LEGE nr.103 din 23 septembrie 1996
Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului
| Textul actului republicat în M.Of. nr. 328/17 mai. 2002 |
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Animalele sălbatice de interes vânătoresc, cuprinse în anexele nr. 1 şi 2, denumite în prezenta lege vânat, împreună cu biotopurile acestora, constituie fondul cinegetic al României.
Art. 2. - (1) Vânatul României, resursă naturală regenerabilă de interes naţional şi internaţional, este administrat şi gestionat în scopul conservării biodiversităţii faunei sălbatice, menţinerii echilibrului ecologic, exercitării vânătorii şi al satisfacerii altor cerinţe social-economice.
(2) Vânatul este bun public de interes naţional.
Art. 3. - (1) Fondul cinegetic al României se compune din unităţi de gospodărire cinegetică, denumite fonduri de vânătoare, constituite pe toate categoriile de teren, indiferent de proprietar, şi astfel delimitate încât să asigure o cât mai mare stabilitate vânatului în cuprinsul acestora.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) suprafeţele situate în intravilanul localităţilor, suprafeţele parcurilor naţionale şi rezervaţiilor ştiinţifice cu protecţie totală, pe durata existenţei acestora.
(3) Suprafaţa unui fond de vânătoare va fi de cel puţin 5.000 ha la câmpie şi în Delta Dunării, 7.000 ha la deal şi 10.000 ha la munte.
(4) Suprafaţa minimă necesară pentru un membru vânător este de:
Art. 4. - Gestionarea fondurilor de vânătoare se atribuie de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură organizaţiilor vânătoreşti legal constituite din România, administratorului pădurilor statului, unităţilor de învăţământ şi unităţilor de cercetare ştiinţifică cu profil cinegetic din România, denumite, în sensul prezentei legi, gestionari ai fondurilor de vânătoare.
Art. 5. - (1) Organizaţiile vânătoreşti, constituite pe principiul liberei asocieri a vânătorilor, sunt organizaţii nonprofit, au personalitate juridică, patrimoniu distinct şi sunt afiliate, în scopul reprezentării la nivel naţional şi internaţional, la Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România.
(2) Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, persoană juridică de utilitate publică, asigură îndeplinirea atribuţiilor stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în scopul gestionării durabile a vânatului din fondurile de vânătoare atribuite în gestiune organizaţiilor afiliate, potrivit prezentei legi.
(3) Afilierea organizaţiilor vânătoreşti la Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România se face potrivit legii şi statutului acesteia.
Art. 6. - Exercitarea vânătorii se face în scop recreativsportiv, didactic sau de cercetare ştiinţifică, urmărindu-se asigurarea echilibrului ecologic şi ameliorarea calităţii vânatului.
Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.235 din 27 septembrie 1996 şi a mai fost modificată prin:
CAPITOLUL II
Administrarea şi gestionarea fondului cinegetic al României
Art. 7. - (1) Administrarea fondului cinegetic al României se realizează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
(2) În acest scop, în cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură se înfiinţează un organism distinct specializat în domeniul cinegetic.
Art. 8. - (1) Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură are următoarele atribuţii principale în domeniul cinegetic:
(2) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. i), l), m), p), t), w) şi x), în ceea ce priveşte organizaţiile vânătoreşti afiliate, se exercită şi prin Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, iar în cazul celorlalte atribuţii enumerate în lege autoritatea publică centrală se va consulta în mod obligatoriu cu Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România.
Art. 9. - Se înfiinţează Consiliul Naţional de Vânătoare, organism de avizare şi consultare în domeniul cinegetic, pe lângă autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, compus din:
Art. 10. - Consiliul Naţional de Vânătoare are următoarele atribuţii:
Art. 11. - (1) Consiliul Naţional de Vânătoare funcţionează pe baza regulamentului propriu de organizare, adoptat prin consensul membrilor săi, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(2) Funcţia de membru al Consiliului Naţional de Vânătoare este onorifică şi dă dreptul la indemnizaţie de transport şi la diurnă pentru participarea la şedinţe.
