DECIZIE nr.79 din 14 martie 2002
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 240/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2000 privind autorizarea Băncii Naţionale a României de a acorda un credit pentru acoperirea cererilor populaţiei de retragere a depozitelor constituite la Banca "Renaşterea Creditului Românesc" - S.A Credit Bank
Textul actului publicat în M.Of. nr. 320/15 mai. 2002

Nicolae Popa - preşedinte
Costică Bulai - judecător
Nicolae Cochinescu - judecător
Constantin Doldur - judecător
Kozsokár Gábor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Şerban Viorel Stănoiu - judecător
Lucian Stângu - judecător
Ioan Vida - judecător
Gabriela Ghiţă - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 240/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2000 privind autorizarea Băncii Naţionale a României de a acorda un credit pentru acoperirea cererilor populaţiei de retragere a depozitelor constituite la Banca „Renaşterea Creditului Românesc” - S.A. - Credit Bank. Excepţia a fost ridicată de Banca „Renaşterea Creditului Românesc” - S.A. - Credit Bank din Bucureşti în Dosarul nr. 4.941/1996 al Tribunalului Bucureşti - Secţia comercială.
La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei de neconstituţionalitate, reprezentat prin consilier juridic Florin Cristică, Banca Naţională a României, prin consilier juridic Nicoleta Nicolau, şi Compania Internaţională de Asigurări şi Reasigurări „Metropol” - S.A. din Bucureşti, prin consilier juridic Cornel Spânu, constatându-se lipsa celorlalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul autorului excepţiei solicită admiterea acesteia, arătându-se următoarele:
în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2000 privind autorizarea Băncii Naţionale a României de a acorda un credit pentru acoperirea cererilor populaţiei de retragere a depozitelor constituite la Banca „Renaşterea Creditului Românesc” - S.A.
Credit Bank, acestei din urmă bănci i s-a aprobat şi acordat creditul pentru care Banca Naţională a României este autorizată prin ordonanţă. Art. 7 din acest act normativ prevede că recuperarea creditului se face cu prioritate din orice încasări sau fonduri ale Credit Bank şi nu dispune şi cu privire la rambursarea dobânzilor aferente acestuia. În plus, prin hotărâre judecătorească irevocabilă s-a stabilit că dobânzile nu sunt datorate. Prin Legea nr. 240/2001 art. 7 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2000 a fost modificat în sensul că şi dobânzile aferente creditului acordat se recuperează cu prioritate. Aşa fiind, autorul excepţiei susţine că noua reglementare este neconstituţională, deoarece, aplicându-se unor raporturi juridice născute şi executate anterior intrării sale în vigoare, retroactivează.
Reprezentantul Băncii Naţionale a României solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.
În esenţă, arată că dispoziţiile Legii nr. 240/2001, prin care a fost modificat art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.26/2000, nu retroactivează, deoarece: pe de o parte, art. 4 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, în vigoare şi după adoptarea legii criticate, prevedea că rata dobânzii la creditul acordat se stabileşte la nivelul ratei scontului, ceea ce înseamnă că încă de la început legiuitorul a înţeles să recupereze cu prioritate şi dobânzile aferente creditului; pe de altă parte, în realitate, prin Legea nr. 240/2001 legiuitorul nu modifică art. 7 din ordonanţa de urgenţă, ci precizează că acest text trebuie interpretat în sensul că şi dobânzile aferente creditului acordat se recuperează cu prioritate. Se depun note scrise.
Reprezentantul Companiei Internaţionale de Asigurări şi Reasigurări „Metropol” - S.A. din Bucureşti solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public solicită, de asemenea, respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, întrucât dispoziţiile de lege criticate se aplică de la data intrării în vigoare a acesteia şi, în consecinţă, nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), referitoare la neretroactivitatea legii civile.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 28 iunie 2001, pronunţată în Dosarul nr. 4.941/1996, Tribunalul Bucureşti - Secţia comercială a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 240/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2000 privind autorizarea Băncii Naţionale a României de a acorda un credit pentru acoperirea cererilor populaţiei de retragere a depozitelor constituite la Banca „Renaşterea Creditului Românesc” - S.A. - Credit Bank. