ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr.34 din 21 martie 2002
privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării
Textul actului publicat în M.Of. nr. 223/3 apr. 2002

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Prezenta ordonanţă de urgenţă are ca scop abordarea integrată a măsurilor necesare în vederea prevenirii, reducerii şi controlului poluării, precum şi stabilirea măsurilor pentru emiterea autorizaţiilor integrate de mediu pentru activităţile industriale prevăzute în anexa nr. 1.

(2) Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte măsurile necesare pentru prevenirea sau, în cazul în care aceasta nu este posibilă, pentru reducerea emisiilor provenite din activităţile prevăzute în anexa nr. 1 în aer, apă şi sol, inclusiv măsurile privind gestionarea deşeurilor, astfel încât să se atingă un nivel ridicat de protecţie a mediului, considerat în întregul său, în acord cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a obligaţiilor din convenţiile internaţionale din acest domeniu, la care România este parte.

(3) Autorizarea instalaţiilor existente, după evaluarea condiţiilor de operare, se va face în conformitate cu prevederile art. 6 şi 8. Dacă din reexaminarea condiţiilor rezultă că instalaţiile existente nu se pot încadra în prevederile menţionate mai sus, titularul activităţii va întocmi un proiect de program pentru conformare, care va fi aprobat de autoritatea competentă.

(4) În programul pentru conformare vor fi incluse măsurile tehnice care să conducă la respectarea cerinţelor prevăzute la art. 11. După aprobarea de către autoritatea competentă a programului pentru conformare acesta devine obligatoriu.

(5) Termenul limită pentru finalizarea aplicării programelor pentru conformare, în cazul activităţilor existente, este anul 2015, după expirarea acestui termen instalaţiile care nu îndeplinesc condiţiile impuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă îşi încetează activitatea. Autorizaţiile de mediu pentru instalaţiile care funcţionează în baza unui program pentru conformare aprobat se emit cu termen de valabilitate pe perioada realizării fiecărei măsuri cuprinse în acest program.

(6) Nerespectarea termenelor şi măsurilor cuprinse în programul pentru conformare conduce la încetarea valabilităţii autorizaţiei de mediu şi la suspendarea activităţii instalaţiei până la realizarea acestui program.

Art. 2. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii utilizaţi sunt definiţi conform anexei nr. 2.

CAPITOLUL II
Atribuţii şi răspunderi ale autorităţilor competente pentru protecţia mediului

Art. 3. - (1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii şi răspunderi:

a) coordonează şi controlează modul de aplicare şi respectare a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă în vederea obţinerii acordului şi/sau autorizaţiei integrate de mediu;
b) elaborează, avizează şi, după caz, aprobă procedurile şi măsurile necesare pentru asigurarea aplicării unitare pe teritoriul României a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
c) coordonează elaborarea şi actualizarea reglementărilor privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării;
d) asigură luarea măsurilor necesare pentru ca acordul şi/sau autorizaţia integrată de mediu pentru activităţile prevăzute în anexa nr. 1 să fie eliberată cu respectarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi a celorlalte prevederi legale în vigoare;
e) asigură luarea măsurilor pentru informarea permanentă privind evoluţia celor mai bune tehnici disponibile în structurile sale; aceste informaţii sunt publice;
f) asigură cadrul legal şi instituţional necesar pentru liberul acces la informaţie şi pentru participarea publicului la procedura de autorizare, în scopul garantării faptului că orice cerere de autorizare pentru o nouă instalaţie sau de modificare substanţială a unei instalaţii existente este accesibilă publicului pentru exprimarea opiniei, înaintea luării deciziei de către autoritatea competentă;
g) pune la dispoziţie publicului rezultatele supravegherii emisiilor în mediu şi modul de respectare a condiţiilor de autorizare prevăzute şi deţinute de autoritatea competentă;
h) publică anual inventarul principalelor emisii şi surse responsabile de poluare;
i) comunică şi pune la dispoziţie în cadrul relaţiilor bilaterale, pe bază de reciprocitate şi în condiţii de echivalenţă, toate datele cuprinse în cererea prin care a fost solicitată eliberarea autorizaţiei, în cazul în care se constată că funcţionarea unei instalaţii în care se desfăşoară activităţi prevăzute în anexa nr. 1 poate avea efecte asupra mediului altor state sau dacă statul respectiv, care este susceptibil de a fi grav afectat, face o cerere în acest sens. Punerea la dispoziţie a datelor respective se va face potrivit dispoziţiilor legale în vigoare în acelaşi timp cu informarea propriilor cetăţeni;
j) verifică respectarea dispoziţiilor legale pentru ca activităţile prevăzute în anexa nr. 1 să se desfăşoare astfel încât să fie luate toate măsurile adecvate pentru prevenirea poluării şi pentru promovarea celor mai bune tehnici disponibile, cu respectarea prevederilor cuprinse în anexa nr. 3;
k) verifică luarea măsurilor necesare pentru a se evita orice poluare semnificativă;
l) verifică luarea măsurilor de eliminare totală a deşeurilor poluante ce pot fi generate de activităţile prevăzute în anexa nr. 1, iar în cazul în care totuşi acestea apar, verifică luarea măsurilor de utilizare eficientă şi nepoluantă a acestora; în cazul în care acest lucru nu este posibil de realizat tehnic şi nu este eficient din punct de vedere economic, verifică luarea măsurilor de neutralizare şi/sau de înlăturare a lor, cu respectarea reglementărilor legale, evitându-se sau reducându-se impactul asupra mediului, potrivit normelor legale;
m) verifică aplicarea măsurilor de utilizare eficientă a energiei;
n) verifică luarea măsurilor pentru prevenirea accidentelor cu impact asupra sănătăţii omului şi a mediului şi limitarea consecinţelor acestora;
o) verifică luarea tuturor măsurilor necesare pentru evitarea oricăror riscuri de poluare şi a celor pentru aducerea amplasamentului, după încetarea activităţii, într-o stare care să permită reutilizarea acestuia pentru alte scopuri.

