DECIZIE nr.79 din 8 august 2002
privind cedarea licenţei de emisie pentru comunicaţie audiovizuală pe cale radioelectrică
Textul actului publicat în M.Of. nr. 609/16 aug. 2002

Având în vedere dubla calitate a Consiliului Naţional al Audiovizualului, de garant al interesului public şi de unică autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale,
ţinând seama de obligaţia Consiliului Naţional al Audiovizualului de a asigura libera concurenţă în domeniul audiovizualului,
conştienţi de faptul că serviciile de programe audiovizuale au o importantă dimensiune economică, înscriindu-se astfel în legea cererii şi a ofertei,
convinşi că dreptul la informare trebuie asigurat permanent şi că industria audiovizuală trebuie protejată,
în temeiul prevederilor art. 10 alin. (3) lit. a)-d), art. 17 alin. (1) lit. d) şi ale art. 56 alin. (1) coroborat cu art. 97 din Legea audiovizualului nr. 504/2002,
membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului adoptă următoarea decizie:

Art. 1. - Licenţele de emisie pentru comunicaţia audiovizuală pe cale radioelectrică, acordate în baza prevederilor Legii audiovizualului nr. 48/1992, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează valabilitatea, în condiţiile legii, până la expirarea de drept a termenelor pentru care au fost acordate.

Art. 2. - Licenţa de emisie pentru comunicaţie audiovizuală pe cale radioelectrică, acordată în conformitate cu prevederile Legii nr. 48/1992, poate fi cedată către un terţ numai cu acordul Consiliului Naţional al Audiovizualului şi cu asumarea de către noul titular a tuturor obligaţiilor decurgând din licenţă.

Art. 3. - În scopul obţinerii acordului Consiliului Naţional al Audiovizualului prevăzut la art. 1, solicitanţii vor depune la registratura acestuia următoarele documente:

a) cererea titularului de a înstrăina licenţa de emisie, însoţită de următoarele documente în copie autentificată:
- licenţa de emisie eliberată de Consiliul Naţional al Audiovizualului;
- decizia de autorizare eliberată de Consiliul Naţional al Audiovizualului;
- hotărârea adunării generale a acţionarilor privind cedarea licenţei (în cazul societăţilor pe acţiuni);
b) cererea persoanei care doreşte să preia licenţa de emisie, însoţită de următoarele documente în copie autentificată:
- încheierea judecătorului delegat pe lângă Oficiul registrului comerţului sau, după caz, hotărârea judecătorească de înfiinţare a societăţii;
- certificatul de înregistrare a societăţii;
- actul constitutiv al societăţii având înscris obiectul de activitate solicitat;
- declaraţia notarială prin care se precizează, pentru fiecare asociat sau acţionar al societăţii, din ce alte societăţi din domeniul audiovizualului mai face parte (investitor, acţionar direct sau indirect) şi procentul de participare la capitalul social al altor societăţi de comunicaţie audiovizuală; prin aceeaşi declaraţie notarială se va preciza dacă persoana juridică (societatea care solicită preluarea licenţei) mai este investitor sau acţionar direct ori indirect la alte societăţi de comunicaţie audiovizuală, cu precizarea procentului deţinut din capitalul social al acestora;
- structura de capital şi acţionarii/asociaţii;
- declaraţie autentificată prin care persoana care doreşte să preia licenţa de emisie îşi asumă toate obligaţiile decurgând din licenţă;
- cazierele judiciare ale persoanelor fizice care deţin o cotă egală sau mai mare de 10% din capitalul ori drepturile de vot în societatea comercială cesionară şi, dacă este cazul, în societatea care controlează societatea cesionară.

Art. 4. - Decizia Consiliului Naţional al Audiovizualului va fi emisă în termen de 30 de zile de la data solicitării.

Art. 5. - În cazul acordului Consiliul Naţional al Audiovizualului va efectua, în licenţă şi în decizia de autorizare, modificările impuse de cedarea licenţei, după depunerea contractului de înstrăinare.

Preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului,
Şerban Madgearu

Bucureşti, 8 august 2002.
Nr. 79.

Miercuri, 23 septembrie 2026, 13:54

Declinare de raspundere: Informaţiile publicate în aceasta rubrică, precum şi textele actelor normative nu au caracter oficial.