respectate şi aplicate normele legale privind protecţia informaţiilor clasificate de către autorităţile şi instituţiile publice;
e) realizează la faţa locului verificări şi revizuiri de programe care vizează protecţia informaţiilor clasificate;
f) conlucrează cu Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat şi cu Autoritatea Naţională de Securitate în toate problemele privind aplicarea prezentei legi;
g) acordă sprijin pentru stabilirea obiectivelor şi a locurilor care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor clasificate, la cererea conducătorilor autorităţilor şi instituţiilor publice, a agenţilor economici şi a persoanelor juridice de drept privat, şi supune spre aprobare Guvernului evidenţa centralizată a acestora;
h) organizează şi răspunde, potrivit dispoziţiilor legale, de colectarea, transportul şi distribuirea în ţară a corespondenţei cu caracter secret de stat şi a corespondenţei oficiale cu caracter secret de serviciu;
i) analizează şi stabileşte măsurile în legătură cu reclamaţiile sau cu sugestiile legate de modul în care sunt aplicate programele de protecţie a informaţiilor clasificate;
j) constată nerespectarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate şi aplică sancţiunile contravenţionale prevăzute de lege, iar atunci când faptele constituie infracţiuni, sesizează organele de urmărire penală.

Art. 35. - Serviciul Român de Informaţii este obligat să informeze Parlamentul şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, anual şi ori de câte ori se impune, sau la cererea acestor autorităţi, în legătură cu constatările şi concluziile rezultate din activitatea desfăşurată pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera sa de competenţă.

CAPITOLUL V
Obligaţii, răspunderi şi sancţiuni

Art. 36. - (1) Persoanele fizice cărora le-au fost încredinţate informaţii clasificate sunt obligate să asigure protecţia acestora, potrivit legii, şi să respecte prevederile programelor de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate.

(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se menţin şi după încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau profesionale, pe întreaga perioadă a menţinerii clasificării informaţiei.

(3) Persoana care urmează să desfăşoare o activitate sau să fie încadrată într-un loc de muncă ce presupune accesul la informaţii clasificate va prezenta conducătorului unităţii un angajament scris de păstrare a secretului.

Art. 37. - (1) Autorităţile publice, precum şi celelalte persoane juridice care deţin sau cărora le-au fost încredinţate informaţii secrete de stat sau informaţii secrete de serviciu vor asigura fondurile necesare în vederea îndeplinirii obligaţiilor care le revin, precum şi luării măsurilor necesare privitoare la protecţia acestor informaţii.

(2) Răspunderea privind protecţia informaţiilor clasificate revine conducătorului autorităţii sau instituţiei publice ori altei persoane juridice deţinătoare de informaţii, după caz.

Art. 38. - (1) Informaţiile secrete de stat se transmit, se transportă şi se stochează în condiţiile stabilite de lege.

(2) Este interzisă transmiterea informaţiilor secrete de stat prin cablu sau eter, fără a se folosi mijloace specifice cifrului de stat sau alte elemente criptografice stabilite de autorităţile publice competente.

Art. 39. - (1) Încălcarea normelor privind protecţia informaţiilor clasificate atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, civilă sau penală, după caz.

(2) Persoanele încadrate în serviciile de informaţii şi siguranţă sau ale armatei, aflate în serviciul relaţiilor externe, precum şi cele special însărcinate cu protecţia informaţiilor secrete de stat, vinovate de deconspirări voluntare ori de acte de neglijenţă care au favorizat divulgarea ori scurgerea informaţiilor secrete, îşi pierd irevocabil calitatea.

Art. 40. - (1) Contravenţiile la normele privind protecţia informaţiilor clasificate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(2) Sancţiunile contravenţionale pot fi aplicate şi persoanelor juridice.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale

Art. 41. - (1) În cadrul autorităţilor, instituţiilor publice şi al agenţilor economici care deţin informaţii clasificate se organizează compartimente speciale pentru evidenţa, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea şi multiplicarea acestora, în condiţii de siguranţă.

(2) Compartimentele speciale prevăzute la alin. (1) se subordonează conducătorului autorităţii sau instituţiei publice ori al agentului economic.

Art. 42. - În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va stabili prin hotărâre:

a) clasificările informaţiilor secrete de stat şi normele privind măsurile minime de protecţie în cadrul fiecărei clase;
b) regulile generale privind evidenţa, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transportul, transmiterea şi distrugerea informaţiilor secrete de stat;
c) obiectivele, sectoarele şi locurile care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor secrete de stat;
d) obligaţiile şi răspunderile autorităţilor şi instituţiilor publice şi ale agenţilor economici, ale altor persoane juridice, pentru protecţia informaţiilor secrete de stat;
e) normele privind accesul la informaţiile clasificate, precum şi procedura verificărilor de securitate;
f) condiţiile de fotografiere, filmare, cartografiere şi executare a unor lucrări de arte plastice în obiective sau locuri care prezintă importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor secrete de stat;
g) regulile privitoare la accesul străinilor la informaţiile secrete de stat;
h) alte norme necesare aplicării prezentei legi.

Art. 43. - Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 44. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 23/1971 privind apărarea secretului de stat în România, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 157 din 17 decembrie 1971, Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.19/1972 privind unele măsuri în legătură cu apărarea secretului de stat, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 5 din 14 ianuarie 1972, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

(2) Pe aceeaşi dată expresia „secrete de stat” din conţinutul actelor normative în vigoare se va înlocui cu sintagma „informaţii secrete de stat”.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 26 februarie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 8 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
DORU IOAN TĂRĂCILĂ

Bucureşti, 12 aprilie 2002.
Nr. 182.

Miercuri, 23 septembrie 2026, 02:35

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.