(2) Ghidurile de evaluare a celor mai bune tehnici disponibile se elaborează şi se aprobă prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 4. - (1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite autorizaţiile integrate de mediu, conform dispoziţiilor legale în vigoare, numai dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 17 şi celelalte dispoziţii legale în vigoare.

(2) În vederea aplicării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se înfiinţează serviciul de control al poluării industriale în cadrul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. Procedura de emitere a acordului şi/sau autorizaţiei integrate de mediu se elaborează şi se aprobă prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului, în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 5. - Autoritatea competentă pentru protecţia mediului ia măsurile necesare pentru ca:

a) orice instalaţie nouă să fie dată în funcţiune numai cu autorizaţia integrată de mediu, eliberată conform dispoziţiilor legale, cu excepţia instalaţiilor de ardere cu putere mai mică de 50 MW, independent de tipul de combustibil folosit, şi a instalaţiilor de ardere pentru producerea de energie, care folosesc direct produsele de combustie în procesul fabricaţiei;
b) să nu se producă nici o poluare semnificativă;
c) autorizarea instalaţiilor existente să fie în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3). Stabilirea şi aprobarea programului pentru conformare se va face în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă;
d) aplicarea măsurilor din programul pentru conformare pentru instalaţiile existente la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă să respecte prevederile art. 17.

Art. 6. - (1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite acordul şi/sau autorizaţia integrată de mediu, cu respectarea abordării integrate a elementelor şi factorilor de mediu.

(2) Autorizaţia integrată de mediu emisă conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă va cuprinde toate condiţiile care să garanteze că instalaţia îndeplineşte toate cerinţele prevăzute de aceasta.

(3) Orice autorizaţie integrată de mediu acordată sau modificată va include toate măsurile ce se impun pentru protecţia aerului, apelor şi solului.

(4) Refuzul acordării autorizaţiei integrate de mediu, în cazul neîndeplinirii condiţiilor legale cerute, se face motivat şi se comunică titularului activităţii în termen de 30 de zile de la data depunerii documentaţiei.

Art. 7. - (1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului reexaminează periodic şi actualizează, dacă este necesar, condiţiile de autorizare.

(2) Reexaminarea este obligatorie în toate situaţiile în care:

a) poluarea cauzată de instalaţie necesită revizuirea valorilor limită de emisie existente la autorizare sau necesită stabilirea de noi valori limită de emisie;
b) schimbările substanţiale ale celor mai bune tehnici disponibile permit o reducere semnificativă a emisiilor;
c) siguranţa exploatării şi a desfăşurării activităţii face necesară recurgerea la alte tehnici;
d) prevederile unor noi reglementări legale o impun.

Art. 8. - (1) Autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune măsurile necesare pentru ca titularul activităţii să îndeplinească, la instalaţia pe care o exploatează, toate condiţiile prevăzute în autorizaţie.

(2) În situaţia în care normele de calitate a mediului solicită condiţii mai severe decât cele ce pot fi atinse prin introducerea celor mai bune tehnici disponibile, se vor impune măsuri adiţionale specificate în acord şi/sau autorizaţie fără a afecta măsurile ce sunt solicitate pentru respectarea standardelor de calitate.

Art. 9. - Autorităţile competente pentru protecţia mediului asigură şi garantează accesul liber la informaţie al publicului şi participarea acestuia la luarea deciziilor prin:

a) aducerea la cunoştinţă publică a tututor cererilor de autorizare a noilor instalaţii sau de modificare substanţială a instalaţiilor existente, astfel încât în raport cu perioada necesară şi cu modul de informare publicul să îşi poată face cunoscută opinia înainte de luarea deciziilor;
b) aducerea la cunoştinţă publică a deciziei luate şi a unei copii de pe autorizaţia eliberată, precum şi de pe fiecare actualizare ulterioară a acesteia;
c) punerea la dispoziţie publicului a rezultatelor supravegherii emisiilor, primite de la titularul activităţii conform condiţiilor de autorizare.