(3) Secretariatul tehnic şi finanţarea activităţii Consiliului Naţional de Vânătoare se asigură de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
Art. 12. - (1) Atribuirea dreptului de gestionare a fondurilor de vânătoare, în sensul prezentei legi, se face de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, cu respectarea dreptului de preemţiune a fostului gestionar, sau prin licitaţie publică.
(2) Licitaţia publică se organizează în cazul fondurilor de vânătoare pentru care nu se exercită dreptul de preemţiune şi în cazul fondurilor de vânătoare pentru care contractele de gestionare şi-au încetat, din orice motive, valabilitatea înainte de termen.
(3) Pentru fondurile de vânătoare astfel atribuite se încheie contracte de gestionare pe minimum 10 ani.
(4) Fondurile de vânătoare destinate cercetării ştiinţifice şi procesului de învăţământ se stabilesc şi se atribuie prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(5) Atribuirea fondurilor de vânătoare se va realiza în maximum 60 de zile de la data încetării din orice cauză a contractului de gestionare anterior.
(6) Pe perioada de la încetarea contractului de gestionare anterior până la preluarea efectivă în gestiune de către noul gestionar a fondului de vânătoare în baza noului contract, gestionarea fondului de vânătoare se asigură de fostul gestionar.
(7) Pe durata prevăzută la alin. (6) drepturile şi obligaţiile gestionarului sunt cele prevăzute în contractul anterior.
(8) Gestionarii fondurilor de vânătoare pot face schimbul gestiunii unor fonduri de vânătoare în vederea comasării, cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(9) Fondurile de vânătoare atribuite organizaţiilor vânătoreşti legal constituite din România şi rămase necontractate timp de 6 luni se atribuie administratorului pădurilor statului.
Art. 13. - (1) Vânatul dobândit în condiţiile legii, în limitele cotelor de recoltă aprobate, se valorifică de gestionarul fondului de vânătoare.
(2) Vânatul rezultat în urma unor acţiuni ilegale în care gestionarul nu este implicat, vânatul găsit mort şi coarnele lepădate de cervide aparţin gestionarului fondului de vânătoare.
Art. 14. - (1) Răspunderea civilă pentru pagubele cauzate de vânatul din speciile prevăzute în anexa nr. 1 revine gestionarului fondului de vânătoare, iar pentru cele cauzate de vânatul din speciile prevăzute în anexa nr. 2, autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Pentru pagubele produse de vânatul din speciile strict protejate despăgubirile se suportă în primul rând din fondul de protecţie a vânatului.
(3) Pagubele se constată, în condiţiile legii, la cererea persoanei păgubite, depusă la gestionarul fondului de vânătoare şi la consiliul local în termen de maximum 3 zile de la data la care persoana păgubită a constatat producerea pagubei, de o comisie formată din reprezentantul administraţiei publice locale, din împuternicitul gestionarului fondului de vânătoare şi persoana păgubită, care încheie în acest scop un act constatator.
(4) În caz de neprezentare a împuternicitului gestionarului fondului de vânătoare în termen de 48 de ore de la anunţarea sa, constatarea pagubelor se va face de către reprezentantul administraţiei publice locale în prezenţa a doi martori şi a persoanei păgubite.
(5) Litigiile se soluţionează de către instanţele judecătoreşti.
(6) Pagubele cauzate de vânat, cele cauzate vânatului prin fapte ilicite care au ca obiect vânatul, precum şi cuantumul despăgubirilor se expertizează de către experţii tehnici de vânătoare. Cheltuielile de expertiză vor fi suportate ulterior de cel care a produs paguba.
Art. 15. - (1) Deţinătorii, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se arondează fonduri de vânătoare, persoane fizice sau juridice, sunt obligaţi să permită exercitarea vânătorii, aplicarea măsurilor de protecţie a vânatului, precum şi amplasarea instalaţiilor şi amenajărilor vânătoreşti provizorii, dacă prin acţiunile respective nu se afectează folosinţa de bază a terenurilor.