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Credit Bank într-o cauză având ca obiect cererea formulată împotriva sa de către creditoarea Banca Naţională a României în temeiul Legii nr. 64/1995, republicată, în sensul majorării creanţei cu suma reprezentând dobânzile aferente creditului acordat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că Legea nr. 240/2001 încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie. În acest sens se arată că art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.26/2000, astfel cum este modificat prin articolul unic al acestei legi de aprobare, „este destinat să se aplice raporturilor juridice create anterior intrării sale în vigoare, retroactivând în mod nepermis”. Se mai arată că în cauză, în baza art. 4 din ordonanţa de urgenţă, între Banca Naţională a României şi Banca „Renaşterea Creditului Românesc” - S.A. - Credit Bank s-a încheiat un contract de credit, ale cărui clauze privind rambursarea dobânzilor aferente „au fost interpretate irevocabil de justiţie, prin hotărâre care a intrat în putere de lucru judecat, stabilindu-se c㠄dobânzile aferente” nu se datorează”. Aşa fiind, în continuare, se apreciază că prin legea criticat㠄legiuitorul revine asupra unui text de lege în temeiul căruia s-au creat raporturile juridice dintre părţi la data de 9 iunie 2000 (cu aproximativ un an înainte de adoptarea Legii nr. 240 din 16 mai 2001), raporturi care au fost deja cenzurate de instanţele judecătoreşti, care s-au pronunţat irevocabil asupra acestora”.
Tribunalul Bucureşti - Secţia comercială, exprimându-şi opinia, apreciază c㠄prin Legea nr. 240/2001 legiuitorul revine asupra textului de lege în baza căruia s-au creat raporturile juridice dintre părţi”, „astfel că au fost încălcate dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie”.
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul, consideră că excepţia de neconstituţionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens se arată că Legea nr. 240/2001 „nu conţine dispoziţii care să prevadă aplicarea acestui act normativ retroactiv” şi, în consecinţă, se aplică de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României.
Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 240/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2000 privind autorizarea Băncii Naţionale a României de a acorda un credit pentru acoperirea cererilor populaţiei de retragere a depozitelor constituite la Banca „Renaşterea Creditului Românesc” - S.A. - Credit Bank. Prin articolul unic al legii se modifică art. 7 din ordonanţa de urgenţă, al cărui cuprins este următorul: „Prin derogare de la prevederile art. 108 şi 109 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, recuperarea creditului acordat de Banca Naţională a României şi a dobânzilor aferente se va face cu prioritate din orice încasări sau din fonduri ale Băncii „Renaşterea Creditului Românesc” - S.A.
- Credit Bank, obţinute în cursul desfăşurării procedurilor prevăzute de Legea nr. 64/1995.”
În esenţă, autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că acest text de lege, prin care se stabileşte recuperarea cu prioritate şi a dobânzilor aferente creditului acordat, „este destinat să se aplice raporturilor juridice create anterior intrării sale în vigoare” şi „deja cenzurate de instanţele judecătoreşti care s-au pronunţat irevocabil”, ceea ce contravine prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile.”
Examinând critica de neconstituţionalitate privind articolul unic al Legii nr. 240/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2000, Curtea Constituţională constată că actul normativ criticat nu conţine nici o prevedere care să stipuleze că dispoziţiile sale se aplică de la o dată anterioară intrării ei în vigoare, care este data publicării în Monitorul Oficial al României.
În ceea ce priveşte dispoziţia din articolul unic al legii, în sensul că recuperarea are în vedere nu numai creditul acordat, ci şi dobânzile aferente, aceasta nu constituie o normă nouă în raport cu cele cuprinse în textul iniţial al ordonanţei de urgenţă, care în art. 4 alin. (2) se referă expres la „rata dobânzii la creditul acordat”, ce „se stabileşte la nivelul ratei scontului” stabilit de Banca Naţională a României.
Pe de altă parte, Curtea constată că prevederea din Legea nr. 240/2001, referitoare la dobânzile aferente creditului, nu poate fi considerată ca fiind nouă în raport cu reglementarea din textul iniţial al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2000 şi pentru faptul că în noţiunea de credit - folosită de art. 7 al ordonanţei de urgenţă - se include şi cea de dobândă aferentă. În acest sens art. 3 lit. g) din Legea bancară nr. 58/1998 defineşte creditul ca fiind „orice angajament de plată a unei sume de bani în schimbul dreptului la rambursarea sumei plătite, precum şi la plata unei dobânzi”.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) şi al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 240/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2000 privind autorizarea Băncii Naţionale a României de a acorda un credit pentru acoperirea cererilor populaţiei de retragere a depozitelor constituite la Banca „Renaşterea Creditului Românesc” - S.A. - Credit Bank, excepţie ridicată de Banca „Renaşterea Creditului Românesc” - S.A. - Credit Bank din Bucureşti în Dosarul nr. 4.941/1996 al Tribunalului Bucureşti - Secţia comercială.
Definitivă şi obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 14 martie 2002.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent,
Gabriela Dragomirescu

Vineri, 25 septembrie 2026, 03:18

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.