CAPITOLUL III
Obligaţiile titularului activităţii

Art. 10. - Titularul activităţii are obligaţia să obţină de la autorităţile competente pentru protecţia mediului, încă din etapa de proiectare, emiterea acordului integrat de mediu pentru toate activităţile prevăzute în anexa nr. 1, pe care intenţionează să le desfăşoare, şi să obţină autorizaţie integrată de mediu pentru activităţile aflate în desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 11. - Obligaţiile de bază ale titularului activităţii privind exploatarea instalaţiei sunt următoarele:

a) luarea tuturor măsurilor de prevenire eficientă a poluării, în special prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile;
b) luarea măsurilor care să asigure că nici o poluare importantă nu va fi cauzată;
c) evitarea producerii de deşeuri, iar în cazul în care aceasta nu poate fi evitată, valorificarea lor, iar în caz de imposibilitate tehnică şi economică, neutralizarea şi eliminarea acestora, evitându-se sau reducându-se impactul asupra mediului;
d) utilizarea eficientă a energiei;
e) luarea măsurilor necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor acestora;
f) luarea măsurilor necesare, în cazul încetării definitive a activităţilor, pentru evitarea oricărui risc de poluare şi pentru aducerea amplasamentului şi a zonelor afectate într-o stare care să permită reutilizarea acestora.

Art. 12. - (1) Schimbarea modului de exploatare a instalaţiei, prevăzută de titularul activităţii, nu va putea fi întreprinsă fără a se cere eliberarea acordului şi/sau autorizaţiei integrate de mediu.

(2) Titularul activităţii este obligat să informeze autorităţile competente pentru protecţia mediului despre orice schimbare pe care doreşte să o aducă instalaţiei sau procesului tehnologic. Autoritatea competentă pentru protecţia mediului va reanaliza, după caz, condiţiile de funcţionare stabilite în autorizaţia integrată de mediu.

(3) Cererea de autorizare se va face pentru părţile de instalaţie şi pentru elementele respective, susceptibile de a fi modificate.

Art. 13. - Titularul activităţii este obligat să respecte condiţiile din acordul şi/sau din autorizaţia integrată de mediu în desfăşurarea activităţii din instalaţie.

Art. 14. - Titularul activităţii este obligat să informeze cu regularitate autoritatea competentă pentru protecţia mediului despre rezultatele monitorizării emisiilor din instalaţie şi, în termenul cel mai scurt, despre orice incident sau accident care afectează semnificativ mediul.

Art. 15. - Titularul activităţii este obligat să asiste şi să pună la dispoziţie autorităţii competente pentru protecţia mediului toate datele necesare pentru desfăşurarea controlului instalaţiei şi pentru prelevarea de probe sau culegerea oricăror informaţii pentru respectarea prevederilor autorizaţiei integrate de mediu.

CAPITOLUL IV
Autorizarea activităţii

Art. 16. - (1) Acordul şi/sau autorizaţia integrată de mediu se eliberează de către autorităţile competente pentru protecţia mediului în baza cererii titularului activităţii, care trebuie să cuprindă descrierea:

a) amplasamentului prevăzut pentru operare;
b) instalaţiei şi a activităţilor desfăşurate, din care să rezulte natura şi amploarea acestor activităţi;
c) materiilor prime şi auxiliare, substanţelor şi tipului de energie utilizată sau produsă de instalaţie;
d) surselor de emisie ale instalaţiei;
e) stării amplasamentului instalaţiei;
f) impactului activităţii asupra mediului, ca întreg;
g) naturii şi cantităţilor de emisii previzibile ale instalaţiei în fiecare element component al mediului, astfel încât să fie posibilă o identificare a efectelor semnificative ale emisiilor asupra mediului;
h) tehnologiei prevăzute şi a altor tehnici utilizate pentru prevenirea emisiilor provenind de la instalaţii, iar dacă aceasta nu este posibilă, pentru reducerea lor;
i) măsurilor prevăzute pentru prevenirea producerii şi valorificării deşeurilor generate de instalaţie;
j) măsurilor prevăzute pentru supravegherea emisiilor în mediu;
k) altor măsuri stabilite pentru îndeplinirea obligaţiilor de bază prevăzute la art. 12, după caz.

(2) Cererea trebuie să cuprindă un rezumat, fără caracter tehnic, cu datele prevăzute la alin. (1).

(3) După furnizarea datelor titularul activităţii va întocmi, după caz, un raport de securitate pentru prevenirea riscurilor de accident major, conform dispoziţiilor legale în vigoare.