(2) Deţinătorii terenurilor sunt obligaţi să ia măsurile prevăzute de lege pentru protecţia vânatului şi a mediului său de viaţă şi răspund pentru pagubele pe care le produc acestuia prin acţiuni ilicite.
(3) Administratorul pădurilor statului va asigura, cu titlu gratuit, în fondul forestier, terenuri libere de vegetaţie forestieră destinate cultivării, depozitării şi distribuirii hranei complementare a vânatului, în suprafaţă de minimum 1 ha la 1.000 ha de pădure în zona de munte, 2 ha la 1.000 ha de pădure în zona de deal şi 3 ha la 1.000 ha de pădure în zona de câmpie, ostroave, bălţi, lunci împădurite şi în Delta Dunării.
(4) Crescătoriile de fazani din sistemul Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, existente în fondul forestier, domeniu public al statului, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt scutite de plata tarifelor şi chiriilor.
(5) Pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1),
(2) şi (3) deţinătorii terenurilor pe care se arondează fonduri de vânătoare sunt în drept să beneficieze direct, în cazul proprietăţilor egale sau mai mari de 100 ha, şi indirect, prin bugetele locale, în cazul proprietăţilor mai mici de 100 ha, de 50% din cuantumul tarifelor anuale de atribuire a gestionării fondurilor de vânătoare.
Art. 16. - (1) Cheltuielile autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, aferente activităţii cinegetice, sunt suportate de la bugetul de stat şi din fondul de protecţie a vânatului.
(2) Fondul de protecţie a vânatului este constituit din următoarele surse:
(3) Fondul de protecţie a vânatului se administrează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi se utilizează pentru:
(4) Sumele neutilizate din fondul de protecţie a vânatului într-un an calendaristic se reportează în anul următor.
CAPITOLUL III
Protecţia vânatului
Art. 17. - (1) Gestionarii fondurilor de vânătoare sunt obligaţi să asigure gestionarea durabilă a vânatului, pe baza unor studii de specialitate, întocmite pentru fiecare fond de vânătoare, în perspectiva perioadei de valabilitate a contractului.
(2) Studiile vor fi întocmite de specialişti şi vor fi supuse aprobării organismului prevăzut la art. 7 alin. (2).
Art. 18. - (1) Gestionarii fondurilor de vânătoare sunt obligaţi să asigure paza şi ocrotirea vânatului.
(2) Ocrotirea şi paza vânatului se asigură prin:
(3) Personalul prevăzut la alin. (2) este dotat, în condiţiile legii, cu armament şi echipament corespunzător.
(4) Personalul prevăzut la alin. (2) este asimilat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cu personalul care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice.
(5) Numărul personalului de pază a vânatului, prevăzut la alin. (2) lit. a), va fi de cel puţin unu pentru fiecare fond de vânătoare.
Art. 19. - (1) În scopul conservării biodiversităţii mamiferele şi păsările de interes vânătoresc, inclusiv cele prădătoare, se vânează numai în cadrul cotei de recoltă aprobate, cu respectarea reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii.
(2) Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari se împuşcă fără restricţii şi fără obligarea la despăgubiri.
Art. 20. - În vederea conservării fondului genetic al unor specii sedentare de vânat se constituie rezervaţii cinegetice, delimitate şi nominalizate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în suprafaţă de minimum 4% şi maximum 5% din suprafaţa fondului cinegetic naţional.
Art. 21. - (1) Pentru creşterea efectivelor unor specii valoroase de vânat se pot înfiinţa, cu acordul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, crescătorii de vânat, destinate populărilor, în care prin tehnologii adecvate se asigură păstrarea caracterului sălbatic al acestora.
(2) Crescătoriile de vânat, a căror producţie este destinată exclusiv consumului, se înfiinţează cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 22. - Popularea cu specii de vânat inexistente în fondurile de vânătoare se face în baza unor studii de specialitate aprobate de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
Art. 23. - (1) Capturarea vânatului viu este admisă, în cadrul cotei de recoltă aprobate şi cu respectarea reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii, prin metode care nu vatămă animalul capturat şi numai sub directa îndrumare a personalului de specialitate.
(2) Capturarea vânatului în scop de cercetare ştiinţifică şi pentru repopulări se poate face şi în perioadele în care vânătoarea este interzisă sau asupra speciilor strict protejate, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 24. - În scopul ocrotirii şi gospodăririi raţionale a vânatului se interzic:
CAPITOLUL IV
Exercitarea vânătorii
Art. 25. - (1) Prin vânătoare, ca acţiune, se înţelege căutarea, stârnirea, urmărirea, hăituirea, rănirea, uciderea ori capturarea vânatului sau orice altă activitate cu aceeaşi finalitate.
(2) Vânătoarea este permisă la speciile de vânat, în condiţiile, în locurile, în perioadele şi cu mijloacele stabilite potrivit prezentei legi.
(3) În situaţii de excepţie, motivate de menţinerea biodiversităţii faunei sălbatice şi păstrarea echilibrului ecologic, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate stabili restricţia sau extinderea perioadei de vânătoare la unele specii de vânat, precum şi vânarea limitată a unor specii strict protejate.
Art. 26. - (1) Vânătoarea se exercită numai de către vânători, posesori de permise de vânătoare, vizate anual, şi de autorizaţii eliberate de gestionarul fondului de vânătoare, în limitele cotei de recoltă şi a reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pot exercita vânătoarea, numai pe bază de autorizaţii de vânătoare eliberate de gestionarul fondului de vânătoare, următoarele categorii de persoane:
(3) Vânătorii români, vânătorii străini, personalul tehnic de vânătoare, precum şi studenţii şi elevii care studiază cinegetica în cadrul procesului de învăţământ sunt obligaţi să posede asigurare împotriva accidentelor, pentru a putea practica vânătoarea.
Art. 27. - (1) Permisele de vânătoare se eliberează de către organizaţiile vânătoreşti licenţiate în condiţiile legii solicitanţilor cu cetăţenie română care au domiciliul în România şi rezidenţilor în România care au împlinit vârsta de 18 ani, au efectuat un an de stagiatură, au luat parte la o instruire practică într-un poligon de tir vânătoresc şi au absolvit examenul de vânător susţinut în faţa unei comisii de examinare, constituită la nivel judeţean, la data stabilită anual de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
(2) Din comisia de examinare fac parte 2 reprezentanţi ai autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, 2 reprezentanţi ai Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România şi un reprezentant al instituţiilor de învăţământ superior de specialitate.
(3) Examenele se organizează anual.
(4) Permisul de vânătoare nu poate fi obţinut de persoanele care, potrivit legii, nu au dreptul la permis de portarmă şi nici de cele care, în ultimii 3 ani, au fost sancţionate pentru săvârşirea vreunei abateri prevăzute de prezenta lege.
(5) Permisul de vânătoare se va anula:
(6) Retragerea şi anularea permisului de vânătoare se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
(7) Formularele permiselor de vânătoare sunt documente cu regim special, emise şi înseriate de către Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România, conform modelului şi reglementărilor emise de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, şi puse la dispoziţie organizaţiilor vânătoreşti cărora li s-a acordat licenţa de funcţionare.
(8) Permisele de vânătoare se pun la dispoziţie organizaţiilor vânătoreşti care au în gestiune fonduri de vânătoare.
Art. 28. - (1) Formularele autorizaţiilor individuale sau colective de vânătoare sunt documente cu regim special, emise şi înseriate de către Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România şi, respectiv, de Regia Naţională a Pădurilor, conform modelului şi reglementărilor emise de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) pot fi obţinute şi folosite de gestionarii fondurilor de vânătoare, în condiţiile stabilite prin reglementările referitoare la organizarea şi practicarea vânătorii.
Art. 29. - În rezervaţiile cinegetice vânarea şi capturarea unor specii de vânat în scopul ameliorării sau reducerii efectivelor acestora se pot face şi în perioadele în care vânătoarea este interzisă, prin mijloace interzise sau asupra speciilor strict protejate, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 30. - (1) Mistreţii care produc pagube culturilor agricole şi silvice pot fi vânaţi la pândă şi în afara perioadei legale de vânătoare, pe baza aprobării autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
(2) Urşii, lupii, pisicile sălbatice, vidrele, nurcile şi hamsterii pot fi vânaţi numai cu aprobarea şi în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte.