Art. 17. - Condiţiile necesare pentru emiterea acordului şi/sau autorizaţiei integrate de mediu sunt următoarele:

a) autoritatea competentă trebuie să verifice ca autorizaţiile integrate de mediu să cuprindă toate măsurile necesare pentru îndeplinirea condiţiilor, pentru asigurarea protecţiei aerului, apei şi solului şi pentru realizarea unui nivel ridicat de protecţie a mediului, în întregul său;
b) luarea în considerare a tuturor informaţiilor şi/sau concluziilor pertinente, precum şi a celor din studiul de impact privind efectele asupra mediului pentru instalaţiile noi, în cazul unei modificări substanţiale a instalaţiilor existente şi a unor proiecte publice/private;
c) stabilirea valorilor limită de emisie, în special pentru poluanţii care figurează în anexa nr. 4, susceptibili de a fi evacuaţi de instalaţia respectivă în cantităţi semnificative, în funcţie de natura şi de potenţialul lor de transfer al poluării de la un element şi factor de mediu la altul. Dacă este necesar, autorizaţia integrată de mediu poate conţine prescripţii asemănătoare, care să garanteze protecţia solului, a apelor subterane şi măsuri privind gestiunea deşeurilor generate de instalaţie. După caz, valorile limită pot fi completate sau înlocuite cu parametri sau cu măsuri tehnice echivalente;
d) pentru instalaţiile prevăzute la pct. 6.6 din anexa nr. 1 valorile limită de emisie se stabilesc luându-se în considerare cele mai bune tehnici disponibile adoptate pentru aceste categorii de instalaţii;
e) pentru respectarea prevederilor art. 7 alin. (2) lit. c) valorile limită de emisie, parametrii şi măsurile tehnice se vor baza pe cele mai bune tehnici disponibile, fără a fi prescrisă utilizarea unei tehnici sau tehnologii speciale, dar luându-se în considerare caracteristicile tehnice ale instalaţiei respective, amplasarea sa geografică şi condiţiile locale de mediu. Condiţiile de autorizare trebuie să prevadă dispoziţii referitoare la reducerea poluării la lungă distanţă sau transfrontieră şi să garanteze un nivel ridicat de protecţie a mediului;
f) luarea măsurilor adecvate pentru supravegherea emisiilor, cu specificarea metodologiei de măsurare, a frecvenţei acestora şi a procedurii de evaluare a rezultatelor măsurărilor, precum şi obligaţia de a comunica autorităţii competente datele necesare controlului şi respectării condiţiilor de autorizare. Pentru instalaţiile prevăzute la pct. 6.6 în anexa nr. 1 măsurile prevăzute iau în considerare costurile şi beneficiile;
g) măsurile privind condiţiile de exploatare, altele decât cele normale, vor fi luate în considerare în mod adecvat în situaţiile în care mediul riscă să fie afectat de pornirea instalaţiei, de emisiile fugitive, de disfuncţionalităţi, de oprirea momentană sau definitivă a exploatării. Pot fi prevăzute derogări temporare de la cerinţele lit. a), dacă un plan de reabilitare aprobat de autorităţile competente pentru protecţia mediului, prin program pentru conformare, asigură respectarea cerinţelor respective în termen de 6 luni şi conduce la o reducere a poluării;
h) măsuri speciale cu scopul de a preveni şi/sau de a reduce poluarea, atunci când autorităţile competente le găsesc adecvate.

Art. 18. - În situaţia în care prin normativul de calitate a mediului se stabilesc condiţii mai severe decât cele care ar putea fi atinse prin utilizarea tehnicii aflate în operare, introducerea celor mai bune tehnici disponibile poate fi impusă prin condiţii suplimentare, cerute prin autorizaţie, fără a se aduce atingere altor măsuri pentru respectarea normativului de calitate a mediului.

CAPITOLUL V
Sancţiuni

Art. 19. - Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage răspunderea civilă sau contravenţională, după caz.

Art. 20. - Constituie contravenţii şi se sancţionează:

1. cu amendă de la 80.000.000 lei la 100.000.000 lei pentru nerespectarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă privind:

a) obligaţia titularului activităţii menţionate la art. 11 lit. a), constând în luarea măsurilor de prevenire eficientă a poluării, în special prin recurgerea la cea mai bună tehnică disponibilă;
b) obligaţia titularului activităţii menţionate la art. 11 lit. b), constând în neluarea măsurilor care să asigure că nici o poluare importantă nu va fi cauzată;
c) obligaţia titularului activităţii prevăzute la art. 11 lit. f) de a lua măsurile necesare în cazul încetării definitive a activităţilor, pentru evitarea oricărui risc de poluare şi pentru aducerea amplasamentului şi a zonelor afectate într-o stare care să permită reutilizarea acestora;
d) obligaţia titularului activităţii de a cere eliberarea acordului şi/sau autorizaţiei integrate de mediu pentru schimbarea modului de exploatare a instalaţiei, prevăzută în autorizaţia de funcţionare menţionată la art. 12 alin. (2);
e) obligaţia titularului de a respecta condiţiile din autorizaţia integrată de mediu în activitatea din instalaţie, prevăzută la art. 13;