Art. 31. - Vânatul împuşcat sau capturat se transportă însoţit de documentele prevăzute de legislaţia în vigoare.
Art. 32. - (1) În afara perioadei legale de vânătoare, vânzarea, cumpărarea şi transportul vânatului aflat sub protecţie sunt interzise.
(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) vânatul congelat în sezonul de vânătoare, precum şi cel împuşcat în condiţiile art. 29 şi 30.
Art. 33. - În scopul exercitării vânătorii în condiţii de etică vânătorească şi de protecţie a vânatului, sunt interzise:
CAPITOLUL V
Răspunderi şi sancţiuni
Art. 34. - Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage răspunderea, după caz, disciplinară, contravenţională, civilă sau penală.
Art. 35. - (1) Constituie infracţiune de braconaj la vânătoare şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 50.000.000 lei la 250.000.000 lei fapta săvârşită:
(2) Faptele prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 5 ani, dacă au fost săvârşite:
Art. 36. - (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amendă de la 50.000.000 lei la 150.000.000 lei:
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 37. - (1) Bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 35 şi 36, inclusiv mijloacele de transport, se confiscă.
(2) Trofeele de vânat şi vânatul care fac obiectul infracţiunilor prevăzute la art. 35 şi 36 se confiscă.
Art. 38. - (1) Permisul de vânătoare al celui care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la art. 35 şi 36 se retrage şi se anulează, în condiţiile legii, de către unitatea care are vânătorul în evidenţă.
(2) Agentul constatator este obligat, în asemenea cazuri, să reţină permisul de vânătoare şi să îl transmită imediat unităţii care l-a vizat.
Art. 39. - Constatarea faptelor ce constituie infracţiunile prevăzute la art. 35 şi 36 se face în afara organelor de urmărire penală şi de către personalul organismului specializat prevăzut la art. 7 alin. (2), de către personalul salariat, cu atribuţii de ocrotire a vânatului, al persoanelor juridice care gestionează fonduri de vânătoare, precum şi de alt personal de specialitate împuternicit în acest scop de către conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 40. - (1) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, sunt considerate infracţiuni şi se sancţionează după cum urmează:
(2) În toate cazurile, permisul de vânătoare al celui care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la alin. (1) va fi reţinut de către agentul constatator şi va fi transmis imediat unităţii care l-a emis.
(3) Cuantumul amenzilor prevăzute la art. 35, 36 şi 40 şi al despăgubirilor se reactualizează prin hotărâri ale Guvernului.
Art. 41. - (1) Constatarea faptelor ce constituie contravenţiile prevăzute la art. 40 se face, în afara personalului de specialitate menţionat la art. 39, de ofiţerii şi subofiţerii de poliţie.
(2) O dată cu constatarea contravenţiei, agentul constatator aplică şi amenda.
Art. 42. - (1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a amenzii se poate face plângere, în termen de 15 zile de la data comunicării.
(2) Plângerea se soluţionează de către judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia.
Art. 43. - (1) Persoanele împuternicite să constate infracţiunile prevăzute la art. 35 şi 36, precum şi contravenţiile prevăzute la art. 40, sunt asimilate, în exercitarea atribuţiilor ce decurg din împuternicire, personalului care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice.
(2) Procesele-verbale încheiate de persoanele prevăzute la alin. (1) se trimit, în termen de maximum 5 zile, unităţii de care aparţine agentul constatator, conducătorului acesteia revenindu-i obligaţia de a le transmite, în cazul infracţiunilor, în maximum 25 de zile, organelor de cercetare penală.
Art. 44. - Contravenţiilor prevăzute la art. 40 le sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor*), în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel.
Art. 45. - (1) Cuantumul despăgubirilor pentru pagubele cauzate prin fapte ce constituie infracţiuni sau contravenţii, în sensul prezentei legi, se stabileşte potrivit anexelor nr. 1 şi 2.