2. faptele prevăzute la pct. 1, pe lângă amendă, se sancţionează şi cu retragerea acordului şi/sau autorizaţiei integrate de mediu, precum şi cu închiderea unităţii;

3. cu amendă de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei pentru nerespectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă privind:

a) obligaţia titularului activităţii de a evita producerea de deşeuri, iar în cazul imposibilităţii tehnice şi economice, neutralizarea şi eliminarea lor, evitându-se sau reducându-se impactul acestora asupra mediului, prevăzută la art. 11 lit. c);
b) obligaţia de a informa autorităţile competente despre orice schimbare pe care titularul activităţii doreşte să o aducă instalaţiei sau procesului tehnologic, prevăzută la art. 12 alin. (1);
c) obligaţia titularului activităţii de a asista şi a pune la dispoziţie autorităţii competente pentru protecţia mediului datele necesare pentru desfăşurarea controlului instalaţiei şi pentru prelevarea de probe sau culegerea oricăror informaţii, prevăzută la art. 15.

Art. 21. - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul împuternicit în acest scop de autoritatea centrală pentru protecţia mediului, de către ofiţerii şi subofiţerii de poliţie, potrivit competenţelor legale.

(2) Contravenţiilor prevăzute la art. 20 li se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale

Art. 22. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NĂSTASE

Contrasemnează:

p. Ministrul apelor şi protecţiei mediului,
Florin Stadiu,
secretar de stat

Ministrul industriei şi resurselor,
Dan Ioan Popescu

Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tănăsescu

Ministru de interne,
Ioan Rus

Bucureşti, 21 martie 2002.
Nr. 34.

ANEXA Nr. 1

CATEGORII DE ACTIVITĂŢI INDUSTRIALE
pentru care este necesară obţinerea autorizaţiei integrate de mediu

Atunci când un titular de activitate efectuează mai multe activităţi incluse sub acelaşi subtitlu, în aceeaşi instalaţie sau pe acelaşi amplasament capacităţile unor astfel de activităţi se cumulează.

1. Industrii energetice
1.1. Instalaţii de ardere cu capacităţi de combustie mai mari de 50 MW;
1.2. Rafinării de ţiţei şi prelucrare a gazelor;
1.3. Cuptoare de cocs;
1.4. Instalaţii de gazeificare şi lichefiere a cărbunilor.

2. Producţia şi prelucrarea metalelor
2.1. Instalaţii de prăjire sau sinterizare a minereului metalic (inclusiv a zăcămintelor de sulfuri);
2.2. Instalaţii pentru producerea fontei sau a oţelului (topire primară ori secundară), inclusiv instalaţii pentru turnarea continuă, cu o capacitate ce depăşeşte 2,5 t/h;
2.3. Instalaţii pentru prelucrarea metalelor feroase:
  a) laminoare la cald cu o capacitate mai mare de 20 t oţel brut/h;
  b) forje cu ciocane, a căror energie de lovire depăşeşte 50 kJ/ciocan, iar puterea calorifică dezvoltată este mai mare de 20 MW;
  c) aplicarea de straturi protectoare din metal topit, cu o capacitate de tratare mai mare de 2 t oţel brut/oră;
2.4. Topitorii pentru metale feroase, cu o capacitate mai mare de 20 t/zi;
2.5. Instalaţii pentru:
  a) producerea de metale neferoase brute din minereuri concentrate sau materii prime secundare, prin procese metalurgice, chimice ori electrolitice;
  b) topirea metalelor neferoase, inclusiv a aliajelor şi a produselor recuperate (rafinare, turnătorie de fontă etc.), cu o capacitate de topire mai mare de 4 t/zi pentru plumb şi cadmiu sau de 20 t/zi pentru toate celelalte metale;
2.6. Instalaţii pentru tratarea suprafeţelor metalelor şi materialelor plastice prin folosirea procedeelor electrolitice sau chimice, la care volumul cuvelor de tratare depăşeşte 30 m3.

3. Industria mineralelor
3.1. Instalaţii pentru producerea clincherului de ciment în cuptoare rotative cu o capacitate de producţie mai mare de 500 t/zi sau a varului în cuptoare rotative cu o capacitate de producţie care depăşeşte 50 t/zi ori în alte tipuri de cuptoare cu o capacitate de producţie mai mare de 50 t/zi;
3.2. Instalaţii pentru producerea azbestului şi fabricarea produselor pe bază de azbest;
3.3. Instalaţii pentru fabricarea sticlei, inclusiv a fibrelor de sticlă, cu o capacitate de topire mai mare de 20 t/zi;
3.4. Instalaţii pentru topirea substanţelor minerale, inclusiv pentru producerea fibrelor minerale, cu o capacitate de topire mai mare de 20 t/zi;
3.5. Instalaţii pentru fabricarea produselor din ceramică prin ardere, în special a ţiglelor, cărămizilor, cărămizilor refractare, dalelor, produselor din ceramică sau porţelan, cu o capacitate de producţie mai mare de 75 t/zi şi/sau cu o capacitate a cuptoarelor mai mare de 4 m3 şi cu o densitate stabilită pentru fiecare cuptor mai mare de 300 kg/m3.

4. Industria chimică
4.1. Instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de bază, cum ar fi:
  a) hidrocarburi (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice);
  b) hidrocarburi ce conţin oxigen, precum: alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetaţi, peroxizi, răşini epoxidice;
  c) hidrocarburi sulfuroase;
  d) hidrocarburi ce conţin azot, precum: amine, amide, compuşi azotoşi, compuşi nitro sau azotaţi, nitrili, cianaţi sau izocianaţi;
  e) hidrocarburi conţinând fosfor;
  f) hidrocarburi halogenate;
  g) compuşi organometalici;
  h) materiale plastice de bază (fibre polimerice sintetice şi fibre pe bază de celuloză);
  i) cauciucuri sintetice;
  j) vopsele şi pigmenţi;
  k) agenţi de suprafaţă şi agenţi tensioactivi;
4.2. Instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice anorganice de bază, cum ar fi:
  a) gaze, ca de exemplu: amoniac, clor sau acid clorhidric gazos, fluor sau acid fluorhidric, oxizi de carbon, compuşi ai sulfului, oxizi de azot, hidrogen, dioxid de sulf, oxiclorură de carbon;
  b) acizi, ca de exemplu: acid cromic, acid fluorhidric, acid fosforic, acid azotic, acid clorhidric, acid sulfuric, oleum, acizi sulfuroşi;
  c) baze, ca de exemplu: hidroxid de amoniu, hidroxid de potasiu, hidroxid de sodiu;
  d) săruri, ca de exemplu: clorură de amoniu, clorat de potasiu, carbonat de potasiu, carbonat de sodiu, perborat, azotat de argint;
  e) metaloizi, oxizi metalici şi alţi compuşi anorganici, ca de exemplu: carbură de calciu, siliciu, carbură de siliciu;
4.3. Instalaţii chimice pentru fabricarea îngrăşămintelor chimice (simple sau complexe) pe bază de fosfor, azot sau potasiu;
4.4. Instalaţii chimice pentru fabricarea produselor fitosanitare de bază sau a biocidelor;
4.5. Instalaţii utilizând procedee chimice sau biologice pentru fabricarea produselor farmaceutice de bază;
4.6. Instalaţii chimice destinate fabricării explozibililor.

5. Gestiunea deşeurilor
5.1. Instalaţii pentru depozitarea sau recuperarea deşeurilor periculoase, cu o capacitate mai mare de 10 t/zi;
5.2. Instalaţii pentru incinerarea deşeurilor municipale, cu o capacitate mai mare de 3 t/h;
5.3. Instalaţii pentru depozitarea deşeurilor nepericuloase, cu o capacitate mai mare de 50 t/zi;
5.4. Depozite controlate de deşeuri, care primesc mai mult de 10 t/zi sau cu o capacitate totală mai mare de 25.000 t, cu excepţia depozitelor controlate de deşeuri inerte.

6. Alte activităţi
6.1. Instalaţii industriale pentru producţia de:
  a) celuloză din lemn sau din alte materiale fibroase;
  b) hârtie şi carton, cu o capacitate de producţie mai mare de 20 t/zi;
6.2. Instalaţii pentru pretratare (operaţiuni precum: spălare, albire mercerizare) sau vopsirea fibrelor ori textilelor, cu o capacitate de tratare mai mare de 10 t/zi;
6.3. Instalaţii pentru tăbăcirea blănurilor şi a pieilor, cu o capacitate de tratare mai mare de 12 t produse finite/zi;
6.4. a) Abatoare cu o capacitate de producere a carcaselor de animale mai mare de 50 t/zi;
  b) tratare şi prelucrare în scopul fabricării produselor alimentare din:
  - materii prime de origine animală (altele decât laptele), cu o capacitate de producţie a produselor finite mai mare de 75 t/zi;
  - materii prime vegetale, cu o capacitate de producţie a produselor finite mai mare de 300 t/zi (valoarea medie trimestrială);
  c) tratarea şi prelucrarea laptelui, cu mai mult de 200 t/zi cantitate de lapte (valoarea medie anuală).
6.5. Instalaţii pentru depozitarea sau reciclarea carcaselor de animale şi a deşeurilor de animale, cu o capacitate de tratare mai mare de 10 t/zi;
6.6. Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, cu o capacitate mai mare de:
  a) 40.000 de capete pentru păsări;
  b) 2.000 de capete pentru porcii de producţie (peste 30 kg); sau
  c) 750 de capete pentru scroafe.