(2) Despăgubirile pentru daunele produse fondului cinegetic se încasează de către gestionarii fondurilor de vânătoare, direct sau prin intermediul direcţiilor generale ale finanţelor publice.
(3) Despăgubirile încasate de gestionarii fondurilor de vânătoare sunt utilizate şi distribuite după cum urmează:
CAPITOLUL VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 46. - Animalele sălbatice din grădinile zoologice, cele deţinute sau folosite legal în scopuri artistice, precum şi cele din crescătoriile de vânat autorizate nu sunt supuse dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 47. - Reactualizarea delimitării fondului cinegetic al României în fonduri de vânătoare se face, în condiţiile prezentei legi, de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, cu respectarea principiului continuităţii.
Art. 48. - Studiile prevăzute la art. 17 vor fi întocmite de actualii gestionari în maximum un an de la publicarea prezentei legi*).
Art. 49. - (1) Atribuirea gestiunii fondurilor de vânătoare se face în maximum 60 de zile de la încetarea raporturilor contractuale cu foştii gestionari.
(2) Bunurile patrimoniale ale vechilor deţinători, existente pe fondurile de vânătoare, se pot prelua, prin cumpărare, de noii deţinători, pe baza protocoalelor încheiate în acest scop, în condiţiile stabilite între părţi.
Art. 50. - Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România îşi va adapta statutul propriu la prevederile prezentei legi, dar nu mai târziu de un an de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.
Art. 51. - (1) În scopul administrării şi gestionării fondului cinegetic într-o concepţie unitară, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură va elabora şi va aproba, în condiţiile prezentei legi, regulamente, instrucţiuni şi reglementări tehnice.
(2) Actualele regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice privind vânatul şi vânătoarea, emise în baza Legii nr. 26/1976, rămân valabile până la înlocuirea acestora, dar nu mai târziu de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României.
Art. 52. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.
Art. 53. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României**).
(2) Pe aceeaşi dată, Legea nr. 26/1976 privind economia vânatului şi vânătoarea, publicată în Buletinul Oficial nr. 99 din 12 noiembrie 1976, art. 7 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică şi privată şi economiei vânatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.275 din 29 noiembrie 1993, art. 12 pct. 3, pct. 7 lit. a), b), c), pct. 14 lit. a), b), c), pct. 22 lit. a), b), c), pct. 23 şi 24 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.283 din 7 decembrie 1993, precum şi orice alte dispoziţii contrare prezentei legi, se abrogă.
ANEXA Nr. 1
FAUNA SĂLBATICĂ
de interes vânătoresc, la care vânarea este permisă
Perioadele de vânare şi cuantumul despăgubirilor în cazul unor fapte ilicite
____________________________________________________________________________________________________________________ Nr. Despăgubiri în lei, crt. Denumirea speciei Perioada de vânare în perioada admisă interzisă ____________________________________________________________________________________________________________________ |
ANEXA Nr. 2
MAMIFERE DE INTERES VÂNĂTORESC
şi păsări din fauna sălbatică la care vânarea este interzisă, precum şi cuantumul despăgubirilor
în cazul unor fapte ilicite
______________________________________________________________________________________________________ Nr. Despăgubiri crt. Denumirea speciei în lei ______________________________________________________________________________________________________ |
NOTĂ:
Potrivit art. II, III, IV şi V din Legea 654/2001:
"Art. II. - În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Consiliul Naţional de Vânătoare va aproba Regulamentul de organizare şi funcţionare, cu votul majorităţii calificate a membrilor săi.
Art. III. - Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România îşi va adapta statutul propriu la prevederile prezentei legi în termen de un an de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. IV. - În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Guvernul, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, va aproba normele privind protecţia culturilor agricole, silvice şi a animalelor domestice împotriva pagubelor ce pot fi cauzate de vânat.
Art. V. - În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi actualele regulamente, instrucţiuni şi norme tehnice privind vânatul şi vânătoarea se vor actualiza."
Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.