6.7. Instalaţii pentru tratarea suprafeţei materialelor, obiectelor sau produselor, utilizând solvenţi organici, în particular pentru finisare, placare, acoperire, degresare, impermeabilizare, dimensionare, vopsire, curăţare sau impregnare, cu o capacitate de consum mai mare de 150 kg/h sau mai mult de 200 t/an.
6.8. Instalaţii pentru producţia de carbon (cărbune sărac în gaze) sau de electrografit prin incinerare sau grafitizare.
NOTĂ:
  - Nu fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă instalaţiile sau părţi ale acestora folosite pentru cercetare, dezvoltare şi testarea noilor produse şi procese.
  - Valorile-prag prevăzute mai sus se referă la capacităţile de producţie sau la ieşiri.

ANEXA Nr. 2

DEFINIŢII

Substanţă - orice element chimic şi compuşii săi, cu excepţia substanţelor radioactive, în sensul prevăzut de reglementările referitoare la EURATOM, precum şi a organismelor modificate genetic, în sensul prevederilor din legislaţia în vigoare.

Poluare - introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, de substanţe, de vibraţii, căldură sau de zgomot în aer, apă ori sol, susceptibile să aducă prejudicii sănătăţii umane sau calităţii mediului, să determine deteriorări ale bunurilor materiale, ori să afecteze sau să împiedice utilizarea în scop recreativ a mediului şi/sau alte utilizări ale acestuia, prevăzute de legislaţia în vigoare.

Instalaţie - orice instalaţie tehnică staţionară, în care se desfăşoară una sau mai multe activităţi prevăzute în anexa nr. 1, precum şi orice altă activitate direct legată, sub aspect tehnic, de activităţile desfăşurate pe acelaşi amplasament, susceptibilă de a avea efecte asupra emisiilor şi poluării.

Instalaţie existentă - o instalaţie în funcţiune sau o instalaţie autorizată ori care a fost supusă procedurilor de autorizare de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în cadrul legislaţiei anterioare intrării în vigoare a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, în urma unei cereri complete de autorizare, cu condiţia ca această instalaţie să fie pusă în funcţiune cel mai târziu la un an după intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Emisie - evacuarea directă sau indirectă, de la surse punctiforme ori difuze ale instalaţiei, de substanţe, vibraţii, căldură sau de zgomot în aer, apă ori sol.

Valoare-limită de emisie - masa, exprimată în funcţie de parametrii specifici, concentraţia şi/sau nivelul unei emisii care nu poate fi depăşită în cursul uneia sau mai multor perioade de funcţionare. Valorile-limită de emisie pot fi, de asemenea, fixate pentru anumite grupe, familii sau categorii de substanţe, în special cele vizate în anexa nr. 3. Valorile-limită de emisie a substanţelor se aplică la punctele de evacuare a emisiilor din instalaţie, fiind exclus orice proces de diluţie la stabilirea acestora.

În cazul evacuărilor indirecte în apă se ia în considerare la stabilirea valorilor-limită de emisie ale instalaţiei efectul unei staţii de preepurare/epurare, cu condiţia ca aceasta să asigure un nivel echivalent cu valoarea-limită de emisie pentru protecţia mediului în întregul său, prevăzut de normativele şi standardele de calitate, şi de a nu se ajunge la o încărcare cu poluanţi mai ridicată în mediu, fără a se încălca dispoziţiile legale în vigoare.

Norme de calitate a mediului - un ansamblu de cerinţe care trebuie satisfăcute la un moment dat, pentru un element de mediu dat sau ale unei părţi specifice a acestuia, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Autoritate competentă - autorităţi ale administraţiei publice centrale şi/sau teritoriale pentru protecţia mediului, precum şi alte autorităţi desemnate, însărcinate cu aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare privind protecţia mediului.

Acord integrat - actul tehnico-juridic emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, conform dispoziţiilor legale în vigoare, care acordă dreptul de a stabili condiţiile de realizare a unei activităţi încă din etapa de proiectare, care să asigure că instalaţia corespunde cerinţelor prezentei ordonanţe de urgenţă. Acordul poate fi eliberat pentru una sau mai multe instalaţii ori părţi ale instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament.

Autorizaţie integrată - actul tehnico-juridic emis de autorităţile competente pentru protecţia mediului conform dispoziţiilor legale în vigoare, care acordă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie, în anumite condiţii care să asigure că instalaţia corespunde cerinţelor prezentei ordonanţe de urgenţă. Autorizaţia poate fi eliberată pentru una sau mai multe instalaţii ori părţi ale instalaţiilor situate pe acelaşi amplasament şi exploatate de către acelaşi titular.

Modificarea modului de exploatare/funcţionare - o modificare a caracteristicilor sau în natura funcţionării ori o extindere a instalaţiei, care ar putea avea consecinţe asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului prin depăşirea valorilor-limită de emisie stabilite în autorizaţie.

Modificare substanţială - o modificare a modului de exploatare, care, din punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului, poate avea consecinţe semnificative asupra sănătăţii populaţiei şi/sau a mediului.

Cele mai bune tehnici disponibile - stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică de a constitui referinţa pentru stabilirea valorilor-limită de emisie în scopul prevenirii, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru reducerea globală a emisiilor şi a impactului asupra mediului în întregul său;

- cele mai bune - se înţelege tehnicile cele mai eficiente pentru atingerea unui nivel general ridicat de protecţie a mediului în ansamblul său. În determinarea celor mai bune tehnici disponibile trebuie luate în considerare, în special, elementele enumerate în anexa nr. 4;

- tehnici - atât tehnologia utilizată, cât şi modul în care instalaţia este proiectată, construită, întreţinută, exploatată şi scoasă din funcţiune;

- disponibile - acele tehnici care au înregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor în sectorul industrial respectiv, în condiţii economice şi tehnice viabile, luându-se în considerare costurile şi beneficiile, indiferent dacă aceasta este sau nu utilizată ori produsă sau nu în România, astfel încât titularul activităţii să poată avea acces în condiţii rezonabile şi în conformitate cu prevederile anexei nr. 4.

Titularul activităţii - orice persoană fizică sau juridică ce exploatează sau controlează instalaţia ori care este delegată cu o putere economică decisivă în ceea ce priveşte funcţionarea acesteia.

ANEXA Nr. 3

SUBSTANŢE POLUANTE RELEVANTE
pentru a fi luate în considerare la stabilirea valorilor-limită de emisie

Aer

  1. Dioxidul de sulf şi alţi compuşi ai sulfului
  2. Oxizi de azot şi alţi compuşi ai azotului
  3. Monoxidul de carbon
  4. Compuşi organici volatili
  5. Metalele şi compuşii lor
  6. Pulberi
  7. Azbest (particule suspendate, fibre)
  8. Clorul şi compuşii săi
  9. Fluorul şi compuşii săi
  10. Arsenul şi compuşii săi
  11. Cianuri
  12. Substanţe şi preparate care s-au dovedit a avea proprietăţi cancerigene sau mutagene ori proprietăţi care pot afecta reproducerea prin intermediul aerului
  13. Dibenzenodioxine policlorinate şi dibenzofurani policlorinaţi.

Apă

  1. Compuşi organohalogenaţi şi substanţe care pot forma compuşi de acest tip în mediul acvatic
  2. Compuşi organofosforici
  3. Compuşi organici cu staniu
  4. Substanţe şi preparate care s-au dovedit a avea proprietăţi cancerigene sau mutagene ori proprietăţi care pot afecta reproducerea în sau prin intermediul mediului acvatic
  5. Hidrocarburi persistente şi substanţe organice toxice bioacumulabile şi persistente
  6. Cianuri
  7. Metalele şi compuşii lor
  8. Arsenul şi compuşii săi
  9. Biocide şi produşi fitosanitari
  10. Materiale în suspensie
  11. Substanţe implicate în procesul de eutrofizare (în special, azotaţi şi fosfaţi)
  12. Substanţe care au o influenţă nefavorabilă asupra balanţei de oxigen (şi care pot fi măsurate utilizând parametri ca CBO, CCO etc.).

ANEXA Nr. 4

Consideraţii avute în vedere la determinarea celor mai bune tehnici disponibile

Consideraţiile care sunt luate în calcul în general sau în situaţii specifice când se realizează determinarea celor mai bune tehnici disponibile, aşa cum sunt definite în anexa nr. 2, ţinându-se seama de costurile şi beneficiile fiecărei măsuri şi principiile precauţiei şi prevenirii, sunt următoarele:

  1. utilizarea unei tehnologii care produce mai puţine deşeuri;
  2. utilizarea substanţelor mai puţin periculoase;
  3. promovarea recuperării şi reciclării substanţelor generate şi utilizate în proces, precum şi a deşeurilor, acolo unde este cazul;
  4. procese, instalaţii şi metode comparabile de operare care pot fi testate cu succes la scară industrială;
  5. tehnologii avansate şi schimburi în înţelegerea şi cunoaşterea ştiinţifică;
  6. natura, efectele şi volumul emisiilor;
  7. date confirmate şi autorizate pentru instalaţiile noi sau existente;
  8. perioada necesară pentru introducerea celor mai bune tehnici disponibile;
  9. consumul şi natura materiilor prime (inclusiv apa) utilizate în proces şi eficienţa energetică;
  10. necesitatea prevenirii sau reducerii la minimum a unui impact global al emisiilor asupra mediului şi riscurile implicate de acesta;
  11. necesitatea prevenirii accidentelor şi minimizarea efectelor pentru mediul înconjurător;
  12. informaţia publicată de Comisia Uniunii Europene sau de organizaţiile internaţionale.

Miercuri, 23 septembrie 2026, 01:06

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.